Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-10-01 / No. 504

m­in­t ■ Д a-“1»TM ВД [UNK]УЛ? “ * 4 pag. __ 3Ö bani Constructori de înălțimi Foto: MARTIN SARCA PROLETARI О [UNK] TOATE TARILE, О [UNK] IȚI­VA 7 ----------------------­ Cifrele de plan pe 1970 — in dezbatere Confecții moderne și de calitate, în consensul exigențelor pieței „Ca urmare a efortului întregu­lui colectiv de muncă din între­prinderea noastră, în primele opt luni ale acestui an, principa­lii indicatori economici au fost îndepliniți astfel: produc­ția globală în proporție de 103, 2 la sută, producția marfă 102,5 la sută, productivitatea mun­cii 102,9 la sută, iar volumul be­neficiilor peste plan a depășit 1.140.000 lei; volumul total al pro­ducției obținută peste sarcina pla­nificată a atins un nivel de 8.251.000 lei­. Cuvintele vorbito­rului, Ernest Steinberger, direc­torul Întreprinderii „Mondiale", încărcate de sensuri, parcă concentrarea de pe dăltuiau fetele ascultătorilor Adunarea salaria­ților privind dezbaterea de plan pentru anul 1970, cifrelor s-a desfășurat într-o atmosferă de seriozitate calmă, de lucru. Rea­lizările își lărgesc semnificația cunoscînd că în primele două­ trimestre ale anului, din motive obiective, unitatea a întîmpinat greutăți serioase în desfășurarea activității de producție, greutăți depășite numai prin eforturile sus­ținute ale comitetului de direc­ție îndreptate spre acoperirea in­tegrală a capacităților de produc­ție, precum și prin abnegația și străduința întregului colectiv de a recupera rămînerile în urmă. Discuțiile s-au caracterizat prin maturitate și chibzuință, desprin­­zîndu-se clar, multilateral și com­plet nu numai pricipalele greu­tăți care trebuie învinse ci și mă­surile necesare în vederea re­­ v. BABIȚCHI Continuare în pag. a 3-a) Astăzi (1 octombrie) în jurul orei 12,00 postu­rile noastre de radio și televiziune vor transmi­te, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969- 1970. Ocupă propaganda agricolă locul cuvenit în activitatea culturală a satului ?­ ­Prea mult se mizează pe acțiuni de la centru, iar inițiativele locale ... întîrzie. • Planificarea muncii culturale nu e numai în atribuțiile direc­torului de cămin. • „Sfaturi ale care... nu mai au loc. • Propagandă agronomului“ agricolă de „actualitate“ cu documentare cinematografice vechi. Comitetul județean de cultură și artă­, în colaborare cu Direcția agricolă și cu Uniunea județeană a cooperativelor agricole de pro­ducție desfășoară o muncă sus­ținută pentru a organiza deplasă­rile brigăzilor științifice la sate, care, atît prin tematica abordată cît și prin competența specialiști­lor solicitați să le su­­sțină’, tribuie la ridicarea nivelului con­cu­­noștințelor profesionale ale coo­peratorilor, la mobilizarea lor pentru sporirea producției agri­cole, redarea de noi terenuri în circuitul agricol, întărirea econo­mică și organizatorică a unităților agricole. Repetatele deplasări ale brigă­zilor științifice, alături de ci­clurile de conferințe pe teme agrotehnice și de economie agra­ră, organizate de căminele cul­turale, au contribuit în mare mă­sură la obținerea unor succese demne de luat în seamă în acti­vitatea unităților agricole coope­ratiste. De asemenea, trebuie să mai adăugăm preocuparea care există (în multe comune cu rezul­tate bune) pentru susținerea lec­țiilor învățămîntului agrozooteh­nic cu diafilme și filme agricole documentare cuplate în cicluri te­matice care au fost programate ținîndu-se seama de profilul uni­tăților. — Cu toate acestea — este de părere tovarășul Mihai Boroș, vi­cepreședinte al Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă — rezultatele obținute în domeniul propagandei agricole, deși mai bune decit în alți ani, se situea­ză totuși sub posibilități. Adoptîndu-se ideea sprijinului de la județ, prin trimiteri de con­ferențiari și brigăzi științifice, nu de puține ori se neglijează ini­țiativa locală, aportul pe care-l pot oferi cadrele de specialiști din A. MUREȘAN (Continuare în pag. a 2-a) CASCADĂ DE FIRE (Imagine de la Texas Satu Mare). Fotoj GH­IANCU Pe agenda campaniei agricole de toamnă: MICULA, LAZURI, BORULT, DAR Orzul de toamnă nu se însămințează cu discuții Consiliile de conducere ale coo­perativelor agricole de producție din Micula, Lazuri și Dorolt, a­­vînd în vedere că duc lipsă de brațe de muncă, din care cauză nu pot executa întreținerea cul­turilor prăsitoare, au hotărît, iar organele agricole județene au a­­probat, să introducă în mai multe păioase care se cultură pot executa mecanizat. Pentru a asi­gura baza furajeră C.A.P. Lazuri și-a planificat să însămînțeze 180 ha cu orz de toamnă, cooperativa din Dorolt 100 ha, iar cea din Mi­cula 50 ha. Epoca optimă de în­­sămînțare a orzului s-a terminat, dar planul stabilit în cele trei unități nu s-a realizat. De superficialitatea cu care se privește realizarea cifrelor de plan sunt vinovate consiliile de condu­cere și specialiștii din aceste uni­tăți (inginerii Beniamin Kallas, Martin Tempfli și Nicolae Lăză­­ruțiu). Ar fi timpul să se știe că planul de producție o dată apro­bat, reprezintă o lege, iar consi­liile de conducere, specialiștii, membrii cooperatori au datoria să lupte pentru a-l realiza. Deci în loc să se parlamenteze dacă e cazul să se realizeze planul sau nu, mai bine s-ar trece de urgen­ță la însămînțarea celor 53 ha orz de toamnă de la C.A.P. La­zuri, lucru pe care trebuie să-l facă și conducerile cooperative­lor din Micula și Dorolț care au cite 20 ha de însămînțat. Cînd samînțai stă în magazie. Unitățile agricole cooperatiste au sarcina să-și creeze loturi se­­mincere pentru a-și produce să­­mînța necesară. Organele agri­cole județene au stabilit împreu­nă cu consiliile de conducere al C.A.P. loturile semicere, iar prin unitățile de stat s-a repartizat se­(Continuare în pag. a 3-a) EREN ’69 Cu 500.000 de vizitatori într-o lună de la deschidere — în medie aproape 20.000 persoane pe zi — Expoziția Realizărilor Economiei Naționale „România 1969" tinuă să­ suscite un deosebit con­in­teres. Ne-am îndreptat din nou pașii spre complexul expozițional de la București, de data aceasta vizînd pavilioanele care reliefea­ză profilul spiritual al României socialiste: realizările în domeniul științei, artei și culturii. Realitatea aceasta o aflăm în zona В a complexului expozi­­țional, pe malul lacului Herăstrău, unde ajungem prin pasajul sub­teran construit special pentru a lega direct cele două zone expo­­ziționale Aici se găsesc sectoare­le consacrate dezvoltării știin­ței, culturii, artei, învățămîntului, ocrotirii sănătății, sportului, tu­rismului. Evocînd marile împliniri spi­rituale din anii de la Eliberare, expoziția de cultură și artă pre­zintă sectorizat realizările obți­nute în diverse domenii de acti­vitate. Prin intermediul diapozi­tivelor color, fotografiilor graficelor, mulajelor și exponate­și­lor sunt ilustrate, în standul muzee și monumente, comori ale culturii românești din trecut cum sunt te- IOAN VLANGA (Continuare în pag. a 2-a) Un tablou impresionant al artei, științei și culturii romanești Stație de transformare realizată de Uzina Electroputere Craiovs. Ш Ц — După apariția anchetei „Cu tergiversări și justificări recoltarea și însămînțările rămîn de .... căruță“— Publicat In urmă cu cîteva zi­le, articolul intitulat „Recoltarea și însămînțările rămîn­ de... că­ruță" atrăgea atenția, între alte­le, asupra unor deficiențe de or­din organizatoric existente în secțiile Agriș și Livada ale I.M.A. Apa. In răspunsul dat ziarului de către conducerea întreprinderii se spune: „Cele arătate în articolul men­ționat au fost juste, constituind un ajutor prețios în activitatea noastră. In legătură cu cele sem­nalate s-au luat de îndată mă­suri. La secția Agriș, mecaniza­torii — inclusiv șeful secției — au fost rechemați din concediu pentru a lucra pe tractor.. Pentru înlocuirea celor trei tractoare neacoperite cu mecanizatori au fost repartizați în practică tractoriști anul III care sunt elevi în­drumați de tovarăși cu vechime în muncă. Incepînd cu data apa­riției articolului, toate tractoarele din secție lucrează. S-a discutat cu toți mecanizatorii în legătură cu întărirea disciplinei în muncă și pentru folosirea integrală timpului prielnic lucrului în cîmp.­­ Referitor la cele patru semănători despre care se afirma că nu au bare de tracțiune, controalele noastre au demonstrat că sesiza­rea nu corespunde adevărului. In plus de măsurile arătate mai sus, în secția Livada s-a trecut urgent la remedierea defecțiuni­lor tractoarelor așa că acum toa­te cele 19 tractoare funcționează. Privitor la recoltatul și treieratul lupinului — lucrare ce se desfă­(Continuare în pag. a 3-a) ” | |j| | j|j | ffilPIll [ PI] j§ ventiiHene­vivim si ti Formații P.C.I. fruntașe pe județ LA ÎNTREPRINDEREA 1 SEP­­TEMBRIE­ a avut loc adunarea re­prezentanților formațiilor civile de pază contra incendiilor. Cu acest prilej, formația P.C.I. din cadrul întreprinderii a primit — din partea Grupului de pompieri al ju­dețului Satu Mare — drapelul de formație fruntașă pe județ, obținând astfel diploma și locul I în întrece­rea pe anul 1968—1969: șeful acestei formații, tovarășul Gheorghe Pojoni, care activează de peste 20 de ani în domeniul pazei contra incendiilor, a primit cea de-a doua insignă de fruntaș, alături de acesta fiind re­compensați majoritatea pompierilor voluntari de aici cu sume intre 150 —250 lei. Locurile II și III au fost obținute de formațiile Uzinei Unio și, respec­tiv, de cele de la Topitoria de cîne­­pă din Berveni. VASILE TIBIANA, coresp. Pe rampa de fabricație: „LITORAL-1“ După cum ne informează, tova­­rășul ing. Ladislau Lazsadi, de la serviciul tehnic al întreprinderii 1 Septembrie, recent au fost înche­iate lucrările de proiectare, omo­logare și de pregătire a fabricației la un nou produs destinat uzului casnic. Este vorba de un încălzi­tor instantaneu de apă tip „Lito­­ral-l", model I.G.-l, care asigură încălzirea rapidă a unei cantități de apă între 5—11 litri la o tem­­peratură de 44—67 grade Celsius. Noul produs se va putea utili­­za pentru încălzirea apei menaje­re, funcționînd cu un randament de încălzire de 92,5 la sută. Fiind prevăzut cu siguranță electromag­netică, „Litoral-l" se poate adap­ta în bune condițiuni in bucătării, băi și la alte scopuri menajere. IN CURÂND IN LIBRĂRIILE SĂTMĂRENE „Domni și voievozi români pe meleaguri sătmărene“ Broșura „Domni și voievozi ro­­mâni pe meleaguri sătmărene", e­ditată de Muzeul de istorie din­ Satu Mare, vine să întregească ac­tivitatea de cercetare științifică continuată pe plan publicistic a acestei instituții. In paginile ei, Viorica Bib­ Ursu , cercetător la muzeu, consemnează prezența pe plaiurile sătmărene a unor domni­tori aflați în popas, pribegie, eri­ginați de treburi diplomatice, în ajutorul principilor Transilvaniei. Sunt semnalați Alexandru Lăpuș­­neanu, Pătrașcu cel Bun, Ștefan Mîrză, Ștefan Lăcustă­, Mihai Vi­teazul, Radu Șerban, Gavril Mo­vilă, Gheorghe Ștefan, Constan­tin Șerban, Mihnea al III-lea. In partea a doua a broșurii sunt pre­zentate fotografii ale sus-numiților domnitori, reproduceri după fresce, stampe și tablouri. „Tezaure monetare din județul Satu Mare“ Profesorul Tiberiu Badher — doc­torand în istorie, directorul Mu­zeului de istorie din Satu Mare — semnează trei din capitolele vo­lumului „Tezaure monetare din județul Satu Mare" (alături de al­te șapte semnături ale unor cer­cetători istorici de prestigiu, din Transilvania). Este vorba despre comunicările „Tezaurul monetar de la Rătești", „Tezaurul de de­nari romani de la Satu Mare", (scris în colaborare cu D. Protase) și „Alte tezaure descoperite în județ" — lucrări care aduc se­rioase contribuții la studiul nu­mismaticii.

Next