Cotidianul, mai 2004 (Anul 14, nr. 101-125)

2004-05-01 / nr. 101

2 EVENIMENT PATRIMONIU Inventarul monumentelor de la Constanța se lasă cu lipsuri Zece statui au dispărut W W fara urma­ re: Gabriela Simon Că la Constanța se ridică tot felul de clădiri care fie nu au dosarul de autorizații complet, fie nu respectă cine știe ce condiții de amplasament nu mai e o noutate pentru nimeni. Dacă putem admite ca un județ sau un oraș să aibă o dinamică proprie, nu mai putem pricepe cum se întâmplă la Constanța că până și statuile au această calitate. Mai interesant este faptul că o parte dintre statuile care s-au dat jos de pe soclu (singure, probabil, pentru că nu se știe cine, când și de ce le-a luat) fac parte din patrimoniu. Povestea statuilor dispărute din Constanța pare a fi SF curat, dar, cu toate acestea... Directorul Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu din Constanța, Florența Marinescu, ne-a povestit istoria statuilor: „Noi, direcția, am început să inventariem monumentele arhitectonice și monumentele de for public din județ. Am lăsat în seama Muzeului de Istorie și Arheologie inventarierea siturilor de pe raza județului, întrucât nu dispunem de specialiști în domeniu. Toate acestea trebuie să apară în Monitorul Oficial din iunie 2004. Este prima dată când se face acest lucru. Oricum, o inventariere era absolut necesară. Nu s-a mai făcut din 1990. Tot numărând statuile și confruntând realitatea din teren cu listele existente, am rămas neplăcut surprinși de faptul că numeroase statui din bronz au dispărut. Nu se știe când, nu se știe cine le-a luat. Pur și simplu, au dispărut. Unele, e drept, au fost mutate, dar sunt câteva cărora nu le găsim urma. Și sunt statui de patrimoniu“. Intr-adevăr, cele mai multe din lista întocmită sunt sculpturi ce poartă semnături ale unor artiști celebri. Corneliu Medrea, Constantin Baraschi, Ion Jalea, Oscar Han sunt cei ale căror lucrări de bronz au fost luate fără știrea nimănui. Lista întocmită de Direcția de Cultură din Constanța cuprinde 12 titluri. Firesc, după ce s-au constatat lipsurile monumentelor, a fost sesizată și primăria pentru a da un răspuns, pentru a lămuri misterul statuilor dispărute. Cu promptitudine, la numai două zile de la solicitarea direcției, acesta a transmis un răspuns prin care a­­ lămurit buștean situația: „în perioada 17.11.2003-22. 11. 2003, inspectorul Vasile Teofil din cadrul Direcției servicii publice, Serviciul dotări urbane, ecarisaj, dezinsecție-deratizare, a efectuat un studiu amănunțit privind existența și starea de conservare a monumentelor istorice de pe raza municipiului Constanța. Ca urmare a acestei activități, putem concluziona că, dintre cele T 2 opere de artă și monumente istorice, doar 10 dintre ele lipsesc“. Dacă „doar 10 dintre ele lipsesc“ din 12 tot e bine. Lucrurile par a se fi rezolvat din punct de vedere al Primăriei Constanța. Nu că se deschide o anchetă, nu că se va verifica. Nimic. Pentru că doar zece lipsesc. Cele două lucrări găsite sunt Basorelieful lui Corneliu Medrea și Foca de la Hotel Perla. Cea din urmă urmează a fi reamplasată în fața hotelului. Nu de alta, dar era singura focă din lume care ieșea din pământ. Bazinul urmează a fi reamanajat, pentru a pune totuși foca într-un ambient ce poate sugera habitatul ei natural. Gheorghe Halet, președintele Comisiei de Cultură din cadrul consiliului județean, ne-a spus: „Băieții romi și-au făcut treaba. Au cărat bronzurile și probabil că le-au topit. Situația este gravă și nu e vorba aici doar de municipiu. în tot județul se pot găsi astfel de exemple. Oricum, părerea mea este că nu interesează pe nimeni soarta acestor statui. Ce? Sunt cârciumi din care poți scoate bani?“. Cele mai multe monumente sunt sculpturi ce poartă semnături ale unor artiști celebri „Ovidiu“, dar în urmărire generală la Constanța DISCRIMINARE Conform criteriilor federale, ca să ajungi antrenor de Divizia A trebuie să fi fost antrenor de Divizia A sau jucător cu 30 de selecții în națională Licența PRO, circuit închis deS Ciprian Pîslaru în condițiile în care există echipe în Divizia A care sunt conduse de pe bancă de antrenori care nu au­ categoria I, obligatorie pentru a pregăti o formație din primul eșalon, aceștia fiind trecuți pe foile oficiale de joc drept secunzi, pentru a putea lua loc pe bancă. FIFA intenționează să introducă licența PRO drept cerință eliminatorie pentru tehnicienii din prima divizie. Școala Federală de Antrenori a primit acceptul forului european pentru a putea organiza primul curs în vederea obținerii licenței PRO. Interesant este faptul că, după cum ne-a declarat și Mircea Rădulescu, președintele Școlii Federale de Antrenori și al Comisiei pentru licența PRO, actualul curs nu este încă acreditat de forurile internaționale, urmând ca acreditarea să fie primită după evaluarea finală. „Cursul nu este acreditat. Am primit acceptul de a- l organiza, dar totul depinde de evaluarea finală”, ne-a declarat Mircea Rădulescu, precizând că organizarea unui al doilea curs depinde de acest ultim pas. Din prima „ediție” fac parte majoritatea numelor grele ale fotbalului românesc - Hagi, Petrescu, Rednic, Sabău, Săndoi, Lăcătuș, Cârțu, Andone. Pentru a putea face parte din primul curs, aceștia au trebuit să întrunească o serie de condiții severe,cerințe care nu ar putea fi îndeplinițejde, majoritatea antrenorilor din fotbalul românesc. Astfel, în 1i Membri ai Comisiei de acordare a licenței se vor transforma din­­ profesori în elevi, ca să obțină­­ certificarea contextul în care FIFA va condiționa antrenarea unei echipe din primul eșalon de deținerea licenței PRO, iar pregătirea echipelor naționale reprezintă doar o variantă ipotetică: cei care nu au apucat să antreneze o echipă din Divizia A cel puțin doi ani din ultimii cinci nu vor mai putea îndeplini cea mai „accesibilă” cerință, tocmai din cauza faptului că nu posedă licența PRO, „proba eliminatorie”. Singurii care ar mai putea urma cursurile sunt cei care au acumulat sau vor acumula cel puțin 30 de selecții în prima reprezentativă. Această discriminare a fost intenționată, după cum ne-a precizat președintele comisiei, Mircea Rădulescu, pentru a putea fi îndeplinite îndrumările FIFA, care le-a acordat prioritate antrenorilor în exercițiu. „Condițiile de acceptare în primul curs au fost foarte severe. Au avut prioritate cei care sunt antrenori în prima divizie”, a declarat președintele Comisiei pentru obținerea licenței PRO. El a precizat, însă, că aceste condiții se pot și se vor schimba înaintea fiecărui curs în cazul în care Școala Federală de Antrenori va primi acceptul de a organiza și alte „ediții”. Iar aceste schimbări vor fi operate de o comisie alcătuită exclusiv din oameni din fotbalul românesc, după cum ne-a declarat tot președintele Școlii Federale de Antrenori, Mircea Rădulescu. Pe de altă parte, Comisia pentru obținerea licenței PRO oferă și alte aspecte cel puțin interesante. Astfel, între membrii comisiei se găsesc antrenori ca Victor Pițurcă, Anghel Iordănescu, Enterich Jenei, Cornel Dinu sau Florin Halagian, care nu posedă nici ei licența PRO. Este curios modul în care aceștia își vor obține mult-dorita licență, cel mai probabil trecând din postura de „profesor” în cea de „elev” la aceeași materie. DESCOPERIRE Muzeul Guggenheim din New York va găzdui o expoziție specială dedicată celui mai mare sculptor român Sculptură inedită a lui Brâncuși la Gabriela Simon Brâncuși continuă să ne uimească chiar și la aproape jumătate de secol de când nu mai este. Specialiștii erau aproape convinși că Brâncuși a realizat doar trei „Muze adormite“, sculpturi-reprezentări abstracte ale unei prietene a artistului, Baroana Renee Frachon: „Muza adormită I“ (1909-1910), „Muza adormită II“ și „Muza adormită III“ (ambele executate între 1917 și 1918). Iată că Friedrich Tel­a Bach, profesor de istoria artei, a mai descoperit o muză, de această dată din marmură. Lucrarea atribuită lui Brâncuși face parte dintr-o colecție particulară și la punctul de atracție al expoziției intitulate „The Essence of Things“, ce va fi vernisată, în 11 iunie, la Muzeul Guggenheim din New York. Potrivit curatorilor expoziției, citați de cotidianul New York Times, „Muza adormită IV“ nu a mai fost expusă public niciodată. în urma cercetărilor, istoricii de artă au ajuns la concluzia că sculptura ar fi putut fi realizată și ea în perioada 1917-1918. Din acest motiv, ei au numit-o „Muza adormită III/IV“. Potrivit cotidia­nului citat, nimeni nu poate stabili care dintre ultimele două lucrări - „III“ și „III/IV“ - a fost realizată mai întâi. Carmen Gimenez, curator responsabil de arta secolului al XX-lea la Guggenheim organizatorul expoziției Brân­și­cuși, spune că a aflat de a patra versiune doar după deschiderea expoziției de la Londra. Se pare că această lucrare era considerată de Brâncuși neterminată. Gimenez a declarat: „Dar el căuta perfecțiunea. Pare terminată. Este un nou exemplu de abstrac­tizare“. La această ultimă muză, spre deosebire de gură și nas, ochii nu sunt conturați. Expoziția din SUA urmează celei de la Tate Modern din Londra (22 ianuarie-23 mai) și va include mai multe lucrări care nu au fost expuse în Marea Britanie, printre care se numără și nou­­descoperita lucrare, descrisă ca fiind „cu adevărat remarcabilă“. Ca toate operele brâncușiene, această sculptură are aventura ei: în 1957, ultimul an al vieții sale, Brâncuși a dat „Muza adormită III/IV“ unei obișnuite a studioului său. Femeia a vândut-o unui colecționar american, în 2003, pentru a-și plăti niște cheltuieli medicale. Descoperirea celei de-a patra variante a „Muzei adormite“, sculptură în marmură, a fost făcută de profesorul de istoria artei Friedrich Teja Bach Muza adormită III/IV, piesa de rezistență a expoziției de la New York Cotidianul SÂMBĂTĂ 1, DUMINICĂ 2 MAI 2004 Lucrările dispărute Statuie Fata cu căprioara (Constantin Baraschi, bronz) - Cinema Albastros Statuie Fecioara cu mărul (Ion Jalea, bronz) - Complex Cazino Grup statuar Nou-născut (Oscar Han, bronz) - Hotel Rex Bustul Ovidiu (Corneliu Medrea, bronz) - Hotel Ovidiu Grup statuar Primăvara (Corneliu Medrea, bronz) - Hotel Ovidiu Cosmonaut (Ada Geo, calcar) - Teatrul de vară Fata cu Margareta (Ada Geo, bronz) - Club nautic Neptun înotătoarea (Lie Doina, bronz) - bazin spre promenada Complex Perla REGLEMENTARE Conform unui proiect de lege, doar persoanele fizice vor putea administra investițiile financiare Pe piața de capital va funcționa vinovăție ffenoa u­nact sltoala .cOiAr­S jeS Lucian Davidescu Administrarea unei societăți de investiții financiare poate fi asigurată numai de persoane fizice, conform proiectului legii consolidate a pieței de capital. în felul acesta, vor dispărea socie­tățile de administrare, devenite o modă mai ales în zonele „gri“ ale pieței de capital. Astfel, prăbușirea FNI și a Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri s-au produs sub administrarea SOV Invest, respectiv SAFI Invest. Avantajul acestei metode de administrare este că societate nu poate fi trasă la o răspundere din punct de vedere penal, iar anchetatorii rareori reușesc să delimiteze responsa­bilitățile între gestionarii socie­tăților de administrare. Așa se face că George Danielescu, administratorul SAFI, nu a putut fi condamnat definitiv, iar în cazul lui Sorin Ovidiu Vântu nici măcar nu s-a început urmărirea penală. Pe lângă societățile de ad­ministrare care s-au dovedit corupte, sunt altele care, o dată cu această lege, rămân fără obiectul de activitate. Așa se întâmplă cu Muntenia Invest, a „baronului“ SIF Theodor Mihăescu, societate ce administrează investițiile SIF Muntenia. Prin proiectul de lege, atribuțiile de control ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sunt sporite și uneori discreționare, în textul legii apare chiar și prezumția de vinovăție la nivel administrativ. Astfel, conform definiției din lege, se va considera că două sau mai multe persoane implicate într-o tranzacție acționează concertat printr-un acord tacit, până la proba contrarie. Măsurile pe care le poate lua comisia sunt, la rândul lor, drastice. Conform proiectului, în cadrul societăților de investiții financiare dacă apreciază că persoana care ar ocupa o astfel de funcție poate prejudicia funcționarea în bune condiții a societății sau o bună supra­veghere a acesteia. CNVM îi poate sancționa sau suspenda pe administratorii „care nu asigură administrarea prudentă“. De asemenea, CNVM le va putea suspenda dreptul de vot acțio­narilor despre care consideră că pot prejudicia administrarea unei societăți de servicii de investiții financiare. Proiectul le acordă și mai multe drepturi investitorilor. O prevedere din lege se referă la tranzacționarea de acțiuni de la distanță. Conform proiectului, un client poate emite către inter­mediar un ordin prin mijloace tehnologice, ordin pe care, însă, îl poate anula în următoarele 14 zile fără să fie obligat să plătească vreo penalizare. Aceste prevederi nu se aplică în cazul în care valoarea activelor achi­ziționate fluctuează în funcție de cursul pieței. 1.....91"­ .you *b­V4- Muntenia Invest, administratorul SIF Muntenia, s-ar putea desființa Inițiatorii proiectului speră că astfel se vor evita scandaluri gen FM­ CNVM îi poate interzice unei persoane dobândirea unei poziții

Next