Cronica Sătmăreană, februarie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 2-113)

1968-02-21 / No. 2

i рпп [UNK].ттттт [UNK] tüäte . ... es ★ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU-MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU -----------------------------------­ SPRE NOI SU­CCISE ÎN ÎNDEPLINIREA — — SARCINILOR ECONOMICE . La producția marfă un spor de aproape 2,2 milioane lei. · Apor­­tul cadrelor de specia­­liști. © Creșterea pro­ductivității muncii — obiectiv esențial. Continuînd succesele obținute în anul trecut, oamenii muncii din județul Satu Mare au înscris în bilanțul activității lor pe acest an noi și importante realizări, dovadă grăitoare a avîntului și abnega­ției lor în îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce se revin din Hotă­­rîrile Conferinței Naționale a P.C.R. Potrivit datelor statistice, în cursul acestui an în economia ju­dețului se reflectă din plin roade­le aplicării măsurilor stabilite in acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, grija pentru a conferi activității economice o eficiență mereu sporită. Consti­tuie o mîndrie pe deplin justifi­cată pentru fiecare om al muncii din județul nostru faptul că în pri­ma lună a anului s-au dat peste planul producției marfă, bunuri di­verse în valoare de peste 2,2 mi­lioane lei, că la producția marfă, vîndută și încasată sarcinile au fost depășite cu 711.000 lei în eco­­n­omia municipiului Satu M­are, re­zultate bune obținîndu-se și în e­­conomia orașelor Negrești și Garei. (Continuate in pag. a 3-a) SP NE CUNOAȘTEM JUDEȚUL INTEGRATA In urmă cu un an exista doar întră scoarțele unor docare, care r­aionau j­ui^i la Negrești, în Țara Oașului, *«o ce avea să se împli­nească în 1968­ întreprin­­derea ,,Integrata", rod al politicii înțelepte a partidu­lui nostru de industrializare socialistă a întregului teri­toriu al țării. Astăzi „Inte­­gidia­' este o Ccuiuúiiife, un șantier vast, al cărui clocot continuu înaripează imagi­nația. Ce este „Integrata" ? îl în­trebi pe un negreștean oa­recare. Șî-ți răspunde: Cea mai tînără întreprindere din cel mai tînăr oraș al jude­țului Satu-Mare. Vedeți, superlativele se alătură, se asociază. Poate aceste superlative, deloc exagerate au răsturnat, am putea spune, chiar anumite deprinderi ala oamenilor lo­cului. De veacuri oșenii luau drumurile țării primăvara, în căutare de lucru la tăiat de păduri. $i se întorceau toamna tîrziu. Drumurile Oașului, spunea Bud Toader, porneau bătrînul din Negrești ,spre toată țara. Și iată că de un an, drumuri pornesc din multe Tur, din Vama, Orașul Nou, Bi­­xad, Călinești și alte sate, spre șantierul fabricii. Oșenii sînt oameni mîndri, ambițioși, Și dacă li s-a dat o asemenea fabrică mare, au ținut să și-o facă singuri De la prima brazdă de hîr­lei scoasă din șanțul teme­liei, pînă la turnarea uria­șilor stîlpi de beton și mon­tarea utilajelor. Vasile Do­bre, Mihai Bodea, loan Țin­taș au fost țărani muncitor și tăietori de pădure de prin părțile Turului. Au venit pe șantier și s-au făcut beto­­niști. M­oűiae Orje, Austri Big și Petre Crișan din Va­ma au devenit montori, loan Lișcă și Mihai Bud sunt șo­feri, Ioan Farcaș tractorist și așa mai departe. Sute de oameni din Țara Oașului au schimbat s­ acurea și joagă­­rul pe mistrie, betonieră sau volan. Și sunt aici din pri­ma zi, trăind fiorii fiecărui succes, a marii răspunderi Ion MAȘTEI (Continuate în pag. a 3-a) grijii Macheta întreprinderii „Integrala" din Negrești. Au reînflorit autorii Ora 5 dimineața. Saloanele și boxele secției de pediatrie de la Spitalul unificat Satu Ma­re sînt tăcute. Pe biroul șefului de secție o carte de Hemingway stă închisă, purtînd în ea un alt spital, o altă țară, alți oameni în alb, care așteaptă nașterea zorilor. Sora de serviciu intră în cabinet, clatină ușor din cap și medicul de gardă dr. Ion Botiu se gîndește imediat că a avut, de data aceasta, o gardă calmă, în noaptea aceasta instalația de aer comprimat și oxigen pentru reanimare nu fusese folosită. Ora 7.24. Mamele ascultă în­grijorate scincetela care răzbat din boxe. O fetiță (N.I.), proas­păt internată, cu obrazul con­tractat de plîns, este dusă la ra­diografie. Femeile de serviciu au terminat de curățat sala de con­sultația. Ar trebui deschise ferestrele, dar este prea de dimineață și în curtea interioară a spitalului se mai văd pete cenușii de ză­padă. Să mai așteptăm. Un băiat de 11 ani va părăsi în această zi spitalul. Acum doarme, obo­sit de emoțiile așteptării... Este ora 8.25. Dr. Zamfira Tar­ta sta în sala de consultație, lân­gă o fetiță întinsă pe masă. Pul­sul este abia simțit. Fetita n-are mai mult de 5 ani și părinții el așteaptă lîngă ușă, în picioare. Cizmele tatălui sînt pline de no­roi, de pe cîmp. Medicul de ser­viciu. Dr. Bot pune întrebări pă­rinților. Nu știu nimic, nu pot spune nimic. Fata lor fusese pînă atunci sănătoasă. Specialiștii în halate albe se consultă. Simp­­tome: copilul este inconștient, are fața cenușie, o ușoară spu­mă la gură și are febră. Gh. GHEORGHIADE (Continuate în pag. a 2-a) important pentru cititori! continuă să apară cele două cotidiene ale județului Satu-Mare: „CRONICA sătmăreană“ și „Szatmári HÍRLAP“. Redacția ziarului nostru invită pe cititorii abonați în prezent la fostul ziar regional „Pentru socialism“ să anunțe factorii de difuzare a presei dacă doresc de azi înainte să li se distribuie ziarul „CRONICA sătmăreană“ în locul ziarului „Pentru socialism“, in baza abonamentului în vigoare. Invităm, de asemenea, pe toți cititorii, să-și reînnoiască abonamentele la presa locală din județul Satu-Mare. „CRONICA sătmăreană“ și „Szatmári filRLAP“! Citiți și răspîndiți larg ziarele ȘCOALA SPIRITULUI DE RĂSPUNDERE A te întreba referi­tor la un om dacă are sau nu are spirit de răspundere, este un nonsens. Are! Fiecare om are spirit de răs­pundere, încă din fra­geda vîrstă în care a­­fla ce e bine și ce nu e voie să facă. Un simplu copil, cînd își scrie tema școlară, știe că face un act de răs­pundere, că dacă va greși, va suferi conse­cințele (și invers, dacă va lucra frumos, va fi lăudat). Spiritul de răspunde­re, după ce i-ai învă­țat, din pruncie al­fabetul, te va însoți toată viața, în calitate de linie a personalită­ții, în relațiile sociale. Societatea îți așează în față — stabilite, sau în curs de dezvoltare — norme, îndemnuri legi ș.am.d., care să-ți contureze binele și in­terzisul, frumosul și reprobabilul, urmînd puncte de vedere ca, în funcție de aces­te linii directoare să-ți fie calificate gesturile și cuvintele conduita. Cert este însă că spiritul de răspundere nu-l primești „cadou" la naștere, ci se înva­ță, prin experiență și exerciții, începînd cu naivele acte conștiente ale copilăriei și pînă la complexitatea iniția­tivelor mature, în via­ță, în producția socia­lă, în marile căutări și descoperiri. Ca orice lucru care se învață, spiritul de răspundere necesită un climat favorabil, o am­bianță propice dezvol­tării sale în conștiința omului. Societatea so­cialistă a adus o ade­vărată primăvară în grădinile conștinței u­­mane, a creat condiții de optimă fertilitate terenului pe care omul să-și afirme personali­tatea creatoare. Socie­tatea noastră îi triază, îi indică necontenit pe cei mai buni, fără dis­criminări, fără precon­cepții retrograde. M. FRUNZARU (Continuare în pag. a 3-a) Plecarea la Praga a delegației Partidului Comunist Român condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu Marți seara a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Praga, delega­ția Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.G. al P.C R., care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, va participa la manifestările prile­juite de sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a victoriei oame­nilor muncii din Cehoslovacia din februarie 1948. Din delegație fac parte tova­rășii Ilie Verdeț, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ion Obradovici, ambasadorul Republicii Socialistei România la Praga. La plecare, la Gara Băneasa, e­­­rau prezenți Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîr­­lădeanu, Emil Bodnaraș, Stoica, Alexandru Drăghici, Ghivil Paul Niculescu Mizil, membri și mem­­br supleanți ai Comitetului Exe­­­cutiv al 6.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., membri ai C.G.j al P.C.R., ai Consiliului de Stat și auvetului. Au fost de față Cesimir Cisar, ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace, și József Vince, ama­basadorul Republicii Populare Ungare la București. (Agerpres). La Satu-Mare s-au constituit: Consiliul sindical județean provizoriu Ca urmare a hotărîrilor Plenarei Consiliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România din 16 februarie a.c., care a dez­bătut și aprobat măsurile referi­toare la îmbunătățirea structurii organizatorice a organelor teri­toriale ale sindicatelor, în urma legii adoptate de Marea Adunare Națională, privind noua organiza­re administrativ-teritorială a ță­rii, ieri, 20 februarie a.c., în sa­la Teatrului de stat, a avut loc adunarea activului sindical din județul Satu-Mare la care au participat membrii consiliilor ra­ionale ale U.G.S.R. din Cărei, Oaș, Satu-Mare, oraș Satu-Mare, ac­tiviști, invitați. Au participat, de asemenea, tovarășii Gheorghe Govor, secretar al Comitetului ju­dețean de partid Satu-Mare, și Constantin Herescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. In cadrul lucrărilor activului sindical județean Satu-Mare s-a hotărît constituirea Consiliului sindical județean provizoriu ca­re își va desfășura activitatea pî­nă la alegerile ce se vor organi­za în toamna acestui an. Ca mem­bri în Consiliul sindical provizo­riu al județului Satu-Mare au fost aleși prin vot deschis 75 de tovarăși, ca membri supleanți 10 tovarăși și comisia de cenzori for­mată din 9 tovarăși. In prima sa plenară Consiliul sindical jude­țean provizoriu a ales membrii biroului executiv, membrii su­pleanți, precum și președintele comisiei de cenzori. In Biroul executiv al Consiliului sindical județean provizoriu, au fost aleși următorii tovarăși:, Chila loan — președinte, Neuhoff Anton — secretar, Ionescu Nico­lae, Chira loan, Du­­loan, Hajdu Ambroziu, G­iurcan Gheorghe, Doboș Adalbert, Gîrbea Alexan­dru, Mitrașca Irina, Simon Ileana — membri, Lupșica Augustin Teodorescu George — membri sa­și pleanți. Ca președinte al Comisiei de cenzori a fost ales tovarășul Gher­man Francisc. Direcția agricolă județeană Ieri a avut loc constituirea Di­recției agricole județene Satu- Mare. La ședința de constituire au participat conducători ai unor unități agricole și specialiști a­­gricoli din județ. La constituire au participat, de asemenea, tova­rășii Iosif Tincu membru supleant al Biroului Comitetului județean de partid Satu-Mare și ing. Ște­fan Breban, director general în Consiliul Superior al Agriculturii. In cadrul ședinței de constitui­re s-a comunicat numirea tovară­șului ing. Nicolae Babici în func­ția de director al Direcției agri­cole județene, iar a tovarășilor ing. Vasile Marcu, Titus Damian, medic veterinar, ing. loan Bădă­lău și ing. Iosif Podolgafc — coi directori adjuncți. •Я [UNK] Tot în cursul zilei de 20 fe­­bruarie au mai fost constituite Direcția județeană de statistică (director Nichita Ioan), Tribuna­l­­ul județean (președinte Pop Vic­tor) și Procuratura județeană (procuror șef Báthori Zoltán). Apa vie a ogoarelor Multe din rîuri sînt vestite pentru farmecul peisajului pe care-l dau pe unde curg, ins­­pirînd poeții și scriito­rii care le-au cîntat frumusețea. Dar există și ape mai modeste, cu care natura a fost mai zgîrcită; ele nu incin­tă ochiul, în schimb u­­neori fac mult rău. U­­nele din acestea sunt Homorodul, Crasna, E­­riu, care își poartă a­­pele puține pe terenuri joase, de multe ori, în timpul ploilor mari și repezi, se revarsă pes­te maluri, provocînd in­­nundații și multe pa­gube. Nu de puține ori, locuitorilor de pe aces­te locuri le-a fost dat să vadă cu groază că în plină vară snopi de grîu erau purtați de a­­pele învolburate ale a­­cestor cursuri. Anii s-au scurs și treptat efectul acestor ape a fost diminuat prin reprofilarea unor cursuri, ca de, exem­plu, pe anumite porți­uni cel al Turului. A rămas însă efectul dă­unător al stagnărilor de ape, împotriva că­rora continuă să se ducă lupta. In acest scop, echipe de spe­cialiști s-au deplasat la fața locului, au făcut studii complexe pri­vind clima, frecven­ța ploilor, natura solu­lui și a subsolului, per­meabilitatea lui. Pe baza acestora, s-au a­­les soluțiile cele mai potrivite pentru evita­rea stagnărilor de ape, prin atenuarea viituri­lor maxime combinată cu reprofilări și îndi­guiri de albii. Explicații mai amă­nunțite privind pers­pectiva lucrărilor de desecări in județul no­stru, le-am primit din partea tovarășilor Lu­cian Staroste, Alexan­dru Pop și Gheorghe Pop, specialiști de la D.R.I.F.O.T. Satu-Mare. O caracteristică a lucrărilor hidroame­­liorative din județul nostru, este aceea unor amenajări de ma­­­re amploare, ce se vor realiza din investiții și credite acordate de stat. Dintre acestea, cea mai importantă es­te reprofilarea văii E­­riului, lucrare a cărei începere a fost devan­sată față de momentul inițial stabilit. Prin e­­fectuarea acestor lu­crări va fi sustrasă e­­fectului dăunător­­ al inundațiilor și stagnări­lor de apă o suprafață de peste 25.000 hecta­re, aparținînd unui nu­măr de 19 cooperative agricole și întreprin­deri agricole de stat din Cărei și Tășnad. De asemenea, sînt prevă­zute lucrări de desecări pe terenurile întreprin­derii agricole de stat din Ardud, unde se vor Aurel PERIDE (Continuare în pag. a 2-a) Zeci de kilometri de canale brăzdează ogoarele I.A.S. Dorolț. Ele vor purta apa vie pentru belșugul ogoarelor. LA PRIMA INTILNIRE 20 februarie 1968. O diminea­ță obișnuită, în care locuitorii orașului Satu Mare își îndreap­tă pașii și gîndurile spre locu­rile lor de muncă. Tradiționala întîlnire cu prietenul matinal — ziarul, nu se dezminte nici as­tăzi. Dar iată că o surpriză plă­cută luminează chipurile tre­cătorilor: întîlnirea cu noile or­gane de presă județene, „Cro­nica Sătmăreană" și „Szatmári Hírlap" a căror apariție în rin­­dul ziarelor cotidiene ale țării urm­ează îndeaproape actului de constituire a Comitetului jude­țean de partid și a Consiliului popular județean provizoriu. Reacția imediată a cititorilor a fost primul lucru care ne-a interesat. Reporterii noștri au adunat aprecieri, impresii, su­gestii cărora dorim să le acor­dăm și în viitor cea mai mare atenție. Tovarășul Gavril Taș­­nadi de la Uzina „Unio", gă­sea pe deplin justificată pre­zența articolului privitor la e­­coul produs peste hotare de re­zultatele colectivului în mijlo­cul căruia lucrează. La său, cooperatorul Ioan Pîr­rîndul din C.A.P. Tătărești, adus de tre­buri în oraș, aprecia ideile cu­prinse în articolul Eroului Mun­cii Socialiste, Maria Zidaru, pri­vitoare la colective în întărirea conducerii cooperative din Păulești. Și la noi, în cooperativă... Cooperatorul din Tătărăști a început să ne împărtășească cîteva dintre preocupările de muncă ale consătenilor săi. L-am ascultat cu interes și ne-am bucurat atunci cînd la sugestia noastră, ne-a promis o viitoare colaborare la ziar. Am întîlnit în fața standului cu zia­re pe profesorul Mihai Sfîra, ca­re, apreciind conținutul primului număr al ziarelor județene, ne-a sugerat — spre satisfacția noas­tră — o rubrică periodică pe teme de educație... întîlnirea a fost instantanee. De astăzi însă va deveni obiș­nuită. In fiecare zi, la aceeași oră, prietenul lor, ziarul, le va aduce vești din județ, din țară și din lumea întreagă. I. VEZENDANU

Next