Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)

1969-07-01 / No. 424

— ——1 mömmi dw woate write. umji-VAi Anul П (IX, Bfe Ok ■ [UNK] ■ Я I • CRONICA ..j%ajl HMalilil 4 pag« — 30 bani mm CIHBBES II PCI IN INTIMPINAREA CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Șirul realizărilor de seamă continuă Antrenat în întrecerea socialistă închinată mărețelor evenimen­te din acest an — Congresul al X-lea, al P.C.R. și a 25-a aniversare a eliberării patriei noastre, colectivul de muncitori, ingineri și teh­nicieni de la întreprinderea de industrializare a laptelui din Satu Mare obține însemnate succese în producție. Astfel, prevederile planului de producție pe primul semestru au fost depășite cu 1.120.000 lei la valoarea producției globale și cu 1.000.000 lei la producția marfă, dindu-se peste plan 5.000 kg unt și 165.000 kg brînzeturi. Rezultate bune s-au obținut și în realizarea planului de beneficii, — indicator care a înregistrat o depășire de 200.000 lei, iar economiile «с cifrează 1 la «este 250.000 lei. Angajamentele se îndeplinesc cu mult succes Intensificîndu-și eforturile în întrecerea socialistă ce se des­fășoară în cinstea Congresului al X-lea al partidului și a aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei, harnicul colectiv al întreprin­derii Oșana din Negrești-Oaș raportează noi și valoroase succese în îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor. Referindu-ne la principalii indicatori, este de remarcat că co­lectivul acestei unități economice și-a depășit sarcinile aferente primului semestru, dînd peste prevederi produse în valoare de 702.000 lei la producția globală, 534.000 lei la producția marfă și 306.000 lei la producția marfă vîndută și încasată. S-au dat, printre pitele, peste plan 4.500 tone piatră concas, ia bcuts, •, p . , «4 ... . ■ ~.'Vl­i* ■’ 1 ’0 lei și produse din lemn în valoare de 120.000 lei. TEZELE P. C. AL P. C. R. ȘI PROIECTUL DE DIRECTIVE ÎN DEZBATERE CU MÂINILE NOASTRE CLĂDIM FERICIREA ACTIVITATEA PRODUCTIVA ORIENTATĂ SPRE OBIECTIVE MAJORE Adunarea organizată de Consiliul orășenesc Cărei al Frontului Unității Socialiste, la în­treprinderea Crasna Stă în firea noastră să privim mereu lucrurile în perspectivă, dialectic, să vedem prezentul în confruntarea perpetuă cu viitorul. Realizările prezente constituie, e­­vident, rampa de lansare spre și mai îndrăznețe planuri. Astăzi, mai mult ca oricîn­d, prefigurează contururile generoase, pline de sensurile vieții noastre noi, ale încrederii în mîine. Nasc aripi vi­sele, iar împlinirea acestora con­stituie coordonata pe care se în­scriu eforturile noastre tenace, spre înflorirea deplină materială și spirituală. — Deși uimitoare, metamorfoza așezărilor rurale din anii noștri luminoși devine fapt cotidian. Și e firesc să fie așa, pentru că toa­te aceste salturi înnoitoare sunt rodul uriașelor energii creatoare pe care partidul le-a descătușat, înnobilîndu-le cu clarviziune și temeinicie. ... Ardud, o comună cu preg­nante caracteristici de oraș. Vi­zitatorul este plăcut impresionat de înfățișarea primenită a aces­tei mari așezări rurale cu peste 8.500 locuitori. Ne-am obișnuit, mai mult ca oricînd, în acești din urmă ani, să numărăm. Fapte, succese, oa­meni înzestrați cu atribute esen­țiale, hărnicie, dăruire, entuziasm. Numărăm casele noi, cu bucuria certitudinii că viața nouă își ce­re cadru nou. Numărăm obiecti­vele social-culturale și de inte­res edilitar-gospodăresc cu bucu­ria în suflet de a număra încă atîția pași spre împlinire, spre bunăstare. Liceul de cultură generală, uni­tățile comerciale moderne școli­le noi, edificiile pentru apărarea sănătății oamenilor, creșele și obiectivele industriale constituie doar cîtev­a dintre motivele de mîndrie ale ardudenilor. Altele se conturează, realizările obținute constituind temelia solidă a celor care le vor urma. ... Duminică, 29 iunie, în sala căminului cultural din Ar­dud avut loc conferința extraordinară a a comuniștilor din această comu­nă, consacrată dezbaterii Tezelor Comitetului Central al P.C.R. și Proiectului de Directive pentru cel de-al X-lea Congres al P.C.R. — prilej de ardentă adeziune fa­tă de politica înțeleaptă a parti­dului, dezbatere cu un profund caracter de lucru, cadru plenar al unor însuflețitoare angajamen­te. Delegații la conferință, repre­­zentînd pe cei aproape 600 de comuniști din comună, au analizat cu un înalt spirit de răspundere documentele supuse dezbaterii — îndreptarul, dezvoltării viitoare a României socialiste. Manifestîn­­du-și deplina adeziune față de documente, delegații s-au refe­rit totodată pe larg la unele as­pecte din viața comunei. Subliniind aportul organizațiilor de partid din raza comunei la dez­voltarea sectoarelor economice, tovarășul Tiberiu Horvath, secre­tarul comitetului comunal de partid,­­ arăta în cuvîntul său că organizațiile de partid din u­­nitățile economice — I.A.S., sec­ția lemn­­— Ardud a Combinatu­lui 1 Mai, Complexul C.F.R. Ar­dud —, precum și din cele patru G. T. (Continuare în pag. a 3-a) Toate înnoirile ce se petrec în tabloul general al industrializării socialiste a patriei noastre, au un mare echivalent: acela al ener­giei creatoare, care exprimă for­ța de nebănuit a unui popor li­ber, stăpîn pe destinele sale. Aici, la întreprinderea Crasna din Cărei, adunarea dezbaterii Documentelor consacrată pentru Congresul al X-lea a­ partidului organizată de Consiliul orășenesc al Frontului Unității Socialiste, s-a desfășurat pe fundalul suges­tiv al transformărilor înnoitoare care au racordat Careiul la im­punătorul circuit de efervescență a patriei. Participanții la adunare și-au exprimat gîndurile de ade­ziune și recunoștință față de po­litica clarvăzătoare a partidului, chezășia viitorului strălucit al României Socialiste. GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 3-a) Conferința organizației comunale de partid Ardud Mecanizatorii de la I. A. S. Odoreu raportează Gata pentru recoltarea păioaselor­ la I.A.S. Odoreu lucrările pre­gătitoare în vederea recoltării pă­­ioaselor au fost încheiate. După cum ne relatează tov. Ștefan Tyu­­kodi, directorul I.A.S.-ului, acestea s-a încheiat reparatul zilele și s-a făcut recepția celor 21 com­­bine, 12 prese de balotat, 58 trac­toare și 54 remorci, care așteap­tă startul pentru recoltarea celor 1.150 ha păioase. Pentru transpor­tarea baloturilor au fost amena­jate 40 din cele 54 de remorci, iar în vederea eliberării complete a terenului, după fiecare din cele 12 prese de balotat va fi racordată cite o sanie. Tot recent s-a terminat și pre­gătirea magaziei care stă gata cu toate utilajele necesare sortării, prelucrării și depozitării celor 300 tone grîu pentru sămînță. S-a fă­cut și aprovizionarea cu materia­lele necesare pentru fiecare com­bină, s-au procurat 150 saci și 12 kg sîrmă de balotat pentru fieca­re ha. în curind se vor termina și instructajele tuturor celor care vor lucra la recoltare, privind pre­venirea incendiilor, a accidente­lor și tehnologia recoltării. Semnarea convenției româno-sovietice privind desființarea vizelor de călătorie In urma tratativelor care au a­­vut loc, la 30 iunie a fost sem­nată, la București, Convenția în­tre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste pri­vind desființarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu, turistic și particular, precum și în tranzit. Prin această Convenție se lărgește cadrul călătoriilor fă­ră vize dintre cele două țări. Idilem­­a a Recomandările Direcției agricole județene și Uniunii județene a coope­rativelor agricole de producție • В Sărbătorirea Zilei învățătorului Ieri au avut loc în 14 centre din județul Satu Mare adunări festive ale cadrelor didactice cu prilejul Zilei învățătorului Adunarea festivă a celor peste 1.000 slujitori ai școlii din muni­cipiul Satu Mare și localitățile rurale înconjurătoare, desfășura­tă în sala Teatrului de Nord, a fost deschisă de tovarășul Ioan Prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, cît și prin Ordin al minis­trului învățămintului, pentru me­rite deosebite în activitatea in­­structiv-educativă, cu prilejul Zi­lei învățătorului, numeroase cadre didactice din școlile județului Satu Mare au fost distinse cu titluri, ordine, medalii și gradații, cele ce urmes­­ să publicăm nume­re­le tovarășilor distinși cu acest prilej: TITLUL DE PROFESOR RIT: Paul PteanCu, profesor, EME­di­rectorul Liceului din Cărei. ORDINUL MUNCII CLASA A III-a: Rozalia Medeșan, învățătoa­re, director adjunct la Școala ge­nerală nr. 1 Satu Mare; Gheorghe Mureșan, directorul Școlii profe­sionale de meserii Satu Mare; Ro­zalia Zaharia, educatoare, căminul de zi Tășnad; Teofil Calai, profe­sor, directorul Liceului din Ne­grești-Oaș. ORDINUL MERITUL­­UI­TU­­RAL: Grigore Torz, directorul Șco­lii generale din Tîrșolț; Maria Brudașca, profesoară, Școala ge­nerală Baba Novac. MEDALIA MUNCII: Nicolae Zolcsak, învățător, Școala genera­lă din Dorolț; Floare Ștefănuț, în­vățătoare, Școala generală din Lu­­căceni; loan Cătană, învățător, Școala generală din Hrip; Vespa­sian Onac, profesor, Școala gene­rală din Mădăras; Lucia Budai, profesoară, Liceul nr. 2 Satu Ma­re; Iosif Vondaz, profesor, Liceul din Căței; loan Angheluță, profe­sor, Liceul Negrești-Oaș; Paras­­chiva Tătaru, educatoare, Casa de copii Satu Mare; loan Căpraru, Liceul din Căței; Artenie Mihu, inginer, directorul Școlii C.F.R. Satu Mare; loan Vaida, profesor, directorul Școlii profesionale de construcții Satu Mare; Foriș, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid, președin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal, care a subliniat însemnătatea deosebită a acestei festivități în contextul realizărilor obținute de oamenii muncii din municipiul și județul Satu Mare în îndeplinirea anga­jamentelor luate în cinstea COn­GRADAȚIE DE MERIT: Alexan­­dru Lazin, învățător, Școala gene­rală nr. 5 (clasele I—IV) Satu Ma­re; Vasile Takatsy, profesor, Școa­la generală nr. 8 Satu Mare; Ște­fan Ștețiu, profesor, directorul Li­ceului nr. 3 Satu Mare; Gheorghe Șerban, învățător, directorul Școlii generale nr. 1 Negrești-Oaș; Au­relia Tătar, educatoare; Grădinița nr. 4 Căței; TITLUL DE EVIDENȚIAT: Mar­gareta Turdeanu, educatoare din Samsian; Maria K­alășoiu, educa­toare, inspector la Inspectoratul școlar județean Satu Mare; Elisa­­beta Donca, educatoare din Ghenci, Ioan Bălaj, învățător, inspector la Inspectoratul școlar județean Satu Mare. (Continuare în pag. a 2-a) greșului al X-lea și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării pa­triei de sub jugul fascist. Au luat apoi cuvîntul nume­roase cadre didactice care au fă­cut un bilanț al activității rod­nice desfășurate în acest an șco­lar în unitățile școlare ale jude­țului, reafirmînd hotărîrea tutu­ror slujitorilor școlii de a-și în­zeci eforturile pentru ridicarea învățămintului nostru la nivelul exigențelor puse în fața acestuia de societatea noastră socialistă. In încheierea adunării festive a luat cuvîntul tovarășul Octavian Luțaș, secretar al Comitetului ju­dețean de partid, care a adus ce­lor prezenți salutul Biroului Co­mitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consili­ului popular județean. Felicitând călduros cadrele didactice pentru realizările obținute în anul șco­lar încheiat, tovarășul Octavian Luțaș și subliniat stima și prețui­rea deosebită de care se bucură­ valorosul detașament al oameni­lor școlii din partea partidului și poporului nostru și a relevat exi­gențele d­iscinde ce st­au în fața acestuia pentru a continua as­cendent tradiția valoroasă a în­­vățămîntului românesc, pentru creșterea unor generații capabi­le să îndeplinească cu succes pro­gramul dezvoltării patriei spre culmile prosperității și civilizației comuniste. Distincții acordate unor membri ai corpului didactic — Deși pare nevero­simil, acesta este ade­vărul pur . Fabrica de sticlă ,,a născut" sa­tele comunei, înființa­tă în 1801, fabrica s-a tot retras mereu spre inima pădurii, iar pe vetrele văduvite de ste­jari și paltini s-au în­temeiat așezările. Cru­­cișor, Iegheriște și Po­iana Codrului — dintre care ultima are din ce în ce mai mult carac­teristicile unui orășel muncitoresc. Oamenii acestor locuri s-au do­vedit lucrători foresti­eri și sticlari neîntre­cuți. Venind vorba despre oameni, glasul tovară­șului Grațian Borșe, se­cretarul comitetului co­munal de partid, tră­dează admirație și mîn­drie. Este mîndria care nu- ți-o dă încrederea în hărnicia oamenilor, în iscusința lor de a-și dura trainic bucuriile vieții noi. La Crucișor întreba­rea : cite ore de muncă patriotică prestați pen­tru înfrumusețarea co­munei ? — este primită de oricare localnic cu ‘ oameni ’ și fapte un zîmbet care te în­deamnă să renunți la cifre. Ore ? Zile ? Atî­­tea cît e nevoie pentru a putea înfăptui tot ceea ce ne-am propus să facem — acesta es­te răspunsul colectiv. De fapt, acest răspuns poate fi „citit" în zes­trea actuală a comunei. — Realizarea firelor de interes obiec­ob­ștesc — sublinia prima­rul comunei, Victor Struț — poartă pecetea hărniciei tuturor: că­minul cultural, școala, magazinul sătesc toate celelalte. Practi­și ca încetățenită la n­oi s-a dovedit a fi bună. Deputații consiliului popular comunal răs­pund fiecare de reali­zarea obiectivelor de T­ GAVRIL (Continuare în pag. a 3-a) Prin magazinele comerțului, cu echipele Unitățile comerciale din județul nostru sunt in linii generale bine aprovizionate. Primăvara, mai puțin capricioasă ca și în alte județe, a per­mis însămînțarea și, bineînțeles, apariția mai tim­purie a unor trufandale cum sînt: spanacul, sa­lata, ceapa, gulioarele, varza etc. Ca rezultat al numeroaselor propuneri făcute în acest an de e­­chipele de control obștesc, care au primit manda­tul opiniei publice de a ține o strînsă legătură cu comerțul, activitatea organizațiilor comerciale s-a îmbunătățit. Cu toate acestea echipele de con­trol obștesc au consemnat recent fapte ce atestă incă existența unor lipsuri, în unitatea de legume și fructe nr. 22, exceptînd salata, și aceas­ta ofilită, în gheretă nu puteai gă­si ceapă, gultoare, ardei iuți și alte asemenea produse. Pe lingă dezordinea ce domnea, în unitate se mai aflau două butoaie cu var­ză și ardei din anul trecut, des­pre a căror stare de...., prospe­țime­­ nu dezvăluim amănunte din respect față de cititori! Ileana Rus, responsabila unității — ne-a spus: — Despre munții de ambalaje și produsele depreciate am sesizat de nenumărate ori conducerea centrului de legume și fructe, ca­re însă nu a luat nici o măsură. Cît despre lipsa produselor din u­­nitate constatarea echipei a fost că nu în toate cazurile se respec­tă comenzile pe care gestiona­rul le întocmește. I control y obștesc in unitatea de legume și fructe din strada Avram. Iancu, ceapa plină de noroi avea un aspect ne­plăcut. Salata din raft semăna mai degrabă cu frunzele ruginite de toamnă . Cireșele, la prețul de ca­litatea I, nu corespundeau nici ele cerințelor. Deoarece din unitățile a­­mintite lipsesc anumite produse, clienții din sectoarele mărginașe ale orașului iau adesea cu asalt unitățile din centru, mai bine a­­provizionate, pentru a-și procura cele necesare. Se intîmplă, nu rareori, ca întreprinderea județea­nă de legume și fructe să nu con­sulte prețurile de pe piață, ceea ce determină rămînerea unor pro­­duse nevîndute. T­­TILEGAN (Continuare în pag. a 3-a) B­L. de

Next