Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-10-20 / No. 827

,М. ? MINES' PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I #*%■ & ft Bl­i ü­й JIBDHICÁ› Cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai State­lor membre ale Organizației Na­țiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției inter­naționale și a schimbărilor petre­cute în lume în cei 25 de ani, cît și trecerea în revistă a acti­vității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru îndreptăți așteptările popoarelor, a această sesiune este chemată să definească cu mai multă clari­tate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei coo­perări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost consti­tuită la sfîrșitul celui de-al doi­lea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioa­ne de victime căzute în pîrjo­­lul nimicitor provocat de Ger­mania hitleristă, însăși denumi­rea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făuri­rea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fie­cărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile no­bile înscrise în Carta organiza­ției nu s-au statornicit încă pe de­plin în relațiile dintre toate sta­tele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională, mai importante evenimente Cele din perioada scursă au stat în aten­ția O.N.U., au fost adoptate o se­rie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In ace­lași timp,­­ trebuie arătat că în unele probleme importante, în­­tr-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat ho­tărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vie­ții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor po­zitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, Cred, necesară pen­tru a putea trage toate învăță­mintele în vederea creșterii ro­lului ei în soluționarea proble­melor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a pă­cii în lume. Sunt cunoscute marile transfor­mări cu caracter social și na­țional care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat so­cialist — Uniunea Sovietică. As­tăzi în lume sînt 14 state socia­liste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economi­­că-socială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui ma­re număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei pro­blema coexistenței pașnice a sta­telor cu orînduiri sociale dife­rite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeștep­tări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pen­tru­ recîștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperii­lor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Na­țiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică con­temporană, pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schim­bări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult sea­ma de forța pe care o reprezin­tă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colabo­rării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt răz­boaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii ome­­niri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mon­diale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să­ provoace moartea a zeci de mii de băr­bați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sînt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma în mînă pentru dreptul sacru de a trăi li­bere, în state independente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bună­stare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se mani­festă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asu­pra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, ames­­tecîndu-se în treburile ale altor state, încercînd interne să impună voința lor, să le aserveas­le că intereselor lor. Este adevărat că împotriva po­liticii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continen­tele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al­­ opi­niei publice democrate internațio­nale. Cursul evenimentelor interna­ționale demonstrează în mod eloc­vent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărî­te să-și apere li­bertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cî­­teva aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe (Continuare în pag. a 3-a). Primirea călduroasă a președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la sesiunea jubiliară a O. N. U. NEW YORK 19 (Agerpres). — Trimișii speciali transmit: Pri­mit cordial, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Așteptată cu vădit și deosebit interes, cuvîntarea președinte­lui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însemnă­tate, atenția generală a reprezen­tanților statelor membre, a cer­curilor politice și ziaristice de la Națiunile Unite. La ședința de luni dimineață erau prezenți în sală șefi de sta­te, de guverne, miniștri de exter­ne ai peste 90 de țări — aspect caracteristic momentelor impor­tante din viața organizației. „Seismograful" politic al O.N.U. — etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenții in­ternaționale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică eve­nimentelor deosebite. La ora 10.40, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care îl înso­țesc, a sosit la sediul Națiuni­lor Unite. La intrarea monu­mentală rezervată șefilor de sta­te, în întîmpinarea sa a venit di­rectorul protocolului O.N.U., ca­re l-a condus în sala de ședințe. Președintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegației române, pe primul fotoliu din și­rul celor în fața cărora se află plăcuța cu inscripția România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, șeful mi­siunii permanente a României la O.N.U. Tovarășa Elena Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc pe președintele Consiliului de Stat al României au fost conduse în loja invitaților, însoțit de șeful protocolului, la ora 11,55, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, a urcat la tribuna acestui impor­tant for internațional, rostindu-și cuvîntarea urmărită cu un viu interes de cei prezenți. Aparatele fotografice și came­rele de luat vederi din cabinele rezervate presei fixează pe peli­culă acest moment de seamă. La foarte scurt timp după începerea discursului, textele puse la dispo­ziția presei s-au epuizat, iar ma­rile agenții au și transmis prime­le ecouri conținînd coordonatele sale esențiale. Cuvîntarea înfățișînd liniile fun­­damentale ale politicii externe a României este transmisă în eter de posturi de radio și televiziune. Dintr-o cabină specială, echipa de reporteri a televiziunii române oferă milioanelor de telespecta­tori din țară posibilitatea de a ur­mări nemijlocit acest eveniment. Prin glasul reprezentantului său cel mai autorizat, România și-a făcut cunoscută, în acest cadru solemn al sesiunii jubiliare a Organizației Națiunilor Unite, în fața a numeroși șefi de state și guverne, poziția sa față de marile probleme care confruntă lumea contemporană, principiile care o călăuzesc în străduința sa de a-și aduce contribuția la realizarea unei lumi a cooperării între toate popoarele. Discursul a fost îndelung apla­udat. Numeroși șefi de delegații au venit la masa României, feli­­citîndu-l și salutîndu-l cu căldură pe președintele Consiliului de Stat al țării noastre. ........ Zile hotărîtoare pentru recolta anului viitor EPOCA OPTIMA A INSAMINȚARII GRIULUI SE EPUIZEA­ZĂ IN SAPTAMINA ACEASTA. DE ALTFEL, ÎN MAJORITA­TEA UNITĂȚILOR AGRICOLE DIN JUDEȚ LUCRAREA A ȘI FOST TERMINATĂ — FORȚELE FIIND ORIENTATE SPRE RECOLTATUL PRODUSELOR DE TOAMNĂ. — Conform ultimei situații operative — din 19 octombrie — existentă la Direcția agricolă ju­dețeană, reiese că pînă în aceeași zi grnul a fost însămînțat în proporție de 94 la sută în coo­perativele agricole de producție și 95 la sută în întreprinderile agricole de stat.­­ Bunele rezultate obținute în ansamblu sunt rodul eforturilor neprecupețite al lucrătorilor ogoarelor, a îndrumării primite din partea organelor și organiza­țiilor de partid, o dovadă a com­petenței tehnice și priceperii or­ganizatorice manifestată de spe­cialiști în actuala campanie.­­ Deși rezultatele obținute constituie un succes, încă într-un număr însemnat de cooperative agricole, pentru a nu aminti de Boghiș, Bogdand, Cehal, Supuru de Sus, Acîș, Culciu, Lazuri, Hrip, suprafețele ce urmează a fi în­­sămînțate depășesc 100 de ha. De altfel, cele 365 ha cît au mai rămas de însămînțat în prinderile agricole de stat între­3.377 ha în cooperativele agri­fi­cole de producție, pot fi reali­zate într-un timp scurt, maxi­mum 2—3 zile. Sînt deci toate condițiile ca semănatul să fie terminat în cadrul epocii optime, ca Acum, mai mult ca oricînd, se cere folosirea cu maximum de randament a întregului utilaj agricol, trecerea operativă tractoarelor și mașinilor de pe a o tarla pe alta, din unitățile care au terminat semănatul în cele în care nu s-a încheiat această lu­crare. Aprovizionarea tractoare­lor cu cele necesare să se facă numai în cîmp, pentru a crește timpul efectiv în brazdă.­­ Deoarece în majoritatea ca­zurilor griul ce mai trebuie se­mănat urmează după cultura porumbului, se cere ca recoltatul și eliberarea terenului să se facă operativ. Pe terenurile unde se însămînțează acum în arătură proaspătă, tăvălugitul să devină o lucrare obligatorie, cu rol de­terminant pentru soarta recoltei. Noi produse își definesc fi­zionomia sub mîinile harni­cilor meșteri din secția a V-a a Uzinei Unio. Foto: M. SARCA Cu toată încrederea Ne vine destul de greu să ne amintim de tristele zile în că­tre orașul nostru era acoperit de ape — zic „destul de greu“ pentru că oricine ar renunța bucuros la astfel de amintiri. Despre străzile Argeșului, Chendi, Trandafirilor s-a vor­bit și s-a scris enorm, se vor­bea despre ele ca despre niște grămezi de moloz care poartă nume de străzi, nume frumoa­se. La citeva zile după ce apele s-au retras, nici o ima­ginație n-ar fi putut grefa pe acest spectacol dezolant vreo imagine cît de cît luminoasă. Pentru simplul motiv că nu se putea. In ultima duminică, fru­moasă zi de toamnă, am vizi­tat din nou două din cele trei străzi: Argeșului și Chendi. Noua lor imagine e atît de deosebită de ceea ce am vă­zut aici la sfîrșitul lunii mai, încît cu greu poți crede că treci pe niște străzi care altădată te umpleau de umbre întune­cate. In loc de moloz — stive de materiale de construcții. In loc de oameni disperați care scurmă prin dărîmături ca să-și recupereze bruma de obiecte rămase intacte ca prin minune — oameni in salope­te, cărămizi zburind din mină în mină, zîmbete și fete fru­moase cățărate pe ziduri. In dreapta și-n stingă, în față și-n spate­­, mici șantiere din care răsar ziduri de cărămidă, ca­se cu un etaj sau două. Iți vine greu să stai de vorbă cu acești oameni bravi care ur­lON BLEDER (Continuare în pag. a 2-a). In pagina a 2-a în memoria eroului IOAN F. ROMAN La căminul cultural din satul Hrip, comuna Păulești a avut loc duminică o adunare populară con­sacrată eternizării memoriei lui loan P. Roman, militar In termen, care și-a pierdut viața în timpul calamităților din primăvara aces­tui an. La adunare a participat tovară­șul Gheorghe Sălăjan, activist al Comitetului județean de partid, colonel Gheorghe Eftimescu din partea Ministerului Forțelor Ar­mate, locotenent-colonel Alexan­dru Mercea, din partea marii unități militare de care a apar­ținut ostașul căzut la datorie, re­prezentanți ai organelor comuna­le de partid și de stat. Cu acest prilej s-a dat citire Decretului Consiliului de Stat prin care s-a conferit titlul de „Erou post-mortem“ sergentu­lui major Ioan P. Roman, precum și Decretului prin ca­re se atribuie străzii „Buchetu­lui" din municipiul Tg. Mureș, nu­mele de „Str. sergent major loan P. Roman". Apoi s-a dat citire Ordinului Ministerului Forțelor Armate, prin care sergentul loan P. Roman a fost avansat post-mor­­ tem la gradul de sergent major. Au luat cu acest prilej cuvîn­­­tul tovarășii Gheorghe Sălăjan și Vasile Bumb, directorul școlii din localitate, care au evocat figura eroului, înaltele trăsături morale ale acestuia, scoțînd în evidență cinstea, dîrzenia și curajul care l-au caracterizat în timpul cît a urmat școala în satul Hrip, apoi ca mecanic auto și ca cetățean al acestei localități. In cadrul adunării, s-a ca mormîntul eroului să fie hotărit dat în grija pionierilor din localitate și în fiecare an, prima duminică din luna octombrie să fie consa­crată Eroului satului. Cu acest prilej, se vor organiza numeroase acțiuni care să-l cinstească memo­­ria și se vor depune jerbe de flori la mormîntul eroului loan P. Ro­man. In încheierea adunării, a luat cuvîntul tovarășul loan Cereuca, secretarul Comitetului comunal de partid, care a transmis familiei în­doliate condoleanțe, subliniind că faptele eroice ale lui loan P. Ro­man constituie pentru locuitorii satului Hrip, pentru tînăra gene­rație, un exemplu demn de urmat Partidului drag,poporului înt nețărmurita noastră Așa arată acum (fotografia de sus) o porțiune din str. George Coșbuc, pe care apele furioase o transfor­maseră atunci, la mijlocul lunii mai, în grămezi de moloz (fotografia de jos). Reconstrucția în imagini

Next