Cotidianul, ianuarie 1999 (Anul 9, nr. 199-222)

1999-01-04 / nr. 199

\ ________evenimente în top______ 1999 - ultimul an al. ... deceniului O­menirea se pregătește să schimbe prefixul. Evenimentul are firește doar o valoare convențională; viața rămâne și astăzi, în anul 1999, la fel de diversă și uluitoare, în vreme ce unii așteaptă sfârșitul lumii, alții se pregătesc să treacă, în mileniul ce vine, și ultimele praguri care-l despart pe om de Dumnezeu. Oricum, este un moment de bilanț. De aceea, „Cotidianul“ vă propune o scurtă trecere în revistă a evenimentelor care au marcat ultimii o mie de ani de istorie -un top al celor mai semnificative momente ale deceniului, se­colului și mileniului. Sexgate - umilirea celui mai puternic om din lume Unica superputere a lumii oferă spectacolul umilitor al declanșării procedurii de desti­tuire a președintelui său, Bill Clinton, în urma afacerii Sexgate. SUA și întreaga lume cunosc cel mai mare circ mediatic din întrea­ga istorie a umanității, învingător pe tărâm politic și economic, Clinton își pierde cumpătul în fața unei tinere neînsemnate, Monica Lewinsky, cu care are tot felul de avataruri sexuale, inclusiv în Biroul Oval. Bărbatul prevalează asupra omului politic ales să con­ducă destinele Americii la sfârșit de mileniu. Pentru că n-a știut să aibă grijă de șlițul propriilor pan­taloni, șeful executivului SUA plonjează în penibil dar, încer­când să contraatace, implică țara și o mare parte a lumii într-o atmosferă de dezbinare și haos, generată de bombardamentele împotriva Irakului. Chiar dacă supraviețuiește, în 1999, la Casa Albă, Clinton va rămâne în istorie ca cel de-al doilea președinte al SUA, supus procedurii de impeachment în Senat. i URSS. Destrămarea Imperiului Roșu Tentativa de puci de la Moscova, din august 1991, pre­cipită evenimente care pluteau în aer. URSS se clatină din te­melii. Lituania, Estonia și Letonia își autoproclamaseră indepen­dența în 1990, dar ex-liderul sovietic Mihail Gorbaciov, părin­tele perestroikăi și al glastnosti­­ului tăiase cu un „inet“ categoric asemenea erezii. Era însă din ce în ce mai clar că, în Uniunea Sovietică, se acumulau tensiuni care nu se mai puteau prelungi. Anul 1991 îi aparține lui Boris Elțîn. Ales în triumf președinte al Rusiei, prin vot universal, el dă semnalul pentru dezlegarea unui aparent nod gordian, recunoscând independența ce­lor trei state baltice. Kremlinul este constrâns să-și dea girul și să se resemneze. Pentru Im­periul Roșu este începutul sfâr­șitului. în august, Gorbaciov de­misionează din funcția de secre­­ tar general al CC al PCUS și invită Comitetul Central să se autodizolve. La 9 decembrie, Președintele Rusiei, Boris Elțîn, Ucrainei, Leonid Kravciuk și Bielorusiei, Stanislas Șușkevici, semnează „actul de deces" al URSS, care, după cum se menționează în text, „încetează să mai existe ca subiect de drept internațional și realitate geopolitică". Războiul fratricid din Iugoslavia, un avertisment pentru mileniul trei Dezmembrarea Iugoslaviei - proces declanșat în 1991, după ce, în mai, Slovenia și Croația și-au proclamat independența, atrăgând intervenția armatei federale - a reprezentat cea mai sângeroasă modificare de frontiere în Europa post­belică, ale cărei consecințe marchează încă dur sfârșitul mileniului. S-a declanșat un război civil ucigător, cu asasinate în masă, și care a determi­nat cel mai mare exod de populație din istoria con­temporană a continentului. Centre odinioară înflori­toare, unele dintre ele depozitare ale unor bunuri culturale considerate patrimoniu al umanității, sunt transformate în ruine. Pacea a venit târziu, incompletă, precară. In pofida înfloririi politico-economice pe care o înre­gistrează unele dintre statele ex-componente ale Iugoslaviei, numeroase probleme conflictuae rămân, în Stare latentă sau ekseletina în această regiune a lumii. Războiul iugoslav a provocat valuri imense de refugiați > înerrnoq luni, 4 ianuarie 1999 EVENIMENTELE DECENIULUI August 1990: Trupele irakiene invadează Kuweitul, determinând­ declanșarea, în februarie 1991, a războiului din Golf, finalizat prin victoria Aliaților împotriva Bagdadului. Octombrie 1991: La Madrid se deschide Conferința pentru pace în Orientul Mijlociu, care va marca debutul unui proces de negocieri sep­arate între Israel și statele arabe. Februarie 1992: Este semnat Tratatul de la Maastricht, încheiat în decembrie 1991, prin care Comunitatea Economică Europeană se va trans­forma în Uniunea Europeană. Primul obiectiv al acestui proces este uniunea economică și mon­etară. Mai 1993: Primele alegeri democratice în Cambodgia, după mai mult de 25 de ani, organi­zate sub egida Națiunilor Unite. Septembrie 1993: După mai multe luni de negocieri secrete la Oslo, Israelul și OEP se recunosc reciproc și semnează o Declarație de principii, lansându-se Autonomia Palestiniană. Strângere de mână istorică între liderul palestin­­ ian Yasser Arafat și premierul israelian, Yitzhak Rabin, pe peluza de la Casa Albă. Aprilie 1994: Președintele Rwnandei, Juvenal Hanbarymana, de etnie hutu, împreună cu cel burundez, Cyprien Ntaryamira, sunt asasinați, la Kigali, în explozia avionului la bordul căruia se aflau. A doua zi, se declanșează masacrele comise succesiv, în cele două țări, de membri ai comunităților hutu și tutsi, ce continuă și în prezent, provocând moartea a peste un milion de oameni. Noiembrie 1995: Premierul israelian Yitzhak Rabin este asasinat la Tel Aviv, de către un extremist evreu, din cercul care se opun evacuării trupelor israeliene din teritorii arabe ocupate. Noiembrie 1995: Acordurile de la Dayton, SUA, prin care se pune capăt războiului din Bosnia-Her­­țegovina. Documentul este semnat, la 14 decem­brie, de către președintele Croației, Franjo Tud­­jman, Iugoslaviei, Slobodan Miloșevici, și Bosniiei, Alia Izetbegovici. Acordul marchează lansarea primei operațiuni terestre a NATO de la crearea organizației, în 1949. Participă 60.000 de oameni. Septembrie 1996: Capitala Afganistanului, Kabul, cade sub controlul milițiilor talibane. în țară continuă războiul civil. Februarie 1997: Decesul liderului chinez Deng Xiaoping, inițiatorul marilor reforme din China. Mai 1997: Semnarea acordului NATO-Rusia marchează încheierea oficială a peste 40 de ani de război rece. Iulie 1997: NATO invită Polonia, Republica Cehia și Ungaria să adere la Alianța Atlantică, suprimându-se astfel una dintre principalele divizări ale continentului european. Septembrie 1998. Alegerile parlamentare din Germania sunt câștigate de coaliția social­­democraților și ecologiștilor. După 16 ani, se încheie epoca inaugurată de cancelarul creștin­­democrat Helmut Kohl. Germania unită, o superputere în inima bătrânului continent 3 octombrie 1991. La mai puțin de un an de la căderea Zidului Berlinului, Germania se regăsește pe sine, unică și suverană. In inima bătrânei Europe, se pun bazele unei mari puteri, o țară cu 80 de mi­lioane de locuitori, cu un uriaș potențial industrial și financiar și a cărei voce va cântări greu, uneori decisiv, pe plan euro­pean și mondial. Germania nouă, reîntregită, este chemată să-și uite trecutul împovărător, să-și definească locul propriu, specific, pentru prezent și viitor. Unificarea Germaniei, opera de o viață a fostului cancelar Helmut Kohl, a reprezentat o finalitate, dar și un nou început. Realizată în pace, ea nu­ a plus în cauză nici Constituția Bonn­ului și nici alianțele sale. O con­tinuitate în unitate, un cap de pod puternic pentru Uniunea Europeană, dar și noi rivalități într-o lume în care se con­turează noile configurații po­litice și de putere ale sfârșitului de mileniu. Primul război care pârjolește întreaga lume Anul 1914 aduce confruntarea deschisă între cele două blocuri militare europene, Antanta și Tripla Alianță. Profitând de atentatul de la Sarajevo, Austro-Ungaria impune condiții inac­ceptabile Serbiei. Războiul nu întârzie să se dezlănțuie. Pentru prima oară umanitatea se găsește prinsă într-o conflagrație totală. De o parte se află Antanta (Marea Britanie, Fran­ța, Rusia), iar de cealaltă Puterile Centrale (Austro- Ungaria și Germania), fiecare tabără fiind urmată de aliații săi. Războiul aduce distrugerea și moartea pe întreg continentul european, dar lupte se poartă până și în îndepărtata Asie. Milioane de morți, răniți și dispăruți plătesc cu viața ambițiile marilor puteri. Sfârșitul războiului aduce eliberarea energiilor în Europa. Cele 14 puncte ale programului președintelui american Woodrow Wilson fac să se nască o altă Europă. Două imperii, cel al țarului și Austro-Ungaria, își dau obștescul sfârșit, lăsând locul pe scena istoriei unor noi state. Polonia renaște din cenușa războiului, Finlanda de asemenea. Cehii și slovacii constituie o republică independentă. în Balcani, sârbii, croații și slovenii se adună într-un singur stat. Românii își făuresc un stat unitar. Europa de după război nu are multe lucruri în comun cu lumea care i-a dat naștere: în răsărit, o mare forță este gata să se constituie în numele proletariatului victorios. Comunismul a făcut prima victimă - pravoslavnica Rusie. Războiul a transformat cu desăvârșire viața, zori noi se nasc din cenușa vechii lumi. secolului Pe 28 iunie 1914 arhiducele Franz­­ Ferdinand, moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, este ucis de un tânăr naționalist sârb, Gavrilo Prinkip, membru al organizației „Mâna neagră“. Asasinul este arestat pe loc, dar evenimentul aruncă lumea în conflagrația mondială i Steaua roșie răsare deasupra Imperiului țarilor Nici măcar cei mai optimiști comuniști ruși nu-și închipuiau că Rusia țarului va fi prima țară din lume în care va învinge revoluția proletariatului. Istoria este însă uneori mai fascinantă decât imaginația: îngrozitorul război în care au trebuit să înfrunte o armată mult mai bine înarmată și echipată a făcut masele de mujici să se revolte. Bolșevicii au preluat din mers stindardul răscoalei și au declanșat prima revoluție comu­nistă. Pornit, tăvălugul comunist nu a mai putut fi oprit de nimic. Nici armatele contra-revoluțio­­nare, nici intervenția Antantei nu mai puteau să oprească înfi­ințarea primului stat comunist din lume. Lenin, Troțki și compania reușeau să fondeze nu numai un imperiu roșu, dar și un centru pentru coordonarea activităților subversive ale comuniștilor din întreaga lume. Victoria comunis­mului la Moscova și Petersburg a făcut să plutească mai bine de șapte decenii asupra lumii în­tregi spectrul gulagului comu­nist. Pentru a reuși să păstreze puterea, bolșevicii au mobilizat și femeile Calea lui Hitler este luminată de incendiul Reichstag-ului Pe 27 februarie 1933, clădirea Reichstag-ului german a căzut pradă unui incendiu devastator. Aparent incendiatorul era un tânăr olandez apropiat de cer­curile comuniste. Dar, eveni­mentul a slujit atât de bine pla­nurile lui Adolf Hitler, încât nu este deloc exclus ca la originea fo­cului să fie o abilă punere în scenă. Hitler, ajuns can­celar al Germaniei pe 30 ianuarie 1933, folosește incidentul pentru a suprima libertă­țile cetățenești și pentru a-și impu­ne propriile reguli. De aici înainte, Hitler va conduce Germania pe ca­lea războiului, cu speranța dementă pentru o mie de ani. Conse­cințele acestei politici pentru Germania și pentru întreaga lume s-au concretizat în milioane de morți și răniți și extinderea ciumei roșii asupra răsăritului european. Că va reuși să d­ă­ Incendiul Reich­stagului german i-a dat lui Hitler dească un Reich motive pentru a instaura dictatura I

Next