Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)
1970-11-25 / No. 858
2 nou» ■ FEMEII ■ O relație permanentă: EXEMPLUL PERSONALAUTORITATEA PĂRINTEASCĂ în „Cartea pentru părinți“, referindu-se la rolul considerabil pe care îl au exemplul personal cit și evitarea oricăror artificii in munca educativă. Мака [UNK] [UNK]пко scria: „Totul educă: oamenii, lucrurile, fenomenele, dar în primul rînd și în cea mai mare măsură oamenii. Dintre aceștia, primul loc îl ocupă părinții și educatorii. Creșterea și educarea copiilor constituie un lucru însemnat, serios și de foarte mare răspundere". La rîndul său, Pestalozzi afirma: „Școala firească cea dinții e familia, iar învățătorul cel mai bun — mama“. Copilul, fiind o fire gingașă, fragedă de care trebuie să ai o grijă deosebită ca să-i asiguri buna creștere, dezvoltarea armonioasă psiho-fizică și caracter, formarea trăsăturilor de găsește pentru acestea climatul favorabil în familie. Familia este interesată să realizeze educația copilului, iar pentru aceasta este necesar ca părinții să-și cîștige și să mențină autoritatea față de copii. Exemplul personal influențează în cel mai înalt grad pe copii și contribuie în mod deosebit la crearea și păstrarea autorității părinților. Urmărind pregătirea copilului pentru viață, pentru a-i asigura un loc cît mai bun în societate, părintele trebuie să fie un model în toate privințele, prin întregul lor comportament, invitînd copiii să le urmeze exemplul. Este clar declarată dorința fiecărui părinte, ca, în orice împrejurare, copilul lui să fie cinstit. Dar cît sînt de contrastante unele din propriile noastre comportări! Atunci, cînd, de pildă, sfătuim copilului să răspundă la telefon (sau la ușa întredeschisă) că nu sîntem acasă. C.T. vine de la școală. Într-un bufet îl zărește pe tatăl său, care „se cinstește"împreună cu cîțiva prieteni de birou. Tatăl sosește acasă cu întîrziere și se scuză că a fost reținut la o ședință. Copilul asistă la discuții, înregistrează, dar nu intervine. Autoritatea tatălui însă se clatină. Minați de intenția de a-și ajuta copiii în pregătirea lecțiilor, unii părinți (sau rude, meditatori), fac temele copiilor, scutindu-i pe aceștia de muncă, de efort. Elevul P.I. venea adeseori la școală cu temele făcute de un unchi de-al său, care-l „ajuta" în pregătirea temelor. Am discutat cu părinții, cu unchiul copilului, asupra modului cum trebuie acesta să fie ajutat. Dar situația s-a menținut și pe mai departe. Copilul a fost verificat în două zile consecutiv, primind și note pe temele de Tema efectuată de copil acasă. fost notată cu 6, iar cea efectuată de unchiul său — cu nota 3. Unchiul n-a comentat — dar a încetat să mai ajute sub forma aceasta pe nepot. Asemenea cazuri sînt foarte des întîlnite. Oare ce cîștig au copiii în urma unui astfel de „ajutor"? Dorim să avem copii cu o comportare corespunzătoare, prietenească, să-și respecte colegii, prietenii, pe cei mai în vîrstă. Este necesar să evităm în fața copiilor discuțiile la adresa superiorilor noștri, colegilor de muncă, cunoscuților, vecinilor. Mai ales cînd dăm calificative mai mult sau mai puțin întemeiate pe principialitate. Se poate crea și menține, dar și pierde cu ușurință, autoritatea părinților prin nemijlocita imagine etică a relațiilor dintre părinți — ca model direct în fața copiilor. Discuțiile dintre soți, întrajutorarea, decenta părinților au efect deosebit asupra copilului. In familiile dezorganizate, cu fisuri în coeziunea familială, copiii adeseori la scene, la discuții, asistă jigniri reciproce, la început, colopilul va da dreptate mamei; în fața lui începe să scadă autoritatea tatălui. Mai apoi, cînd sesizează și partea de vină a mamei, copilul ajunge să nu mai asculte de nici unul din părinți, să lipsească de acasă nemotivat, să mintă, să înșele etc., etc. Prin întreaga activitate ce desfășoară familia pentru educarea copiilor, părinții sunt datori să aibă în vedere întotdeauna puterea și eficacitatea exemplului personal. Prof. PARASCHIVA TATARU directoarea Casei de copii școlari din Satu Mare Sugestii pentru meniul săptămânii LUNI: Ciorbă de varză cu polonez; cartofi cu brînză, la cuptor. MARȚI: Supă de fasole verde (conserve); găluște cu prune. MIERCURI: Ciorbă de zarzavat; tocăniță cu piure de cartofi. JOI: Supă de gutui; chiftele de pește cu orez. VINERI: Supă de fasole boabe, clătite cu dulceață de măcieș. SÎMBATA: Supă de roșii, macaroane cu brînză și smîntînă. DUMINICA: Supă de oase, cu găluște; friptură de porc cu cartofi pai; tort „doboș“ garnisit cu frișcă. „Secrete“ ale bunei gospodine . Supa devine mult mai gustoasă dacă veți fierbe separat adaosurile, cum ar fi orezul sau pastele făinoase, și dacă le turnați în supă atunci cînd o serviți. __ Aluatul de clătite devine mai gustos și mai pufos dacă-i adăugați puțină bere. J§ Merele la cuptor își mențin aspectul plăcut și nu se încrețesc dacă le ungeți înainte cu puțin ulei. Pasta de roșii, o dată desfăcută, S3 conservă foarte bine într-un pahar presărat în interior cu sare și un strat foarte subțire de ulei. Щ Tava în care coaceti prăjiturile nu trebuie unsă cu unt, fiindcă untul conține apă și face ca aluatul să devină lipicios; e indicat să se folosească untdelemnul — cîteva picături — și să fie întins cu o pensulă, apoi să se presare cu făină sau pesmet. Щ O mîncare prea sărată se poate reface dacă i se adaugă — pentru cîteva minute — felii uscate de pîine. ///SS// ///// UN APORT VALOROS (Urmare din pag. 1) ților. Acestea sînt numai cîteva crîmpeie din marea acțiune indispensabil necesară salvării multor vieți omenești. Dar iureșul activității grele a început o dată cu munca de reconstrucție. Mii de femei din unitățile industriale: „Solidaritatea“, „I.T.A.“, „23 August", „Mondiala", „Tricotex", „Unio", etc., și-au adus din plin aportul la înlăturarea molozurilor din întreprinderile afectate, contribuind la redarea lor cît mai grabnică în funcțiune. Paralel cu aceasta pe străzi, în parcuri, peste tot a fost simțit ajutorul femeilor. Contribuția lor a fost substanțială la recuperarea pierderilor suferite de întreprinderi, la refacerea fondului locativ distrus sau avariat de inundații. Nici comitetele de femei din comune și sate nu au stat pasive. Ele au luat parte activă la sprijinirea sinistraților la munca de refacere, la replantarea culturilor legumicole inundate, la reconstruirea căminelor. Desigur că ne mîndrim cu tovarășa Maria Zidaru, președinta C.A.P. Păulești, membră în Comitetul județean al femeilor, care a știut să antreneze masa femeilor harnice la replantarea terenului cooperativei care a fost inundat de două ori. O asemenea laudă merită și femeile Ileana Itacea, Ileana Cherecheș, Ileana Nemeș din Odoreu, Elisabeta Megyesi din Mărtinești, Ileana Juhasz din Berindan, Maria Kaisar din Cucu, Floare Pop din Eteni — care n-au precupețit nici un efort pentru readucerea la viață a tot ce a fost distrus. Merită să fie evidențiate și Ioana Anton, Lucreția Petran, Iolanda Gustuș din Satu Mare, Valentina Mîndru, Elisabeta Vásárhelyi, Paraschiva Kiei, Ecaterina Magyar din Cărei, care au acordat un prețios ajutor material sinistraților. Asemenea exemple de dăruire s-au întîlnit și în celelalte părți ale județului nostru afectate de calamitățile naturale. Azi, cînd eforturile uriașe sînt încununate cu rezultatele minunate obținute în bătălia de reconstrucție, parcă ne simțim mai mindre în calitate de părtașe la salvarea bunurilor materiale, la refacerea orașului și localităților afectate de inundații. Opera măreață a reconstrucției ne-a profunzit sentimentele patriotice, ne-a întărit puterea, a scos la iveală forța însemnată cu care noi, femeile contribuim construirea societății noastre solacialiste. MODA 71 Cu ritmul rapid de dezvoltare a societății tine pas nu numai economia, știința, tehnica, cultura, ci și MODA. Moda de azi reflectă tendințele unei vieți avansate și ea se schimbă moderne, destul de des. Pentru a cunoaște care sînt aspectele esențiale ale modei ’71, am solicitat un interviu tovarășului Dezideriu Steinberger, șeful colectivului de creație de la Fabrica de confecții Mondiala din Satu Mare. — Care este linia modei pe anul '71 ? Anul ce vine aduce și la noi schimbări, mai ales în moda feminină. In istoria modei se petrece acum o cotitură însemnată. Desigur, vă dați seama despre ce este vorba; de la „mini" se trece la „maxi". Cuvîntul „maxi" ni se pare încă neobișnuit, dar dacă nu gîndim la faptul că în marile saloane de modă, cum este și cel de la Paris, modelele „maxi“ și-au cucerit de-acum un cîmp larg de răspîndire, dacă ne gîndim la faptul că „maxi“ are o serie de avantaje față de „mini" (apără de frig, în anumite cazuri acoperă unele defecțiuni ale corpului, în general prezintă un mare interes pentru generația mai în vîrstă), atunci de bună seamă îl vom accepta fără ezitare. Firește n-o să trecem brusc de la „mini" la „maxi", ci vom încerca această trecere printr-o formă intermediară, prin „midi"; de fapt „midi" este o variantă a lui „maxi". In colecția de modele a fabricii noastre, întocmită pentru trimestrul I al anului viitor, nu mai apare sub nici o formă modelul „mini". S-au introdus modelele „maxi" pe prima treaptă. Asta înseamnă că rochițele și paltoanele vor acoperi genunchii cel puțin cu 5 cm. Trebuie să arătăm că este la modă și costumul — pantalon, tunica și jacheta cu fustă care se poartă foarte ușor și practic. De menționat că la jacheta cu fustă, fusta este lungă iar jacheta scurtă. In ceea ce privește linia modei, domină linia cambiantă, lărgirea rochiilor este moderată umerii sînt mai înalți ca pînă acum, mînecile sînt lungi și se termină in manșete strîmtate sau un volan la o rochie din mătase. Partea de sus a rochiilor (dar chiar și a paltoanelor) poate să aibă o croială bluzată. — Credeți că femeile noastre se lasă cucerite de „maxi“? — Sînt convins pe deplin că femeile noastre se vor adapta într-un termen scurt cu moda nouă, mai cu seamă că „maxi“ nu reprezintă o „revoluție“ în modă în măsura în care era „mini". Dimpotrivă, „maxi" place femeilor mai în vîrstă care nu s-au împăcat bine cu „mini - juppe". Cred că femeile și fetele tinere, la fel, vor lua cunoștință de schimbarea survenită în modă. Moda da a da 1 modă ca mereu să se înnoiască, chiar dacă la un moment dat revine într-un fel la ceea ce a fost cîndva .. In ce măsură respectă confecțiile noastre linia nouă a modei? — Cum am mai arătat, la noi modelele „maxi“ se vor introduce în confecții treptat, fără nici o exagerare. Primele modele vor avea o lungime cu cîțiva noi cm sub genunchi și, pe măsură ce vor cuceri aprobarea femeilor, vor avansa în lungime. Introducerea noului model cere noi soluții și solicită la maximum fantezia creatorului. O rochie sau un palton „maxi" necesită mai multe ornamentații; doresc să subliniez că se preconizează reverul mare, buzunarele mari și aplicate, cordonul lat sau îngust cu cataramă metalică platinată, tighelele. — Ce culori și accesorii vor domina in viitor? — Putem să zicem că acum, ca niciodată, toate culorile sînt la modă, în cadrul Consfătuirii internaționale a modei, organizată recent la Londra, consfătuire la care a fost reprezentată și țara noastră, s-a discutat viu problema culorilor și s-a ajuns la concluzia că orice culoare marge, bineînțeleslității, asortată și potrivită personaPentru generația mai în vîrstă sînt recomandate culorile de maro, verde închis, negru, iar pentru tineret — toate culorile deschise, vii sau pastel. Singura care a fost exclusă din competiție este culoarea roșie. Combinațiile de culori se fac cu mult discernămînt, îmbinate între ele într-o perfectă armonie. Domină desenele în carouri sau desenele „jaguarde". Ca accesorii se poartă pălăriile cu boruri largi, basca croșetată, gluga și fularul lung cu franjuri, pantofi cu tocuri groase și nu prea înalte, cizme lungi sau scurte. Convorbire consemnată de P. SUZANA. UN ACT EDITORIAL „JOCURI POPULARE din județul Satu Mare“ In sfîrșit, o carte de ținută științifică — mult așteptată — sub egida Comitetului județean pentru cultură și artă Satu Mare și a Casei județene a creației populare, un volum de „Jocuri populare“ locale sub semnătura coregrafului Iacob Dance, metodist al Casei județene a creației populare. Aproape două sute de pagini in care sunt notate cu migală și competență într-un „alfabet“ lesne de descifrat dansuri (și variante) din zonele Oaș, Maramureș și Codru — rodul unei munci de zelos îndelungate culegător al semnatarului tomului. Un cuvînt înainte și o hartă coregrafică prefațează volumul, după este prezentat care „alfabetul", sistemul de notare coregrafică a mișcării, durata acesteia — noțiuni ce fac accesibilă citirea, interpretarea, chiar de către amatori. Semnele sunt simple, explicațiile inteligibile, clar formulate, fără echivoc. Primul capitol îl constituie „Țara Oașului și Ugocea“. După o prezentare cu caracter general a zonei, din punct de vedere coregrafic — fiind denumite dansurile, ocaziile cu care se joacă, ritualul, contextul, țîpuriturile —, sînt înfățișate și analizate dansurile propriu-zise: formația, ținuta, instrumentele muzicale, măsura, tempord. Sînt descrise în amănunt apoi costumele, după care urmează minuțioasă a analiza pașilor transpuși în notarea coregrafică... Aceeași structură o au și capitolele „Satele maramureșene" și „Codru"... Capitolul „muzică“ al volumului (realizat de Ludovic Pacing) va constitui de fapt o broșură anexă. Coperta tomului, de o ținută impecabilă, este realizată de Aurel Cordea, iar cartografia de Ioan Bilanici și Georghe Tarța. Intr-un viitor apropiat autorul volumului în discuție își propune, printre altele, redactarea unei lucrări, avînd ca obiect dansurile codrenești... Volumul „Jocuri populare din județul Satu Mare" aduce o serioasă contribuție la studiul coregrafic al județului, punînd la dispoziția instructorilor artistici un îndrumător util al activității lor, ferindu-i în munca viitoare de improvizație, de impostură. S. OVIDIU CRONICA SATMAREANÄ Miercuri 25 noiembrie 1970 Clasa de actorie a Școlii populare de artă din Satu Mare cu 12 elevi, alături de celelalte clase, de muzică, instrumente, balet, pictură, sculptură, artă decorativă, dans etc., pregătește cadre pentru îmbogățirea rîndurilor instructorilor artiștilor amatori, sau a viitori profesioniști, cu toții... autentice speranțe. Pe mica scenă a școlii, clasa de actorie, reînvie de fiecare dată, grija pentru cultivarea frunoastre limbi, a sentimentelor umane ale personajelor lui Delavrancea, Shakespeare, Lovinescu, Moliere, Camil Petrescu, Victor Ion Popa, Baranga, ș. a. Versurile lui Eminescu, Coșbuc, Vlahuță, Arghezi, Labiș, Goga, Prévert, Esenin, Nicolas Guillen etc., etc. vibrează emoționant în inima acestor tineri elevi, ce caută să pătrundă tainele meșteșugului artei dramatice. In timpul care le rămîne, după, și in afara obligațiilor lor de școlari fruntași la învățătură, ei vin la clasa de actorie ca să-și întregească cunoștințele de cultură și artă și pentru găsi „secretul" maiestriei interpretării dramatice. la Lucrăm împreună perfecționarea dicțiunii și tehnicii vorbirii, a expresivității și muzicalității limbajului scenic, la studiul mimicei și pantomimei. Ne îmbogățim cunoștințele despre arta despre spectacolului, dramatică, literatura să aflăm ci căutînd mai mult din istoria teatrului. Nu uităm nici mișcarea scenică și chiar machiajul. Toate acestea le facem împreună și din toată inima. Sîntem convinși că munca noastră ne înnobilează, ne îmbogățește orizontul spiritual artistic și psihic, ne pregătește pentru a deveni activiști de nădejde în domeniul culturii. Viitorii artiști amatori sau profesioniști se dezvoltă în acest laborator, pe această scenă mică, în acest colectiv de învățătură și căutări, in această clasă a Școlii populare de artă. ION TIFOR, profesor La clasa de actorie a Școlii populare de artă din Satu Mare Douăsprezece speranțe ПП [UNK]. moașei MICA PUBLICITATE PIERDUT poșetă neagră cu acte și bani. Găsitorului recompensă bună. Satu Mare, telefon 1.23.79. Combinatul 1 Mai SATU MARE Vinde din stoc disponibil, pe bază de comandă, fără repartiție, pentru întreprinderile de stat și cooperatiste, următoarele materiale: Furnir de nuc clasa a II-a; Furnir stelar clasa I. Bare trase 0 2.65—13 mm. Coloranți pentru boiangerie,* Motoare electrice 4 kw cu 1000 ture pe minut; Fire și șnur azbest; Fermoare Broaște și balamale geamantan; Sîrmă neagră și zincată de la 2 mm — 8 mm. Rulmenți diferiți. Lista completă a materialelor disponibile se poate consulta la serviciul aprovizionării a Combinatului. Informații suplimentare se pot obține și la telefon 12058. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO RADIO Joi 26 noiembrie 1970 10.30 Secvențe din festivaluri de muzică ușoară. 11.05 Recital de operetă Peter Anders. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R.S.F. Iugoslavia. 11.30 Burlesca pentru pian și orchestră de Emanuel Elenescu. 11.45 Sfatul medicului. Primul ajutor în abdomentul acut. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară de Constantin Alexandru și Richard Stein. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Miniaturi distractive. 13.30 Cine știe cîștigă (reluare). 14.00 Compozitorul săptămînii — Giuseppe Verdi. Cvartetul în mi minor. 14.30 Din inimă-ți cîntăm partid iubit — program de cîntece. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Fantezie din operetele lui Kalman. 15.00 — 100 de legende românești. „Comorile lui Negru Vodă“, scenariu Al. Demetrescu-Colțești. 15.30 Cîntece și jocuri populare. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 O melodie, trei interpretări. 16.30 Agenda județeană. Neamț — noiembrie 1970. 16.50 Sub mîndre flamuri — cîntece patriotice. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Soliști de muzică populară: Ion Luican și Constantin Bordeianu. 18.00 Canțonete orchestrale. 18.10 Orizont științific. Cibernetica în biologie și medicină. O anchetă internațională vă va informa asupra perspectivelor introducerii tehnicii electronice, a ciberneticii în cele mai variate domenii ale medicinei și biologiei. 18.30 Cîntăreți de altă dată — Dimitrie Onofrei și Toți dai Monte. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cine-a făcut horile — muzică populară. 20.05 Tableta de seară de Dumitru Radu Popescu. 20.10 Microrecital Dionne Warwick. 20.20 Argheziană. Lumină lină. Recită Simona Bondoc. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Noi înregistrări cu Irina Răchițeanu-Șirianu, artistă emerită. 21.20 Melodii de Camelia Dăscălescu. 21.30 Moment poetic. Versuri de Perpessicius. 21.35 Solistul serii: Karel Gott. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe cu Maria Rozalia- Gherghel și George Niculescu. 22.50 La trompetă Nini Rosso. 23.10 Siluete — Alain Barriere. Emisiune de Bogdan Dorneanu. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Cinema Miercuri 25 noiembrie 1970 100 SATU MARE: Victoria — de carabine (film din S.U.A., color); Popular — Intîlnire la vechea moschee (film sovietic, cinemascop); CARET: — Popular — Tiffany Memorandum (film franco-italian, color, cinemascop); 23 August - Timp pentru a trăi (film din R.D.G., color, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ: Aripi negre (film polonez, cinemascop); TÂȘNAD: Prea mic pentru un război atît de mare (film românesc); BERVENI: Subteranul (film românesc, cinemascop); HALMEU: Mireasa era în negru (film franco-italian, color); SANISLAU: Joc dublu în serviciul secret (film italospaniol, color, cinemascop). I------------- Nt............ ” 7 Ы [UNK] . i [UNK]' = Miercuri 25 noiembrie 1970 18,00 — Deschiderea emisiunii. Caruselul năzdrăvan. 18,30 — Cabinetul economic T.V. Perfecționarea activității de cercetare științifică. 19,10 — Tragerea Concursului Pronoexpres. 19,20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Telecinemateca: „Hotarul întunericului". 22.00 — Poșta T.V. de Ion Buchen;. 22,15 — Cadran international. 22,50 — Telejurnalul de noapte. 23,00 — închiderea emisiunii.