Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 347-423)

1969-04-01 / No. 347

С VROKK­ARI DW TOATE TABILE UNITI­VA! ^ш^т [UNK]^ттттяавятвя [UNK]вя [UNK]тя [UNK] 1 [UNK] [UNK]т [UNK]^1 [UNK] [UNK] [UNK]яв [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]к [UNK]я^штт [UNK] [UNK]т 4 Pag* — 30 bani il П (IX) 1В0 [UNK] [UNK] X La baza succesului in campania agricolă de primăvară — organizare exemplară Pe ogoarele întreprinderilor agricole de stat Ca și în alte campanii agricole, lucrătorii din întreprinderile agri­cole de stat se situează pe prime­le locuri în actuala campanie de primăvară. Pînă în momentul de față pe o­­goarele fermelor aparținînd între­prinderilor agricole de stat din județul nostru au fost însămînțate 218 ha cu trifoliene în cultură as­cunsă și 1.985 ha cu diferite cul­turi în ogor propriu, fiind termi­nată însămînțarea unor plante din urgența întîi — printre care lu­cerna pe 494 ha, ghizdeiul — 127 ha, borceagul — 561 ha și le­gumele — 57 ha. Cele mai mari suprafețe cu cul­turi din prima urgență au fost în­­sărcințate la 4­58 ha și I.A.S. I.A.S. Cărei Satu Mare 374 ha. Paralel cu desfășurarea însă­­m­ințărilor, mijloacele mecanizate din întreprinderile agricole de stat sunt folosite pentru pregăti­rea patului germinativ, executân­­du-se alături de primăvară pe 600 ha și grăpatul ogoarelor pi mai bine de 2.600 ha. Se pregătește patul germinativ al culturilor de primăvară. Desfășurat pe un itinerar ce cuprindea localitățile Oradea, Cluj, Baia Mare, Sa­tu Mare, „Haliul de Nord-Vest“ a reunit aproape 70 de echi­paje din diverse ci­reșe din țară. La această reușită întrecere au partici­pat și 6 echipaje săt­mărene, care au ob­ținut moașe rezultate tru­șt anume : clasa 850—1.000 cm.c. Ménesi, Puskas (Re­nault (Sordini) — lo­cul IV, Kerezsi, I. Papp (Skoda ион MB) — locul IV , clasa 1180—1300 cm.c. Kohan, Breban (Moskvici 408) — lo­cul IV, clasa peste 1.300 cm.c. I. Pop, Domokos (Fiat 1800) — locul IV și Furau, Székely (Renault 16) — locul V. In ceea ce privește numărul de echipa­je care au încheiat cu bine raliul, Satu Mare s-a situat pe primul loc în clasa­mentul general, în Raliul de Nord-Vest automobilistic o comportare bună a echipelor sătmărene PAG.S sport . In foto . Unul dintre concurenții sătmăreni la raliul automobilistic de duminică, Cornel Pîrvu, care a condus un Renault 16. Se mai așteaptă... retrimiterea probelor de semințe Acum, cînd în majoritatea uni­tăților agricole unde pregătirile pentru însămințări s-au făcut din vreme, lucrările se desfășoară conform planurilor stabilite, mai sunt încă unele cooperative care mai așteaptă (și numai din vi­na lor) rezultatele probelor de se­mințe trimise la analiză. La Laboratorul județean pentru­­­ontrohul semințelor se mai află și în prezent la germinal probele de ovăz de la C.A.P Baba Novac și Boghiș, care prima dată au fost­ respinse din lipsă de puritate. In același timp, și laboratorul amin­tit așteaptă de la Turulung pro­bele de ovăz și lupin care inițial au fost respinse, tot din cauza im­purității semințelor. Intr-o situație asemănătoare sunt și cooperativele din Santău, Sărăuad, Terebești. A­­mintim conduce­lor acestor coo­perative sațirii.", li. s. nu li se va admite sub nici un motiv să folo­sească sămînță de slabă calitate. LUNA APRILIE, luna îngrijirii pășunilor și fînețelor în în cadrul sarcinilor prevăzute Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. în legătură cu asigurarea bazei furajere, o im­­­portanță deosebită se acordă spo­ririi producției pășunilor și fînețe­­lor naturale, care constituie sursă importantă de nutrețuri. In județul Satu Mare un număr mare de animale, atît proprietate obștească, cît și proprietate per­sonala, pentru care avem la dis­poziție 54.000 ha pășuni și 31.000 ha finețe naturale. Din păcate aceste pajiști natu­rale sînt exploatate extensiv ceea ce a dus la degradarea vegetației ierboase și a favorizat instalarea de mărăcini și tufișuri sau buru­ieni și ierburi cu o valoare nutri­tivă redusă, mușuroaie înțelenite care în final s-au soldat cu pro­ducții de iarbă foarte scăzute. Putem afirma cu certitudine că in momentul de față producția de iarbă la hectar pe pășunile din majoritatea comunelor este de 4.000—5.000 kg, iar în unele co­­m­une ca Vama, Turulung, Botiz Doba, Negrești și altele, unde ani de zile nu au fost executate lu­crări cu caracter agrotehnic, pro­ducția medie este de 2.000—4.000 kg iarbă la ha. Față de această situație producția medie de iarbă la ha pe pășunile din Cărei, O­­rașu Nou, Apa, Berveni, Căuaș, Moftinu Mare și altele, unde și in anul trecut au fost întreprinse acțiuni de ameliorare, a fost în­tre 9.000 și 18.500 kg la ha. Creșterea producției de iarbă numai cu 2.000 kg la hectar ar În­semna, raportată la întreg județul, obținerea unei cantități de cel puțin 100.000 hg lapte în plus, iar prin aplicarea an de an a lucră­rilor de întreținere și recoltare la timp a celor 31.000 ha finețe na­turale, producția lor actuală s-ar putea mări de 2—3 ori. TITUS DEMIAN, director adjunct al Direcției agricole județene (Continuare in pag. a 2-a). „Tinerețe fără bâtrînețe“ , însemnări de la Poiana Codrului Prin Crucișor, spre Poiana Codrului, șo­seaua trece pe lingă dealurile scăldate în Codrului, lumina primelor zile ale a­­cestei primăveri. Pi­torescul locului este completat de târle­­ta zilnică a zecilor de camioane ce trans­­portă — spre toate colțurile tării — pes­te o sută de sorti­mente de sticlă fa­bricate aici Străvechea așezar­e a sticlarilor se dez­voltă în ultima vre­me in mod vertigi­nos. Școală nouă cu etaj, magazin univer­sal cu braserie, bloc de locuit cu Încălzire centrală, sunt citeva din realizările edilita­re înregistrate în ul­timii ani. Coșul înalt vestește de departe prezența fabricii de sticlă un­de, din nisipurile a­­duse de la Văleni, Miorcani, din sodă calcar și feldspal harnicii muncitor confecționează paha­re, baloane de di­verse capacități, da­migene, abajururi etc Fabrica s-a dezvol­tat foarte mult in a­nii socialismului: de la 50—60 muncitori ca­i existau aici In 1944, azi fabrica lu­crează cu peste 1.000 muncitori. O vizită in incinta fabricii 11: oferă un spectacol feeric. Din cuptorul cu sticlă topită, olarii scot coca sti­in­candescentă cu iu­țeală de prestidigita­tori­, aceasta pe mă­sura prelucrării. Își schimbă treptat cu­loarea, trecând­ din alb aprins, prin galben­­auriu și roșu și sfîr­­șind prin a ajunge în forma finală la trans­parentă. Adevărați maeștri ai meseriei, Melchior Cozma, sic, Valer Ludovic II­ Nofigan. Gheorghe Morar ca și alți muncitori din fa­brică au primit în a­­cest an — pentru a șasea oară consecu­tiv — steluțe de frun­tași în întrecerea so­cialistă. Sticlarii, prepara­torii, gravorii și de­coratorii, dintre care 17S sunt evidențiați In Întrecerea socialis­tă, vor sărbători în curînd­ 170 de ani de la prima șarjă de sti­clă (1801), elaborată la Poiana Codrului. Fabrica livrează azi peste 8.500.000 arti­cole de sticlă anual. În clișee: Un lot nou de produse pre­gătite pentru li­vrare și aspect din secția de decorat giu­­vaeruri de sticlă. Fotoreportaj de M. SARCA O ultimă verificare înainte de expedierea produselor de sticlărie. Măiestrie și... finețe. Depășiri în valoare de peste 600.000 lei Problemele îndeplinirii cu suc­ces a sarcinilor de plan pe pri­mul trimestru a.c.,. au stat în cen­trul atenției tuturor colectivelor de muncă din întreprinderile ju­dețului nostru. Ca urmare, marea lor majoritate au raportat îndepli­­nirea indicatorilor planului tri­mestrial înainte de termen. Prin­tre întreprinderile cu rezultate bune se numără și I.T.A. din Satu Mare, care și-a depășit planul pro­ducției globale cu 330.000 lei și cu aceeași valoare (330.000 lei) indicatorul producției marfă. Folosirea intensivă a capacită­ților de producție și distribuirea judicioasă a forței de muncă în cadrul întreprinderii, a făcut ca la finele primului trimestru a.c. să se realizeze peste plan o produc­ție fizică de 100,000 m.p. de di­ferite țesături. Aportul beneficiarilor și proiectanților la întreținerea „anemiei“ pe șantierele de construcții Volumul de investiții care ur­mează să se realizeze în acest an, pe teritoriul județului nostru, se ridică la peste 300 milioane lei. Din această sumă, o parte este destinată continuării lucrărilor la o serie de obiective începute în anii precedenți, iar altă parte — construirii de noi obiective so­­cial-culturale, noi capacități de producție, dezvoltării și moderni­zării unor unități economice. Re­alizarea volumului de investiții planificat în acest an, desfășura­rea în ritm susținut a lucrărilor pe șantierele de construcții con­form graficelor, sînt strîns lega­te de asigurarea documentațiilor tehnice din timp, complet și la nivelul calitativ prescris. Sîntem la finele primului tri­mestru de activitate din acest an. Cum au asigurat și cum rezolvă proiectanții, constructorii și bene­ficiarii de investiții aceste pro­bleme și ce mai impietează din punctul de vedere al documenta­țiilor tehnice, accelerarea ritmului de lucru pe unele șantiere de con­strucții ? Pînă în prezent au fost asigurate doar 87 la sută din pro­iectele necesare, cu toate că pînă la finele acestui trimestru trebuia să se asigure întregul volum de proiecte pentru toate obiectivele de construcție scadente în acest an. cu iată ce ne-a declarat, în legătură restanțele în acest domeniu, tovarășul Ștefan Nagy, inspector șef la Sucursala județeană Satu Mare a Băncii de investiții.­­ Este știut că una din con­dițiile de bază pentru asigurarea unui ritm continuu de execuție a lucrărilor o constituie asigurarea integrală a documentațiilor tehni­ce. Dar, cu toate că au trecut 3 luni din acest an, unii beneficiari — cum sunt Inspectoratul școlar județean și alte direcții din cadrul Consiliului popular județean, n-au prezentat documentațiile complete chiar la unele lucrări cu termene de punere în funcțiune în trimes­trul III a.c. Așa sunt, bunăoară, proiectele Liceului economic din Satu Mare, internatul cu 208 locuri din Tășnad și blocurile de locu­ințe destinate vînzării către popu­lație în Satu Mare și Cărei. A­­ceastă situație, desigur, a dus la dereglări în programul de activi­tate a constructorului —­ între­prinderea județeană de construcții — care­ a fost nevoită să-și res­­trîngă activitatea la lucrări de or­ganizare a șantierelor, deoarece Banca de investiții n-a putut des­chide și continua finanțarea în lipsă d­e proiecte. Avînd în vedere că aceste in­vestiții au termene de punere în funcțiune la 1 septembrie a.c., și pînă în prezent nu au documen­tație tehnică asigurată, ne-am de­plasat la fața locului pentru a ne edifica asupra cauzelor. La Inspec­toratul școlar județean, beneficiar a celor două lucrări din Satu Ma­re și Tășnad, tovarășul Alexa Ma­ior, inspector șef, ne spunea, prin­tre altele, că în problema celor do­uă obiective s-au făcut nenumărate intervenții la proiectant (D.S.A.P.6 Satu Mare), pentru terminarea do­cumentațiilor. Dar, cum proiectan­tul avea termen de execuție doar la 31 martie a.c., nu s-a grăbit să le execute. „S-a pierdut mult timp și cu prospectările geologice ale terenului cît și cu stabilirea racordului la centrala termică GH. MARINESCU (Continuare in pag a 2 a). Noi capacități de producție De curînd, capacitățile de pro­ducție de care dispune întreprin­derea „Oșana" Negrești-Oaș au sporit cu un nou obiectiv impor­tant : „Hală pentru asamblat mo­bilă". Construită în regie proprie, din fonduri de mică mecanizare, clădirea cuprinde în ansamblul ei o hală de producție și un grup social modern. Intrată în func­țiune, noua construcție, cu o su­prafață productivă de 300 m.p., va asigura numai în acest an spo­rirea eficienței economice a în­treprinderii cu circa 200.000 lei, Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în întreprinderile de industrie locală ale consiliilor populare Vom răspunde grijii partidului cu noi succese în muncă înscriindu-se ca una dintre cele mai importante măsuri recente luate de conducerea de partid și de stat în direcția creșterii nive­lului de trai al oamenilor muncii, Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimen­tării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor, începînd cu data de 1 mai a.c., în toate între­prinderile de industrie locală ale consiliilor populare a stîrnit un puternic ecou în rîndurile salaria­ților întreprinderii Victoria din Tășnad. Studiind minuțios cuprin­sul hotărîrii am înțeles că, în­cepând de la data aplicării ei, voi beneficia, la fel ca și toți salaria­ții din această ramură, de o ma­jorare a salariului tarifar de înca­drare de 9 la sută. Dezbaterea în comun a recentei Hotărîri a dat prilej tuturor sala­riaților să cunoască in amănunți­me toate avantajele de care vor beneficia. Personal, avînd în ve­dere că lucrez în această între­prindere de peste 10 ani, voi be­neficia și de un spor de continui­tate de 5 la sută. Hotărîrea preve­de, totodată, că pentru creșterea cointeresării salariaților, stabilirea ELISABETA KISKASZA, lustruitoare de mobilă la între­prinderea „Victoria“ Tășnad. (Continuare în cae a 2-a).

Next