Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-03-26 / No. 652
—I ттътлю от тоатй тлте, vsw-VM A A ill ■ м 1 11 з9,) т Aii И Ри •• V я I Ж V\\ țț No■ В В ■ ■ П В Ш ■ ■ вв 1 упшьл ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I -------- ---------------------------------------------------———---------------------------- — I.BÉ DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, in cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de RepinhUra Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. ■ Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea" din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică; pentru industrie, construcții și transporturi; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale; pentru consiliile populare și administrația de stat; pentru învățămînt, știință și cultură s-au înftruntat apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) CONCEPȚIE NOUĂ IN CERCETAREA AGRICOLA Documentele dezbătute in Plenara C.C. al P.C.R. din 17 martie constituie pentru toți oamenii muncii din agricultură prilejul unei profunde analize a activității desfășurate, precum și un puternic stimulent în găsirea de noi căi pentru continua creștere a eficienței muncii în toate sectoarele producției agricole. Ele reflectă concludent efortul conducerii de partid și de stat, în vedsTGa perfecționării continue a agriculturii noastre socialiste și a îndeplinirii sarcinilor trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. O bună parte din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu s-a ocupat de rolul cercetării agricole în procesul agriculturii, de concepțieî 110113 pG Cărs 2003.La forță de producție trebuie să se bazeze în viitor. In sectorul de cercetare vegetal și zootehnic, S.E. Livada a avut rezultate bune, situîndu-se în plutonul fruntaș al unităților de cercetare agricolă din țară. Privite însă în lumina recentelor documente ale Plenarei C.C. al P.C.R., avem convingerea fermă că în activitatea noastră mai există mari rezerve, pe care sîntem chemați să le punem în valoare. In proiectul programului național privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri și de combatere a eroziunii solului în R.S.R. în anii 1971—1975 i)în cel de perspectivă se stabilesc printre altele măsurile ce trebuiesc luate terenurile nisipoase, pe pe săraturi și terenurile supuse eroziunii. Alături de aceste suprafețe slab productive, podzolurile ce ocupă aproape 3.000.000 ha pot și trebuie să devină la rîndul lor mai productive decit, pina în prezent, Sarcina S.E. Livada de a dovedi că în condițiile terenurilor podzolice se pot obține rezultate bune a fost reliefată prin aplicarea rezultatelor de’’ cercetare în sectorul de producție al Stațiunii pe cele peste 3 000 ha teren agricol, unde în ultimii 3 ani beneficiile realizate au fost de peste 2 milioane de lei anual. In sensorul de cercetare vegetal mai sunt totuși multe aspecte nestudiate și nerezolvate, care constituie o rezervă importantă de sporire a recoltei. In acest sens, considerăm necesară studierea celor mai adecvate și mai economice sisteme de desecare pentru noastră. Actualele zona vestiții care se fac dinîn această zonă (canale principale și secundare] sunt doar începuturi care trebuiesc finalizate prin sisteme de desecare proprii ale fiecărei parcele ori a aplica anumite „rețete" de pe cernoziomurile din lunIng. A. LAPUȘAN, director al S. E. Livada, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice PRIND CONTUR ETAJELE ȘI ÎN ORAȘUL CĂREIa nvua (Continuare în pag. a 3-a) Astă seară premieră la secția maghiară a Teatrului de Nord Azi, la ora 19,30, va avea loc premiera cu piesa„Regele moare" de Eugen Ionescu, pusă în scenă de un colectiv al secției maghiare a Teatrului de Nord din Satu Mare. Regia aparține lui Taub János, iar scenografia este semnată de Aurel Giupe. In distribuție: Ács Alajos, T. Lukács Éva, Elekes Emma, Korcsmáros Jenő, Török István și Fülöp Ildikó. Pentru premieră este valabil abonamentul A. Următorul spectacol va avea loc mîine, la ora 19,30, la care este valabil abonamentul B. Un obiectiv major al muncii politice de masă Cunoașterea hotărîrilor de partid, a profundei lor semnificații Contribuind la explicarea politicii partiduului, a sensului și rațiunii măsurilor care se adoptă într-o perioadă sau alta, la dezvoltarea conștiinței socialiste, munca politică de masă joacă un rol important în mobilizarea tuturor forțelor la înfăptuirea sarcinilor în industrie, agricultură și pe tărîm bune și social-cultural. Eficacitatea politice este determinată în mare măsură de gama de forme și mijloace folosite, de felul cum acțiunile întreprinse țin pasul cu viața, de modul în care acestea contribuie la rezolvarea problemelor pe care partidul le pune de fiecare dată în fața poporului. În ce măsură mijloacele muncii politice-educative sunt îndreptate în direcția cunoașterii de către toți oamenii muncii a documentelor de partid, a mobilizării acestora la realizarea sarcinilor economice? Răspunde activitatea politică necesităților practice, concrete de la fiecare loc de muncă? Organizațiile de partid acordă atenția cuvenită extinderii și diversificării formelor și mijloacelor muncii politice de masă? Iată cîteva întrebări ce au stat la baza discuției noastre, cu tovarășul Leontin Ghiartaș, secretar al Comitetului orășenesc de partid Cărei. , Atunci cînd apar diferite documente de partid, hotărîri ale plenarelor C.C. al P.C.R. sau alte materiale importante, întreprin Convorbire consemnată de MIHAI SAS (Continuare în pag. a 3-a) NOCTURNA SATMÄREANA O seară de sîmbătă... Cu tot timpul nefavorabil, satul Eriu-Sîncrai e in sărbătoare. Căminul cultural e plin de lume. Așteptările legate de această seară se împletiseră cu nedumerirea: cum de nu se tine serbarea ca altădată — după-amiază? Ce, ce s-a planificat pentru seară, după lăsarea întunericului? Unii bănuiau. Alții — și mai ales cei din conducerea căminului cultural — știau. Directorul lăcașului de cultură, Grigore Moisa, ca bun organizator al unor reușite acțiuni culturale și artistice, le-a solicitat sprijinul și colaborarea, din timp Apoi a aflat tot satul. .. în primul rînd pentru că difuzoarele au „trîmbițat" vestea (și invitația) pentru fiecare familie. Și în al doilea rînd (mai ales!) că... au văzut instalîndu-se reflectoare, o noutate inedită în sat, precum și o rețea de becuri colorate.. . Și, iată, în seara spectacolului feeric, primăvara s-a revărsat spre căminul cultural, o dată cu cetățenii. (începutul l-a avut echipa culturală a satului, cucerind, punct cu punct, binemeritate aplauze ale „mării" de spectatori. Muzică populară, muzică ușoară... soliștii satului întrecîndu-se în arta Interpretării (Gh. Govor, Fr. Naghi, Elena Chiș, Elisebeta Erdei)... apoi dansatorii, cu „Rara de pe Someș" și cu un dans maghiar... Desigur, celor mai buni li s-au acordat și premii, spre satisfacția lor, a publicului și... a cadrelor didactice din sat, care, „au pus umărul" la instruirea artiștilor amatori... Punctul surpriza i-au adus însă tinerii satului, care își așteaptă plecarea în armată. La lumina reflectoarelor această „floare a vîrstei" a executat în fața părinților și a tuturor altora prezenți exerciții de însușire, a virtuții militare, de front, cîntecele Pasul și marșurile ostășești au umplut toate inimile de mîndrie. Da, avem tineret frumos, bun, nu și la cîntec, țn datorie, oricum și oricînd o va cere Patria. A fost un spectacol? O sărbătoare? O demonstrație a realităților satului? Și una, și alta. In tot cazul — a fost o sîmbătă seară de neuitat pentru cei din Eriu-Sîncrai. M. FRUNZARU O SEARĂ FRUMOASA LA ERIU-SÎNCRAI MAESTRUL Aflu din ziarul slujitorilor lui Mercur, „Comerțul socialist", că printre bucătarii distinși la ultimul concurs pe țară pentru acordarea titlului de maestru al artei culinare se află Francisc Vancea de la restaurantul Dacia din Satu Mare. Poți să reziști ispitei de a nu-i lua proaspătului maestru un interviu? Il găsesc la datorie, înconjurat de „discipoli", oficiind fascinante preparate culinare care, cîteva momente mai tîrziu, erau servite în... flăcări albăstrii printr-un mic „șiretlic" al maestrului. — Așadar, maestre Vancea, a fost ușor, greu? — Greu, nu glumă. Dacă din 30 de bucătari din toată țara am reușit, abia 28! Dar mi-au reușit excelent preparatele din bucătăria franțuzească ce mi-au „picat" la concurs. — Dar creația originală n-a fost luată în considerație? — Cum să, nu? Comisia mi-a reținut 42 de rețete proprii, spre a fi difuzate la diverse restaurante. — Cum s-ar spune, rețete „a la Vancea". — Exact. Unii sătmăreni le-au numit și pînă acum așa. Dar abia de acum, posedînd distincția de maestru, am dreptul să-mi acord numele preparatelor originale — Apropo, maestre, sunt curios să aflu care este „geneza" mult savuratului cotlet „â la Dacia?". Ride, dar mă convinge: •— De mă credeți, de nu, dar eu visez rețetele în ...somn! Cum mă trezesc le și pun în aplicare să nu le uit. Așa s-a întîmplat și cu cotletul, și cu ficatul de gîscă umplut. .. (poate vreun cititor începe a zîmbi, dar eu mă simt obligat să-i atrag atenția că pînă și filozoful matematician Descartes a mărturisit că a făcut, trei mari descoperiri în somn). — Și acum, planuri de viitor, itre? maes — Am eu în minte cîteva rețete noi, originale. Trebuie numai să le... visez și pe urmă le lansez. Dar discipolii cum se descurcă? — Foarte bine. Am sub supravegherea mea doi băieți și o fată. Pe ea neapărat s-o evidențiați. O cheamă Florica Ciul. Peste cîtva timp o să auziți de prima maestră în arta culinară din Satu Mare. O. GRUMEZA %