Cotidianul, iulie 2002 (Anul 12, nr. 151-177)
2002-07-01 / nr. 151
\ Editorial Ioana LUPEA Veriga slabă a Justiției ste prima dată în 12 ani când magistrați și avocați sunt dovediți în fata insstanței ca fiind corupți. Arestările la care am asistat în ultima vreme au arătat că nici oamenii legii nu sunt mai presus de lege. Demonstrație necesară în condițiile înn care cetățenii își pierduseră încrederea în actul de justiție, după cum avertizau sondajele de opinie. Mai mult decât o operațiune de imagine, eliminarea judecătorilor care au așezat dreptatea, contra unor sume de bani, pe talerul nepotrivit al balanței ar putea restabili „regula legii“, determinantă pentru funcționarea statului de drept Cruciada anticorupție declanșată în Justiție, cu cele mai bune intenții, de ministrul Rodica Stănoiu riscă însă să fie compromisă de Parchetul General, prin modul în care sunt instrumentate unele dosare și introduse recursurile în anulare. Deși oficial atât Ministerul de Interne, cât și cel al Justiției sunt mulțumite de colaborarea cu Parchetul General, în particular ambele instituții reclamă arbitrariul sau, mai grav, partizanatul fățiș al procurorilor în începerea urmării penale în anumite spețe sau în administrarea probelor din dosare, fapt ce îi pune pe judecători în imposibilitatea de a pronunța o sentință. Numai analizând prestația Parchetului din ultimele luni se poate ajunge la concluzia că acesta este veriga slabă a procesului de justiție, Joița Tănase lăsând impresia unei marionete politice ale cărei fire s-au încurcat în interesele PSD. Personajul ar putea fi clasat ca incompetent, dacă acțiunile Parchetului în cauze cum ar fi „Armagedon II“, Tărău-Panait-Lele, FNI, Lidia Peter și, mai recent, recursul în anulare în favoarea Băncii Internaționale a Religiilor nu ar mirosi până la Washington o intervenție politică. Arestarea în stradă a lui Mugur Ciuvică pe baza unor informații care nu s-au putut constitui într-un dosar, spargerea fișetelor a doi procurori suspectați că i-ar fi oferit lui Stelian Tănase documentele care dovedesc urmărirea acestuia de SRI în 1991, refuzul de a discuta cu Yoram Sheftel condițiile întoarcerii Ioanei Maria Vlas în țară, complicitatea la fuga fiului fostului prefect PSD Tărău, încercarea de a stabili un diagnostic post-mortem, eventual de schizofrenie, procurorului sinucigaș Cristian Panait și o vinovăție, oricare ar fi aceea, pentru Alexandru Lele, inculparea avocatei Lidia Peter, a judecătorului Acatrinei și a procurorului Bojincă pe baza unor înregistrări telefonice contrafăcute sunt gesturi ce amintesc de procuratura ceaușistă. Poate cea mai conservatoare instituție, Parchetul General face eforturi să îngroape ceea ce nu convine în cercurile puterii și să dezgroape sau, mai rău, să inventeze probe împotriva unor oameni deveniți incomozi, uneori din motive necunoscute opiniei publice. Declarația halucinantă că „tot trebuie să-i găsim lui Lele ceva“, premergătoare redeschiderii unui dosar privind un accident de circulație, fără victime, comis de acesta acum șapte ani, ni-l dezvălui pe procurorul general ca pe o mașinărie de luptă, care nu știe decât să doboare inamicul indicat. Grav este că acțiunile Parchetului în dosarele procurorilor Alexandru Lele, Cristian Panait, Cristian Bojincă, ale judecătorului Valentin Acatrinei și al avocatei Lidia Peter pot prejudicia lupta anticorupție declanșată în Justiție, încercarea de a-i inculpa cu orice preț și cu dovezi măsluite aruncă în primul rând o umbră de îndoială asupra justeței arestărilor de până acum și îi face pe magistrați vulnerabili la manipulări. Indiferent cât ar fi de curat, orice magistrat trăiește acum cu spaima că, dacă va pune o soluție sau va pronunța o sentință ce nu convine clientelei politice, i se poate înscena oricând o luare de mită, pe baza autodenunțului unui infractor condamnat, i se poate fabrica o convorbire telefonică sau SMS l-ar putea scoate, fără prea multe probleme, bolnav psihic. Magistratul luat ca exemplu va fi mult mai sensibil la recomandările „bine intenționate“ ale superiorilor ierahici sau ale celor implicați, cu relații sus puse. Mesajul cinic al Parchetului către magistrați este că nu ai de ales: ori te sinucizi, ori faci ce ți se cere. Apelul ministrului Justiției către judecători și procurori de a denunța orice presiune este probabil o încercare de a redresa cursul luptei anticorupție, transformată de Parchetul General într-o răfuială politică. VE Oliviu Gherman Kabar nu are că marinarii români de pe vaporul cocainei sunt arestați la Brest Nepăsare la Ambasada din Paris Puiu Dodică, de 49 de ani, Nicolae Balaban, de 43 de ani, Stelian Manolache, de 43 de ani, și Viorel Petcu, de 33 de ani, au fost oficial inculpați vineri seară și plasați în detenție preventivă, până în momentul în care va începe procesul. Cei patru riscă predepse mai mult decât severe dacă vor fi găsiți vinovați, putând ajunge de la 30 de ani, la închisoare pe viață. Pe numele lor au fost emise mandate de arest preventiv fiind acuzați de participare la traficul internațional de stupefiante. Familiile și prietenii sunt consternați și nu cred că este posibil ca cei patru să fie cu adevărat vinovați. Toate speranțele lor s-au îndreptat către Ambasada română. Din nefericire aici dezinteresul este complet. Folosind ca scuză faptul că ancheta este în curs, ambasadorul Oliviu Gherman nu a întreprins nici cel mai mic demers pentru a se asigura că românii au fost asfistați de avocați. Peste toate acestea ambasadorul Gherman declară pentru Cotidianul că așteaptă o solicitare în acest sens, dar că autoritățile nu au confirmat faptul că cei patru sunt de naționalitate română. pagina 3 BNR solicită retragerea recursului în anulare în cazul BNR Banca Națională a României (BNR) a solicitat procurorului general al României, Tănase Joița, printr-un demers care constituie o premieră în practica băncii centrale, retragerea recursului în anulare declarat împotriva sentinței civile prin care a fost pronunțat falimentul Băncii Internaționale a Religiilor (BIR). BNR își justifică demersul prin faptul că recursul în anulare a fost „tardiv introdus" și că acesta cuprinde concluzii „ce pornesc de la erori grave". Potrivit Băncii Naționale, Tănase Joița și-a însușit susținerile autorilor unor plângeri, foști conducători sau acționari ai băncii, care au deformat și au ascuns adevărul despre Banca Internațională a Religiilor. Conform prevederilor Codului de procedură civilă, procurorul general al României are posibilitatea legală de a-și retrage recursul în anulare. Marian Sârbu refuză răspunsul la întrebarea „Se ia șpagă la Ministerul Muncii?“ Ministrul Muncii, Marian Sârbu, s-a adresat ieri presei în premieră după ce au trecut cinci zile de la declanșarea scandalului „Mită la MMSS". întrebat „dacă la minister se ia sau nu șpagă", demnitarul nu a ales un răspuns simplu, ci s-a arătat doar ofensat că „o asemenea întrebare poate fi pusă într-o instituție publică". pagina 3 Campioană clasică pentru un Mondial atipic Quinta braziliană Singura eroare a portarului german Kahn la acest CM a trimis trofeul, pentru a cincea oară, în Brazilia La patru ani de la coșmarul din finala Mondialului francez și în ciuda unor preliminarii parcurse cu mari emoții, Brazilia a redevenit cea mai importantă națiune fotbalistică, învingând Germania (2-0) în finala ediției CM 2002, grație eternei benzi rulante care produce individualități excepționale. Două goluri marcate de Ronaldo i-au oferit acestei țări sud-americane a cincea coroană (1958, 1962, 1970, 1994, 2002), iar „Il Fenomeno" a câștigat și titlul de golgheter al competiției (opt goluri), el egalându-l pe legendarul Pele în privința numărului de reușite realizate pentru Brazilia la turneele finale (12). Dacă Ronaldo a fost cel care a „executat“ Germania, Rivaldo l-a susținut, jucătorul Barcelonei fiind cel care a șutat anterior înscrierii primului gol, în timp ce la al doilea a dat dovadă de inteligență și altruism neintervenind pe traiectoria centrării lui Kleberson. Cei doi „A" au fost vedetele finalei de la Yokohama și ale acestei ediții a CM, iar al treilea, Ronaldinho, rămâne revelația Mondialului. pagina 3 Printr-o strategie elaborată de MAE împreună cu patru ministere România încearcă să intre în „marele joc“ al Asiei Centrale După mai bine de un deceniu de anonimat, România își pregătește strategia de recucerire a regiunii Caucaz-Asia Centrală, regiune pe cât de bogată în resurse naturale, pe atât de „nărăvașă" din punct de vedere politic, care după destrămarea Uniunii Sovietice a devenit obiectul unei aprige lupte pentru influență. Noul context mondial impus de atentatele din 11 septembrie și instabilitatea actualei piețe a petrolului au generat o adevărată cursă a Occidentului pentru apropierea de țările din spațiul Asiei Centrale. Dacă principalul obiectiv pentru SUA și pentru Europa de Vest este crearea unei plase de siguranță, în eventualitatea extinderii campaniei împotriva terorismului, pentru România apropierea de Asia Centrală și Caucaz are o dublă miză: îmbunătățirea relațiilor economice și comerciale cu o zonă care până în 1989 a constituit o piață foarte bună, precum și consolidarea importanței geostrategice în fața Occidentului. După ce a folosit în campania de promovare a candidaturii sale la NATO argumentul poziției strategice pe continentul european, prin asigurarea unei punți de legătură spre zona Caucazului, Bucureștiul și-a pus la punct un plan de bătaie pentru a reuși să devină un actor important în Asia Centrală, fapt care i-ar aduce beneficii atât în plan intern, cât și în cel extern. Strategia pentru Asia Centrală și Caucaz, elaborată de MAE împreună cu alte ministere între care MIR, MLPTS, MDP și Ministerul de Finanțe, vizează promovarea mai multor proiecte pentru țările din spațiul CSI, acestea urmărind deopotrivă recucerirea pieței centralasiatice și cuplarea României la jocul mondial al petrolului, obiective care ar ajuta țara noastră în relațiile cu SUA și în special cu Uniunea Europeană. pagina 2 Tablete de scriitor Nicolae BALOTĂ Contra puteri politice Ca să folosesc o veche și sinistră imagine, o stafie bântuie în ultimii ani prin Europa. Slavă Domnului, nu este (cum spunea odinioară, cu vocea sa cavernoasă de profet, bătrânul bărbos) stafia comunismului, ci continentul nostru, nu numai comunismul, ci până și stafia sa au fost azvârlite în magazia cu vechituri imunde a istoriei. Nu e vorba de o altă stafie, ciudată, pe care politologi din diferite țări încearcă să o surprindă în realitatea sa și nu numai în aparițiile sale destul de greu explicabile. Printre acestea, manifestarea cea mai evidentă este aceea a absenței unor mase tot mai importante de la vot. O dată cu triumful democrației în lume, a apărut o ciudată dezafectare - din partea electoratului - a instituției de bază a acestui sistem politic. Tocmai atunci când sunt chemați să-și exercite dreptul politic fundamental, acela de a-și alege reprezentanții, conducătorii, din ce în ce mai mulți cetățeni refuză să-l practice, prin abținerea lor de la vot. Chiar și acolo unde s-a introdus obligativitatea de a alege, tot mai numeroși sunt cei ce nu se supun acestei obligații. Cum se spune în Franța, aceștia preferă să se ducă în ziua alegerilor la pescuit. Fenomenul e tot mai răspândit; el apare atât în vechi și după toate aparențele stabile democrații occidentale, cum este Franța, cât și în țări din Estul mai de curând reconvertit la democrație, după decenii de regim totalitar în care alegerile se efectuau conștiincios de 99,99% din populație și cu o tot atât de voioasă majoritate pentru unicul partid, țări printre care și a noastră. (continuare în pagina 10) Starea de fapt Liviu Ioan STOICAI!3 Alegeri parlamentare în 2003 și prezidențialele în 2004? pagina 4 Dispută Guvernul susține Statistică Concurs 9 că l-a dat jos pe Antonescu Revenire Szabó, victorioasă în prima etapă a Golden League pagina 4 Anchetă Resuscitarea unui dosar aproape mort cazul „Lele“ Creștere timidă a investițiilor străine în România Avertisment pagina 5 pagina 7 pagina 8 Regizorul Alexandru Darie a câștigat directoratul „Bulandra“ pagina 10 Polonia nu va fi lăsată să amâne extinderea UE pagina 11 *