Cotidianul, iunie 1999 (Anul 9, nr. 324-349)

1999-06-01 / nr. 324

2 evenimente în top Fără stiinta si |____ _______ România se pregătește să participe la Corespondență de la Cartierul General al NATO Generalul Wesley Clark va veni la București pentru a cere României să sprijine cu trupe și logistic invazia terestră în Kosovo Războiul din Kosovo a influențat într-o oarecare măsură viața capitalei belgiene. Intrarea principală a Cartierului General al NATO este înconjurată cu câteva baraje din sârmă ghimpată, lucru care se mai vede și în centrul orașului, în jurul a patru din cele 14 clădiri, pe care le deține Ambasada SUA la Bruxelles, în clădirea NATO nu se vorbește decât despre Kosovo, în jurul ei, la fel. Asta nu din alte motive decât că în jurul clădirii este plin de corturi aparținând marilor canale de televiziune. La ora 9.00 dimineața, vedete CNN își beau cafelele stând pe valize, cu un ochi la carnetul cu însemnări și cu altul la monitorul televizorului, care stă pe iarbă. Măsurile de securitate sunt întărite, dar cu toate acestea nu sunt la nivelul celor luate atunci când la NATO se țin reuniuni la nivel înalt sau când vin în vizită oficialități de rang mare. Ieri dimineață, un grup de turiști japonezi se agita în fața intrării principale, comentau aprins și se fotografiau. AflHt­­ La începerea bombardamentelor, funcționarii NATO permit să vină cu 15 minute mai arziu a servig^ fără a f­­a­ce org vor pleca Dacă acum o lur, nu se vorbea decât despre in­ensf­icare­a companiei aeriene, acum a început să se vor eaâng despre „începerea procesului de generare a forței terestre". Numai cine nu vrea să­­ea ce este evident speră că nu va fi vorba de trupe terestre. Din acest punct de vedere, se poate spune că sârbii și-au văzut visul cu ochii, știind prea bine că nu pot câștiga un război dus de la 10.000 de metri, au vrut să prelungească campania aeriană cât mai mult cu putință pentru a-i determina pe aliați să coboare în teren. Și aici începe adevăratul avantaj al sârbilor. Prin Macedonia spre Kosovo nu există decât două căi de acces, cu o lățime de 5 metri fiecare. „Nu încap două mașini pe aceste drumuri", spune un oficial NATO. Și ceea ce este mai interesant este că sunt construite în vremea Iugoslaviei lui Tito. La capitolul topografic, sârbii sunt așadar privilegiați. „Dacă vrem să terminăm treaba repede trebuie să începem pregătirea operațiunii terestre, pentru că vine iarna și ar fi de dorit ca măcar o parte din refugiați să se întoarcă înainte să înceapă iarna“, spune același oficial, adăugând : „Aici avem nevoie de sprijinul statelor din regiune". Acest sprijin este necesar pentru că, oricare ar fi varianta aleasă pentru invazia terestră (prin Albania și Macedonia sau prin înconjurarea Iugoslaviei cu trupe venind din toate statele vecine), suportul țărilor din zonă este indispensabil. Este foarte posibil ca, la sfârșitul acestei săptămâni, generalul Wesley Clark să vină pentru câteva ore la București, pentru a cere sprijinul autorităților române. Decizia referitoare la începerea ofensivei se va lua în trei săptămâni. Irina ZIDARU, Bruxelles România se pregătește să participe la operațiunile NATO Două avioane Hercules 030 au descărcat 100 de militari americani și tehnică militară la Craiova Ei vor instala un radar mobil și vor locui la Hotel Jiu foarte mult timp Duminică dimineață, pe aero­portul militar din Craiova, au ate­rizat câteva avioane militare de tip Hercules C130. Numărul exact al avioanelor care au survolat te­ritoriul României și au aterizat în premieră la Craiova nu l-am putut afla deoarece comandantul ae­roportului craiovean, comandor Eugen Grosu, a fost foarte reticent în fața presei, refuzând dialogul. Chiar dacă i-am spus că prefectul de Dolj, Marian Jean Marinescu, ne-a confirmat ceea ce doream să aflăm, nici acest fapt nu l-a înduplecat pe Grosu, spunându-ne: „Mai multe detalii despre acest eveniment le puteți obține într-una din zilele viitoare“. L-am contactat din nou pe prefectul de Dolj în speranța că vom obține mai multe informații. Amabil, prefectul Marian Jean Marinescu a acceptat dialogul zicându-ne: „într-adevăr, știu că duminică pe aeroportul din Cra­iova au aterizat câteva avioane a­­mericane de tipul Hercules C130. Din acestea a fost debarcată tehnică militară de luptă, dar au coborât și aproximativ 100 de militari americani, in aceeași zi avioanele au decolat, iar militarii au rămas în Craiova până când conflictul din Balcani va lua sfârșit". întrebându-l dacă știe care este scopul acestei acțiuni, prefectul ne-a spus: „Americanii au venit în Bănie pentru a instala o stație radar mobilă cu care se vor monitoriza zborurile avioanelor NATO, cât și a celor românești în această zonă". Soldații americani vor locui în timpul aventurii în „Țara Pratului" la Hotel Jiu. Directorul economic al Hote­lului Jiu, Constantin Horeiu, (hote­lul unde sunt cazați americanii) a confirmat faptul că duminică, în jurul prânzului, aproximativ 100 de soldați americani s-au cazat în hotelul pe care-l conduce. Ame­ricanii au optat pentru camere double sau single, după grad sau preferințe. Termenul de ședere­­ nelimitat . Deși a evitat să se pronunțe cât plătesc pe zi americanii, Hotelu a zis că „este foarte avan­tajos pentru noi, mai ales că hotelul nu este populat". La ve­dere, am observat că o cameră la Hotel Jiu costă 500.000 zi (single) și 800.000 (double). Concluzia este că americanii plătesc ceva „crâițari" pe șederea­­ lor în România, mai ales că „termenul de ședere este nelimitat" după spusele aceluiași director econo­mic. „Dacă părinții și bunicii mei i-au așteptat decenii, eu i-am primit", concluzionează Horeiu. Cristi STĂNCESCU NATO pregătește invazia terestră dinspre Macedonia S­ăptămâna aceasta este decisivă pentru evoluția războiului declanșat de NATO împotriva Iugoslaviei NATO are deja pregătit planul unei intervenții terestre în Serbia, ascunsă sub numele „desfășurării unei forțe de pace în Kosovo“ - intervenție care nu mai poate fi evitată sub nici un chip, într-un amplu articol publicat în „The Sunday Telegraph“, corespondentul BBC John Simpson, apar în mijlocul evenimentelor la Belgrad, îl citează pe negociatorul rus Viktor Cernomîrdin, potrivit căruia „dacă se va decide ceva, se va decide săptăm­ăna aceasta". Declarație la care fostul președinte american Jimmy Carter a replicat avertizând că Cernomîrdin nu are, în situația actuală, nici o șansă de reușită, iar SUA vor fi atrase într-un război pe viață și pe moarte. Poporul iugoslav, asemenea tuturor popoarelor care au stat de-a lungul istoriei în bătaia intereselor marilor puteri, este obsedat de conspirații, mai mult sau mai puțin absurde, scrie Simpson Acest popor este n­ndreptățit însă să creadă că războiul va mai dura mult de acum încolo și că inculparea președintelui Slobodan Miloșevici Cotidianul britanic „The Sunday Times“ publică în ultimul său număr un amplu reportaj realizat în bazele britanice din Macedonia, reportaj în care este prezentat, practic, planul intervenției terestre a NATO în Ogoslavia, printr-o „forță de menținere a păcii" care ar fi nevoită" să intre în Kosovo pentru a proteja întoarcerea refugiaților albanezi „chiar și fără acordul lui Slobodan Miloșevici". Potrivit ofițerilor NATO prezenți pe teritoriul macedonean, singura cale de acces a NATO în Kosovo o constituie văile­ ce ocolesc Crna Gora (Munții Negri, de lângă Skopje). Asemenea debarcării în Normandia, în 1944, trupele Ali­anței sunt aranjate în sectoare, de-a lungul frontierei cu Iugoslavia. Privind spre nord, germanii dețin flancul stâng, italienii se află la­ mijloc, iar cei circa 2.800 de soldați francezi formează flancul drept­­ prima linie de apărare împotriva unui eventual contraatac sârb. Trupele britanice și cele 12 tancuri pe care le au în dotare sunt dislocate în prezent la sud de capitala macedoneană, pregătite să intre în luptă în numai o oră de la ordinul de atac. Pentru moment, obiectivul militarilor britanici este să se protejeze în fața sârbilor. Dar, în ciuda declarațiilor contradictorii ale politicienilor NATO, ei știu că vor fi nevoiți să intre cu forța în „mediul semi-tolerant“ din Kosovo. Adică, într-o zonă unde sârbii vor duce o luptă de gherilă chiar dacă de către Tribunalul Penal Internațional de la Haga are drept scop tocmai prelungirea conflictului. Pentru că, susține Simpson, nimeni nu poate dovedi că inculparea nu a fost ordonată de SUA, din rațiuni complexe: industria de armament a Americii, spre exemplu, riscă să-și piardă contractele după sfârșitul Războiului Rece, ceea ce înseamnă să dispară - lucru care nu este posibil așa că încheierea unui acord de pace în Kosovo este la fel de imposibil. NATO mai are acum o singură problemă de perspectivă, veche de altfel căreia nu dă semne că i-ar găsi vreo rezolvare. Puterile occidentale nu pot decide dacă să-l condamne pe Miloșevici pentru tot ce s-a întâmplat în Balcani de la începutul deceniului (caz în care toate greșelile vesticilor în acest spațiu ar fi iertate, iar deciziile luate de ei justificate) sau dacă să-l trateze ca singura persoană cu care se poate negocia Pentru că, în fond, Miloșevici este acest personaj singular, care a condus Iugoslavia prin toate războaiele din ultimul timp și de care depind toate soluțiile. NATO­ știe acest lucru. Și totuși vrea să-și trimită soldații împotriva lui NATO a găsit soluția finală pentru Iugoslavia: Invazia terestră Miloșevici acceptă să-și retragă trupele, ca parte a unui acord de pace; în față ar urma să fie trimis escadronul de cavalerie „Blues and Royals", care să înainteze rapid pe flancuri, cu ajutorul unor vehicule de recunoaștere, într-o zonă împădurită. Sarcina lor este să detecteze și dezamorseze, în măsura în care este posibil, minele antipersonal ale sârbilor și să constate care sat din Kosovo este „prieten" sau „dușman". Și a­­ceasta, pentru că fie și în cazul unui acord de pace, mulți soldați sârbi nu se vor putea supune ordinelor de retragere, centrele de comandă și control fiind distruse în marea lor parte de bombardierele NATO. și Tancurile britanice Challenger I cele germane Leopard 2 constituie baza forței NATO. Ele trebuie să traverseze păsurile din Crna Gora spre Kosovo, ceea ce ofițerii aliați recunosc că ar putea fi o operațiune sinucigașă, chiar și în cazul unei minime rezistențe sârbești. în situația în care pătrunderea „forțelor de pace“ se transformă într-un război extins, NATO are în vedere trimiterea de unități de parașutiști, la bordul elicopterelor, pentru a captura zonele situate dincolo de munți. Dar și în acest caz există multe șanse ca tancurile și trupele care înaintează la sol să nu fie capabile să ajungă în timp util în acele zone, pentru a-și consolida pozițiile. Cazul extrem: 140.000 de militari aliați contra 150.000 de soldați sârbi . Principala problemă a NATO pare să fie că și-a întocmit actualele planuri de intervenție terestră în Kosovo sigură fiind pe faptul că Miloșevici va ceda în fața bombelor și-și va retrage trupele din provincia separatistă. Se fac, totuși, tot mai des auzite vocile din cadrul Alianței care vor o invazie de proporții, cu zeci și zeci de soldați trimiși în luptă, în cazul unei minime rezistențe sârbe este nevoie de circa 140.000 de oameni, liderii politici aliați dorind să reducă, cât mai mult posibil, pierderile umane. Pe partea cealaltă, comandantul Armatei a 3-a Iugoslave, generalul Nebojsa Pavkovici, a anunțat ieri că 150.000 de sârbi sunt pregătiți să ia arma în mână contra unei eventuale agresiuni terestre a NATO. în opinia ofițerilor din Ma­cedonia, citați de „The Sunday Times", o asemenea invazie este în acest moment imposibilă. Acum, în Balcani sunt dislocate - deci și „cu adevărat" pregătite de luptă - foarte puține trupe și unități de blindate.­ Spre exemplu, din cei 5.000 de oameni trimiși în Ma­cedonia de Marea Britanie numai 400 sunt infanteriști capabili să se angajeze într-un război fățiș cu sârbii. Acesta este și motivul pentru care comandanții NATO vor să ridice efectivele „forței de pace" de la 30.000, cât erau inițial, la peste 45.000. Și aici, pe planul luării deciziilor politice, există o problemă majoră. Guvernul macedonean, care în aprilie a anunțat că nu acceptă lansarea unei intervenții terestre de pe teritoriul său, este acum de acord cu o „forță de pace" de numai 16.000 de oameni - cu mult mai mică și decât cea de 28.000 pentru care NATO a cerut autorizare să o trimită, la început, pe teritoriul iugoslav. Cine mai are un soldat în plus? NATO urmează să se reu­nească astăzi pentru a discuta contribuția fiecărui stat membru la viitoarea „forță de pace" - ședință apreciată drept un test pentru angajamentele luate de liderii lor față de Kosovo. Problema majoră este că, deși pe plan politic aliații se întrec a face promisiuni, puțini vor sau sunt capabili să contribuie substanțial la această forță. în tentativa de a-și asuma rolul de comandant, Marea Britanie pune la bătaie nu mai puțin de 19.000 de soldați, plus „accesoriile de rigoare", adică o treime din forța totală a armatei sale. SUA (efective totale de 364.000) au acum 5.700 de soldați în Albania, 750 în Macedonia și 2.200 pe navele din Adriatica, alături de tancuri, lansatoare de rachete și 24 elicoptere Apache. Franța (efectiv total de 203.000) are 900 de soldați în Albania și 3.000 în Macedonia. Ar mai putea trimite 2.000 de soldați și mai multe unități de artilerie. Germania, cu un efectiv al Armatei de 230.000, are 600 de soldați în Albania și 3.000 în Macedonia, alături de 37 de tancuri și 115 vehicule de infanterie. Celelalte țări contribuie sau promit că vor contribui cu maximum 2.000 de soldați. Costin IONESCU Alarmă la NATO • „The Sunday Times": Armata britanică se pregătește să cheme medici civili și infirmiere care să activeze în cadrul forței ce vă fi trimisă în Kosovo. Ziarul comentează că ar putea fi cea mai amplă chemare la arme din Marea Britanie, de la criza din Suez (1956). • „The Observer": Marea Britanie este dispusă să angajeze 50.000 de militari în forța de 150.000 pregătită pentru invadarea Iugoslaviei; în schimb, Londra a acceptat să găzduiască doar 2.000 de refugiați, deși, inițial, ministrul de Interne, Jack Straw, promisese că vor fi primiți săptămânal 1.000 de etnici albanezi • „Daily Mail“: Germania s-a lăsat convinsă să nu se opună invaziei terestre, care pare de neevitat pe parcursul acestei veri, fiind susținută până și de „slabul" președinte american Bill Clinton. • „International Herald Tribune": Lawrence Freeman, profesor în studii de război la King’s College din Londra, susține într-un amplu articol că Marea Britanie se află în fruntea eforturilor de război ale NATO în Balcani, ceea ce ar face ca, spre deosebire de cazul Bosnia, viitoarea invazie terestră în Kosovo să fie condusă de un stat european, nu de America. The Economist: Scenariul unei invazii anunțate Prin intervenția militară terestră occidentală în Kosovo, puterile aliate ar dispune, cel puțin teoretic, de o mai mare capacitate militară pentru a învinge armata sârbă. Dar, pentru a­ deplasa blindatele NATO într-un teritoriu care este o adevărată fortăreață, încojurată de munți, fără a se înregistra pierderi umane și materiale este un obiectiv greu de realizat. Nu există, de fapt, nici o cale simplă pentru occidentali pentru a intra în Kosovo. Dintre țările vecine Iugoslaviei, Albania este singura care și-a arătat disponibilitatea pentru a fi folosită drept bază de lansare a atacurilor. Dar drumurile din regiunea muntoasă dintre Albania și Iugoslavia sunt un adevărat coșmar pentru aliați, acestea riscând să se prăbușească sub greutatea câtorva tancuri. O intervenție din Macedonia ar fi mult mai avantajoasă din punct de vedere material, însă foarte riscantă politic, din moment ce această țară este reticentă față de atacarea Iugoslaviei de pe teritoriul său. Principala șosea dintre Macedonia și Priștina, capitala provinciei Kosovo, este în condiții acceptabile, deși trece prin mai multe văi și tuneluri. O altă șosea leagă Macedonia de sudul Serbiei, însă o intervenție terestră directă în Serbia ar putea avea drept rezultat reacții ostile din partea localnicilor. Toate punctele de trecere au fost minate și armata iugoslavă așteaptă, puternic înarmată, intrarea militarilor NATO. Câtă rezistență pot opune forțele sârbe, în cel mai detaliat raport al său, NATO a declarat, pe 19 mai, că a distrus 556 de piese militare în Kosovo, dintre care 312 tancuri, mașini blindate sau tunuri. Dacă datele sunt reale, aceasta înseamnă că 30% din artileria grea a sârbilor a fost distrusă. Generalul Michael Short, comandantul aviației NATO, a precizat că restul de 70% poate fi distrusă în următoarele două luni de bombardamente. Cu toate acestea, bilanțul total al pierderilor nu poate fi calculat cu exactitate. NATO a anunțat, pe 21 mai, un succes extraordinar, prin distrugerea a zeci de­­ tancuri și mașini blindate, „victorie" întreruptă în următoarele trei zile de vremea Defavorabilă. Dacă scopul Serbiei este doar acela de a provoca cât mai mari pierderi umane și materiale Alianței în eventualitatea unei invazii, atunci acest scop este încă posibil. Scepticismul celor ce nu credeau posibilă o intervenție terestră în această vară a primit o replică săptămâna trecută prin decizia NATO de a mări la 50.000 numărul militarilor din regiune. Creșterea efectivelor militare seamănă mai mult cu pregătirea unei viitoare forțe de menținere a păcii, care urmează să fie deplasată în Kosovo, cu acceptul autorităților de la Belgrad, decât cu­­ o invazie. Strategii Alianței au ajuns, probabil, la concluzia că nu mai este destul timp pentru deplasarea unei forțe în Kosovo, în condiții de război, în perspectiva apropierii iernii. Dar se și poate ca aspectul temporal al acțiunii să fie neglijat. Unii experți militari apreciază că, de exemplu, Divizia Aeropurtată 101 din armata Statelor Unite are nevoie de numai câteva săptămâni pentru a se deplasa spre Italia de unde ar putea transporta echipamente militare în zona de război. Tot cu ajutorul parașutiștilor americani, britanici și francezi, NATO ar putea ocupa 2/3 din Kosovo, operațiune în urma căreia, cu ceva noroc, Alianța ar putea pierde între 200 și 500 de militari. Emil NEACȘU Presa britanică t marți, 1 iunie 1999 Jamie Shea pentru „Cotidianul“: radarul de la Craiova este un element absolut necesar Referitor la evenimentul ce a avut loc la Craiova, purtătorul de cuvânt al NATO, Jamie Shea, ne-a declarat în exclusivitate: „Am impresia că este vorba despre un element al programului de colaborare dintre România și NATO care se desfășoară firesc și normal după ce­ Parlamentul de la București a oferit avioanelor NATO acces nelimitat în spațiul aerian al țării noastre. Referitor la stația radar ce va fi instalată de americani, Shea­ne-a precizat că „este un element care face parte dintr­­un­ echipament absolut necesar într-o asemenea situație". Irina ZIDARU, Bruxelles în exclusivitate pentru „Cotidianul“, Javier Solana afirmă că Miloșevici nu are nimic de negociat Ieri sea că, la Cartierul General al NATO, Javier Solana s-a întâlnit cu un grup de ziariști români. în­tâlnirea a fost mijlocită de mi­siunea diplomatică a Turciei pe lângă secretariatul general al NATO. Javier Solana a răspuns la două întrebări pe care i le-a adresat trimisul special al ziarului nostru. Domnule secretar general, au­ menționat un acord final al conflictului din Kosovo. Pentru a ajunge la acest acord, îl consideră NATO pe președintele Miloșevici un partener de dialog? Solana: Noi vedem o rezolvare a conflictului prin întoarcerea refugiaților, lucru care nu se poate întâmpla decât după retragerea forțelor iugoslave din Kosovo. Acestea sunt două din cele cinci condiții pe care NATO le-a pus conducerii iugoslave și președintelui Miloșevici, pe Să înțelegem că îl considerați Miloșevici un partener de negociere? După cum am mai spus, acestea sunt condițiile pe care noi le punem. Miloșevici nu are nimic de negociat, nu are nimic cu care să fie sau nu de acord. Trebuie să accepte cererile noastre. Repet, întorcerea refugiaților care va fi probabil cerută printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate, în continuarea întrevederii, Solana a declarat că „NATO desfășoară o campanie militară care nu are ca obiectiv cucerirea unei țări sau a unui teritoriu", în ceea ce privește posi­bilitatea reapariției în zonă a unui conflict tip Kosovo, secretarul general al NATO ne-a precizat: „Cu cât vom rezolva mai bine această criză, cu atât posi­bilitatea apariției unei alte crize de acest fel va dispărea." Irina ZIDARU, Bruxelles Iâ

Next