Cotidianul, iulie 2003 (Anul 13, nr. 150-176)

2003-07-01 / nr. 150

' DEZBATERI SI OPINII 9 ■ Ce cumplită singurătate ■ Blestemul sutei de mii de lei I Marian Nazar Opinia publică PAGINAU 1 EDITORIAL Cinism în robă Octavian PALER -έ­n monumentala sa „Istorie a literaturii române“, G. Călinescu îl considera pe­­­­ Nichifor Crainic „un îndemânatec făcă­tor de prozeliți“, printre tineri mai ales, cărora le vorbea despre „haos“, pentru ca, apoi, să le dezvăluie „punctele cardinale“. Pentru a fi sigu­re că vârful „gândirismului“ nu va mai face pro­zeliți cu ideile sale ortodoxiste, autoritățile comuniste l-au ținut 15 ani în detenție grea, fără sentință judecătorească. Azi, nu știu câți tineri mai știu ceva despre Nichifor Crainic. Și nici generația mea n-a crescut știind cu mult mai mult. Idolii noștri, amiabili sau nu, se numeau Blaga, Arghezi sau Ion Barbu. Poate, de aceea am tresărit citindu-i amintirile din temniță. M-a încercat un sentiment de vinovăție. Oare despre câte orori nu știm, încă, nimic? Și până unde poate fi justificată tendința de a socoti desuete suferințele îndurate de alții, cu argumentul că avem propriile noastre probleme în prezent? Nichifor Crainic a stat ascuns din august 1944 până în mai 1947. Arestat, a fost depus în celula cu numărul 2 din subsolul ministerului de interne. Mizerie înfiorătoare­ ,yierul intra, nu in­tra, dar năvăleau șobolanii flămînzi, rupîndu-se din turmele care zăpăiau pe coridor. Dacă găseau pe jos o firimitură din mămăliga vînătă și împuțită, ce ni se da drept mîncare, se luau la bătaie gusțînd, mușcîndu-se sălbatic pînă cînd cel învins ceda. Patul era scund. Se ridicau cu labele pe așternut și te priveau în ochi cu o îndrăzneală fioroasă. Imposibil să închizi ochii“. A căpătat o boală de piele. ..Trebuia să stau expus jumătate de zi, despuiat și uns cu alifie, văzut de pre­tutindeni. în spatele celulei, peretele era tot de geam. Pe acolo ne supravegheau jandarmii, care se grămădeau la geam și rîdeau de mine. Timp de 25 de zile am fost expus batjocurii tuturor. Cîteodată cobora și Teohari Georgescu (minis­trul de Interne din acea vreme), mic, rotofei, cu părul creț, postîndu-se fumînd în fața ușii, uitîndu-se crunt, pe cînd Bunaciu (altă eminență a vremii), care îl însoțea, blond, roșcovan și jovial, se ascundea ca să rîdă“. A fost dus, apoi, la Văcărești și plasat în hruba din spatele spitalului, cu pereții picurînd de apă, care prinseseră mușchi ca peșterile și unde șori­­ceoaicele își fătau puii în buzunarele paltoanelor noastre“. Au urmat trei lungi crize renale cu dureri atroce. „Ma tăvăleam gemînd în chinuri, dorindu-mi moartea“. Iarna, i s-a confiscat paltonul. „Rămîneam într-o haină de vară și într-o pătură subțire ca foaca de ceapă“. Con­secința? O pneumonie dublă. Nici un medica­ment nici acum. Boala lui Zoster a făcut-o la Zarcă, în celulă cu fostul meu profesor de la Drept Istrate Micescu. Nici de data aceasta nu i s-a acordat asistență medicală. Ultimele boli din acest calvar au fost boala de inimă, care i-a provocat până la urmă un infarct, și „o așa-zisă colibaciloză de care am suferit șapte ani și am fost tratat ultimii trei cu un diagnostic fals“. De ce am simțit nevoia să evoc această sadică „asasinare lentă“, cum o numește Crainic? Aflu dintr-o tabletă a colaboratorului nostru Doru Braia că fundația ICAR, din care fac parte pre­ponderent medici angajați în acțiuni de ajutorare a victimelor terorii, a intentat (spriji­nită și de alte organizații) un proces statului român cerându-i să prezinte scuze și victimelor Holocaustului Roșu, cum a prezentat victimelor Holocaustului organizat de fascism. La 16 iunie a.c., demersul a fost respins de Judecătoria sec­torului I din București, ca neîntemeiat, cu mo­tivația (verbală, deocamdată) că (vă rog citiți-o cu atenție) „nu se poate vorbi de un regim opresiv înainte de 1989“. D-l Braia pune acest verdict aiuritor în legătură cu faptul că președintele Judecătoriei este un fost „securist“. Mie, îmi amintește grija directorului SRI, d-l Timofte, de a pune atrocitățile Securității la secret sub pret­­xtul „siguranței naționale“, precum și iritarea pe care i-o stârnesc d-lui Năstase insistențele celor ce nu vor să priceapă că „democrația“ pesedistă nu-și poate arăta „destiurile“. I DEZINFORMARE Procurorul general al României aduce false acuzații unor judecători care și-au făcut datoria de a verifica mandatele de arestare emise de procurori T%­V 1 • Războiul lui r rn T •­ Tanase Joita cu drepturile omului 1 In Narcis Iordache Procurorul general al României, Tănase Joița, s-a lansat într-un război personal împotriva judecătorilor români, după ce aceștia au atras atenția că procurorilor nu le mai este permis să facă arestări după ureche și că, nefiind magistrați independenți, ei trebuie să se supună controlului judecătoresc, în urma procesului pe care statul român l-a pierdut la Strasbourg în cazul Pantea vs. România, judecătorii au înțeles că trebuie să îndrepte o greșeală veche de nouă ani și au început să aplice pre­vederile Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), semnată de statul român încă din 1994. Șeful Parchetului General, Tănase Joița, are însă o altă opinie. El a început prin a-l acuza pe președintele Curții Supreme de Jus­tiție (CSJ) de abateri dis­ciplinare pentru că, în dosarul „Ciucă“, com­pletul de nouă judecători al CSJ a decis menține­­­­rea judecătoarei mu­ §u­reșene în arest preventiv doar dacă pe numele ei exista un mandat emis de un judecător. Procurorul Tănase Joița s-a dezlănțuit apoi împotriva instanțelor din Brașov și Cluj, pe care, fără să aibă dovezi, fără să aducă exemple concrete, le-a acuzat că au invocat lipsa mandatului de arestare emis de judecător - după modelul deciziei CSJ - pentru a pune în libertate „tâlhari și violatori“, numind astfel persoane care sunt deocamdată sub anchetă, nu au fost condamnate și,­­prin urmare, beneficiază de prezumția de nevinovăție. Declarațiile sale au fost însă infirmate nu numai de reprezentanții instanțelor incriminate ci și de procurorii din teritoriu - care, deși erau nemulțumiți de eliberarea unora dintre inculpați - au recunoscut că nici un judecător nu a invocat cazul „Ciucă“ și că nici nu își pot permite să comenteze hotărârile judecătorești pentru că ar încălca astfel codul deon­tologic al magistraților. Potrivit judecătorului Marius Cosma de la Curtea de Apel Brașov, toate deciziile care au dus la eliberarea unor arestați preventiv s-au datorat fap­tului că procurorii nu au putut prezenta probe te­meinice care să îndreptă­țească măsura arestării. 1AVrlIVA 3­ ­/ Procurorul general al României, Tănase Joița, i-a acuzat nefondat pe judecătorii din Brașov și Cluj că au eliberat infractori din arest, ca urmare a deciziei CSJ în cazul „Ciucă“ (­ Atât judecătorii, cât și procurorii din cele două județe au infirmat susținerile lui Tănase Joița, precizând că fie nici un inculpat periculos nu a fost eliberat .­ Instanțele au hotărât să pună în libertate arestați preventiv doar atunci când procurorii nu au adus destule probe pentru a se putea lua o astfel de măsură INCREDIBIL O școală construită pe banii Băncii Mondiale a fost doborâtă de Primăria Târgu-Mureș Școală dărâmată pentru fluidizarea circulației Daniela Brătianu Primăria Târgu-Mureș a decis să dărâme o aripă a Școlii nr. 4, construită cu fonduri de la Banca Mon­dială, întrucât unitatea de învățământ obstrucționa fluidizarea circulației în centrul municipiului. De aceste modificări vor suferi și casele a patru familii, situate pe aceeași arteră, care trebuie, de asemenea, dărâmate. Oamenii vor să fie despăgubiți la justa valoare și la actualul curs leu-euro. Potrivit edilului mureșean, Dorin Florea, clădirea veche a școlii a fost inclusă fără justificare printre cele cinci proiecte de reabilitare a unor școli din mediul rural finanțate prin Banca Mondială, în timpul Admi­nistrației lui Fodor Imre, ulterior ajungându-se să fie solicitate fonduri inclusiv de la Primărie, pentru ridi­carea în curtea școlii a unui nou corp de clădire. „Sunt costuri care ajung la peste 250 de dolari pentru metrul pătrat, în condițiile în care costurile pentru acest gen de reabilitări nu depășesc 200 de dolari. Firma con­structoare ne-a transmis în 2002 că mai bine constru­iește o clădire nouă decât să reabiliteze clădirea aceea, în care predomină igrasia“, a spus Florea. Viceprimarul Csegzi Sándor a precizat că proiectul BERD a fost început înainte de stabilirea planului de dezvoltare a orașului și că doi secretari de stat s-au deplasat la Târgu-Mureș pentru a studia situația și a transmite că orice modificare ar putea pune în pericol derularea fondurilor pe aceste proiecte BERD. «în aceste condiții, firma constructoare a înălțat în curtea școlii o clădire nouă, pe care acum Primăria s-a hotă­rât să o dărâme. în sfârșit, am ajuns la un compromis, inclusiv poli­tic, astfel că vom putea intra cu buldozerele și să dărâ­măm corpul nou din complexul școlar. Vom putea astfel să fluidizăm circulația pe Strada Filimon și să du­blăm, practic, centrul municipiului", a mai spus Florea. Românii, ultimul loc la natalitate A Adi Sava Datele statistice din ce în ce mai îngrijoră­toare plasează țara noartă pe primele locuri în unele dintre cele mai funeste topuri, ceea ce nu justifică deloc pretențiile României de a fi tratată de la egal la egal de restul europenilor. Rata natalității înregistrează o continuă scă­dere, în numai 12 ani devenind cea mai mică din Europa. Potrivit Centrului de Calcul și Statistică Medicală al Ministerului Sănătății, în anul 2002, cele mai mici rate ale natalității (calculată la 1000 de locuitori), s-au înregis­trat în municipiul București - 7,6; Teleorman - 7,8 Cluj 7,8; Brăila și Timiș - 8,4. în ultimii ani, scăderea ratei natalității se prezintă în felul următor 13,6 în 1990; 10,5 în 2000; 9,8 în 2001; 9,7 în 2002. O rată mai mare se con­stată în județele Vaslui -13,3; Botoșani-13,2; Iași -12,7 și Suceava -12,4. Conform Centrului de Calcul și Statistică Medicală al Ministerului Sănătății, în Bulgaria rata natalității este de 8,62, în Austria 9,28; Germania 9,33; Ungaria 9,53; Polonia 9,79; Portugalia 11,75; Albania 16,18. T GEOPOLITICĂ ■ Africa - pământul făgăduințelor neîndeplinite ■ SUA vor să combată SIDA pe baze „unilaterale“ | PAGINA io FENOMEN Peste 1000 de administratori sunt cercetați în libertate pentru delapidare de fonduri Banii locatarilor, pușculița administratorilor Sumele încasate de asociațiile de locatari iau deseori alte destinații, „itinerarii“ stabilite de casieri sau de adminis­tratori, care, în loc să achite factura pentru agentul termic­­ sau apa curentă, folosesc banii îr­ interes personal. După ce nu plătesc facturile cu lunile, casierii sau administratorii fug cu banii, neexistând posibilitatea ca în perioada în care nu au achitat utilitățile să-i controleze cineva. Activitatea aso­ciațiilor de locatari sau de proprietari nu este controlată de pafmenii în cele mai fericite cazuri există o comisie de cen­zori, dar aceasta este formată tot din membrii asociației. Astfel că, în activitatea de a gestiona fondurile unei aso­ciații, mulți au văzut o posibilitate de a se îmbogăți, luând banii și dispărând fără urmă. Nici măcar Poliția nu poate interveni în cazurile în care casierii sau contabilii dispar cu banii fiindcă, fără o notă a comisiei de cenzori, polițiștii nu pot dovedi că s-au furat bani. PAGINA 3 CEREMONIE Președintele României, Ion Iliescu, l-a decorat pe scriitorul Octavian Paler cu „Steaua României Cavaler la 77 de ani Peste numai două zile, scrii­torul și publicistul Octavian Pa­ler, directorul onorific al ziarului Cotidianul, va împlini vârsta de 77 de ani. O vârstă la care vani­tatea este o vestă de salvare care te ridică deasupra regretelor, la care poți afirma cu sinceritate că viața nu este un drum între viață și moarte, ci un miracol, așa cum mărturisea ieri scriitorul decorat de președintele Ion Iliescu cu „Steaua României“ în grad de Cavaler, în prezența președintelui Aca­demiei Române, Eugen Simion, a ministrului Culturii, Răzvan Theo­­dorescu, a publicistului Emil Hu­­rezeanu, a multor altor persona­lități și prieteni, președintele și scriitorul, uniți de întâmplări și de vremuri, niciodată prieteni, ni­ciodată inamici, și-au strâns mâ­na în Sala Unirii a Palatului Co­­troceni, în cadrul unei ceremonii atipice pentru o festivitate de decorare. PAGINA 3 fi Hagi, după gratii? Fostul selecționer a fost dat în judecată pentru scuiparea, lovirea și înjurarea unui arbitru, pe vremea­­ când evolua ca jucător | PAGINA 2 | |Rinichiul românesc, bancă fără giranți | Sărăcia și mizeria îi împing pe români la gesturi disperate ! Ziua­­ scumpirilor De azi, noi prețuri­­ la carburanți, gaze, băuturi și țigări. PAGINA 7 PAGINA 2 I­n Dosarul Mineriada I :& I se întoarce la procurorii militari in­ I CSI a hotărât ieri că probele în cazul mineriadei din 1990 nu sunt suficiente PAGINA 6 Curtea Comedianților 9 și atmosfera vechilor trupe ambulante Iubitoriil de „medievalism “ se pregătesc­­ de sărbătoare PAGINA 9 I

Next