Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)
1974-04-02 / nr. 1896
2 ________________________________________________________________ CRONICA S ATM Activitate metodico - culturală In ziua de 30 martie , a.c. un grup de cadre didactice universitare de la Conservatorul ,,Gheorghe Dima“ din Cluj (condus de conf. univ. Aurel Mirișan) a luat parte, la Liceul de muzică și arte plastice din Satu Mare, la o activitate metodico-culturală ce se organizează la liceul sătmărean în fiecare an de învățămînt (începînd cu 1970—1971) de Ministerul Educației Și Invățămîntului, în colaborare cu cele două unități de învățămînt. Activitatea a cuprins audieri ale elevilor instrumentiști (în număr mai mare fiind solicitați cei din anii terminali ai ciclurilor ( clasa a VIII-a și anul IV) urmate de discuții între cadre didactice clujene și sătmărene privitoare la căile de ridicare a nivelului de pregătire a elevilor, de sensibilizare a calităților lor interpretative etc. Au fost organizate, de asemenea, pe această temă ședințe pe catedre. Seara, clujean Aurel Marc a susținut, oboistul pentru profesorii și elevii școlii, un recital în sala festivă a liceului. Realizată într-o proprie atmosferă de lucru, activitatea și-a atins scopul propus, contribuind la evidențierea unor noi procedee și modalități de însușire de către elevi a muzicii și artei interpretării instrumentale CRONICA CULTURALA Pionierii omagiați. In zilele de sîmbată și duminică, într-un mare număr de școli sătmărene, purtătorii cravatelor roșii cu tricolor au susținut în fața invitaților, părinților și profesorilor, bogate și variate programe cultural-educative de inspirație patriotică și revoluționară, dedicate aniversării a 30 de ani de la eliberarea patriei, Congresului al XI-lea al P.C.R. și împlinirii unui pătrar de veac de la crearea primelor detașamente de pionieri în țara noastră. La programul de la Liceul maghiar (din care vă înfățișăm un aspect, în fotografia de jos), au parte și vorbit luat copiilor despre viața lor luminoasă și frumoasă, despre istoricele realizări obținute de oamenii muncii sătmăreni banii revoluției și construcției socialiste, tovarășa Silvia Ceuca, secretar al Comitetului municipal de partid și arhitectul Carol Ruprecht, unul dintre foștii membri ai organizației pionierilor din liceu. O asemenea pionierească activitate grală a avut loc 6riași la Școala generală nr. 5 din municipiu. Pe scena Căminului cultural din Medieșu Aurit "Activitățile cultural-artistice ale elevilor de la internatul de pe lingă Liceul 2 din municipiu, au cunoscut duminică o lăudabilă finalizare scenică. In fața unui numeros „interniștii“ au prezentat, public pe scena noului cămin cultural din Medieșu Aurit un frumos și antrenant program artistic care a cuprins un montaj literar, dansuri populare, muzică ușoară etc. Consemnarea actului o tăcem din două motive. Primul — el dovedește convingător că elevii nu uită să-și organizeze în mod plăcut și folositor orele libere, al doilea — privește prezența lor propriu-zisă pe scenele căminelor culturale din comunele județului care, credem noi, n-ar strica să sporească cu frecvență. Duminică cultural—sportivă Un bogat program a avut loc duminică și la Cean. Alături de formațiile artistice și sportive ale gazdelor și-au dat concursul și cele din localitățile învecinate: Săuca, Becheni, Santău și Ghereușa, Duminică — ne informează corespondentul nostru Ernest Hauser, din Satu Mare, — formațiile culturale de limbă germană de pe lângă Casă de cultură a municipiului au susținut în fața unei săli arhipline un program artistic închinat celei de-a XXX-a versări a eliberării anipatriei. La realizarea programului au contribuit și elevii secției germane a Școlii generale nr. 2, precum și preșcolarii (se înțelege, mult aplaudați) de la trei grădinițe cu limbă de predare germană din municipiu. Program artistic in limba germană FORMATIILE MENEȘTI SUB SEMNUL SUCCESULUI In desfășurarea sa, Concursul formațiilor de teatru și muzical-coregrafice de amatori de la orașe și ate a întrunit duminică, pe scena căminului altural din Acîș, cîteva din cele mai bune frmații de dansuri și muzicale, imprimînd pezentului concurs o substanțială creștere itorică. La ridicarea cortinei au fost prezente toate căminele culturale propuse pentru aces centru, cu formațiile lor din Socond, Beltiug, Bogdand, Hodod, Ardud, Supur și Acîș —organizatoare și gazdă perfectă. Revelația a constituit-o evoluția dansatorilor, ponturile codrenești aduse de formațiile de dansuri din Corund și Baleța — formații veche cu o medie de vîrstă a dansatorilor de 28 de ani — demonstrează încă o dată vitalitatea și acuratețea folclorului acestor locuri.Apare necesară, însă, preocuparea instructorilor acestor formații, precum și a forurilor locale, de a căuta și reconstitui costumul bărbătesc din Codru, care nu s-a păstrat în egală măsură cu cel al femeilor). De același binemeritat succes s-a bucurat și formația de dansuri a căminului cultural din Ardud — prezentă în concurs cu un dans maghiar — formație се-și îmbogățește anual repertoriul și marchează o permanentă creștere valorică. Ca atare, virtuozitatea acestor formații va putea fi urmărită și pe scena fazei județene a concursului. Dacă grupul vocal german de pe lângă căminul cultural Socond, evoluînd înjumătățit, este doar posesorul unui frumos repertoriu, formațiile din Stîna merită menționate și pentru frumoasa lor evoluție: grupul vocal a reținut atenția prin preocuparea sa în a valorifica folclorul muzical codrenesc — foarte frumoasă colinda păcurărească, variantă a baladei „Miorița“ — iar brigada artistică de agitație, posesoarea unui text bun și eficient prin satira și umorul de calitate, a convins și printr-o frumoasă interpretare. Se pare că fanfara căminului cultural din Beltiug a ajuns la așteptata maturitate artistică, prin abordarea unui repertoriu adecvat și prin nuanțata și plina de virtuozitate interpretare. Sînt caracteristici ce privesc, de altfel, și taraful căminului cultural din Supuru de Jos, taraf ce a acompaniat și un mare număr de soliști, dintre care am reținut, mai ales, evoluția Rodicăi Motoc. In acest context, solista de muzică populară Viorica Sabău (Corund) a cucerit publicul spectator nu numai prin interpretarea frumoasă și prin vocea caldă, cît mai ales prin repertoriul foarte bine ales, două cîntece populare codrenești inedite. Teatrul de amatori a fost reprezentat la acest centru de către formația căminului cultural din Corund, cu piesa „Omizile în livadă“ de Constantin Belu. Cu toate că am reținut doar interpretarea a doi-trei actori amatori (și a două fete în travesti!) trebuie să menționăm in mod special frumoasa evoluție a tuturor formațiilor din Corund, urmare firească a permanentei preocupări și a interesului cu care Comitetul comunal de partid și consiliul de conducere al căminului cultural din Bogdand, precum și cadrele didactice din Corund, privesc actul cultural din raza comunei. ION GAVRILAȘ Piața 14 Mai din Satu Mare М [UNK]А-onoarea și bucuria noastră (Urmare din pag. 1) țeleg pe colegele mele care preferă să stea acasă, în așteptarea unui post ușor. Dar orice muncă e ușoară, dacă o iubești și un tînăr al zilelor noastre trebuie să iubească munca. — Ce impresie v-a făcut întîlnirea cu munca și cu oamenii întreprinderii? MARIA NEGREA: Mai întîi emoție. Apoi, pe măsură ce deprindeam meseria — bucurii. Bucuria de a ști că fac ceva folositor era dublată de încrederea în propriile mele forțe, încredere ce sporea cu fiecare succes al meu în învățarea meseriei, în cunoașterea mașinii la care lucram. FLORICA ZUBAȘCU: In afara încrederii în noi înșine a fost și încrederea în oameni. In acești oameni minunați, care m-au primit cu drag și m-au învățat cu răbdare tot ce știau ei. Sînt recunoscătoare maiștrilor Adalbert Mezei, Paul Hegedüs, Gheorghe Pomian și tuturor celor care m-au învățat să-mi iubesc meseria, să mă simt legată de locul meu de muncă. Cum trebuie să fie, după opinia voastră, un tînăr al zilelor noastre? FLORICA ZUBAȘCU: Să fie în primul rînd un muncitor, căci munca este tînăr și bucuria și onoarea noastre. Prin muncă ne tinereții asumăm întreaga responsabilitate de constructori ai societății socialiste, de oameni folositori societății. MARIA NEGREA. Și pentru a fi cu adevărat folositori, necesar să muncim acolo unde e e nevoie de noi, să ne orientăm aspirațiile profesionale în așa fel încît opțiunea pentru o meserie sau alta să răspundă nevoilor societății. Iar în sprijinul muncii noastre, pentru ridicarea calității ei, trebuie să învățăm mereu, să ne formăm multilateral, să cunoaștem ceea ce aduce nou știința, tehnica și cultura mondială, în fiecare an, în fiecare zi. Numai așa vom putea fi făuritorii progresului, constructori ai socialismului, Ritmul de lucru să fie mult îmbunătățit .Urmare din nag. I Î.C.M. Deva sînt subdimensionate. A fost necesară o comisie de expertiză s-au formulat constatări și pretenții... dar lunile au trecut. Numai din acest motiv lucrarea a întîrziat, ne asigură constructorul, cu aproximativ 3 luni. Unele întîrzieri prezintă și execuția la rețeaua exterioară de canalizare. Lucrarea de canalizare a început, au sosit și o parte din tuburi dar totul a trebuit să fie lăsat baltă pentru că se lucrează încă la degajarea terenului de amplasament. Vechea canalizare cade exact în fundația unei părți din stîlpii de rezistență înspre vechea hală. Și ea nu poate fi lichidată pînă nu se construiește noua canalizare. De aceea în acest punct de lucru, deocamdată, ritmul execuției este mult încetinit. Am supus aceste prime constatări opiniei tovarășului Mihai Kerteș, inginer șef la întreprinderea „23 August“. In cel mult două zile — ne-a asigurat dînsul — constructorul va primi dimensiunile și numărul preselor din hala de turnare, precum și soluția preconizată pentru coșul de fum. Din păcate întîrzie rezultatul ultimei expertize a fermelor livrate de I.C.M. Deva. Conform contractului încheiat trebuia să primim încă la 30 martie a.c. întreaga cantitate de 152 tone ferme. In urma celor întîmplate însă livrarea va întîrzia pînă la 30 aprilie. In schimb suntem în măsură să dăm asigurări că în circa o săptămînă va fi eliberat complet terenul pentru amplasament inclusiv cel pentru postul trafo“ Remarcăm că Șantierul T.C.I. a asigurat condiții optime de desfășurare a investiției. Aprovizionarea cu materiale a punctelor de lucru este corespunzătoare, și ceea ce este foarte important, lotul lucrează în două schimburi a 10 ore fiecare. Toți lucrătorii sînt salarizați în acord global pe bază de contract angajament. De asemenea, la turnul de frize se aplică o nouă metodă de lucru — cofrajele metalice — care conduce la economii de timp, manoperă și material lemnos. Așadar, există condiții ca investiția privind dezvoltarea capacităților de producție la întreprinderea „23 August“ să aibă bună desfășurare, mai ales că, în general, colaborarea dintre beneficiar și constructor a fost satisfăcătoare. Lipsa de promptitudine în rezolvarea unor obiecții ridicate de constructor s-a datorat, în cea mai mare măsură, unor factori exteriori întreprinderii. Este de bun augur că astăzi, atît problemele principale, cît și cele de amănunt sînt clarificate. In mai puțin de două săptămîni ritmul execuției în cele două puncte de lucru poate intra in normal Acesta este, de fapt, și angajamentul rostit de cei doi factori răspunzători de concretizarea investiției — constructor și beneficiar. AREANA _______________________________Marți 2 aprilie 1974 Răspunzînd, printr-o scrisoare adresată redacției, articolului „Un cămin creșă nu-i deloc un obiectiv minor, așa cum l-a considerat constructorul“, U.C.M.P.S. Odoreu, însușindu-și critica făcută în respectivul articol și menționînd și unele cauze obiective ale întîrzierii termenului de dare în folosință a căminului — creșă „Mondiala“, (printre care tergiversarea de către beneficiar a lucrărilor de instalații, ce cădeau în sarcina acestuia și necorelarea lor cu lucrările structorului) ne coninformează în același timp asupra unor măsuri întreprinse pentru grăbirea încheierii lucrărilor. Cităm din scrisoare: „S-a înființat un registru de control la șantier și la fiecare două-trei zile șefului de punct de lucru, tovarășul Iosif Kael, i se trasează de către conducere, sarcini pentru zilele următoare. — se verifică zilnic activitatea șantierului fiind trași la răspundere cei vinovați de eventuale întîrzieri. — la fiecare sfîrșit de săptămînă șeful de punct de lucru, prezintă la conducere un referat de necesitate pentru săptămînă următoare și un raport de activitate pentru săptăimma ce a trecut — menționăm în același timp colaborarea strînsă, cu beneficiarul lucrării, Vă mulțumim pentru observațiile făcute“. Senază ing. Vasile Tirică (director) și ing. șef Ioan Negreanu. Ne exprimăm speranța că organizarea mai eficientă a muncii și mai strînsa colaborare cu beneficiarul vor face posibilă darea în funcțiune obiectivului respectiv a la termenul rePlanificat Eficiența criticii Poștașii noștri Poșta! Poșta! La auzul acestui apelativ sari grăbit și nerăbdător. Poștașul-" prietenul nostru comun de ani de zile — își desface tolba și-ți luminează o scrisoare mult așteptată de la o ființă dragă, o fecitare cu ocazia unui eveniment, și bineînțeles ziarele și revistele. Pe vreme bună sau rea, prin ploaie, viforniță sau zloată, acești mesageri ai poștei aleargă de dimineața pînă seara pe străzi, prin cartiere pînă ce-și deșartă tolba. Gîndul și simpatia mi s-a îndreptat spre cîțiva dintre ei: Grigore Bodea, Vasile Breban, Mihai Berinde, li cunoaștem cu toții și-i respectăm pentru munca lor neobosită. Toți au ani mulți de serviciu, au familii, sînt bunici. Acești oameni, adevărați maratoniști fac zilnic zei de km de drum, urcă sute de trepte. Timpul lor de lucru se prelungește dpiflape zilnic peste cel obișnuit. Intrebîndu-l pe Grigore Bodea, cite comunistul pre lucrează zilnic, respectatul nostru poștaș mi-a dat următorul răspuns: „La noi nu se poate respecta programul de lucru de 8 ore. Noi, poștașii, lucrăm cit este nevoie, pentru că poșta trebuie distribuită corect și la timp. Scrisoarea, ziarul, telegrama, actul oficial trebuie luminat imediat destinatarului. Noi nu avem voie să InterziciP niciodată" Iată modul cum își poștașii din Negrești-Oaș Înțeleg menirea, iată cum gândesc și acționează acești adevărați maratoniști ai zilelor noastre. MARIN VADUVA Activitatea de cercetare (Urmare din pag. 1) acest spirit. O primă măsură a constat în scurtarea de experimentare pentru ciclului unele experiențe mai vechi. Inițial, stabiliserăm trei ani pentru, un asemenea ciclu, avînd în vedere condițiile diverse întîlnite în fiecare an în parte. Ne-am dat însă seama că putem desprinde și după doi ani de experiment concluzii suficient de clare pentru ca să putem încheia și da recomandări. In astfel de situație, în al doilea an de experiment deci, se află o serie de experiențe contractate cu Direcția generală a agriculturii Satu Mare, la Valea Măriei. In condițiile pedologice cele mai slabe din județ întîlnite aici, sau în „toagul cum plastic denumesc sărăciei“ oșenîi locul, sîntem în măsură să spunem că se pot obține la unele culturi de boaibe producții pînă la 4.000 de kg și mai bine la hectar, în condițiile tehnologiei indicate de cercetare. Putem aminti, spre edificare, cîteva soiuri și linii de secară care în anul trecut au dat (față de vechiul soi Petrus, a cărui ducție era doar de 2.685 kg profa hectar), producții după cum urmează: linia 11/65 în medie 3.915 kg/ha, linia 5/65 în medie 4.147 kg/ha. La grîu, în condiții de calcarizare și fertilizare corespunzătoare se pot obține producții în jur de 2.000 kg/ha. Intrucît zona Valea Măriei este una premontană, cu un mare efectiv de pajiști, noi am ținut seama că terenul de aici este propice pentru animalelor. Astfel, am creștere a întreprins cîteva cercetări de creștere a producției de furaje. S-a ajuns, tot în condiții de cercetare și prin măsuri de fertilizare, de la o producție de 1.700 kg la ha, la 20.000 și chiar 22.000 kg de furaje la hectar. Deci, există în această zonă rezerve pentru obținerea imense unor sporuri de producție considerabile, mai mari chiar de 3—4 ori, cît indica tovarășul Nicolae Ceaușescu că ar fi în fiecare județ. Iar unele rezultate obținute de noi nu sînt mai prejos decît cele obținute pe unele pajiști model din județele Argeș, Brașov, Sibiu etc., unde s-au obținut tot cîte 20.000 kg la hectar. După cum se vede, aceste rezultate obținute în primul an de experiment vor permite, cum am mai spus, scurtarea perioadei de cercetare, ca și reducerea cheltuielilor aferente acestui scop, noi putînd pune la dispoziția unităților agricole din această zonă a Oașului un an mai devreme concluzii și recomandări extrem de utile. In ce privește a doua parte a întrebării dv., adică mobilizarea potențialului științific, voi aminti că noi vom înființa în curînd încă două laboratoare, din care unul pentru culturi aromatice și medicinale, care în zona Oașului, pe soluri acide, vor fi la ele acasă. Unul din inginerii ce se va ocupa de această problemă intenționează să-și facă doctoratul pe terenurile din Oaș, în tematica acestui laborator. Fiindcă vorbim de un laborator care are în vedere asemenea culturi, spuneți cei care este viitorul lor în județul nostru și care sînt preocupările dv. pentru extinderea lor? — Conform indicațiilor rășului Nicolae Ceaușescu, tevase vor extinde în primul rînd acele culturi aromatice și medicinale ale căror produse le importăm în prezent. Așa este hameiul, pe care se plătește valută. Avînd in vedere că în toamnă fabrica de bere din Satu Mare va intra în funcțiune, vom începe încă în acest an cu o colecție de cîteva soiuri de hamei din Cehoslovacia și R.D.G., pentru ca pe baza rezultatelor pe care le vom obține să poată fi extinsă această cultură în toată zona Oașului, pe terenurile slab productive pentru alte plante, pe care însă hameiul, cum arătam, va merge foarte bine. — In ce măsură rezultatele din cercetare își găsesc aplicabilitate în agricultura județului? Satisfacția colectivului de cercetări de aici este maximă cînd rezultatele obținute de ele își găsesc o imediată aplicabilitate în practica producției agricole a județului nostru. Sîntem solicitați continuu de organele județene de specialitate, majoritatea specialiștilor sînt preocupați de noutățile din cercetarea stațiunii. Am putea spune cu mîndrie că nici într-un județ nu se aplică anual calcarizarea pe 20.000—25.000 ha, ca în județul nostru, situat astfel pe locul I pe țară din acest punct de vedere. In.. ce privește erbicidarea, putem spune că ne situăm pe locul III pe țară din punctul de vedere al volumului mare de erbicide folosite. Este un început bun, dacă ne gîndim că tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea rostită la Conferință, a subliniat importanța intensificării radicale a folosirii acestor substanțe și materiale. — Am dori să vă referiți mai concret la colaborarea dinitre cercetarea dv. și producție. — Atît una, cît și cealaltă, trebuie să facă eforturi pentru a se contopi. Nu cred că este suficient ca cercetătorii să țină instruiri și comunicări, ci este nevoie ca și producția să facă eforturi, mai ales avînd în vedere că în țara noastră sînt create condiții optime de aplicare a cercetării pe tarlale mari. In majoritatea țărilor capitaliste cercetarea este de cel care dorește s-o suportată La noi e cu totul altfel, aplice, statul înlesnind considerabil atît desfășurarea cercetării, cît și aplicarea rezultatelor acesteia în producție. Așa că nu ne mai trebuie decît interes și pasiune pentru nou. Nu se întîmplă însă totdeauna așa. Trebuie s-o spun deschis că, din observațiile noastre, am constatat că specialiștii din unitățile bune și foarte bune se interesează mai mult de rezultatele cercetărilor noastre decît cei din unitățile mai slabe. — S-a vorbit în cuvîntarea tovarășului CEAUȘESCU despre NICOLAE necesitatea creării cu prioritate a unor noi soiuri de plante, cu mult mai productive. Care sînt preocupările stațiunii în această direcție? — Noi nu sîntem un institut de creare a noi soiuri. Prin profilul nostru încercăm însă, în....culturi comparative, toate soiurile mai importante produse autohton ori în alte țări. Intensificăm cercetările pentru ameliorarea și aclimatizarea cîtorva soiuri care pe podzol s-au ridicat la peste 5.000 kg/ha, ceea ce pe un sol cernoziomic, este cel din zona Cărei, ar cum însemna o producție în jur de 7.000 kg/ha. Este o preocupare importantă a noastră această ameliorare, căci conducerea superioară de partid pune în fața agriculturii sarcina obținerii unor soiuri de grîu care să ajungă la 10.000 kg/ha și hibrizi de porumb care să producă 20.000 kg/ha. Cerințele obținerii unor asemenea soiuri sînt deplin îndreptățite și căci, așa cum se vede, justificate, anume soiuri vin din urmă cu o zestre biologică mai ridicată, însăși folosirea mai fondului funciar este rațională , legată de producții cît mai ridicate chiar și la soiuri actuale, ce există în unitățile de producție, dacă se îmbunătățește, cum am recomandat noi, tehnologia, fertilizarea corectă și la timp, respectarea epocii optime de insămînțare etc. Aceasta înseamnă că fiecare unitate mai arezerve însemnate de sporirerea producției agricole. Una din problemele de importanță deosebită pentru folosirea întregii suprafețe și mărirea potențialului agricole și de producție o constituie, cum sublinia și tovarășul Ceaușescu, executarea în Nicolae ritm susținut a lucrărilor de ameliorare a sărăturilor și de amendare a solurilor acide. Am luat cunoștință despre unele măsuri întreprinse pentru amendarea ultimelor tipuri de sol. Am dori acum să aflăm unele preocupări ale dv. în ce privește ameliorarea sărăturilor. — In momentul de față, stațiunea își extinde cercetările, punctele de sprijin și experiențele și în zona sărăturoasă partea de vest a județului, din jurul Careiului, unde există în suprafață de 5.000—6.000 ha cu o asemenea teren. Pregătim, de asemenea, un simpozion închinat celei de-a XXX-a aniversări a eliberării țării noastre, la care vor participa stațiunile experimentale vecine din U.R.S.S. și R.P. Ungară. Va fi un bun prilej de schimb de experiență, căci rezultatele obținute de dînșii, ca și condițiile lor pedoclimatice sînt mai valabile pentru noi decît cele din sudul țării, unde există zone cu alte tipuri de sol și alte condiții climatice. S-a subliniat la Conferință că există unele rămîneri în urmă în domeniul aplicării irigațiilor. Am vrea să aflăm dacă stațiunea dv. are preocupări privind extinderea acestora, astfel incit în actualul cincinal prevederile inițiale să fie în întregime realizate. — începînd din acest an vom putea furniza agriculturii județului unele date legate de normele de irigare la diferite culturi agricole. Avem în actual unele experimente studiu care se execută la C.A.P. Iojib,