Cotidianul, octombrie 2003 (Anul 13, nr. 229-255)

2003-10-23 / nr. 248

JOI, 23 OCTOMBRIE 2003 COMERȚ Anul acesta s-au importat trandafiri în valoare de aproximativ 850.000 de dolari Trandafirii cântăresc greu în balanța importurilor . Alina Stanciu Trandafirii cultivați în România, mai mult prin grădini decât în locuri special amenajate sunt destinați aproape în exclusivitate pieței interne. Cu toate acestea, prin piețele de flori, mai ales în sezonul rece, românii au posibilitatea să cumpere trandafiri proveniți aproape în exclusivitate din import. Astfel, pentru noi, Olanda, țara lalelelor, reprezintă mai mult țara trandafirilor întrucât cei mai mulți florari români se aprovizionează din acest stat. Importurile de trandafiri se mențin începând din anul 2001 la aproximativ aceleași valori. Astfel, în 2001, potrivit datelor Un fir de trandafir variază între 40.000 și 60.000 lei Centrului Român de Comerț Exterior, numărul total de trandafiri importați de România dintr-un număr de 14 state din cele mai diverse zone ale lumii, se cifra la peste 8,4 milioane de lire, în timp ce anul precedent s-au adus din afara țării aproximativ 8 milioane de bucăți. Anul acesta, până la ora actuală s-au importat un număr de aproximativ 5,5 milioane de fire. Valoarea totală a cantității de trandafiri importată a fost în 2001 de aproximativ 700.000 de dolari iar în 2002 a crescut la 1,2 milioane de­ dolari. Anul acesta s-au importat trandafiri în valoare de aproximativ 850.000 de dolari. în afară de Olanda, care deține supremația în rândul statelor care exportă trandafiri către România, se fac importuri din Ecuador, Ungaria, Turcia și chiar Malaezia. Prețurile cu care florarii cumpără firul de trandafiri de la angrosiști variază, în funcție de calitatea acestora, de la 20.000 la 40.000 de lei, în schimb, cei care doresc să cumpere astfel de flori din piață, sunt nevoiți să scoată din buzunare în jur de 40.000 sau chiar 60.000 de lei pentru un fir. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Pădurilor Apelor și Mediului (MAPAM), suprafața cultivată anul acesta cu trandafiri re­prezintă 4,9% din totalul suprafeței de teren cultivată în sere. Astfel, într-un cla­sament al suprafețelor cul­tivate cu flori de seră, te­renurile cu trandafiri ocupă locul trei. Cele mai mari suprafețe, reprezentând 67% din totalul terenului pe care s-au cultivat flori de seră, sunt cultivate cu garoafe. Suprafața totală cultivată cu flori în cadrul serelor a fost atât în 2002 cât și anul acesta de 55 de hectare, cu 43 de hectare mai puțin comparativ cu anul 2001 și cu 58 de hectare mai puțin raportat la 2000. De asemenea, producția de flori de sere de anul acesta este estimată la 30800 mii de fire, în timp ce anul trecut s-au obținut un număr de 32309 mii de fire. Numărul de trandafiri importați în perioada 2001 - 2003 2001 2002 ian-sept 2003 Sursa : Centrul Român de Comerț Exterior C PFSCERT ESTIMĂRI resc investițiile străine la bursă Volumul cumpărărilor făcute de investitorii străini pe piața de capital din România a atins, în septembrie, un nivel de 1282 miliarde lei (37,8 milioane euro), totalul operațiunilor de acest tip realizate în 2003 fiind de 5165 miliarde de lei, potrivit unui raport al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM). în septembrie, cel mai activ segment al pieței la capitolul vânzări a fost cel al intermedierilor financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale caselor de pensii, domeniu în care au avut loc vânzări de peste 100 miliarde lei. Sumele intrate în septembrie pe piața de capital au totalizat 1026 miliarde lei, iar în primele nouă luni valoarea acestor operațiuni a ajuns la 4860 miliarde lei. (S-C.) INTENȚII R­omTelecom și-a dorit încă­­ o majorare de tarife RomTelecom și-a retras cererea de majorare a tarifelor aferente convorbirilor către alte rețele de telefonie fixă, informează Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații. Operatorul de telefonie fixă a depus această cerere la ANRC în luna septembrie, după ce instituția menționată s-a aprobat cererea de majorare a tarifelor practicate pentru abonamente, respectiv diminuarea tarifelor la convorbirile internaționale, ne-au declarat surse din cadrul Autorității. Tarifele pentru convorbirile inițiate din rețeaua RomTelecom către alte rețele de telefonie fixă vor fi egale cu cele ale convorbirilor efectuate între abonații operatorului menționat. (C­ S.) P SAPARD­ roiecte multe, dar neperformante Principalele probleme de care se lovesc oficialii europeni în ceea ce privește fondurile nerambursabile acordate României prin Programul SAPARD sunt lipsa de fonduri la nivel național și procedurile greoaie de înscriere, a declarat, ieri, șeful Delegației Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele. O altă problemă o reprezintă numărul foarte mic al proiectelor bine elaborate. „Sunt foarte multe proiecte slabe. Numai în perioada octombrie-noiembrie 2002, am primit 600 de proiecte pentru finanțare SAPARD, care însumau peste 600 milioane de euro, în timp ce fondurile disponibile erau doar de 80 de milioane de euro­, a mai declarat .Scheele. (G.A.). I Cotidianul 7 EVENIMENT E­xpoziție de aparatură dentară la Romexpo Romexpo va găzdui, începând de astăzi, cea de-a VIII-a ediție, de toamnă, a Salonului Comercial Internațional Denta, organizat de Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului București și de societatea Romexpo SA. Ediția din acest an se va desfășura în perioada 23-26 octombrie și vor fi prezente cu standuri 77 de firme reprezentând companii de prestigiu din 21 de țări. Manifestarea se va desfășura în pavilioanele 16,17 și 26-28, pe o suprafață de 3500 de metri pătrați. Un bogat program de manifestări conexe va completa și va stimula inițiativa de piață, va pune în evidență avantajele privatizării și va facilita schimbul de idei și informații. PE SCURT INVESTIȚII După 14 ani de falimente, BNR a ajuns la concluzia că educația clienților începe de la bănci Riscurile unei­­ afaceri în România rămân ridicate . Simona Dobre Oamenii de afaceri români nu au învățat încă să gestioneze riscurile societăților comerciale pe care le conduc, așa cum se întâmplă în mod curent într-o economie de piață funcțională, sunt de părere reprezentanții firmelor de consultanță financiară. Băncile, la rândul lor, așa cum se arăta într-un recent studiu elaborat de specialiștii BNR, nu se Instrumentele financiare derivate se folosesc limitat, din cauza cadrului legislativ insuficient dezvoltat grăbesc să investească în pregătirea celor care au afaceri în România, tranzacțiile la care oricare bancă participă zilnic desfășurându-se aproape exclusiv pe baza cumpărării sau vânzării de valută, în acest timp, clienții, necunoscând posibilitățile de a-și acoperi riscurile și luptându-se deja cu instabilitatea mediului de afaceri, încă nu reușesc să învețe cum pot să evite asumarea zilnică a unor riscuri inutile pentru afacerea mai mică sau mai mare pe care o derulează în țară. Părerea este împărtășită și de analiștii pieței financiare românești. “Instrumentele financiare derivate se folosesc în mod limitat în România din cauza cadrului legislativ insuficient dezvoltat”, spune Ron Barden, Tax Partener la reprezentanța din România a firmei de audit financiar-contabil PricewaterhouseCoopers (PwC). Cu toate acestea, se pare că nici măcar noua Lege a băncilor, care a fost recent avizată de BNR și de cele două Camere ale Parlamentului și care urmează să intre în vigoare, nu încurajează prea mult piața instrumentelor derivate. Conform raportului întocmit de specialiștii BNR și dat recent publicității, oficialii Băncii Naționale se gândesc ca pentru perioada următoare să aloce resurse (bugetare și extrabugetare) pentru educarea consumatorilor de produse financiare într-un posibil parteneriat cu Asociația Română a Băncilor și cu asociațiile profesionale ale agenților economici puternic expuși la riscuri financiare, ca Asociația Exportatorilor și Importatorilor din România. Grupul Cris-Tim - calitate la standarde europene Compania „Recunoștința“, parte a grupului Cris-Tim, derulează pentru angajații săi proiectul „Calificarea - recalificarea forței de muncă și instruirea profesională pentru compensarea deficitului de abilități din domeniul industriei alimentare“. Acest proiect se înscrie în programul PHARE 2000, componentă de „Coeziune economică și socială: dezvoltarea resurselor umane în contextul restecturării industriale“. Compania „Recunoștința“ derulează acest proiect de la 1 ianuarie 2003 până în luna decembrie a acestui an. Din valoarea totală de 87 362 euro a proiectului, peste 35 000 de euro sunt asigurați de către grupul Cris-Tim, restul de 50 000 de euro provenind din fonduri PHARE. Proiectul de care beneficiază „Recunoștința“ este un prim pas și se înscrie în politica de resurse umane a grupului Cris-Tim privind instruirea profesională a forței de muncă. Instruirea profesională a angajaților grupului Cris-Tim va fi continuată și anul viitor în noul centru de pregătire profesională al grupului, aflat în faza avansată de construcție la Filipeștii de Pădure. ECONOMIE ­ > j.. .•­ . .•.. .. ■ ! în România există un singur exportator de ulei de trandafiri Cu toate că trandafirii din piețele românești sunt aproape în exclusivitate din import, iar în datele Centrului Român de Comerț Exterior din perioada 2001-2003 figurează că țara noastră a exportat numai trandafiri altoiți, există și persoane care s-au gândit la cultivarea acestor plante ca la o afacere. Spre exemplu, un locuitor din comuna Daneș, situată la granița județelor Mureș și Sibiu, folosește trandafirii plantați pentru obținerea de ulei de trandafiri pe care îl exportă în Germania. Uleiul de trandafiri este utilizat de obicei pentru obținerea parfumurilor. „La Danes, Dumitru Crețu cultivă trandafiri în cantități mari pe care apoi îi folosește pentru obținerea de ulei de trandafiri. Produsul obținut este destinat exclusiv exportului. Din câte știu eu, Dumitru Crețu este singurul exportator de ulei din țară", ne-a declarat Sehleanu Filip de la Agenția Națională de consultanță Agricolă Sibiu. Potrivit datelor centrului de Comerț Exterior, anul trecut România a exportat în Italia, 49.500 fire de trandafiri altoiți în valoare totală de 5.300 de dolari. H ' , EH — CURS VALUTAR BNR Valabil în 23 octombrie 2003 valută lei valută lei 1 euro 38834 1 liră sterlină 55864 1 dolar SUA 33224 1 forint ungar___________151 1 dolar australian 23260 1 leu moldovenesc 2503 1 dolar canadian_________25231 1 zlot polonez __________8425 1 franc elvețian 24998 AUR (lei/gr) 407651 C onvertor valutar dolar canadian___________0,649 $ franc elvețian 0,643 $ leu moldovenesc,_________0,072 $ liră sterlină______________1,438 $ euro 1,078 $ Cotațiile corespund cursului leului anuntat de BNR PIAȚA MONETARA Notă: BUBID = Rata dobânzii pentru depozite atrase de bănci BUBOR = Rata dobânzii pentru depozite plasate de bănci 2. Volumul depozitelor și al tranzacțiilor pe piața monetară 1. Ratele medii ale dobânzii pe piața interbancară (ora 11.00) - procente pe an -BUBID BUBOR Perioada­­ 22.oct.2003 -21 .oct.2003 122.oct.2003 21 .oct.2003 1 săptămână 14,56______14,25________19,72______19,53 1 lună ~ 17,25 21,38 19,72 19,53 3 luni___________17,31 17,31 21,56 21,50 6 luni____________16,09 16,09 21,06 21,19 9 luni____________15,47 15,47 20,25 20,25 12 luni 15,25 15,25 20,06 20,06 Perioada februarie 2003 14 oct­ 21 oct. 21 oct. 2003 Depozite Volum mediu zilnic mid. lei 69.229,4 81.714,6 87.9 95,7 Rata medie anuală a dobânzii - procente -19,20 19,68 19,45 Volum Tranzacții mediu zilnic mid. lei 5462,4 10309,9 10269,0 Rata medie anuală a dobânzii - procente -19,00 18,44 15,60 Cotidianul Calea Plevnei, nr. 114, sect. 1, București; înregistrat la Registrul Comerțului cu nr. 140/2667/1997. Cod fiscal: R9356860 www.cotidianul.ro email. repress@cotidianul.ro Director onorific: Octavian PALER Redactor-șef: Ioana LUPEA Director publicitate - marketing Mihaela IONESCU Tel. 312.94.07; fax: 220.50.09 Director financiar Gabriela STANCIU Tel. 310.20.54 Difuzare: Nicolae VULTUREANU, Mariana MORARIU Tel.­fax: 220.50.33;313.97.56 Tiparul executat de RH Printing srl _ 312.94.09; 310.20.54; 313.97.15; 313.96.00; 313.97.20; 313.97.04. ■■■ Fax: 313.97.53; 313.97.54 RH Editori coordonatori: Viorel DOBRAN, Costin ILIE Politic: Laura CIOBANU Societate Simona GHEORGHE Economie: Bianca PREDA Cultură: Gabriela SIMON Secretari generali de redacție: Iulia TUDOR, Marilena RĂDUCU Departamente: Internațional: Sport. Documentare: Costin IONESCU Daniel SPĂTARU Ioana PATRICHE

Next