Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-11-25 / No. 858

2 n­ou» ■ FEMEII ■ O relație permanentă: EXEMPLUL PERSONAL­­AUTORITATEA PĂRINTEASCĂ în „Cartea pentru părinți“, re­­ferindu-se la rolul considerabil pe care îl au exemplul personal cit și evitarea oricăror artificii in munca educativă. Мака [UNK] [UNK]пко scria: „Totul educă: oamenii, lu­crurile, fenomenele, dar în primul rînd și în cea mai mare măsură oa­menii. Dintre aceștia, primul loc îl ocupă părinții și educatorii. Creșterea și educarea copiilor constituie un lucru însemnat, serios și de foarte mare răspun­dere". La rîndul său, Pestalozzi afirma: „Școala firească cea dinții e familia, iar învățătorul cel mai bun — mama“. Copilul, fiind o fire gingașă, fragedă de care trebuie să ai o grijă deosebită ca să-i asiguri buna creștere, dez­voltarea armonioasă psiho-fi­­zică și caracter, formarea trăsăturilor de găsește pentru acestea climatul favorabil în familie. Familia este interesată să reali­zeze educația copilului, iar pentru aceasta este necesar ca părinții să-și cîștige și să mențină autori­tatea față de copii. Exemplul per­sonal­­ influențează în cel mai înalt grad pe copii și contribuie în mod deosebit la crearea și păstra­rea autorității părinților. Urmărind pregătirea copilului pentru viață, pentru a-i asigura un loc cît mai bun în societate, părintele trebuie să fie un model în toate privințele, prin întregul lor comportament, invitînd copiii să le urmeze exemplul. Este clar declarată dorința fie­cărui părinte, ca, în orice împreju­rare, copilul lui să fie cinstit. Dar cît sînt de contrastante unele din propriile noastre comportări! Atunci, cînd, de pildă, sfătuim copilului să răspundă la telefon (sau la ușa întredeschisă) că nu sîntem acasă. C.T. vine de la școală. Într-un bufet îl zărește pe tatăl său, care „se cinstește"împreună cu cîțiva prieteni de birou. Tatăl sosește a­­casă cu întîrziere și se scuză că a fost reținut la o ședință. Copilul asistă la discuții, înregistrează, dar nu intervine. Autoritatea ta­tălui însă se clatină. Minați de intenția de a-și ajuta copiii în pregătirea lecțiilor, unii părinți (sau rude, meditatori), fac temele copiilor, scutindu-i pe a­­ceștia de muncă, de efort. Elevul P.I. venea adeseori la școală cu temele făcute de un unchi de-al său, care-l „ajuta" în pregătirea temelor. Am discutat cu părinții, cu unchiul copilului, asupra modu­lui cum trebuie acesta să fie a­­jutat. Dar situația s-a menținut și pe mai departe. Copilul a fost ve­rificat în două zile consecutiv, pri­mind și note pe temele de Tema efectuată de copil a­casă. fost notată cu 6, iar cea efectuată de unchiul său — cu nota 3. Un­chiul n-a comentat — dar a înce­tat să mai ajute sub forma aceas­ta pe nepot. Asemenea cazuri sînt foarte des întîlnite. Oare ce cîștig au copiii în urma unui astfel de „ajutor"? Dorim să avem copii cu o com­portare corespunzătoare, priete­nească, să-și respecte colegii, prie­tenii, pe cei mai în vîrstă. Este necesar să evităm în fața copiilor discuțiile la adresa superiorilor noștri, colegilor de muncă, cu­noscuților, vecinilor. Mai ales cînd dăm calificative mai mult sau mai puțin întemeiate pe principialitate. Se poate crea și menține, dar și pierde cu ușurință, autoritatea pă­rinților prin nemijlocita imagine etică a relațiilor dintre părinți — ca model direct în fața copiilor. Discuțiile dintre soți, întrajutora­rea, decenta părinților au efect deosebit asupra copilului. In fami­liile dezorganizate, cu fisuri în coeziunea familială, copiii adeseori la scene, la discuții, asistă jigniri reciproce, la început, co­lo­pilul va da dreptate mamei; în fața lui începe să scadă autoritatea tatălui. Mai apoi, cînd sesizează și partea de vină a mamei, copilul ajunge să nu mai asculte de nici unul din părinți, să lipsească de acasă nemotivat, să mintă, să în­șele etc., etc. Prin întreaga activitate ce­­ desfășoară familia pentru educa­rea copiilor, părinții sunt datori să aibă în vedere întotdeauna pute­rea și eficacitatea exemplului per­sonal. Prof. PARASCHIVA TATARU directoarea Casei de copii școlari din Satu Mare Sugestii pentru meniul săptămânii LUNI: Ciorbă de varză cu polo­nez; cartofi cu brînză, la cuptor. MARȚI: Supă de fasole verde (conserve); găluște cu prune. MIERCURI: Ciorbă de zarzavat; tocăniță cu piure de cartofi. JOI: Supă de gutui; chiftele de pește cu orez. VINERI: Supă de fasole boabe, clătite cu dulceață de măcieș. SÎMBATA: Supă de roșii, ma­caroane cu brînză și smîntînă. DUMINICA: Supă de oase, cu găluște; friptură de porc cu cartofi pai; tort „doboș“ garni­sit cu frișcă. „Secrete“ ale bunei gospodine .­ Supa devine mult mai­­ gus­toasă dacă veți fierbe separat adaosurile, cum ar fi orezul sau pastele făinoase, și dacă le tur­nați în supă atunci cînd o serviți. __ Aluatul de clătite devine mai gustos și mai pufos dacă-i adăuga­ți puțină bere. J§ Merele la cuptor își mențin aspectul plăcut și nu se încrețesc dacă le ungeți înainte cu puțin ulei. Pasta de roșii, o dată des­făcută, S3 conservă foarte bine într-un pahar presărat în interior cu sare și un strat foarte subțire de ulei. Щ Tava în care coaceti prăji­turile nu trebuie unsă cu unt, fiindcă untul conține apă și face ca aluatul să devină lipicios; e in­dicat să se folosească untdelemnul — cîteva picături — și să fie întins cu o pensulă, apoi să se presare cu făină sau pesmet. Щ O mîncare prea sărată se poate reface dacă i se adaugă — pentru cîteva minute — felii us­cate de pîine. ///SS// ///// UN APORT VALOROS (Urmare din pag. 1) ților. Acestea sînt numai cîteva crîmpeie din marea acțiune in­dispensabil necesară salvării multor vieți omenești. Dar iure­șul activității grele a început o dată cu munca de reconstrucție. Mii de femei din unitățile in­dustriale: „Solidaritatea“, „I.T.A.“, „23 August", „Mondiala", „Tri­­cotex", „Unio", etc., și-au adus din plin aportul la înlăturarea molozurilor din întreprinderile afectate, contribuind la redarea lor cît mai grabnică în funcțiu­ne. Paralel cu aceasta pe străzi, în parcuri, peste tot a fost sim­țit ajutorul femeilor. Contribu­ția lor a fost substanțială la re­cuperarea pierderilor suferite de întreprinderi, la refacerea fon­dului locativ distrus sau avariat de inundații. Nici comitetele de femei din comune și sate nu au stat pasive. Ele au luat parte activă la spri­jinirea sinistraților la munca de refacere, la replantarea culturi­lor legumicole inundate, la re­construirea căminelor. Desigur că ne mîndrim cu tovarășa Maria Zidaru, președinta C.A.P. Pău­­lești, membră în Comitetul ju­dețean al femeilor, care a știut să antreneze masa femeilor har­nice la replantarea terenului coo­perativei care a fost inundat de două ori. O asemenea laudă me­rită și femeile Ileana Itacea, Ileana Cherecheș, Ileana Nemeș din Odoreu, Elisabeta Megyesi din Mărtinești, Ileana Juhasz din Berindan, Maria Kaisar din Cu­­cu, Floare Pop din Eteni — ca­re n-au precupețit nici un efort pentru readucerea la viață a tot ce a fost distrus. Merită să fie evidențiate și Ioana Anton, Lucreția Petran, Iolanda Gustuș din Satu Mare, Valentina Mîndru, Elisabeta Vá­sárhelyi, Paraschiva Kiei, Ecate­­rina Magyar din Cărei, care au acordat un prețios ajutor mate­rial sinistraților. Asemenea exem­ple de dăruire s-au întîlnit și în celelalte părți ale județului nostru afectate de calamitățile naturale. Azi, cînd eforturile uriașe sînt încununate cu rezultatele minu­nate obținute în bătălia de re­construcție, parcă ne simțim mai mindre în calitate de părtașe la salvarea bunurilor materiale, la refacerea orașului și localităților afectate de inundații. Opera mă­reață a reconstrucției ne-a pro­­funzit sentimentele patriotice, ne-a întărit puterea, a scos la iveală forța însemnată cu care noi, femeile contribuim construirea societății noastre so­la­cialiste. MODA 71 Cu ritmul rapid de dezvoltare a societății tine pas nu numai eco­nomia, știința, tehnica, cultura, ci și M­O­D­A. Moda de azi reflectă tendințele unei vieți avansate și ea se schimbă moderne, destul de des. Pentru a cunoaște care sînt aspectele esențiale ale modei ’71, am solicitat un interviu to­varășului Dezideriu Steinberger, șeful colectivului de creație de la Fabrica de confecții Mondiala din Satu Mare. — Care este linia modei pe anul '71 ? Anul ce vine aduce și la noi schimbări, mai ales în moda femi­nină. In istoria modei se petrece acum o cotitură însemnată. Desigur, vă dați seama despre ce este vorba; de la „mini" se trece la „maxi". Cuvîntul „maxi" ni se pare încă neobișnuit, dar dacă nu gîndim la faptul că în marile saloane de modă, cum este și cel de la Paris, modelele „maxi“ și-au cucerit de-acum un cîmp larg de răspîn­­dire, dacă ne gîndim la faptul că „maxi“ are o serie de avantaje față de „mini" (apără de frig, în anumi­te cazuri acoperă unele defecțiuni ale corpului, în general prezintă un mare interes pentru generația mai în vîrstă), atunci de bună seamă îl vom accepta fără ezita­re. Firește n-o să trecem brusc de la „mini" la „maxi", ci vom în­cerca această trecere printr-o formă intermediară, prin „midi"; de fapt „midi" este o variantă a lui „maxi". In colecția de modele a fabricii noastre, întocmită pentru trimes­trul I al anului viitor, nu mai apare sub nici o formă modelul „mini". S-au introdus modelele „maxi" pe prima treaptă. Asta în­seamnă că rochițele și paltoanele vor acoperi genunchii cel puțin cu 5 cm. Trebuie să arătăm că este la modă și costumul — pantalon, tu­nica și jacheta cu fustă care se poartă foarte ușor și practic. De menționat că la jacheta cu fustă, fusta este lungă iar jacheta scurtă. In ceea ce privește linia modei, domină linia cambiantă, lărgirea rochiilor este moderată umerii sînt mai înalți ca pînă acum, mî­­necile sînt lungi și se termină in manșete strîmtate sau u­n volan la o rochie din mătase. Partea de sus a rochiilor (dar chiar și a paltoa­­nelor) poate să aibă o croială blu­­zată. — Credeți că femeile noastre se lasă cucerite de „maxi“? — Sînt convins pe deplin că fe­meile noastre se vor adapta într-un termen scurt cu moda nouă, mai cu seamă că „maxi“ nu reprezintă o „revoluție“ în modă în măsura în care era „mini". Dim­potrivă, „maxi" place femeilor mai în vîrstă care nu s-au împăcat bine cu „mini - juppe". Cred că femeile și fetele tinere, la fel, vor lua cunoștință de schimbarea sur­venită în modă. Moda da a da­ 1 modă ca mereu să se înnoiască, chiar dacă la un moment dat re­vine într-un fel la ceea ce a fost cîndva ..­­ In ce măsură respectă confec­țiile noastre linia nouă a modei? — Cum am mai arătat, la noi modelele „maxi“ se vor introduce în confecții treptat, fără nici o exagerare. Primele modele vor avea o lungime cu cîțiva noi cm sub genunchi și, pe măsură ce vor cuceri aprobarea femeilor, vor avansa în lungime. Introducerea noului model cere noi soluții și solicită la maximum fantezia creatorului. O rochie sau un palton „maxi" necesită mai multe ornamentații; doresc să subliniez că se preconizează re­verul mare, buzunarele mari și aplicate, cordonul lat sau îngust cu cataramă metalică platinată, tighelele. — Ce culori și accesorii vor do­mina in viitor? — Putem să zicem că acum, ca niciodată, toate culorile sînt la modă, în cadrul Consfătuirii inter­naționale a modei, organizată recent la Londra, consfătuire la care a fost reprezentată și țara noastră, s-a discutat viu problema culorilor și s-a ajuns la concluzia că orice culoare marge, bineînțe­les­lității, asortată și potrivită persona­Pentru generația mai în vîrstă sînt recomandate culorile de maro, verde închis, negru, iar pentru tineret — toate culorile deschise, vii sau pastel. Singura care a fost exclusă din competiție este culoarea roșie. Combinațiile de culori se fac cu mult discernă­­mînt, îmbinate între ele într-o perfectă armonie. Domină dese­nele în carouri sau desenele „jaguarde". Ca accesorii se poartă pălăriile cu boruri largi, basca croșetată, gluga și fularul lung cu franjuri, pantofi cu tocuri groase și nu prea înalte, cizme lungi sau scurte. Convorbire consemnată de P. SUZANA. UN ACT EDITORIAL „JOCURI POPULARE din județul Satu Mare“ In sfîrșit, o carte de ținută științifică — mult așteptată — sub egida Comi­tetului județean pentru cultură și artă Satu Mare și a Casei județene a creației populare, un volum de „Jo­curi populare“ lo­cale sub semnătura coregrafului Iacob Dance, metodist al Casei județene a creației populare. Aproape două sute de pagini in care sunt notate cu mi­gală și competență într-un „alfabet“ lesne de descifrat dansuri (și varian­te) din zonele Oaș, Maramureș și Co­dru — rodul unei munci de zelos îndelungate culegător al semnatarului to­mului. Un cuvînt înainte și o hartă coregra­fică prefațează vo­lumul, după este prezentat care „al­fabetul", sistemul de notare coregra­fică a mișcării, du­rata acesteia — noțiuni ce fac acce­sibilă citirea, inter­pretarea, chiar de către amatori. Sem­nele sunt simple, explicațiile inteli­gibile, clar formu­late, fără echivoc. Primul capitol îl constituie „Țara Oașului și Ugocea“. După o prezentare cu caracter general a zonei, din punct de vedere coregra­fic — fiind denu­mite dansurile, ocaziile cu care se joacă, ritualul, con­textul, țîpuriturile —, sînt înfățișate și analizate dansurile propriu-zise: forma­ția, ținuta, instru­mentele muzicale, măsura, tempord. Sînt descrise în amănunt apoi cos­tumele, după care urmează minuțioasă a analiza pași­lor transpuși în no­tarea coregrafică... Aceeași structură o au și capitolele „Sa­tele maramureșene" și „Codru"... Capitolul „muzi­că“ al volumului (realizat de Ludovic Pacing) va constitui de fapt o broșură anexă. Coperta to­mului, de o ținută impecabilă, este realizată de Aurel Cordea, iar carto­grafia de­ Ioan Bi­­lanici și Georghe Tarța. Intr-un viitor apropiat autorul volumului în discu­ție își propune, printre altele, re­dactarea unei lu­crări, avînd ca obiect dansurile co­­drenești... Volumul „Jocuri populare din jude­țul Satu Mare" adu­ce o serioasă contri­buție la studiul co­regrafic al județu­lui, punînd la dis­poziția instructori­lor artistici un în­drumător util al activității lor, ferin­­du-i în munca vii­toare de improviza­ție, de impostură. S. OVIDIU CRONICA SATMAREANÄ Miercuri 25 noiembrie 1970 Clasa de actorie a Școlii populare de artă din Satu Ma­re cu 12 elevi, ală­turi de celelalte cla­se, de muzică, in­strumente, balet, pictură, sculptură, artă decorativă, dans etc., pregăteș­te cadre pentru îm­bogățirea rîndurilor instructorilor artiș­tilor amatori, sau a viitori profesio­niști, cu toții... autentice speranțe. Pe mica scenă a școlii, clasa de acto­rie, reînvie de fie­care dată, grija pen­tru cultivarea fru­­noastre limbi, a sentimen­telor umane ale personajelor lui Delavrancea, Sha­kespeare, Lovinescu, Moliere, Camil Petrescu, Victor Ion Popa, Baranga, ș. a. Versurile lui Emi­­nescu, Coșbuc, Vla­­hu­ță, Arghezi, Labiș, Goga, Prévert, Esenin, Nicolas Gui­llen etc., etc. vi­brează emoționant în inima acestor ti­neri elevi, ce caută să pătrundă tainele meșteșugului artei dramatice. In timpul care le rămîne, după, și in afara obligațiilor lor de școlari frun­tași la învățătură, ei vin la clasa de actorie ca să-și în­tregească cunoștin­țele de cultură și artă și pentru găsi „secretul" m­­a­iestriei interpretării dramatice. la Lucrăm împreună perfecționarea dicțiunii și tehnicii vorbirii, a expresi­vității și muzicali­tății limbajului sce­nic, la studiul mi­micei și pantomi­mei. Ne îmbogățim cunoștințele despre arta despre spectacolului, dramatică, literatura să aflăm ci­ căutînd mai mult din istoria teatrului. Nu uităm nici mișcarea sce­nică și chiar ma­chiajul. Toate aces­tea le facem împre­ună și din toată inima. Sîntem con­vinși că munca noas­tră ne înnobilea­ză, ne îmbogățește orizontul spiritual artistic și psihic, ne pregătește pentru a deveni activiști de nădejde în dome­niul culturii. Viito­rii artiști amatori sau profesioniști se dezvoltă în acest la­borator, pe această scenă mică, în acest colectiv de învăță­tură și căutări, in această clasă a Șco­lii populare de artă. ION TIFOR, profesor La clasa de actorie a Școlii populare de artă din Satu Mare Douăsprezece speranțe ПП [UNK]. moașei MICA PUBLICITATE PIERDUT poșetă neagră cu acte și bani. Găsitorului recompensă bună. Satu Mare, telefon 1.23.79. Combinatul 1 Mai SATU MARE Vinde din stoc disponibil, pe bază de comandă, fără re­partiție, pentru întreprinderile de stat și cooperatiste, urmă­toarele materiale: Furnir de nuc clasa a II­-a; Furnir stelar clasa I. Bare trase 0 2.65—13 mm.­ Coloranți pentru boiangerie,* Motoare electrice 4 kw cu 1000 ture pe minut; Fire și șnur azbest; Fermoare­ Broaște și balamale geamantan; Sîrmă neagră și zincată de la 2 mm — 8 mm.­ Rulmenți diferiți. Lista completă a materialelor disponibile se poate con­sulta la serviciul aprovizionării a Combinatului. Informații suplimentare se pot obține și la telefon 12058. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO RADIO Joi 26 noiembrie 1970 10.30 Secvențe din festivaluri de muzică ușoară. 11.05 Reci­tal de operetă Peter Anders. 11.15 Din țările socialiste. Re­portaje din R.S.F. Iugoslavia. 11.30 Burlesca pentru pian și orchestră de Emanuel Elenes­­cu. 11.45 Sfatul medicului. Pri­mul ajutor în abdomentul acut. 11.50 Cotele apelor­ Du­nării. 12.00 Muzică ușoară de Constantin Alexandru și Richard Stein. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul prefe­rat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Miniaturi distractive. 13.30 Ci­ne știe cîștigă (reluare). 14.00 Compozitorul săptămînii — Giuseppe Verdi. Cvartetul în mi minor. 14.30 Din inimă-ți cîntăm partid iubit — program de cîntece. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Fantezie din ope­retele lui Kalman. 15.00 — 100 de legende românești. „Como­rile lui Negru Vodă“, scenariu Al. Demetrescu-Colțești. 15.30 Cîntece și jocuri populare. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 16.20 O melodie, trei interpretări. 16.30 Agenda județeană. Neamț — noiem­brie 1970. 16.50 Sub mîndre flamuri — cîntece patriotice. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Soliști de muzică populară: Ion Luican și Constantin Bor­­deianu. 18.00 Canțonete or­chestrale. 18.10 Orizont știin­țific. Cibernetica în biologie și medicină. O anchetă inter­națională vă va informa asu­pra perspectivelor introducerii tehnicii electronice, a ciber­neticii în cele mai variate domenii ale medicinei și bio­logiei. 18.30 Cîntăreți de altă dată — Dimitrie Onofrei și Toți dai Monte. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cine-a făcut ho­­rile — muzică populară. 20.05 Tableta de seară de Dumitru Radu Popescu. 20.10 Microre­­cital Dionne Warwick. 20.20 Argheziană. Lumină lină. Re­cită Simona Bondoc. 20.25 Ze­ce melodii preferate. 21.00 Noi înregistrări cu Irina Răchițea­­nu-Șirianu, artistă emerită. 21.20 Melodii de Camelia Dăs­­călescu. 21.30 Moment poetic. Versuri de Perpessicius. 21.35 Solistul serii: Karel Gott. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe cu Maria Rozalia- Gherghel și George Niculescu. 22.50 La trompetă Nini Rosso. 23.10 Siluete — Alain Barrie­re. Emisiune de Bogdan Dor­­neanu. 0.03—5.00 Estrada noc­turnă. Cinema Miercuri 25 noiembrie 1970 100 SATU MARE: Victoria — de carabine (film din S.U.A., color); Popular — In­­tîlnire la vechea moschee (film sovietic, cinemascop); CARET: — Popular — Tiffany Memo­randum (film franco-italian, color, cinemascop); 23 August - Timp pentru a trăi (film din R.D.G., color, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ: Aripi negre (film polonez, cinemascop); TÂȘNAD: Prea mic pentru un război atît de mare (film ro­mânesc); BERVENI: Subtera­nul (film românesc, cinema­scop); HALMEU: Mireasa era în negru (film franco-italian, color); SANISLAU: Joc dublu în serviciul secret (film italo­spaniol, color, cinemascop). I------------- Nt............ ” 7 Ы [UNK]­ . i­­ [UNK]' = Miercuri 25 noiembrie 1970 18,00 — Deschiderea emisiunii. Caruselul năzdrăvan. 18,30 — Cabinetul economic T.V. Perfecționarea activității de cer­cetare științifică. 19,10 — Tragerea Concursului Pronoexpres. 19,20 — 1001 de seri — emisiu­ne pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Tele­cinemateca: „Hota­rul întunericului". 22.00 — Poșta T.V. de Ion Bu­chen;. 22,15 — Cadran international. 22,50 — Telejurnalul de noapte. 23,00 — închiderea emisiunii.

Next