Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-01-04 / No. 583

| « CENTiCAi ' UV I V •••^ITARA? pRommi wm mm шш> чтшщ тTM~~" ф*щт т а bi я а a Anul г«ix» 4 рас»« — 30 bani ЦШЦ? CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ROSTITĂ LA POSTURILE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE CU PRILEJUL ANULUI NOU Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Socialiste România. Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte și împliniri ale po­porului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecințe asupra viitorului pa­triei noastre, a fost Congresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român, care a elaborat progra­mul de perspectivă al dezvoltării țării, de întă­rire continuă a bazei tehnico-materiale a noii o­­rînduiri, de perfecționare a relațiilor de produc­ție și a întregii organizări sociale — în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate. Anul 1869 a fost, totodată, anul împlinirii u­­nui sfert de veac de la eliberarea țării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor ra­dicale petrecute în structura societății românești, in modul de viață al poporului, în existența na­țiunii noastre socialiste; el a marcat jubileul pe­rioadei în care poporul român liber și stăpîn pe destinele sale a înălțat luminosul edificiu al so­cialismului. In acest an munca entuziastă, minunata ca­pacitate de creație a clasei noastre muncitoare, a țărănimii și intelectualității și-au găsit întru­chiparea în noi realizări pe tărîmul producției de bunuri materiale și spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creșterea avuției naționale. Partidul și guvernul au desfășurat o intensă activitate pentru îmbu­nătățirea organizării economiei și sporirea efi­cienței acesteia, pentru valorificarea tot mai lar­gă a marilor resurse ale orînduirii noastre socia­liste. S-au înălțat, pe întreg cuprinsul țării, noi fabrici și uzine, școli și așezăminte de sănătate, lăcașuri de cultură și locuințe. Pe baza succese­lor obținute în dezvoltarea economiei, s-au pu­tut asigura noi măsuri pentru creșterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele ca­tegorii de salariați. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată pro­gresului patriei socialiste, vă adresez, dragi com­patrioți, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toții privirile spre anul 1970. In fața noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel și mai înalt potențialul material și uman al societății, de a munci și mai intens pentru a duce mai departe opera de con­strucție socialistă — în interesul creșterii bu­năstării poporului, al înfloririi multilaterale patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progre­a­sului și civilizației cere eforturi mari din partea fiecărui cetățean. Este insă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ță­rănimea cooperatistă, intelectualitatea, toți oa­menii muncii fără deosebire de naționalitate, a­­nimați de un profund patriotism, de devotament nețărmurit pentru cauza socialismului vor cuceri noi victorii în măreața operă pe care o între­prind sub conducerea partidului, vor îndeplini și depăși planul pe 1970 — ultimul an al cincinalu­lui — creînd astfel condițiile pentru transpune­rea în viață a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocoti­toare activități, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort și mai multă răspundere se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid și de stat, cei aproape două milioane de comuniști din patria noastră. Stimați tovarăși. In acest an partidul și statul nostru au des­fășurat o intensă activitate internațională, adu­­cîndu-și contribuția la efortul general pentru destindere și pace. A sporit și mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridia­nele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viața internațională a continuat să se dez­volte cursul pozitiv, spre înțelegere și colabora­re; realitatea a confirmat încă o dată justețea politicii externe a țării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere și cooperare în­tre popoare. In pofida încercărilor cercurilor im­perialiste de a opri procesul progresist al evo­luției societății contemporane, popoarele își afir­mă tot mai imperios voința de a se dezvolta li­bere și stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace și înțelegere, pe baza deplinei egalități în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotă­­rit împotriva politicii de forță și dominație, a dictatului și agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii secu­rității europene; masele populare, numeroși oa­meni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunță pentru o consfătuire consacrată rea­lizării acestui deziderat major al popoarelor eu­ropene, de o însemnătate deosebită pentru În­făptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există puncte de încordare ca, de pilda, războiul încă din Vietnam și conflictul din Orientul Apropiat. A­­ceasta impune fiecărei țări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tu­turor focarelor de război, pentru instaurarea pă­cii pe toate continentele. Ca țară socialistă România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va ac­ționa consecvent pentru unitatea sistemului so­cialist, a mișcării comuniste și muncitorești mon­diale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Țara noastră va continua totodată să-și amplifice le­găturile cu toate statele, fără deosebire de prin­­­ tinire social-politică, sporindu-și participarea la schimbul internațional de valori, la dezvoltarea colaborării și cooperării mondiale, pe baza prin­cipiilor suveranității și independenței naționale, egalității depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a res­pectului față de dreptul fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să pășim cu încredere și optimism în noul an. Poporului român îi sunt deschise mărețe perspective de muncă și creație, de progres și prosperitate. Ne exprimăm, de a­­semenea, convingerea că forțele progresului de pretutindeni, uriașul front antiimperialist mon­dial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspirațiilor înaintate ale ome­nirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare și pace ale popoarelor. Desfășurarea evenimente­lor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securității în Europa și în lume. In aceste clipe solemne ale tradiționalei săr­bători de Anul nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului și statului, al meu personal, tuturor cetățenilor patriei noastre, — muncitori, țărani, oameni de știință și cultură, femei și bărbați, tineri și vîrstnici, români, ma­ghiari, germani și de alte naționalități — viață lungă, sănătate și fericire, împlinirea dorințelor, cît mai multe satisfacții personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi mă­rețului ei viitor comunist! La mulți ani tovarăși și prieteni! CHITI „GENEZE“ supliment politic, social, cultural al ziarului „CRONICA SATMAREANA“ Suplimentul se găsește de vînzare la chioșcurile difuzării presei, pre­cum și în rețeaua cooperației de consum, Colectivul redacției ziarului 1 [UNK] [UNK] w mt.vm adresează mulțumiri tuturor organizațiilor de partid, întreprinde­rilor, instituțiilor, or­ganizațiilor de masă și obștești, precum și co­laboratorilor, cores­pondenților, difuzori­­lor și cititorilor ziaru­lui, pentru urările transmise cu prilejul Anului Nou, 1970. H Wa ÎNTIIUL GÎND Intîiu­­gînd din an — ți se cuvine Și ți-1 rostim cu dragostea-mpletit: Pe bolta Țării, soare-n zări senine, Partid, ești crezul nostru optimist. Urcușuri și-mpliniri, precum ni-e vrerea, Ne-mbrățișează anii-n măreții. Cu fruntea sus ne făurim puterea, Partid iubit, tu pavăză ne­fii! Prin tot с­-am strîns, în fapte și cuvinte, Mindria-i rîndunea in liber zbor. Dintre urări, rostim cea mai fierbinte: „Mulți ani!" partid, etern biruitor! MIRCEA POP GE ÎMPLINIRI VĂ DORIȚI ÎN 1370? Cu această întrebare pe buze am oprit, solicitîndu-le răspunsul, acum la început de an nou, cîțiva oameni cu diferite preocupări. Sabin Dobra — maistru la Uzi­na Unio. Anul 1960 a fost pen­tru mine un an bogat de muncă și satisfacții. A fost primul meu an în producție, după absolvirea șco­lii de maiștri, în specialitatea tra­tament termic, îmi place meseria și sunt­ nespus de recunoscător ce­lor c­are mi-au dat posibilitatea să mă specializez. Ce altceva mi-aș putea dori în anul acesta, decît putere de muncă înzecită, dobîndirea de noi cunoștințe practice, spre a-mi putea aduce o contribuție substanțial sporită la rezolvarea problemelor ridicate de producție, îmi doresc, la fel, să termin cu bine ultima clasă de liceu, pe care o urmez la cursul seral. Emil Șurianu, medic specialist neurolog. Noi, medicii, nu putem G. T. (Continuare in pag. a 2-a) CALE LIBERĂ SUCCESELOR . Ambianța plăcută în care se desfășoară și felul vesel de a fi al ceferiștilor, dau revelioanelor feroviare un farmec inegalabil. La fiecare sfîrșit de an, ceferiștii de la mișcare, depou și atelierele de zonă, petrec revelionul în sala împodobită sărbătorește a lui depoului C.F.R., acolo clubu­ri de forfota neîntreruptă a trenurilor și vagoanelor manevrate în sta­ție, se împletește cu voia bună și veselia celor­ care au ieșit din ture. Dar, în clinchetul paharelor cu vin rubiniu, ei nu uită nici­odată să toasteze și pentru tova­rășii lor de muncă aflați la da­torie. Ora 23,50. Poate niciodată pero­nul gării din Satu Mare, nu li s-a părut așa pustiu. Vagoanele nemișcate,, atrăgeau atenția doar pentru o clipă Dar, un fluierat scurt, mai multe felinare agitate, au produs imediat animația obiș­nuită a peisajului feroviar cu­noscut de noi, iar strania aparen­tă de nemișcare s-a transformat robust în glasul sacadat al roți­lor de tren. Ora 0:33. Sub presiune, loco­motiva cu nr. 155 așteaptă sem­nalul. O răsucire a acelor de comandă, un fluierat scurt personalul Satu Mare—Teiuș și... — condus de mecanicul Aurel Pleș. (Continuare in pag. a 2 a) Pentru bucuria realizărilor , pentru izbînzile viitoare însuflețirea și entuziasmul au caracterizat sărbătorirea revelio­nului de către harnicii construc­tori de mașini de la Uzina Unio, care întruniți în sala clubului u­­zinei lor, au ținut să se despartă cu satisfacție de rodnicul an 1960 și să pășească în 1970 — ultimul an al actualului cincinal — do­­rindu-și noi și importante izbînzi în marea competiție a muncii cre­atoare. In sala împodobită sărbătorește luminată feeric, oamenii se sim­țeau ca într-o lume de vis. In această atmosferă de optimism și voie bună, completată cu muzică și dans, sute de oameni strîns mîinile, s-au îmbrățișat și­ an și s-au felicitat, urîndu-și din toată inima „LA MULȚI ANI". Apoi, în clinchet de pahare, harnicii constructori de mașini au toastat (Continuare in pag. a 2-a) STEAUA SATMA­­RULUI 1969 Două săli arhipline, fierbinți pe parcursul a șase ore de spectacol­­concurs, și o seamă de solicita­tori rămași fără bilete (fără a mai pune la socoteală sutele de spec­tatori din fazele de preselecție)— iată măsura succesului de public repurtat de prima ediție a Festi­valului județean de muzică ușoa­ră. Născut dintr-o inspirată con­lucrare a Comitetului județean pentru cultură și artă, Casei ju­dețene a creației populare, Comi­tetului județean al U.T.G. și Con­siliului județean al sindicatelor, concursul (și­ îndeobște spectaco­lul laureaților săi) a avut meri­tul de a ne fi oferit imaginea e­­locventă a unui nedezmințit și justificat interes pentru această stea a virstei tinere pe care numim muzică ușoară și a ne fi a confirmat că, atunci cînd intere­sul acesta e dublat de dăruire și pricepere, strălucirea ei, a muzi­cii, este departe de a rămine ex­terioară ... Cu spectacolul recent, din sala Teatrului de Nord, festivalul intrat în faza sa finală. Cele șase­­ orchestre participante (Ritmic, Delta, Luceafărul, Tinerețea, Cris­tal și Castelanii) și cei 20 de con­curenți soliști (între care cîțiva „peste" programul tipărit) au iz­butit, cu puține excepții, (care impietează intrucîtva asupra pre­­selecției) să asigure o emulație vie și de bun cu . ""'tic­ria cîntecului rostit din inimă, năvalnic, plăcerea armoniei melo­dice și a ritmării debordante au trecut sistematic rampa­ (întreținu­te și potentate de cadrul plastic perfect integrat, susținut de A. Cordea și I. Sasu). Și dacă nu s-ar fi semnalat repetate (agasan­te și descumpănitoare) deficiențe în compartimentul sonorizării, iar prezentarea nu ar fi fost atît de inertă și inexpresivă, satisfacția ar fi putut fi deplină. Ceea ce era gata să se întîmple, în spectacolul laureaților de duminică, cînd du­rata și omogenitatea programului au fost aproape ireproșabile. — singurul­ element neintegrat în curgerea sa antrenantă, rămînînd cel . . . profesionist—: prezentarea — subit și stîngaci „spiritualiza­tă". Implicit frumoasei evoluții ar­tistice a majorității concurenților, juriul a avut o sarcină dificilă pe care a îndeplinit-o destul de con­vingător (nu fără a executa mici sinusoide la niște „sugestii" ire­zistibile). Rezultatele concursului sun­t de­ja binecunoscute și copios degus­tate. Forurile organizatoare s-au resimțit și ele, pe bună dreptate, de satisfacțiile acestui început la care, nu ne îndoim, vor ști să a­­dauge ini­țiative de o la fel de largă audiență. Sezonul acțiunilor artistice pentru tineret (și nu nu­mai pentru el) este, potrivit unui limbaj de campanie, „în toi" ... Independent însă (nu și con­tr­ar) de ce au subliniat premiile juriului, festivalul a adus în cîmpul atenției pe lîngă posibilita­tea aprecierii evoluției unor in­terpreți deja cunoscuți din con­cursuri interjudețene și na­ționale (Dorina Marina, Doina S. A. VINESCU (Continuare în pag. a 3-a) , Satisfacțiile și promisi­unile unui Festival Premiile festivalului ORCHESTRE: 1. Steaua de aur: „Castelanii" (Casa de cultură Cărei); 2. Steaua de argint: „Tinerețea" (Comitelui orășenesc U.T.C. Cărei); 3. Steaua de bronz: „Luceafărul" (Liceul M. Eminescu Satu Mare); 4. Men­țiune : „Ritmic" (Cooperativa Mun­ca Satu Mare); SOLIȘTI: .. Steaua de aur : Dorina Jina (Casa de cultură Cărei); Ma­Steaua de argint: Ștefan Czumbil2. („Solidaritatea" Satu Mare); 3. Steaua de bronz: Luminița Ioan (Lic. M. Eminescu Satu Mare); 4. Mențiune specială a juriului: Va­sile Maxim (I.C.R. Satu Mare); 5. Mențiune: Aurelia Cardoș (O.C.L Alimentara Satu Mare); premiul pentru originalitate o­­ferit de presa județeană — Doina Chirvai (Casa de cultu­ră Cărei); premiu pentru cel mai tînăr in­terpret, oferit de U.T.C. — Eva Friedman (Cărei) premiu pentru popularitate, al Consiliului popular municipal­ Ovidiu Mărgineanu (Lie. M. Eminescu Satu Mare), premiu pentru cea mai bună in­terpretare într-o limbă străină, oferit de Inspectoratul școlar județean Satu Mare, Viorel Păulean (Cărei).

Next