Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)
1970-10-18 / No. 826
и^швя85и ® [UNK]aа [UNK] [UNK]а 1 [UNK]инмми ми [UNK]авиет*виетиииииии и [UNK]ети [UNK]отиет [UNK]вя [UNK]ан [UNK]^ ROLUL INTUIȚIEI ÎN PREDAREA ISTORIEI ANTICE iutite și a îmbogăți astfel mintea și sufletul elevului cu ideile și sentimentele profunde ale umanismului și internaționalismului. Manualul pentru clasa a V-a - bine realizat documentar și grafic — vastul material apărut în domeniul istoriei universale antice, îi oferă posibilitatea profesorului să-i poarte pe elevi cu gîndul în muzeul de viață al unor lumi demult apuse. Copilul de unsprezece ani se va transpune ușor cu ajutorul povestirii calde a profesorului în ambianța și problemtica războiului troian, în mijlocul Forumului lui Traian, la poalele Columnei sau în atmosfera minunatelor cetăți ale lui Decebal. Cuvîntul profesorului va avea numai de cîștigat, dacă va fi însoțit de un bogat material intuitiv. Pentru că, oricît de captivant ar vorbi el despre frumoasa ceramică din Rhodos sau despre războaiele daco-romane, despre Parthenonul grecesc sau Discobolul lui Myron, el nu-i poate lipsi pe elevi de posibilitatea de a vedea, analiza și compara arhitectonica, stilul construcțiilor, (prin ce caracterizează stilul ionic, doric sau corintic, etc.). In cazul ceramicii orientale, grecești sau romane, elevul își va putea desfăta ochiul cu frumusețea a culorii, a măiestriei formei, meșterilor din Rhodos, Micene sau Tomis. Deosebit de instructive pot Istoria este prin excelență unul dintre obiectele de învățămînt care realizează importante sarcini educative. Ea satisface setea omului de a cunoaște, de a ști cît mai multe despre ieri și azi, despre cei care au ridicat piramidele ce străjuiesc valea Nilului, au făurit nepieritoarea cultură greacă sau puternicele cetăți din munții Orăștiei, pînă la omul de azi, constructorul rachetelor interplanetare. Profesorul de istorie are în față sarcina de a folosi o gamă largă de metode și procedee, material intuitiv corespunzător (aparataj modern) pentru a face lecții iz-fl — în special pentru istoria veche a României — lecțiile la muzeu. Bineînțeles că profesorul nu va putea ține fiecare lecție la muzeu, dar după terminarea unui capitol, o lecție ținută la muzeu ajută mult la sistematizarea și consolidarea cunoștințelor. „Crestomația" privitoare la istoria antică, cuprinzînd fragmente din operele celor mai renumiți oameni ai lumii vechi, dau profesorului posibilitatea să argumenteze cele spuse cu citate semnificative din Cicero, Aristotel sau Plutarh. Dacă materialul este sistematizat pe capitole și lecții, cuprinzînd documente și fotografii semni ficative, ele sínt de un ajutor neprețuit pentru elevi, deoarece pe baza materialului concret vor avea prilejul să vadă și să analizeze ceea ce le-a fost dat doar prin cuvînt. Am enumerat doar cîteva dintre procedeele de folosire a materialului intuitiv care ne-au ajutat mult în predarea istoriei antice, obiect cu care elevii vin pentru prima dată în contact în clasa a V-a. Materialul prevăzut de programă fiind destul de bogat, cuprinzînd noțiuni istorice noi care trebuie formate și consolidate la elevi, impune profesorului o exigență deosebită în pregătirea și predarea lecțiilor. Pentru felul în care ei își însușesc noțiunile de bază depinde în bună măsură soliditatea celor clădite în viitor. Prof. VIRGIL ÉELEANU, șc. fen. Botiz Utilizarea parcului tehnic (Urmare din pag. 1). Secretarul comitetului de partid pe uzină, tovarășul Andrei Pumian, a pus însă degetul pe rană, cum s-ar spune, în această problemă: — Intr-adevăr, la sectoarele confecții-recondiționări se simte lipsa forței de muncă, dar nu pot fi trecute cu vederea neajunsurile legate de organizarea producției și a muncii, de asigurarea necesarului de scule, calitatea reparațiilor efectuate la utilaje, folosirea personalului tehnicoadministrativ și în special a maiștrilor. Aceste probleme au fost dezbătute cu insistență de comuniștii din uzină cu ocazia recentelor adunări de dări de seamă și alegeri ce au avut loc în cadrul secțiilor, stabilindu-se totodată și măsuri de remediere. Se impune însă o mai mare atenție și exigență în realizarea calitativă a reparațiilor la mașinile-unelte. O altă problemă căreia în cadrul uzinei noastre nu i se acordă importanța cuvenită, deși se știe că ar avea o influență pozitivă, este aceea a organizării periodice a cursurilor de reîmprospătare a cunoștințelor profesionale. Noi calificăm mereu oameni prin cursuri de scurtă durată dar consider că numai atît nu este suficient. Apoi, chiar și normele de muncă ar mai trebui puțin studiate și repuse pe criterii științifice. Cele discutate cu secretarul comitetului de partid s-au adeverit pe teren. Vizitînd secțiile și atelierele uzinei am putut constata că la U.R.A. se pierde un important volum de timp prețios pentru producție. Muncitorii pierd zeci de minute așteptînd o comandă, un material sau căutînd un dispoziții. O scuta. Strungarul Alexandru Șepși, de la sectorul confecții-recondiționări, ne spunea, bunăoară, că cele mai mari greutăți în desfășurarea muncii sînt cauzate de lipsa acută a plăcuțelor vidia pentru cuțite de strung, a burghielor de diferite dimensiuni, a frezelor. Datorită faptului că aproape toate sculele le primim greu — arăta tovarășul Șepși — noi strungarii lucrînd în acord sîntem nevoiți să ni le procurăm cum putem de la alți colegi de muncă din alte întreprinderi. Și, sigur, de aici o seamă de nemulțumiri. Dacă stăm slab cu sculele, ce să mai vorbim însă de reparații. Pompele de apă pentru răcire de la strunguri nu funcționează de mai multe luni de zile și, acest lucru este motivat prin faptul că nu avem decît un singur bobinator în uzină pentru motoarele electrice iar acestuia îi lipsește sîrma de bobinaj. (!?) Lista cauzelor care provoacă „hemoragia“ orelor de lucru, nu se oprește însă aici, păcat că devenind atît de obișnuite și atît de frecvente aceste fenomene, conducerea uzinei nu a întreprins mare lucru pentru curmarea lor. La magazia de scule de pildă, muncitorii cu care am mai stat de vorbă ne spuneau că așteaptă, unii să preia, alții să predea scule, pierzînd fiecare cîte 10—15 minute. Și, toate acestea se întîmplă în schimbul de dimineață. Ne întrebăm atunci: cum se desfășoară munca în schimburile II și III? жntrebat fiind de ce nu se face o aprovizionare rațională și ritmică cu scule, — în special cu cele de maximă necesitate — șeful serviciului aprovizionare, tovarășul Iosif Gal, ne-a răspuns pe un ton foarte înțepat: — Cum? Avem scule. Și dacă în unele cazuri nu le avem este că se primesc din import și se procură foarte greu. Mai bine ar fi să vorbim de cele 120 de repere lipsă din cota pe trim. IV. Dar aceasta este o temă pentru „Scînteia“ așa că degeaba scrieți dumneavoastră la „Cronica“, că tot nu se rezolvă mare lucru. — Bine dar cu acțiunile factorilor care răspund de aprovizionare, cum rămîne? — Acțiuni am întreprins întreprinderi peste tot. Avem deși legați permanenți la întreprinderile din țară. Dar dacă toate acestea se procură greu... La U.R.A. Satu Mare nu pot fi neglijate nici consecințele modului defectuos în care se asigură asistența tehnică în cele trei schimburi. Să exemplificăm: din numărul total al maiștrilor cîți există în întreprindere, patru lucrează în schimbul I, dar lucrează în schimbul II, iar în schimbul III nu lucrează unul pe motiv că locurile nici de muncă sunt foarte dispersate și nu pot fi subordonate unui maistru. Ne întrebăm atunci: în schimbul III nu se ridică niciodată probleme tehnice pe care muncitorii nu le pot rezolva? Și, dacă se ridică se așteaptă rezolvarea lor în schimbul de dimineață? Tot aici s-a încetățenit obiceiul dăunător de a nu se respecta graficul de revizii și retrafații curtinie la mașinile din dotare. „Practic — se plînge maistrul Ștefan Nagy — perioada de revizie nu se respectă niciodată. Consecința. Nefiind întreținute, mașinile „cad“ pe capete și de multe ori cei de la serviciul mecanic șef le repară de mîntuială“. Deci, uneori chiar reparațiile sînt de slabă calitate, scurtînd „viața“ mijloacelor tehnice. Anul 1971 pune în fața colectivelor de muncă în unitățile noastre economice sarcini sporite. In acest context și în fața colectivului de la U.R.A. vor fi însă luate în calculul capacităților de producție, în anul viitor, rezervele reale, certe existente în această unitate economică? E o chestiune de plan, încerca cineva să-și spună părerea. Și planul pe anul viitor cît este de mobilizator? Fără a minimaliza rezultatele obținute, eforturile colectivului uzinei în vederea realizării în bune condițiuni a sarcinilor de plan pe acest an, este cazul ca factorii de răspundere, comitetul de direcție să ia de urgență toate măsurile pentru ca fondul de timp planificat să fie folosit integral, iar neajunsurile care se manifestă, generate de lipsa pieselor de schimb a sculelor și altor materiale să fie grabnic lichidate. MEMENTO Radio luni — 19 OCTOMBRIE 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05 —9.30 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo — rutier. Sport. 7.25 Bună dimineața copii ! 8.00 Sumarul presei. 8.07 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul II, secția a 36-a. 10.30 Duete din opere românești. 11.05 Radio-Prichindel (emisiune pentru copiii din grădinițe). 11.15 Rapsodia Română nr. 1 de Stan Golestan, Poem eroic de Eugen Cuteanu. 11.45 Sfatul medicului. Igiena muncii tinerilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Miniaturi distractive. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cîntece de ieri și de azi. 13.45 Din muzica popoarelor. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Cîntece și jocuri populare. 15.30 Melodii de Edmond Deda și Nora Demetriad. D.O. Radiojurnal. Buletin meteorutier. 16.20 Arii din operete. 1". Transmisiune directă de la la New York. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Ion Bogza și fluierașul Dumitru Zamfira. 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din comoara folclorului nostru. 20.05 Tableta de seară de Tudor Bugnariu. 20.10 Microrecital Margareta Pîslaru. 20.20 Argheziană. Moliftul. Recită Constantin Moruzan. 20.30 Teatru Premieră Baba Hîrca radiofonic. de Matei Millo. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Meridiane melodii. Emisiune de Maria Ioina și Adriana Marian. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. MARȚI — 20 OCTOMBRIE 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul II secția a 36-a. 10.30 Fonoteca pentru copii „Galileo Galilei“, scenariu de Eduard Jurist. 11.05 Dansuri simfonice de Achim Stoian. 11.20 Muzică populară cu Titiana Pop și Ilie Ioniță. 11.45 Sfatul medicului. Regimul fără sare în bolile de rinichi. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de Florentin Delmar și Vasile Veselovski. 12.25 Știința lăzi. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13.22 Am îndrăgit o melodie — muzică ușoară. 13.45 Tineret, mîndria țării — program de cîntece. 14.00 Compozitorul săptămînii : César Franck. (Sonata în La major pentru vioară și pian). 14.30 Muzică ușoară interpretată de Marta Kubișova. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Pagini din opereta „Poveste din Cartierul de Vest“ de Bernstein. 15.00 File de poveste „Tom degețelul“, basm englez. 15.25 Melodii populare interpretate de Rodica Bujor, Ilie Bulgaru și Iosif Milu. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Arii din operete românești. 16.30 Agendă județeană, Galați — octombrie 1970. 16.50 Mi-e dragă stema țării mele — program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Prelucrări de folclor. 18.00 Canțoneta veșnic tînără. 18.10 Tribuna radio. 18.25 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din pîlnia gramofonului : Ion Matache și Magdalena Bibescu. 20.05 Tableta de seară de Dragoș Vrânceanu. 20.10 Microrecital John Rowles. 20.20 Argheziană. Neîmplinire. Recită Lucia Mureșan. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntul românesc. 21.30 Solista serii : Gigi Marga. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Km 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Matineu duminical pentru copii și școlari. 10.00 — Viața satului. 11.30 — Matineu simfonic. 12.00 — De strajă patriei. 12.30 — Fotbal: Rapid — Universitatea Craiova. 14.15 — Publicitate și muzică. 14.30 — Emisiune in limba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă. 16.15 Hipism. 17.00 — Avanpremieră la Campionatul mondial de gimnastică — Ljubljana 1970. 17.30 — Patinaj artistic. — Concurs demonstrativ cu participarea unor medaliați ai ultimelor mari competiții. 19.20 — Film de desene animate. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Reportaj TV.: „întoarcerea bărbaților“. 20.20 — Film artistic: „Inspectorul general“. 22.00 — Interpreți preferați de muzică populară. 22.30 — Telejurnalul de noapte. — Sport. Luni 19 octombrie 1970 In jurul orei 16.45 — transmisiune directă de la New York a cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu la sesiunea jubiliară a O.N.U. 18.00 — Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18.05 — Student la Politehnică. 18.35 — Panoramic științific. 19.00 — Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 Romai foileton: „Punct și contrapunct“ 20.45 — Steaua fără nume. 21.35 — Teleglob. 22.00 — Telejurnalul de noapte. 22.15 — Muzică populară. 22.30 — Rampa. /// ///// MEMENTO PREMIERE ROMÂNEȘTI IETR-B СО [UNK]ЕЕА [UNK]Е ТЕ [UNK]А (Urmare din pag. 1), cui electroni — multe din ele recent brevetate — aparatură pentru utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice etc. Vizitatorii se opresc îndelung în pavilionul național al S.U.A., întregul ansamblul al exponatelor fiind axat și orientat pe tema „Cercetare și dezvoltare“. Un mare succes la public dobîndește și pavilionul francez. Aici, firma „Thomson C.S.F.“, expune un emițător de televiziune în culori care transmite — în tot timpul zilei — un program de televiziune în culori realizat de cineaștii români.* Alte state, între care Cehoslovacia, Anglia, R.D. Germană, Italia, Iugoslavia, Suedia, Bulgaria etc., etalează o gamă variată de produse, multe din ele de prim rang pe scara valorilor științei și tehnicii mondiale contemporane, unele fiind prezentate, chiar, pentru prima oară într-o expoziție. Sunt admirate „pe viu“, bunăoară, mașini-unelte de înaltă complexitate și productivitate, cu cicluri de lucru adesea complet automatizate și cu ecrane indicatoare electronice ultraprecise pentru prelucrarea diverselor materiale: aparatură pentru determinarea ultrarapidă și precisă a compoziției diferitelor substanțe; microscoape electronice cu puteri de mărire uriașe, aparatură laser și, respectiv, aparatură pentru controlul tehnic nedistructiv al pieselor metalice; aparatură electronică pentru navigația pe mări și oceane, pentru dirijarea în spațiul infinit a navelor aeriene. Descrierea ar putea, desigur, continua. Sub uriașa cupolă de oțel și sticlă precum și în cele 22 de pavilioane s-au adunat cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, adevărate bijuterii industriale în care s-au materializat inteligența și ingeniozitatea creatoare a mii și mii de specialiștii din întreaga lume. Iar alături de ele — competitiv și în același grad de inteligență și ingeniozitate — exponatele românești. In cei aproape 20.000 m.p. afectați României, întreprinderile noastre de comerț exterior prezintă 1300 de produse realizate în circa 150 de uzine din componența a 17 centrale industriale și grupuri industriale. Constelația de valori materiale, armonios omogenizată în expoziția bucureșteană, propulsează produsele românești la nivelul și exigențele baremului actual al comerțului exterior mondial. O primă dovadă s ordinatorul electronic universal „Felix-256" — primul calculator românesc realizat de Fabrica de calculatoare București — capabil să efectueze 200.000 operații matematice pe secundă. El reprezintă o expresie a tehnicii celei mai avansate, realizarea lui în țara noastră constituind încă o dovadă a posibilităților de care dispune industria noastră — a uriașului talent creator al poporului nostru. Pe platforma afectată exponatelor descoperită românești, vizitatorii admiră de asemeni cazanul de 100 gigacalorii, noul vagon de clasa I pentru_viteze de 160 km la oră, locomotivele Diesel de 700 c. p. și 1250 c. p., locomotivele Diesel electrice și electrică de 2100 c. p. și , respectiv, 5100 kW. O platformă alăturată prezintă ultimele tipuri românești de tractoare : „Universal 445 V“, „445 SM“, „445 L”, pentru lucrări în culturi înalte, tractoare pe șenile echipate cu buldozere „650 S“ și „1500 S", precum și noua autobasculantă și autocamionul frigorific cu cabină avansată. Alte premiere industriale românești se confruntă în constelația marii expoziții sub cupola de beton și sticlă a pavilionului central. Strungurile Carusel „Titan" de tip SC 1250 și SC 2500 cu comandă numerică și program stabilit anticipat pe o bandă perforată cu 8 piste ; la loc de frunte ni se prezintă, de asemeni, prima mașină românească de găurit radial, precum și noul prototip original de mașină pentru prelucrarea roților dințate produs la Cugir. De la mașini-unelte și agregate trecem în domeniul electronicii. Poziționeri electropneumatici, traducătoare electromagnetice de debit și de presiune, tranzistoare, condensatoare, tuburi cu echipament electronic, o gamă largă, variată de aparatură electronică — toate produse pentru prima oară la noi în țară. Conferind un înalt nivel tehnic, produsele noastre în premieră se situează, pe scara celor mai înalte firesc, valori ale Tîrgului International București. Este și acesta un succes de prestigiu datorat permanentei politici de industrializare desfășurată de partidul și statul nostru — un corolar al edificării socialismului în România. INCRÁRILE Л CRICOLE DE Е 0Л [UNK] /1 (Urmare din pag 1), păcate însă, mai sînt unele cooperative care, în aceleași condiții pedoclimatice, și aproape în aceleași forme de sol și amplasare, sînt mult rămase în urmă. Așa de pildă, C.A.P. Moftinu Mic a însămînțat abia 35 ha din cele 550, iar Boghișul, 475 ha, din 700. O raportare succintă și-n mare, scoate la iveală o neconcordanță, care, grație timpului excelent, poate să n-aibă nici o repercusiune. Recoltatul porumbului întîrzie sub un semn de întrebare? Fără îndoială, cultura porumbului a fost calamitată în perioada inundațiilor, trebuind reînsămînțată pe întinse suprafețe de două și chiar de trei ori cu atît mai mult trebuiesc depuse eforturi susținute pentru a-l recolta cu grijă și în timpul cel mai optim, atît cel bun pentru boabe, cît și cel ce necesită a fi uscat și cel care este bun doar pentru siloz. Din situațiile existente rezultă însă că din cele 15.500 ha cu porumb s-au recoltat pînă în prezent abia 5.425 ha. Nu putem spune că timpul este cine știe cît de înaintat, dar, din rezultatele de pînă acum se poate trage concluzia că în unele unități nu se acordă încă atenția cuvenită acestei importante lucrări. C.A.P. Oar a obținut 180 tone porumb boabe de pe cele 140 ha, Halmeu, 85 tone pe cele 45 ha. Medieșul Aurit, mai bine de 95 tone de pe 75 de ha, iar Păuleștiul 46 tone de pe 30 ha, și, în sfîrșit, Culciu Mare, 120 tone la 120 ha. După cum se vede, producțiile obținute în aceste unități, deși nu au fost calamitate, sunt destul de slabe. Din păcate, mai slabe producții obțin cooperativele agricole de producție din: Homorodul de Mijloc (6 tone de pe 205 ha), Medișa 10 tone la 38 ha etc. Se impune notat mai mult faptul că, multe cooperative nici n-au început recoltatul. Să fie pusă întîrzierea pe seama nematurizării porumbului, și numai atît? Sau, pe undeva va trebui dibuit un... șovăielnic semn de întrebare., ALBUM GHID Se pare că actul editorial s-a încetățenit la Liceul nr. 3 din Satu Mare. După serialul revistei „Poteci“ (de fapt concomitent cu ea, fiind permanentizată), o plachetă de versuri, un album de pictură-poezie, o ultimă apariție, un al- Ъит-ghid al liceului. Un „cuvînt înainte“ al profesorului Curpaș, prefațează albumul, după care o seamă de fotografii surprind aspecte ale vastului proces instructiv-educativ purtînd pașii și imaginația viitorului vizitator pe poarta pe care își fac botezul intrării cei din clasa întîi, în holul cu vitrine ce cuprind exponate — obiecte — rod al fanteziei și talentului elevilor din diferite cercuri etc. Sala profesorală, săli de clasă, biblioteca, laboratoarele de fizică, chimie și lingvistică, muzeul bine-dotat sunt sanctuare unde făclierii, grădinarii de suflete împărtășesc tinerei generații comorile științei, artei, culturii, omeniei și tovărășiei. Aspecte de la serbările sportive, din clubul „Poteci“, din activitatea celebrilor păpușari (deveniți de notorietate națională), secvențe din spectacole de teatru, din expoziția de sfîrșit de an, vorbesc despre petrecerea plăcută și utilă a timpului liber în care factorul educativ este preponderent. Fotografiile ce reprezintă prezența elevilor în întreprinderea 1 Septembrie — patroana școlii — relevă legarea învățămîntului de practică, de viață. Păcat că frumoasele intenții redacționale n-au fost slujite pe aceeași măsură de condiția tipografică. S. OVIDIU /// «им Inspectoratul Silvic Satu Mare prin punctele de achiziții organizate în cadrul ocoalelor silvice Bobești, Livada, Negrești-Oaș, Săiu Mare și Tășnad, achiziționează la prețuri avantajoase următoarele: măcieșe, castane sălbatice, ciuperci comestibile. Achizitorii preiau fructele de mai sus în fiecare zi, achitînd contravaloarea pe loc. — PRIN VALORIFICAREA FRUCTELOR DE PADURE, OBȚINEȚI VENITURI SUPLIMENTARE IN GOSPODĂRIA DV! întreprinderea Integrata de in și cînepă Negrești-Oaș ANGAJEAZĂ URGENT: - 6 electricieni, 1 maistru energetic. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de normativele în vigoare. Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderii, telefon: 91 sau 86. Ijif execută pe bază de comandă, Prin sectorul metal. — construcții metalice; rezervoare diferite pe bază de antecalcul. V INDE DIN STOC DISPONIBIL — furnir de nuc clasa a III-a; ferosiliciu; — diferiți rulmenți. Informații suplimentare, la sediul întreprinderii. MICA PUBLICITATE Caut parteneri pentru construirea unui bloc cu 4 etaje pe strada Avram Iancu 8 (colț cu Fabricii), Satu Mare. Informații pe strada Caragiale 40 Satu Mare. — Călin loan. —