Cotidianul, februarie 1999 (Anul 9, nr. 223-245)

1999-02-01 / nr. 223

pagina 2 Norina Constantinescu: „Tocmai pentru că sunt fiica tatălui meu, nu am acordat niciodată consultanță pentru privatizare“ Editorial F­ragila pace so­cială obținută prin Acordul de la Cozia ris­că să fie spul­berată de gălă­gia pe care o fac unii politicieni și jurna­liști pentru arestarea celor 15.000 de protestatari. Dis­tinșii bipezi invocă, în presă și la televiziune, statul de drept. Oricît pe-ar costa în planul stabilității interne, minerii nu trebuie să rămî­­nă nepedepsiți. Statul de drept ar fi astfel violat ca un proaspăt sosit într-o închi­soare de condamnați pe via­ță."Pe jurnaliști îi trecem cu vederea. In definitiv sunt și ei niște amărîți de bosche­­tari, ajunși în presă înainte de a învăța că între subiect și predicat nu se pune vir­gulă. Prezența în alaiurile peste hotare ale președinte­lui și premierului trebuie plătită. Cum mulți dintre ei, bărbați fiind, nu pot plăti cu un alt organ, își folosesc din plin limba. Ca să nu mai spunem că brățările și cea­surile de aur, costumele de la Paris și damele de lux costă și ele. N­e vom opri asupra politicienilor de la putere, pe care nu-i putem bănui c-ar vrea să gîdile cu stiloul pe cineva. Au sufici­ente privilegii pentru a fi nevoiți să se prostitueze in­telectual. între acești domni politicieni, cel mai agitat, atins parcă de hemoroizi in­telectuali, e ministrul Justi­ției, Valeriu Stoica. Nu e zi lăsată de la Dumnezeu în care fruntașul liberal să nu ceară arestarea minerilor aducînd drept argument că pacea socială nu trebuie să pună la îndoială statul de drept. Urmărindu-i neas­­tîmpărul, ar crede că Vale­riu Stoica e un om în stare să-și dea viața pentru res­pectarea statului de drept. Asemenea eroilor lui Camil Petrescu, Valeriu Stoica pare a fi întruchiparea în carne și grăsime a statului de drept. N-are importanță că declanșarea unei acțiuni penale împotriva minerilor ar face din start imposibile orice alte acorduri asemă­nătoare ale Guvernului cu alți protestatari. N-are im­portanță că primul ministru e pus într-o situație dificilă. • După ce a obținut încheie­rea conflictului prin dialo­gul de la Cozia, domnia sa riscă să treacă în ochii ro­mânilor drept un șmecheraș dîmbovițean al cărui cuvînt nu valorează doi bani. Dom­nul Valeriu Stoica e gata să sacrifice orice. Piară țara, numai să nu fie pus la îndo­ială statul de drepț. C­hiar dacă, lipsită de înțelepciune politică, această înverșunare a lui Valeriu Stoica ar fi, totuși, salutară. Uite un om și-a făcut un scop al vieții din apărarea statului de drept! Din nefericire, aceste vorbe frumoase nu le putem spu­ne despre ministrul Justi­ției. Aceasta deoarece în timp ce domniei sale gura nu-i mai face, asemenea oiței năzdrăvane, în invoca­rea statului de drept pentru încălcarea Acordului de la Cozia, ministrul Justiției comite un gest prin care statul de drept e grav pus la îndoială. în 25 ianuarie 1999, domnia sa îl convoacă la minister pe judecătorul Dinu Marin și-i cere să demisioneze. Motivul invo­cat de Valeriu Stoica? Asu­pra domniei sale se fac pre­siuni din partea unor factori politici și a societății civile pentru a-i solicita lui Dinu Marin demisia din funcția de judecător din cadrul Curții de Apel București. Din cîte se știe, Dinu Marin a fost președintele comple­tului de judecată care la 12 iunie 1998 a respins cererea Parchetului General de a-l condamna pe Miron Cozma pentru subminarea puterii de stat. Decizia domnului judecător Dinu Marin a fost corectă. Așa cum arătam și­­­ editorialul „S-a confirmat din plin că procesul Miron Cozma a fost unul politic“, Dinu Marin s-a aflat în fața unui dosar aiuritor întocmit de către Parchet. Potrivit articolului 162 Cod Penal - cel ce definește infracțiunea de subminare a puterii de stat - o asemenea infrac­țiune nu poate fi săvârșită decît prin cooperare cu mai multe persoane. Dacă am cerceta evenimentele din septembrie 1991, pentru care Miron Cozma a fost acuzat, în eventualitatea c­­ar fi fost vorba de o sub­minare a puterii de stat, alături de Miron Cozma ar fi trebuit să fie în boxă nu numai minerii care l-au în­soțit pînă la București, dar și unele personalități ale opoziției de atunci: Doina Cornea, cea care a cerut pe postul național de televiziu­ne solidarizarea întregii țări cu minerii în acțiunea lor, Constantin Ticu Dumitres­­cu, omul care a recunoscut că i-a adus pe mineri la Congresul PNȚCD, nume­­roși bucureșteni care au luat cu asalt Palatul Guver­nului, Palatul Președinției, clădirea TVR. Despre impli­carea acestora și altora în acțiunea minerilor sînt pro­be doveditoare, de la caseta cu înregistrarea apelului fă­cut de Doina Cornea la TVR pînă la declarațiile unor personalități în cotidianul „România liberă“, în chip surprinzător rechizitoriul Parchetului se referea doar la două personaje: Miron Cozma și Silviu Ioan Po­­pescu, membru al Alianței Civice. Ancheta penală nu stabilise c-ar fi existat vreo legătură între cei doi. Dinu Marin a fost pus în situația de a condamna un singur om pentru subminarea pu­terii de stat, în timp ce arti­colul 162 din Codul Penal prevede expres că o aseme­nea infracțiune, nu poate fi comisă decît de mai multe persoane. Că Parchetul l-a găsit vinovat doar pe Miron Cozma e treaba distinsei in­stituții. Că Parchetul dove­dea că habar n-are de Codul Penal o tot o problemă a res­pectivei instituții. Sigur e că Dinu Marin nu putea să-l condamne pe Miron Cozma pentru subminarea puterii de stat fără a stîrni rîsul în hohote pînă și a unui stu­dent din anul întîi de la Drept, în consecință, aflat în fața unui asemenea re­chizitoriu aberant, Dinu Marin a ținut cont nu de co­mandamentele politicii con­­juncturale, ci de statul de drept. Culmea culmilor! Pentru această respectare a legii, Valeriu Stoica i-a ce­rut demisia. S­ă lăsăm deoparte fap­tul că astfel Ministrul Justiției, cel ce se proclamă apărător al statului de drept, încalcă flagrant le­gea, deoarece nimeni nu-i poate cere unui judecător demisia pentru o sentință dată într-un proces. (continuare în pagina 4) Ion Cristoiu Valeriu Stoica încalcă statul de drept In exclusivitate pentru „Cotidianul", fiica președintelui României face precizări în legătura cu disputa din jurul privatizării ARO Cotidianul Director ION CRISTOIU Anul IX, numărul 223 (2268), luni, 1 februarie 1999, 20 pagini, două ediții, 1800 lei Adresă pe Internet, www.cotidianul.ro Din cauza epidemiei de gripă Vacanta se prelungește în multe școli și licee . •­ pagina 2 Luni 25 ianuarie, ministrul de Justiție Valeriu Stoica i-a cerut judecătorului Dinu Marin să-și dea demisia din funcția pe care o ocupă. Ministrul de Justiție a călcat în picioare faptul că Dinu Marin este un judecător inamovibil, care nu poate fi îndepărtat din locul pe care-l ocupă, după cum dictează interesele de moment. Judecătorul Dinu Marin a acceptat să-și prezinte demisia, în egală măsură revoltat și umilit pentru măsura extremă luată împotriva sa, tocmai de cel care ar fi trebuit să-i apere interesele și independența opiniei. Gestul său, făcut public, este un apel pentru toți ceilalți magistrați, de a rezista în fața abuzurilor politicului, pentru a păstra independența Justiției și în ultimă instanță de a respecta preceptele statului de drept. Citiți în pagina 10, interviul pe care judecătorul Dinu Marin l-a acordat ziarului nostru. O gravă încălcare a statului de drept Ministrul Justiției l-a obligat pe judecătorul Dinu Marin să-și dea demisia Valeriu Stoica a invocat presiuni infernale făcute asupra domniei sale de către o parte a factorilor politici . Judecătorii de la CSJ nu au voie decât la opinii care convin Puterii“, afirmă Dinu Marin Dinu Marin. „Acțiunea ministrului se constituie într-un avertisment pentru judecătorii rămași în funcție“ Dedesubturile recentului scandal de denigrare a României în presa occidentală de limbă germană Acte de escrocherie și pedofilie dau noi dimensiuni scandalului RDF Sever Mureșan declară că autorul scrisorii care incită investitorii occidentali împotriva României nu este el, ci elvețianul Rolf P. Gehrig, administratorul SITA Investment AG Zürich, surprins în 1996 în flagrant de pedofilie în București. pagina 2 Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, mai lucid decât guvernanții de la București Ciocniri violente ale demonstranților și Poliției se întâmplă în orice țară . Proaspătul președinte al A­­dunării parlamentare a Consi­liului Europei, lordul Russell Johnston, ne dă dreptate în ceea ce privește conflictul de muncă din Valea Jiului. Deși politicienii dâmbovițeni au numit marșul minerilor pe ruta Petro­șani - Horezu - Râmnicu Vâlcea lovitură de stat, puci sau rebe­liune, lordul Johnston vede de la Strasbourg lucrurile la adevăra­ta lor valoare: „Vedeți dvs, mă tem că astfel de lucruri se pot întâmpla în absolut orice țară. Ciocniri violente ale demon­stranților și Poliției se întâmplă în Marea Britanie, în Franța, în Ger­mania...“. De asemenea, preșe­dintele APCE susține că greva din Valea Jiului și evenimentele care i-au urmat nu vor avea re­percusiuni în ceea ce privește relațiile României cu APCE: „Nu este ceva ce trebuie să ducă la o procedură de monitorizare. Procedura de monitorizare se referă la legi sau articole de lege care încalcă standardele noas­tre. Dacă ar fi să luăm un alt exemplu, cum ar fi de pildă bru­talitatea Poliției, aceasta ar pu­tea declanșa monitorizarea dacă ar fi vorba de un mod de acțiune care ar putea caracteri­za activitatea Poliției pe o pe­rioadă de timp, nu atunci când e vorba de un caz sau de un mo­ment izolat. Oricum comisia de monitorizare va fi cea care va trebui să observe asta“. Ovidiu DRUGĂ Sare și piper o nouă lovitură dată de Petre Roman creștin-democratului Emil Constantinescu. Lideri marcanți ai Internaționalei Socialiste se reunesc vineri și sâmbătă la București Așteptăm o reuniune de aceeași greutate a creștin-democraților, organizată de Emil Constantinescu După o perioadă destul de tulbure pe „piața internă”, PD reușește o lovitură de proporții prin desfășurarea, la București, a reuniunii Comitetului Interna­ționalei Socialiste pentru Europa Centrală și de Est, la sfârșitul acestei săptămâni. Este o mani­festare care depășește în pro­porții și importanță toate reuniu­nile organismelor similare reu­șite de celelalte formațiuni poli­tice pe teritoriul României, chiar dacă în ceea ce privește recu­noașterea internațională unele dintre acestea au state de servi­ciu ceva mai vechi. Merită con­semnat de altfel că IS este cel mai important for mondial, în condițiile în care partidele socia-Democrații lui Petre Roman vor găzdui personalități de primă mărime, de la președinți de partide de guvernământ la miniștri sau deținători de funcții de prim rang în Internațională. PD își va lua revanșa și față de PDSR, partid cu care s-a aflat o vreme în tatonări dar care în ultimele săptămâni a virat brusc, redevenind inamicul tradițional. Formațiunea lui Ion Iliescu - cu un statut incert la porțile Interna­ționalei - nu va avea nici un rol în manifestarea de la București. Mai mult, voci hotărâte au refu­zat chiar invitarea, pe post de asistență, a reprezentanților PDSR la reuniunea Comitetului. Marcela FERARU Roman a dat lovitura liste guvernează în mai toată Europa, ca să nu mai vorbim de restul continentelor. Nemeth Zsolt..Aspirațiile la autonomie ale maghiarilor din Voivodina sunt sprijinite de guvernul ungar. Szabó Tibor, președintele Oficiului pentru Maghiarii de peste Hotare, a declarat că Fundația Illyés va beneficia în acest an de un buget de 800 milioane de forinți, cu 60% mai mult decât în 1998. Surplusul de bani pus la dispoziția Fundației va fi folosit la consoli­darea sau înființarea unor instituții cu importanță strategică aflate în slujba comunității maghiare din țara dată. „Acești bani nu reprezintă un ajutor, ci o investiție în maghiarii de peste hotare pentru ca aceș­tia să-și poată îndeplini rolul pe care trebuie să-l aibă maghiarimea în Europa Centrală” - a declarat Nemeth Zsolt. Dintr-o altă emisiune transmisă de postul ungar de televiziune DINA TV aflăm că, în continuarea turneului început în România, Nemeth Zsolt a ajuns la Subotica, în Voivodina, unde și-a promis sprijinul în „dezbaterea documentului cu privire la autonomia Voivodinei”. Nemeth Zsolt a declarat, între altele­­ că „aspirațiile la autonomie formulate din partea maghiarilor din Voivodina sunt sprijinite de către guvernul ungar, deoarece și în programul guvernului este prevăzut că, în măsura în care­ organizațiile maghiare de peste hotare își stabilesc un obiectiv politic legitim, aflat în cadrul stabilității de drept, obligația guvernului ungar este să sprijine aceste programe“. Bogdan PETRESCU Iarnă grea Armata a alocat patru numere de telefon pentru cei care se confruntă cu situații de criză înrăutățirea condițiilor me­teo din ultimele zile a produs perturbări în circulația rutie­ră, în special în județele din Moldova și din sud-estul țării. Ca urmare, alături de alte instituții, Ministerul Apărării Naționale a intervenit cu mi­litari și tehnica din dotare pentru deblocarea unor dru­muri și salvarea unor per­soane. Potrivit unei declarații a generalului de corp de armată Constantin Degeratu, șeful Statului Major General, toate persoanele care au nevoie de intervenție în caz de urgență majoră pot tele­fona la următoarele numere: 01-4113535;­ 4105632 - Centrul Operațional pentru Situații de Criză din Statul Major General 038-426339; 038-426521- Comandamentul Armatei a ll-a în pagina 3, un grupaj despre efectele iernii în­toarse în forță în România, ca și despre ceea ce ne așteap­tă în continuare din punct de vedere meteorologic. Politică Februarie, luna clarificărilor învățământ pagina 4 Măsuri draconice la concursul de rezidentiat 1 pagina 5 Interviu De vorbă cu generalul Anghel Andreescu, mâna de fier a Jandarmeriei române pagina 8 Kosovo NATO amenință­­ Belgradul și Priștina cu bombardamente fulger pagina 11 Fotbal Români prin campionatele Europei pagina 12 mmwmmm Valerian Stan După Cozia Deruta, aceasta este starea care domină, după Cozia, so­cietatea românească. Românii, care în politică au fund­almente cele mai multe certitudini, sunt acum descumpăniți. Investiga­țiile făcute și prezentate de mai toate televiziunile pe timpul revoltei minerilor au consemnat primele un adevăr indiscutabil și nefericit, acela că România este din nou profund divizată. Am observat din­­totdeauna cu interes mulțimile din gări și din tribunale. Forfo­­teala din fiecare a­­ceste două locuri, deși aparent foarte asemănătoare, este în realitate destul de diferită. Membrii celor două comunități ad-hoc urmăresc, în primul caz, interese doar relativ diferite (voind să plece, cei mai mulți, cu trenuri diferite, și, totuși, unii, cu aceleași trenuri), în timp ce la tribunal interesele celor din săli nu numai că sunt întotdeau­na absolut diferite (fiecare a­­vând procesul lui), dar, și, de­seori, conflictuale (mulți dintre ei fiind părți adverse în pro­cesele pentru care au venit). România mi se pare astăzi, socialmente vorbind, mai mult decât o gară, mi se pare o imensă sală de tribunal, în care orice comuniune de interese între justițiabilii grăbiți și încruntați este ab­solut imposibilă. Dacă în momentul de față în România este un lu­cru cu adevărat grav, acela este lipsa ori­cărei coeziuni so­ciale. S-a ajuns aici din cauze venind, desi­gur, din toți cei nouă ani de după revoluție, dar și din felul în care unii din responsabilii gu­vernamentali (și chiar și o parte a presei) au tratat evenimentele din 16-22 ianuarie. După re­voluție, atunci când s-a întâm­plat să nu-i învrăjbească îna­dins­­ pe români, politicienii noș­tri nici n-au încercat să-i îm­pace între ei. (continuare în pagina 5)

Next