Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-11-19 / No. 546

rj . f&ONíCA SÄTMA’PPA'NÄ .......................................................;___________ _ _____________ _______ Miercuri 19 noiembrie 19б§ LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE 1 [UNK] [UNK]ИМ [UNK]ДЛ!Ю??...^'О [UNK] [UNK]151 [UNK] 1ЯИП!Й8 ¥ [UNK]ЙЙ [UNK],РС^Ш1П'|,я1!Ц^___________ Expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea miliției prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne Proiectul de lege pe care-l pre­zentăm este menit să definească rolul, organizarea și funcționarea miliției române — una din pîr­­ghiile de înfăptuire a politicii partidului și statului nostru în domeniul apărării cuceririlor re­voluționare ale poporului — să contribuie la ridicarea nivelu­­i­lui muncii desfășurate de organe­le de miliție în apărarea proprie­tății socialiste și personale ale cetățenilor, a drepturilor și inte­reselor lor legale, menținerea or­dinii și liniștei publice In proiect sînt prevăzute atri­buții privind apărarea proprietății socialiste —­ temelia orînduirii noastre — și a celei personale a cetățenilor, prevenirea și desco­perirea cu operativitate a infrac­țiunilor, identificarea și prinde­rea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuții referitoa­re la apărarea drepturilor și in­tereselor legale ale persoanelor, siguranța­le publice, circulației pe drumuri­eliberarea și contro­lul actelor de trecere a frontie­rei, ținerea evidenței populației și eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul și cetățe­nia. Stabilind distinct atribuțiile și sarcinile organelor miliției, pre­cum și mijloacele de realizare a acestora, proiectul este­­clădit pe principiul respectului față de le­ge, fată de om și adevăr. In a­­cest sens în proiect se prevede ca organele miliției își desfășoară în­treaga activitate pe baza și în executarea legii. 4 Referindu-mă la unele atribuții mai importante ale miliției, în legătură cu care proiectul de le­ge aduce unele elemente noi, unele precizări și clarificări ne­cesare, menționez faptul că se stabilesc condițiile în care ofi­țerii și subofițerii întreprind mă­suri milițienești în scopul com­baterii infracționismului și al menținerii ordinii. Așa spre exemplu proiectul pre­vede că atunci cînd există date și indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrșirii unor fapte prevăzute de legea penală, orga­nele de miliție iau măsuri pentru strîngerea și verificarea probelor, identificarea și prinderea infrac­torilor. In acest scop miliția efec­­­tuează investigații, constatări teh­­nico-științifice, rețineri de per­soane în cazurile stabilite de lege și alte activități de cercetare pe­­nală, menite să contribuie la sta­bilirea adevărului și tragerea la răspundere penală a celor vino­vați. Ia executarea atribuțiilor ce le revin, ofițerii și subofițerii de miliție vor avea dreptul și obli­gația de a conduce la sediile or­ganelor de miliție pe cei care prin acțiunile lor periclitează ordinea publică, viața și integritatea cetă­țenilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliție execută atri­buțiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare și deciziile comitetelor­mează periodic executive, se infor­despre starea in­fracțională, măsurile luate pentru prevenirea și descoperirea in­fracțiunilor, asigurarea pazei în orașe și comune, precum și cu privire la ordinele și instrucțiuni­le primite de la Ministerul Afa­cerilor Interne și la măsurile ce se impun a fi luate pentru apli­carea lor. In întreaga lor activitate orga­nele de miliție au primit și pri- П [UNK]Й un„fir,eu­QS ›рт.Щв..4.Р. par­­tea oamenilor muncii, educați de partid în spiritul respectării legi­lor, al cinstei, dreptății și echită­ții sociale. Sprijinul activ al ma­selor de cetățeni a constituit și constituie pentru miliție o cheză­șie a îndeplinirii în bune condi­­țiuni a sarcinilor ce-i sunt încre­dințate. Pornind de aici, proiectul prevede posibilitatea organizării grupelor de sprijin ale miliției for­mate din cetățeni care se bucură de stimă și respect în rîndul lo­cuitorilor și care se oferă volun­tar să sprijine organele de mili­ție pentru menținerea ordinii pu­blice, precum și pentru preveni­rea și descoperirea infracțiunilor și contravențiilor. Faptul că în activitatea sa mili­ția se sprijină pe participarea lar­gă a cetățenilor rezultă și din acele prevederi ale proiectului ca­re precizează că organele miliției colaborează cu organele și orga­nizațiile de stat și obștești, cu organele presei, radioului, televi­ziunii și cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii îm­potriva celor care încalcă legile, pentru prevenirea și descoperi­rea infracțiunilor și fiilor, apărarea avutului contraven­obștesc și personal, a tuturor valorilor orînduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabilește sar­cini de cooperare a miliției cu celelalte unități și organe ale М.А.I., C.S.S. și M.F.A. în înde­plinirea unor atribuții privind securitatea statului, paza frontie­rei de stat, apărarea locală anti­aeriană și a altor atribuții pre­văzute de lege. Pornind de la faptul că aplica­rea și respectarea întocmai a le­galității în activitatea miliției și, în general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încredințate de partid și guvern sunt direct condiționate de nivelul politico-ideologic, de pregătirea profesional juridică și de cultură generală a cadrelor, în proiect s-a stabilit că pregătirea personalului militar se face în școli militare de ofițeri, de maiștri militari și subofițeri, centre și cursuri de perfecționare­ și că pentru satisfacerea necesarului de specialiști ce nu pot fi pregătiți în școlile militare pot fi angajați absolvenți ai institutelor civile de învățămînt superior. Ш [UNK] [UNK]. DEPUTATULUI IOSIF USLAR Proiectul de lege pe care-l discutăm corespunde exigentelor etapei actuale privind dezvolta­rea și apărarea avutului obștesc, întărirea continuă a orînduirii noastre socialiste. Reglementările legale în vigoare cu privire la răspunderea angajatilor organiza­țiilor socialiste care au atribuții în legătură cu gestionarea bunu­rilor prezintă o serie de neajun­­suri­ și imperfecțiuni. Vă rog să-m­i permiteți, a spus vorbitorul, să amintesc cîteva exemple din județul Satu Mare. La unitățile cooperației de consum mai există în prezent însemnate pagube ne­recuperate, care se datoresc faptului că peste 25 la sută din gestionarii cooperativelor au fost angajați în funcție sătești fără verificarea îndeplinirii condițiilor legale de studii și stagiu, obliga­torii la angajare. Semnificativ este și cazul celor două șantiere de la Satu Mare și Negrești-Oaș, ale Trustului de construcții 903 din Cluj, unde avutul obștesc a fost păgubit de către salariați cu antecedente penale. Valori materiale de mii de lei s-au de­gradat la magazia de ambalaje a Oficiului legume-fructe din Satu Mare, unde nu s-au asigurat con­diții corespunzătoare de depozita­re a bunurilor gestionate. In toate aceste cazuri, condu­cătorii organizațiilor socialiste nu au fost însă trași la răspundere și obligați la plata pagubelor cauzate, solidar cu gestionarii necorespunzători, sau pentru ca­zurile în care nu s-au îngrijit să creeze condiții corespunzăr­toare de depozitare, păstrare și conservare a bunurilor materiale. Mai trebuie să arătăm, că tot din cauza lipsei unei reglemen­tări legale corespunzătoare, în­tâmpinăm serioase dificultăți în recuperarea pagubelor cauzate avutului obștesc datorită con­stituirii unor garanții în numerar la un nivel care este mai mult simbolic. Astfel, în prezent în comerțul de stat limita maximă a garanției în numerar pe care tre­buie s-o constituie gestionarii este de 2.000 lei, chiar cînd uni­tatea gestionată are un rulaj lu­nar de sute de m­lei sau milioane de lei. Subliniind însemnătatea deose­bită pe care o va avea aplicarea prevederilor cuprinse în proiectul de lege, vorbitorul a spus: Ne revine tuturor sarcina de a crea o opinie de masă împotriva celor care nu înțeleg să instaureze cea mai fermă disciplină și ordine în toate sectoarele de activitate și să se ia măsuri împotriva acelora care intenționat, din neglijență sau superficialitate aduc pagube avutului obștesc. NOCTURNA CITADINA Lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste CAPITOLUL I Dispoziții generale ART. 1. — Gestionar, în înțe­lesul prezentei legi, este acel an­gajat al unei organizații socialis­te care are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau de­ținerea, chiar temporară, a unei organizații socialiste, de modul de dobândire indiferent și de locul unde se află bunurile. ART. 8— Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit școala generală sau o școală echivalentă și are cunoș­tințele necesare pentru a îndepli­ni această funcție. In funcție de complexitatea gestiunilor, de natura și valoarea bunurilor și de cunoștințele ce le implică gestionarea lor, ministe­rele și celelalte organe centrale stabilesc: a) categoriile de gestiuni pen­tru care gestionarul trebuie să fi absolvit liceul ori o școală pro­fesională în specialitatea cores­­punzătoare gestiunii sau o școală echivalentă și să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar; b) categoriile de gestiuni pen­tru care funcția de gestionar poate fi îndeplinită și de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani. ART. 4 — Nu poate fi gestio­nar cel condamnat pentru săvîr­­șirea vreuneia dintre infracțiunile prevăzute în lista anexă la pre­zenta lege, chiar dacă a fost grațiat. Nu poate fi angajat sau trecut în funcția de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvîrșirea vreuneia dintre infracțiunile pre­văzute în lista anexă. Dacă în cursul urmăririi penale, al judecății sau după condamna­re a intervenit amnistia, cel care a săvîrșit vreuna dintre infracțiu­nile prevăzute în lista anexă nu poate fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnestiei. Cel căruia i s-a suspendat con­diționat executarea pedepsei nu poate fi gestionat în cursul ter­menului de încercare și 2 ani de la expirarea acestui termen. Prin „săvîrșirea infracțiunii" se înțelege comiterea oricăreia din­tre faptele prevăzute în lista ane­xă, pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora ca­­ autor, instigator sau complice. ART. 5— Organizațiile socialis­te sînt obligate să ceară organe­Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc funcțiile prin a căror ocupare angajatul dobîn­­dește, potrivit alineatului 1, cali­tatea de gestionar. Aceste funcții sînt denumite, în cuprinsul pre­zentei legi, funcții de gestionari. ART. 2 — Sunt considerate bu­nuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele bănești sau orice alte valori­­lor miliției relații cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmează să fie angajați sau trecuți în funcții de gestionar. Organele miliției sunt obligate să comunice aceste relații în ter­men de cel mult 30 de zile de la primirea cererii. ART. 6 — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcția de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de organizația socialistă în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a pro­dus pagube avutului obștesc, na­tura acestora și dacă ele au fost acoperite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă și de organizația socialistă care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcția de ges­tionar. Organizațiile socialiste sunt obligate să elibereze sau, după caz, să comunice dovada prevă­zută în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. In raport cu cele arătate în dovadă, conducătorul organizației socialiste va hotărî asupra anga­jării sau trecerii în funcția de gestionar. ART. 7 — In cazul în care gestiunea este încredințată mai multor persoane, angajarea sau trecerea în funcția de gestionar se face cu avizul scris al celor­lalți gestionari. Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcție din sub­­ordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia. ART. 8 — Angajații sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condițiilor prevă­zute în prezenta lege. ART. 9 — Conducătorii organi­zațiilor socialiste, angajații cu atribuții de control financiar, precum și contabilii, cu excepția acelora care sînt încadrați în unități mici determinate de ministere și celelalte organe centrale, nu pot face operații de primire, păstrare și eliberare de bunuri, bază de cotă procentuală, cuantu­mul minim al garanției în nume­rar va fi echivalent cu cîștigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu cîștigul mediu pe trei luni. ART. 13 — Garanția în nume­rar se reține în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîștigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor rețineri, ratele în contul garanției în numerar nu pot fi reținute, gestionarul este obligat să se depună. Pentru angajații temporari, alții decît cei prevăzuți la articolul 10 alineatul ultim, precum și pen­tru angajații sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depunerii, la încredințarea gestiunii, a garan­ției integrale în numerar ART. 14 — Ministerele și cele­lalte organe centrale stabilesc, în funcție de complexitatea gestiuni­lor și de natura și valoarea bu­nurilor, cuantumul garanțiilor în numerar între limitele prevăzute în articolul 12, precum și ratele la care se referă articolul 13 ali­neatul 2. Ministerele și celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri jus­tificate, garanții in numerar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanție. ART. 15— .Garanția în nume­rar va fi depusă de către organi­zația socialistă la Casa de Eco­nomii și Consemnatiuni, înscri­­indu-se intr-un carnet de con­semnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat de organizația socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanția. Pentru garanția depusa, Casa de Economii și Consemnatiuni acordă o dobîndă de 1,5 la sută pe an. ART. 16 — Garanția în nume­rar și dobînda aferentă pot fi ri­dicate de către gestionarul titu­lar al carnetului de consemnare la încetarea contractului său de muncă sau la trecerea intr-o funcție pentru care nu se cere ga­ranție, în situația în care nu a cauzat o pagubă sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Organizația socialistă este obli­gată, în aceste cazuri, să elibe­reze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de con­semnare împreună cu o comuni­care către Casa de Economii și Consemnațiuni în care să se arate că titularul are dreptul să ridice garanția. In cazul transferării gestionaru­lui într-o altă funcție pentru care de asemenea se cere garanție, carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanție va fi trecut la noul loc de muncă, procedîndu-se, atunci cînd este cazul, potrivit articolului 20. Cînd gestionarul a cauzat pagubă în gestiune la locul său­­ de muncă și aceasta nu se aco­peră integral în termen de o lună de la obținerea titlului executoriu definitiv, organizația socialistă se va despăgubi din garanția în numerar constituită in favoarea sa. In situația în care sumele de­puse drept garanție au fost ridi­cate, în întregime sau în parte, de organizația socialistă pentru a se despăgubi, gestionarul este obligat să reîntregească garanția în numerar ln rate lunare de 1/3 din­ salariul tarifar sau din cîști­gul mediu lunar, dispozițiile arti­colului 13 aplicîndu-se în mod corespunzător. ART. 17 — Casa de Economii și Consemnatiuni are obligația să elibereze sumele depuse drept garanție, după caz, a­ titularului carnetului de con­semnare, pe baza comunicării fă­cute de organizația socialistă și a­­ prezentării carnetului, și organizației socialiste, pe ba­za cererii acesteia și a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obținut împotriva ges­­tionarului. ART. 18 — In vederea consti­tuirii garanției suplimentare, imo­bilele se evaluează în conformi­tate cu dispozițiile legale pri­vind modul de stabilire a des­păgubirilor pentru terenurile construcțiile care trec în proprie­și­tatea statului prin expropriere. Bunurile mobile se evaluează la 50 la sută din prețul de vin­­zare cu amănuntul. In cazul în care bunurile mobile nu au preț de vînzare cu amănuntul, evalua­rea se face de organizația so­­cialistă în favoarea căreia este constituită garanția, care va consulta, în caz de necesitate, or­gane de specialitate. ART. 19 — Pentru bunurile imobile constituite garanție, or­ganizația socialistă va cere inscripția ipotecii, care se va dis­pune pe baza Cererii și a con­tractului de garanție. Bunurile mobile constituite ga­ranție rămîn în folosința gestio­narului sau a terțului garant, du­pă caz, și nu vor putea fi înstrăi­nate fără înștiințarea prealabilă a organizației socialiste. In cazul în care bunurile con­stituite garanție sînt urmărite si­lit de alți creditori, gestionarul sau tertul garant, după caz, este obligat să înștiințeze de îndată organizația socialistă. In situația în care tertul garant n-a făcut această înștiințare, el rămîne obligat să acopere pagu­bele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor consti­tuite garanție. Orice micșorare a garanției­ a­­trage obligația reîntregirii de în­dată a acesteia. Art. 20 — Garanțiile vor fi re­calculate periodic în funcție de schimbările intervenite în salariul tarifar al gestionarului, precum și în specificul și valoarea bunu­rilor gestionate, procedîndu-se la modificarea corespunzătoare a contractului de garanție. In cazul în care, în urma re­calculării, este necesară comple­tarea garanției în numerar, se va proceda conform articolului 13. Dacă garanția în numerar depusă este mai mare decît garanția re­calculată, diferența se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului. In cazul în care, în urma recal­culării, este necesară constituirea sau completarea garanțiilor su­plimentare, aceasta se face în termen de 60 zile de la data re­calculării. Art. 21 — Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, garanțiile cores­punzătoare potrivit articolului 19 alineatul ultim și articolului 20 a­­lineatul ultim sau dacă, din cauza altor rețineri, ratele în contul ga­ranției în numerar nu pot fi reti­­nute și nici nu sunt depuse în condițiile articolului 13, se proce­dează la trecerea sa în altă func­ție ori, dacă aceasta nu este po­sibil, la desfacerea contractului său de muncă. In acest din urmă caz, privitor la drepturile anga­jatului se vor aplica dispozițiile din legislația muncii referitoare la desfacerea contractului de muncă pentru motive ce nu sunt imputabile angajatului. Art. 22 — Garanțiile suplimen­tare se urmăresc silit pe baza contractului de garanție și a ti­tlului executoriu definitiv obți­nut împotriva gestionarului. In cazul în care urmărirea si­lită a fost pornită de mai mulți creditori, organizația socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanția suplimentară are drept de preferință asupra sumelor rea­lizate prin valorificarea bunurilor constituite garanție, în condițiile privind creanțele garantate prin ipotecă sau gaj prevăzute de dis­pozițiile legale referitoare la exe­cutarea silită a creanțelor bănești ale organizațiilor socialiste îm­potriva persoanelor fizice. CAPITOLUL II Condiții privind angajarea gestionarilor CAPITOLUL IV Răspunderi ART. 23 — încălcarea dispozi­țiilor legale cu privire la gestio­narea bunurilor atrage răspunde­rea materială, disciplinară, admi­nistrativă, penală sau civilă, după caz. ART. 24 — Angajații răspund material, potrivit codului muncii și prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gesti­uni prin fapte ce nu constituie in­fracțiuni. ART. 25 — Gestionarul răspun­de integral față de organizația so­cialistă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa. Primirea bunurilor în cantiități inferioare celor înscrise în acte­le însoțitoare sau cu vicii aparen­te, fără­ a se fi întocmit acte le­gale de constatare, precum și nesolicitarea asistentei tehnice de (Continuare în pag. a 3-a) CAPITOLUL III Garanții ART. 10 — Gestionarul are o­­bligația de a constitui o­ garanție în numerar. Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc, în funcție de natura și valoarea bunurilor gestionate, plafoanele valorice și condițiile în care este obligatorie și constituirea unor garanții suplimentare, constînd din: a) afectarea unor bunuri imobi­le sau bunuri mobile de folosință îndelungată, proprietate a gestio­narului sau a unor terți, pentru garantarea față de organizația so­cialistă a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar; b) obligații asumate de terți față de organizația socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie­­ integral, fie pentru o sumă determinată. Garanția suplimentară prevă­zută la alineatul precedent poate fi constituită și în numerar. Ministerele și celelalte organe centrale pot extinde, în funcție de natura și valoarea bunurilor, obligația de a constitui garanții în condițiile prezentului capital și asupra altor categorii de an­gajați care mînuiesc bunuri, cu excepția celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Nu este obligat să constituie garanție cel care înlocuiește temporar un gestionar sau cel căruia i se încredințează o ges­tiune pe o perioadă de cel mult 60 de zile pînă la numirea unui gestionar. ART. 11 — Constituirea garan­ției se face prin contract încheiat în scris. Garanțiile reciproce între ges­tionari nu sunt admise. Aceeași persoană nu poate constitui ga­ranții pentru mai mulți gestionari. Cel care constituie garanția va declara, in scris, dacă a mai constituit alte garanții. Garanțiile suplimentare se constituie înainte de încredința­rea gestiunii. ART. 12 — Garanția în nume­rar va fi de minimum un salariu și de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului! ea nu va putea depăși valoarea bunuri­lor încredințate. Pentru gestionarii retribuiți pe

Next