Cotidianul, aprilie 2004 (Anul 14, nr. 76-100)

2004-04-01 / nr. 76

2 EVENIMENT ECONOMIE Pentru a ține inflația jos, Mugur Isărescu nu mai sprijină exporturile Exportatorii și BNR trag de leu în direcții diferite . Alina Stanciu Exportatorii români se plâng că înregistrează pierderi ca urmare a aprecierii monedei naționale în ra­port cu dolarul și euro. Aprecierea leului este una dintre metodele de reducere a inflației. Pierderile ex­portatorilor români puse pe seama aprecierii monedei naționale vin în contextul în care, de anul acesta, comerțul a devenit liber, iar impo­zitul pe profit perceput exportatori­lor s-a aliniat la nivelul celui valabil pentru toți ceilalți agenți econo­mici, 25%. Ca urmare a politicilor de curs, competitivitatea produse­lor din Cehia, Ungaria, Croația și Slovacia a crescut comparativ cu a produselor românești, spun expor­tatorii. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isăres­­cu, a avertizat, săptămâna trecută, că BNR nu va mai stimula exportu­rile prin cursul valutar. Guvernato­rul susține că trebuie protejată pro­ducția autohtonă prin alte metode. Ar trebui să facem politică vamală adevărată și „să oprim lucrurile in­fecte în vamă“, a spus Isărescu. Ministrul delegat pentru Co­merț, Eugen Dijmărescu, susține că, în perioada 2000-2003, costu­rile producției industriale au cres­cut în țara noastră cu 20%, în vre­me ce în statele care aderă anul acesta la UE nu au înregistrat o majorare mai mare de 11-12,8%. Dijmărescu mai spune că, în prezent, economia românească este foarte vulnerabilă la șocuri externe. Potrivit Agenției Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), numai 10% dintre exporturile românești repre­zintă mărfuri cu grad ridicat de pre­lucrare. Restul sunt produse reali­zate în lohn sau finisate în țara noastă. Ponderea lohnului în totalul economiei se ridică, conform date­lor ANEIR, la aproximativ 70%, în condițiile în care mâna de lucra din România nu va mai fi mult timp ieftină, pierzându-se astfel un im­portant factor de competitivitate. Reducerea competitivității mărfuri­lor românești a scăzut și o dată cu majorarea exponențială a costurilor de producție industrială. Exportul este dependent de pre­țurile externe, după cum economia internă este sensibilă la toate influ­ențele conjuncturale din mișcarea internațională a prețurilor, a decla­rat Eugen Dijmărescu într-un semi­nar organizat de Finmedia. La toate acestea se adaugă accesul limitat și scump la finanțare, garanțiile ce­rute de bănci fiind mai mari,decât, în cazul multinaționalelor. Accesul mai facil al multinaționalelor din România la resursele valutare ex­plică de ce acestea consideră că este mult mai avantajos să importe, ceea ce a făcut ca ele să contribuie substanțial la deficitul comercial al anului 2003. Reprezentanții expor­tatorilor mai susțin că o astfel de proporție euro-dolar în cadrul co­șului valutar ar fi mai avantajoasă pentru ei. Coșul valutar este format din 75% euro și 25% dolar. Potrivit lui Eugen Dijmărescu, economia românească este vulnerabilă la șocurile externe Eugen Dijmărescu spune că produsele românești nu sunt încă suficient de competitive Exporturile strategice se vor putea face numai cu licență Agenții economici care vor efectu­a activități de import-export cu produse săli tehnologii cu dublă Utilizare, civilă și militară, vor trebui să obțină certificat de înregistrare și licență de funcționare de la Agenția Națională de Control al Exporturilor (ANCEX), a anunțat Dan Tănăsescu, consilier în cadrul instituției. Certificatele de înregistrare se pot obține depunând un dosar la ANCEX, iar instituția este obligată ca, în termen de 30 de zile de la depunerea actelor, să ofere un răspuns. Cei refuzați au dreptul să facă contestație în termen de 15 zile. Termenul de acordare a licenței este de maxim 60 de zile, iar cererile de import de produse strategice altele decât cele sensibile și foarte sensibile se obțin în 30 de zile de la data depunerii documentației complete la agenție. Cei care derulează importuri și exporturi fără autorizație riscă amenzi de până la 100 de milioane lei sau chiar suspendarea activității. (N.S.) ANALIZĂ Studii făcute de Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității relevă că încrederea populației în forțele de ordine a scăzut Polițiștii cred că șefii își ascund incompetența în spatele funcției și Filon Stan Polițiștii din România nu mai suportă să fie jigniți, să li se atribuie lipsa unor calități, să fie acuzați pe nedrept, să aibă șefi duri, iar popu­lația se plânge că furturile din buzu­nare, tâlhăriile sau traficul de dro­guri cresc, iar polițiștii nu fac nimic. Așa reiese dintr-un studiu efectuat de Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, în cadrul căruia au fost chestionați lucrătorii din 14 inspectorate județene de Poliție dacă sunt sau nu mulțumiți de șefii lor, în plus fiind testată, în fie­care județ, încrederea populației în polițiști. Deși multor lucrători le-a fost frică inițial de eventuale repre­salii, aceștia au colaborat într-un fi­nal, după cum a declarat, ieri, în ca­drul unei conferințe de presă, comi­sarul Margareta Fleșner, din cadrul institutului. Astfel, s-au descoperit, se pare, motivele ce duc la neînțelegerile apărute în cadrul echipelor formate din polițiști. Potrivit studiului, inci­dentele din inspectorate pleacă, de multe ori, de la divergențele ce se ivesc în conducerea Poliției. Așadar, „modelul de la vârf se transmite până la ultima verigă“, după cum a declarat comisarul Fleșner. Tot din studiul respectiv am aflat și cum arată un șef de Poliție ideal, dar și unul de coșmar. Exemplare din ultima variantă au fost descoperite în multe cazuri luate în vizor. Lucră­torii din subordinea acestora s-au plâns că șeful lor nu știe decât să dea ordine, că nu știe să comunice cu subalternii săi, că are relații prefe­rențiale cu unii lucrători, că nu știe să le asculte problemele și, într-un final, că-și ascunde incompetența în spatele funcției­­ ocupate. Chestiona­rele completate de lucrători din ca­drul celor 14 inspectorate județene de Poliție l-au avut în prim plan pe­ șeful de inspectorat, apoi pe adjunc­ții lui, urmați de șefii de servicii. De cealaltă parte, oamenii au acuzat că furturile din genți, spar­gerile de locuințe, tâlhăriile și cerșe­toria au luat amploare. Motivele ce afectează îndeplinirea de către po­lițiști a îndatoririlor față de cetățeni sunt, potrivit studiului, comporta­mentul necorespunzător al polițiș­tilor, corupția din Poliție, influențe ale unor grupuri de interese, dar și insuficiența mijloacelor materiale și financiare și numărul redus de lu­crători. în urma studiilor, s-a consta­tat că, în ceea ce privește încrederea populației în Poliție, Poliția Capitalei a obținut cele mai puține puncte, iar în cealaltă extremitate se situează inspectoratele din Moldova. „După fiecare evaluare, am trimis rezultatele către inspectoratele pe care le-am studiat. Unii șefi ne-au mulțumit, alții, dimpotrivă“, a măr­turisit comisarul Margareta Fleșner. Rezultatele ajung însă și pe­ masa Inspectoratului General al Poliției Române și la Ministerul Administra­ției și Internelor. Nu se iau însă ho­tărâri în urma studiilor, dar sunt im­portante pentru o cunoaștere cât mai bună a situației din țară, după cum susține sursa citată. „ Bucureștenii sunt cei mai sceptici cu privire la profesionalismul polițiștilor Secția 5, coruptă din cauza sărăciei Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității a făcut și o anchetă socială în ceea ce privește faimosul caz al Secției 5 din Capitală. Specialiștii au aflat că cei 22 de polițiști acuzați de complicitate la furt de combustibil au căzut în păcat din cauză că erau săraci, nu aveau locuințe și făceau naveta. Chestorul Marian Tiuilescu susținea, în urmă cu câteva luni, că tot răul a bătut asupra polițiștilor de la Secția 5 a venit din cauza a trei colegi de-ai lor, care i-au antrenat și pe ceilalți atunci când au fost arestați de procurori ai Parchetului Național Anticorupție (PNA). Șeful Poliției Capitalei spunea că cei trei au afectat omogenitatea echipei de la Secția 5, spunând chiar că „echipei i-a lipsit spiritul de fair play“. Chestorul principal a declarat că infracțiunile comise de polițiștii de la Secția 5 au fost favorizate și de lipsa de fermitate a celor din conducerea unității, dar și de tratarea cu superficialitate a informațiilor de-a lungul timpului. O altă cauză ce a dus la arestarea polițiștilor a fost și aceea că majoritatea locuiau în județul Ilfov, unde aveau reședința și infractorii, fapt ce a dus la mituirea mai ușoară a lor. Tot în cadrul anchetei sociologice s-a mai aflat că polițiștii care aveau situații materiale precare, majoritatea neavând o locuință a lor și aproape toți făceau naveta spre locul de muncă, în dosarul privind prejudicierea statului cu zeci de miliarde de lei prin furtul de combustibil din conductele Petrotrans. PNA a trimis deja în judecată 40 de persoane, dintre care 22 de polițiști din cadrul Secției 5 București. Cotidianul JOI, 1 APRILIE 2004 ACUZAȚII Instituția condusă de Ioan Amarie­­­i nu a depus niciodată un raport de activitate PNA se ferește de controlul Parlamentului și Roxana Preda Marius Vulpe După 18 luni de funcționare, PNA nu a prezentat Parlamentului nici un raport de activitate, încălcând astfel propria Lege de organizare și funcționare. Po­trivit Ordonanței 43/2002, PNA este o instituție auto­nomă, cu personalitate juridică, organizată în cadrul Ministerului Public și aflată sub autoritatea minis­trului Justiției, însă este obligată să elaboreze anual un raport de activitate și să îl depună la Parlament spre dezbatere. Legea mai spune că raportul pe 2003 trebuia prezentat în primul trimestru al anului curent, dar parlamentarii nu au văzut nici acum vreun raport si Deși PNA susține­­§ că raportul a fost depus. . . nimeni de la Camera Deputaților nu știa de el al PNR cu privire la activitatea de acum doi ani, deși funcționează din septembrie 2002. Deputatul democrat Emil Boc a precizat, ieri, că toată lumea așteaptă să vadă ce s-a întâmplat cu „marii pești“ care au făcut obiectul anchetelor PNA în tot acest timp și ce s-a întâmplat cu cazurile aflate în cercetare și care au fost soluționate prin condamnări definitive. El mai spune că parlamentarii au dreptul să afle din raportul PNA care sunt problemele cu care se confruntă instituția, care sunt pericolele generate de fenomenul corupției și dacă procurorii au fost su­puși unor presiuni, acte de intimidare sau amenințări în desfășurarea anchetelor judiciare. Cum termenul prevăzut de actul normativ pentru prezentarea rapor­tului a expirat ieri, democrații îl somează pe șeful PNA să depună imediat la forul legislativ documen­tele în cauză, în caz contrar, cerând ministrului Justi­ției revocarea sa. In replică, PNA a comunicat că și-a depus rapor­tul de activitate la Parlament, reproșându-i lui Boc că ori e dezinformat, ori minte. Boc a declarat însă că documentul nu a ajuns încă la Comisia juridică a Camerei, în timp ce Corneliu Ciontu (PRM), secre­tar în Biroul Permanent, spune că nici conducerea deputaților nu l-a primit. Mai mult, la ora 18.00, Se­cretariatul general al Camerei declara că raportul nu a fost remis. PNR nu este o excepție, în timp ce alte autorități publice, CNA, Avocatul Poporului, BNR, CNVM, Curtea de Conturi, SRR și SRTV, prezintă anual ra­poarte de activitate, altele amână la nesfârșit îndepli­nirea obligațiilor legale. Raportul de activitate a SRI pe 2002 nu a fost dezbătut nici până azi, întrucât par­lamentarii i-au cerut lui Timofte date suplimentare, pe care nu le-au primit nici până azi, cum nu au primit nici raportul pe anul trecut. Cât despre SIE, deși există o comisie parlamentară de exercitare a contro­lului, serviciul nu e obligat să prezinte anual rapoar­te, ci doar la cererea comisiei, așa că în această legislatură nu s-a discutat nici un raport de activitate a SIE. Ieri, senatorul UDMR Szabó Karoly s-a pronun­țat pentru o mai bună exercitare a controlului parla­mentar asupra serviciilor de securitate. Senatorul ar dori ca membrii comisiilor de control să poată avea acces la date și la documentele clasificate drept se­crete ce privesc siguranța națională. „După 14 ani de democrație, când vorbim de controlul parlamentar, de multe ori o facem la nivel declarativ“, susține acesta, arătând că „e nevoie și de exprimarea unei voințe politice în Parlament pentru ca serviciile de informare și controlul asupra politicii de înzestrare a forțelor armate să nu mai poată rămâne în afara con­trolului parlamentar“. jud Laura Ciobanu Victor Ponta, șeful Tineretului PSD, s-a decis să experimenteze pe propria piele cum este o cam­panie electorală. Ministrul res­ponsabil cu legislația europeană s-a hotărât să candideze la ale­gerile locale pentru funcția de consilier local în comuna Chitila, unde este domiciliat. Ponta a de­clarat el însuși că va fi cap de lis­tă la alegerile locale, evident pen­tru PSD. După ce ne-a jurat că nu este o păcăleală de 1 aprilie, ci un proiect politic la care lucrează, ministrul ne-a explicat și motive­le deciziei sale. „Acolo nu stăm foarte bine. Primarul este bun, dar nu este de-al nostru, este libe­ral. Este o echipă de tineri (vii­torii consilieri PSD - n.n.), pri­marul are în jur de 40 de ani, altfel discuți cu el și sunt convins că, dacă vom obține un număr în­semnat de consilieri, vom cola­bora bine“, întrebat dacă nu se va repeta situația de la București, unde consilierii PSD și primarul demo­crat sunt angajați într-un război care nu va înceta decât o dată cu alegerile din iunie. Ponta a co­mentat: „De aia eu sunt la Chitila și nu la București. Am locuit în București, dar m-am mutat. Cred că pot face mai mult bine pentru o comună mai mică“. Cei impresionați de modestia ministrului, care nu s-a grăbit să se înfigă pe liste la București, Cluj sau Timișoara, mulțumindu-se cu o comună, pot sta liniștiți: tre­cerea de la arterele europene la drumurile comunale nu-i va pro­voca un șoc cultural tânărului pe­­sedist, pentru simplul fapt că nu se va produce. Asta pentru că, o­­dată ales, Ponta va renunța la mandatul de consilier pentru a ră­mâne cu portofoliul din Guvern. Ca o culme a campaniei elec­torale, el însuși a recunoscut, încă înainte de a porni prin comună după voturi, că, în cazul în care va câștiga funcția de ales local, în final va opta, totuși, pentru cea de ministru. „Dacă sunt ales, am 30 de zile să decid. Cred că este evi­dent care ar fi alegerea mea, dar nu se știe niciodată“, a declarat Ponta. Chiar dacă, totuși, va opta pentru mandatul de consilier lo­cal, nu va dura mult, fiindcă mi­nistrul este interesat și de alege­rile parlamentare, care au loc la doar câteva luni după locale, întrebat de ce l-ar mai vota oa­menii dacă știu că nu are de gând să rămână în funcție. Ponta a ex­plicat că locuitorilor li se propune o listă de consilieri pe care el intenționează să-i tragă în sus. Devenit astfel locomotivă la personalul de Chitila, Victor Pon­ta a mai dezvăluit că poartă tricou cu revoluționarul Che Guevara (supranumit de cubanezi El Che) la întâlnirile internaționale și că ar fi vrut să-l poarte și­ la mani­festarea TLC de sâmbăta trecută. „El Victor“ nu a precizat, totuși, dacă va defila cu acesta pe piept și în campania pentru locale. ■ Il Victor Ponta a mai dezvăluit că poartă tricou cu revoluționarul Che Guevara la întâlnirile internationale A STRATEGIE In cadrul programului „votați-mă degeaba “, Ponta s-a decis să candideze la locale ca să rămână tot ministru Che Guevara de Chitila Victor Ponta confundă terenul de fotbal cu politica

Next