Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-02 / nr. 1896

2 ________________________________________________________________ CRONICA S ATM Activitate metodico - culturală In ziua de 30 martie , a.c. un grup de cadre didactice universitare de la Con­servatorul ,,Gheorghe Dim­a“ din Cluj (condus de conf. univ. Aurel Mirișan) a luat parte, la Liceul de muzică și arte plastice din Satu Mare, la o activitate metodico-culturală ce se organizează la liceul sătmărean în fiecare an de învă­­țămînt (începînd cu 1970—1971) de Mi­nisterul Educației Și Invățămîntului, în colaborare cu cele două unități de în­­vățămînt. Activitatea a cuprins audieri ale elevilor instrumentiști (în număr mai mare fiind solicitați cei din anii ter­minali ai ciclurilor ( clasa a VIII-a și anul IV) urmate de discuții între cadre didactice clujene și sătmărene privitoa­re la căile de ridicare a nivelului de pregătire a elevilor, de sensibilizare a calităților lor interpretative etc. Au fost organizate, de asemenea, pe această te­mă ședințe pe catedre. Seara, clujean Aurel Marc a susținut, oboistul pentru profesorii și elevii școlii, un recital în sala festivă a liceului. Realizată într-o proprie atmosferă de lucru, activitatea și-a atins scopul pro­pus, contribuind la evidențierea unor noi procedee și modalități de însușire de către elevi a muzicii și artei inter­pretării instrumentale CRONICA CULTURALA Pionierii omagiați. In zilele de sîm­­bată și duminică, într-un mare număr de școli sătmărene, purtătorii cravatelor roșii cu tricolor au susținut în fața in­vitaților, părinților și profesorilor, bo­gate și variate pro­grame cultural-edu­cative de inspirație patriotică și revolu­ționară, dedicate a­­niversării a 30 de ani de la eliberarea patriei, Congresului al XI-lea al P.C.R. și împlinirii unui pă­trar de veac de la crearea primelor de­tașamente de pio­nieri în țara noastră. La programul de la Liceul maghiar (din care vă înfățișăm un aspect, în fotografia de jos), au parte și vorbit luat co­piilor despre viața lor luminoasă și frumoasă, despre is­toricele realizări ob­ținute de oamenii muncii sătmăreni b­­anii revoluției și construcției socia­liste, tovarășa Sil­via Ceuca, secretar al Comitetului muni­cipal de partid și arhitectul Carol Ru­precht, unul dintre foștii membri ai or­ganizației pionieri­lor din liceu. O asemenea pionierească activitate grală a avut loc 6ria­și la Școala generală nr. 5 din municipiu. Pe scena Căminului cultural din Medieșu Aurit "Activitățile cultural-artisti­­ce ale elevilor de la internatul de pe lingă Liceul 2 din mu­nicipiu, au cunoscut duminică o lăudabilă finalizare scenică. In fața unui numeros „interniștii“ au prezentat, public pe scena noului cămin cultural din Medieșu Aurit un frumos și antrenant program artistic care a cuprins un montaj lite­rar, dansuri populare, muzică ușoară etc. Consemnarea actu­lui o tăcem din două motive. Primul — el dovedește convin­gător că elevii nu uită să-și organizeze în mod plăcut și folositor orele libere­, al doi­lea — privește prezența lor propriu-zisă pe scenele cămi­nelor culturale din comunele județului care, credem noi, n-ar strica să sporească cu frecvență. Duminică cultural—sportivă Un bogat program a avut loc duminică și la Cean. Ală­turi de formațiile artistice și sportive ale gazdelor și-au dat concursul și cele din localită­țile învecinate: Săuca, Becheni, Santău și Ghereușa, Duminică — ne infor­­mează corespondentul nostru Ernest Hauser, din Satu Mare, — formațiile culturale de limbă ger­mană de pe lângă Casă de cultură a municipiu­lui au susținut în fața unei săli arhipline un program artistic închinat celei de-a XXX-a versări a eliberării ani­pa­triei. La realizarea pro­gramului au contribuit și elevii secției germane a Școlii generale nr. 2, precum și preșcolarii (se înțelege, mult aplaudați­­) de la trei grădinițe cu limbă de pr­edare ger­mană din municipiu. Program artistic in limba germană FORMATIILE MENEȘTI­­ SUB SEMNUL SUCCESULUI In desfășurarea sa, Concursul formațiilor de teatru și muzical-coregrafice de amatori de la orașe și ate a întrunit duminică, pe scena căminului altural din Acîș, cîteva din cele mai bune frmații de dansuri și muzicale, im­­primînd pezentului concurs o substanțială creștere itorică. La ridicarea cortinei au fost prezente toate căminele culturale propuse pen­tru aces centru, cu formațiile lor din Socond, Beltiug, Bogdand, Hodod, Ardud, Supur și A­­cîș —organizatoare și gazdă perfectă. Revelația a constituit-o evoluția dansato­rilor,­ ponturile codrenești aduse de formațiile de dansuri din Corund și Baleța — formații vech­e cu o medie de vîrstă a dansatorilor de 28 de ani — demonstrează încă o dată vitali­tatea și acuratețea folclorului acestor locuri.­­Apare necesară, însă, preocuparea instructori­lor acestor formații, precum și a forurilor lo­cale, de a căuta și reconstitui costumul bărbă­tesc din Codru, care nu s-a păstrat în egală măsură cu cel al femeilor). De același bine­meritat succes s-a bucurat și formația de dan­suri a căminului cultural din Ardud — prezen­tă în concurs cu un dans maghiar — formație се-și îmbogățește anual repertoriul și mar­chează o permanentă creștere valorică. Ca ata­re, virtuozitatea acestor formații va putea fi urmărită și pe scena fazei județene a con­cursului. Dacă grupul vocal german de pe lângă că­minul cultural Socond, evoluînd înjumătățit, este doar posesorul unui frumos repertoriu, formațiile din Stîna merită menționate și pen­tru frumoasa lor evoluție: grupul vocal a re­ținut atenția prin preocuparea sa în a valo­rifica folclorul muzical codrenesc — foarte fru­moasă colinda păcurărească, variantă a bala­dei „Miorița“ — iar brigada artistică de agi­tație, posesoarea unui text bun și eficient prin satira și umorul de calitate, a convins și prin­­tr-o frumoasă interpretare. Se pare că fanfara căminului cultural din Beltiug a ajuns la așteptata maturitate artis­tică, prin abordarea unui repertoriu adecvat și prin nuanțata și plina de virtuozitate interpre­tare. Sînt caracteristici ce privesc, de altfel, și taraful căminului cultural din Supuru de Jos, taraf ce a acompaniat și un mare număr de soliști, dintre care am reținut, mai ales, evo­luția Rodicăi Motoc. In acest context, solista de muzică populară Viorica Sabău (Corund) a cucerit publicul spectator nu numai prin in­terpretarea frumoasă și prin vocea caldă, cît mai ales prin repertoriul foarte bine ales, două cîntece populare codrenești inedite. Teatrul de amatori a fost reprezentat la acest centru de către formația căminului cul­tural din Corund, cu piesa „Omizile în livadă“ de Constantin Belu. Cu toate că am reținut doar interpretarea a doi-trei actori amatori (și a două fete în travesti!) trebuie să menționăm in mod special frumoasa evoluție a tuturor formațiilor din Corund, urmare firească a per­manentei preocupări și a interesului cu care Comitetul comunal de partid și consiliul de conducere al căminului cultural din Bogdand, precum și cadrele didactice din Corund, pri­vesc actul cultural din raza comunei. ION GAVRILAȘ Piața 14 Mai din Satu Mare М [UNK]А-onoarea și bucuria noastră (Urmare din pag. 1)­ țeleg pe colegele mele care preferă să stea acasă, în aștep­­tarea unui post ușor. Dar orice muncă e ușoară, dacă o iubești și un tînăr al zilelor noastre trebuie să iubească munca. — Ce impresie v-a făcut în­­tîlnirea cu munca și cu oame­nii întreprinderii? MARIA NEGREA: Mai în­­tîi emoție. Apoi, pe măsură ce deprindeam meseria — bucurii. Bucuria de a ști că fac ceva folositor era dublată de încre­derea în propriile mele forțe, încredere ce sporea cu fiecare succes al meu în învățarea meseriei, în cunoașterea ma­șinii la care lucram. FLORICA ZUBAȘCU: In afara încrederii în noi înșine a fost și încrederea în oameni. In acești oameni minunați, care m-au primit cu drag și m-au învățat cu răbdare tot ce ști­au ei. Sînt recunoscătoare maiștrilor Adalbert Mezei, Paul Hegedüs, Gheorghe Pomian și tuturor celor care m-au învă­țat să-mi iubesc meseria, să mă simt legată de locul meu de muncă. Cum trebuie să fie, după opinia voastră, un tînăr al zi­lelor noastre? FLORICA ZUBAȘCU: Să fie în primul rînd un muncitor, căci munca este tînăr și bucuria și onoarea noastre. Prin muncă ne tinereții asu­măm întreaga responsabilitate de constructori ai societății so­cialiste, de oameni folositori societății. MARIA NEGREA. Și pentru a fi cu adevărat folositori, necesar să muncim acolo unde e e nevoie de noi, să ne orien­tăm aspirațiile profesionale în așa fel încît opțiunea pentru o meserie sau alta să răspundă nevoilor societății. Iar în spri­jinul muncii noastre, pentru ridicarea calității ei, trebuie să învățăm mereu, să ne for­măm multilateral, să cunoaștem ceea ce aduce nou știința, teh­nica și cultura mondială, în fiecare an, în fiecare zi. Nu­mai așa vom putea fi făuritorii progresului, constructori ai so­cialismului, Ritmul de lucru să fie mult îmbunătățit .Urmare din nag. I Î.C.M. Deva sînt subdimensionate. A fost necesară o comisie de ex­pertiză s-au formulat constatări și pretenții... dar lunile au tre­cut. Numai din acest motiv lucrarea a întîrziat, ne asigură constructo­rul, cu aproximativ 3 luni. Unele întîrzieri prezintă și exe­cuția la rețeaua exterioară de ca­nalizare. Lucrarea de canalizare a început, au sosit și o parte din tuburi dar totul a trebuit să fie lăsat baltă pentru că se lucrează încă la degajarea terenului de amplasament. Vechea canalizare cade exact în fundația unei părți din stîlpii de rezistență înspre ve­chea hală. Și ea nu poate fi lichidată pînă nu se constru­iește noua canalizare. De aceea în acest punct de lucru, deo­camdată, ritmul execuției este mult încetinit. Am supus aceste prime con­statări opiniei tovarășului Mihai Kerteș, inginer șef la întreprin­derea „23 August“. In cel mult două zile — ne-a asigurat dîn­­sul — constructorul va primi dimensiunile și numărul prese­lor din hala de turnare, pre­cum și soluția preconizată pen­tru coșul de fum. Din păcate întîrzie rezultatul ultimei ex­pertize a fermelor livrate de I.C.M. Deva. Conform contrac­tului încheiat trebuia să pri­mim încă la 30 martie a.c. în­treaga cantitate de 152 tone ferme. In urma celor întîmpla­­te însă livrarea va întîrzia pî­nă la 30 aprilie. In schimb sun­tem­ în măsură să dăm asigurări că în circa o săptămînă va fi eliberat complet terenul pentru amplasament inclusiv cel pen­tru postul trafo“ Remarcăm că Șantierul T.C.I. a asigurat condiții optime de desfășurare a investiției. Apro­vizionarea cu materiale a punc­telor de lucru este corespunză­toare, și ceea ce este foarte im­portant, lotul lucrează în două schimburi a 10 ore fiecare. Toți lucrătorii sînt salarizați în a­­cord global pe bază de contract angajament. De asemenea, la turnul de frize se aplică o nouă metodă de lucru — cofrajele metalice — care conduce la economii de timp, manoperă și material lemnos. Așadar, există condiții ca investiția privind dezvoltarea capacităților de producție la în­­­treprinderea „23 August“ să aibă bună desfășurare, mai ales că, în general, colaborarea din­tre beneficiar și constructor a fost satisfăcătoare. Lipsa de promptitudine în rezolvarea u­­nor obiecții ridicate de con­structor s-a datorat, în cea mai mare măsură, unor factori ex­teriori întreprinderii. Este de bun augur că astăzi, atît pro­blemele principale, cît și cele de amănunt sînt clarificate. In mai puțin de două săptămîni ritmul execuției în cele două puncte de lucru poate intra in normal Acesta este, de fapt, și anga­jamentul rostit de cei doi fac­tori răspunzători de concretiza­rea investiției — constructor și beneficiar. AREANA _______________________________Marți 2 aprilie 1974 Răspunzînd, prin­­tr-o scrisoare adresa­tă redacției, articolului „Un cămin creșă nu-i deloc un obiectiv mi­nor, așa cum l-a con­siderat constructorul“, U.C.M.P.S. Odoreu, însușindu-și critica făcută în respectivul articol și menționînd și unele cauze obiec­tive ale întîrzierii ter­menului de dare în folosință a căminului — creșă „Mondiala“, (printre care tergi­versarea de către be­neficiar a lucrărilor de instalații, ce că­deau în sarcina aces­tuia și necorelarea lor cu lucrările structorului) ne con­in­formează în același timp asupra unor măsuri întreprinse pentru grăbirea în­cheierii lucrărilor. Ci­tăm din scrisoare: „S-a înființat un re­gistru de control la șantier și la fiecare două-trei zile șe­fului de punct de lu­cru, tovarășul Iosif Kael, i se trasează de către conducere, sar­cini pentru zilele ur­mătoare. — se verifică zil­nic activitatea șantie­rului fiind trași la răspundere cei vino­vați de eventuale în­tîrzieri. — la fiecare sfîrșit de săptămînă șeful de punct de lucru, pre­zintă la conducere un referat de necesi­tate pentru săptămînă următoare și un ra­port de activitate pen­tru săptăimma ce a trecut — menționăm în a­­celași timp colabora­rea strînsă, cu bene­ficiarul lucrării, Vă mulțumim pen­tru observațiile făcu­te“. Sen­­­ază ing. Vasile Tirică (direc­tor) și ing. șef Ioan Negreanu. Ne exprimăm spe­ranța că organizarea mai eficientă a mun­cii și mai strînsa co­laborare cu beneficia­rul vor face­­ posibilă darea în funcțiune obiectivului respectiv a la termenul rePlanifi­­cat Eficiența criticii Poștașii noștri Poșta! Poșta! La auzul aces­tui apelativ sari grăbit și ne­răbdător. Poștașul-" prietenul nostru comun de ani de zile — își desface tolba și-ți luminea­ză o scrisoare mu­lt așteptată de la o ființă dragă, o fe­cita­­re cu ocazia unui eveniment, și bineînțeles ziarele și revis­tele. Pe vreme bună sau rea, prin ploaie, viforniță sau zloată, a­­cești mesageri ai poștei alear­gă de dimineața pînă seara pe străzi, prin cartiere pînă ce-și deșartă tolba. Gîndul și simpatia mi s-a îndreptat spre cîțiva dintre ei: Grigore Bodea, Vasile Breban, Mihai Berinde, li cunoaștem cu toții și-i respectăm pentru munca lor neobosită. Toți au ani mulți de serviciu, au fami­­lii, sînt bunici. Acești oameni, adevărați maratoniști fac zil­nic z­ei de km de drum, urcă sute de trepte. Timpul­ lor de lucru se prelungește dpiflape zilnic peste cel obișnuit. Intrebîndu-l pe Grigore Bodea, cite comunistul pre lu­crează zilnic, respectatul nostru poștaș mi-a dat următorul răs­puns: „La noi nu se poate res­pecta programul de lucru de 8 ore. Noi, poștașii, lucrăm cit este nevoie, pentru că poșta trebuie distribuită corect și la timp. Scrisoarea, ziarul, tele­grama, actul oficial trebuie lu­minat imediat destinatarului. Noi nu avem voie să InterziciP niciodată" Iată modul cum își poștașii din Negrești-Oaș Înțeleg me­nirea, iată cum gândesc și ac­ționează acești adevărați ma­ratoniști ai zilelor noastre. MARIN VADUVA Activitatea de cercetare (Urmare din pag. 1) acest spirit. O primă măsură a constat în scurtarea de experimentare pentru ciclului une­le experiențe mai vechi. Ini­țial, stabiliserăm trei ani pen­tru, un asemenea ciclu, avînd în vedere condițiile diverse întîl­­nite în fiecare an în parte. Ne-am dat însă seama că putem desprinde și după do­i ani de ex­periment concluzii suficient de clare pentru ca să putem în­cheia și da recomandări. In astfel de situație, în al doilea an de experiment deci, se află o serie de experiențe contracta­te cu Direcția generală a agri­culturii Satu Mare, la Valea Mă­riei. In condițiile pedologice cele mai slabe din județ întîlnite aici, sau în „toagul cum plastic denumesc sărăciei“ oșenîi locul, sîntem în măsură să spu­nem că se pot obține la unele culturi de boaibe producții pînă la 4.000 de kg și mai bine la hectar, în condițiile tehnologiei indicate de cercetare. Putem aminti, spre edificare, cîteva soiuri și linii de secară care în anul trecut au dat (față de ve­chiul soi Petrus, a cărui ducție era doar de 2.685 kg pro­fa hectar), producții după cum ur­mează: linia 11/65 în medie 3.915 kg/ha, linia 5/65 în medie 4.147 kg/ha. La grîu, în condiții de calcarizare și fertilizare co­respunzătoare se pot obține producții în jur de 2.000 kg/ha. Intrucît zona Valea Măriei este una premontană, cu un ma­re efectiv de pajiști, noi am ți­nut seama că terenul de aici este propice pentru animalelor. Astfel, am creștere a între­prins cîteva cercetări de creș­tere a producției de furaje. S-a ajuns, tot în condiții de cer­cetare și prin măsuri de ferti­lizare, de la o producție de 1.700 kg la ha, la 20.000 și chiar 22.000 kg de furaje la hectar. Deci, există în această zonă rezerve pentru obținerea imense unor sporuri de producție considera­bile, mai mari chiar de 3—4 ori, cît indica tovarășul Nicolae Ceaușescu că ar fi în fiecare ju­deț. Iar unele rezultate obți­nute de noi nu sînt mai prejos decît cele obținute pe unele pa­jiști model din județele Argeș, Brașov, Sibiu etc., unde s-au obținut tot cîte 20.000 kg la hectar. După cum se vede, aceste re­zultate obținute în primul an de experiment vor permite, cum am mai spus, scurtarea peri­oadei de cercetare, ca și redu­cerea cheltuielilor aferente a­­cestui scop, noi putînd pune la dispoziția unităților agricole din această zonă a Oașului un an mai devreme concluzii și recomandări extrem de utile. In ce privește a doua parte a întrebării dv., adică mobili­zarea potențialului științific, voi aminti că noi vom înființa în curînd încă două laboratoa­re, din care unul pentru cul­turi aromatice și medicinale, care în zona Oașului, pe so­luri acide, vor fi la ele acasă. Unul din inginerii ce se va ocupa de această problemă in­tenționează să-și facă doctora­tul pe terenurile din Oaș, în te­matica acestui laborator.­­ Fiindcă vorbim de un la­borator care are în vedere ase­menea culturi, spuneți­ cei care este viitorul lor în județul­­ nos­­tru și care sînt preocupările dv. pentru extinderea lor? — Conform indicațiilor rășului Nicolae Ceaușescu, teva­se vor extinde în primul rînd acele culturi aromatice și medicinale ale căror produse le importăm în prezent. Așa este hameiul, pe care se plătește valută. Avînd in vedere că în toamnă fabrica de bere din Satu Mare va in­tra în funcțiune, vom începe încă în acest an cu o colecție de cîteva soiuri de hamei din Cehoslovacia și R.D.G., pentru ca pe baza rezultatelor pe care le vom obține să poată fi ex­tinsă această cultură în toată zona Oașului, pe terenurile slab productive pentru alte plante, pe care însă hameiul, cum a­­rătam, va merge foarte bine. — In ce măsură rezultatele din cercetare își găsesc aplica­bilitate în agricultura județu­lui? Satisfacția colectivului de cercetări de aici este maximă cînd rezultatele obținute de ele își găsesc o imediată aplicabili­tate în practica producției agri­cole a județului nostru. Sîntem solicitați continuu de organele județene de specialitate, majo­ritatea specialiștilor sînt preo­cupați de noutățile din cerce­tarea stațiunii. Am putea spune cu mîndrie că nici într-un ju­deț nu se aplică anual calcari­­zarea pe 20.000—25.000 ha, ca în județul nostru, situat astfel pe locul I pe țară din acest punct de vedere. In.. ce privește erbicidarea, putem spune că ne situăm pe locul III pe țară din punctul de vedere al vo­lumului mare de erbicide folo­site. Este un început bun, dacă ne gîndim că tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea rostită la Conferință, a subliniat im­portanța intensificării radicale a folosirii acestor substanțe și materiale. — Am dori să vă referiți mai concret la colaborarea din­­i­tre cercetarea dv. și producție. — Atît una, cît și cealaltă, trebuie să facă eforturi pentru a se contopi. Nu cred că este suficient ca cercetătorii să țină instruiri și comunicări, ci este nevoie ca și producția să facă eforturi, mai ales avînd în ve­dere că în țara noastră sînt create condiții optime de apli­care a cercetării pe tarlale mari. In majoritatea țărilor capita­liste cercetarea este de cel care dorește s-o suportată La noi e cu totul altfel, aplice, statul înlesnind considerabil atît des­fășurarea cercetării, cît și apli­carea rezultatelor acesteia în producție. Așa că nu ne mai trebuie decît interes și pasiune pentru nou. Nu se întîmplă însă totdeauna așa. Trebuie s-o spun deschis că, din observa­țiile noastre, am constatat că specialiștii din unitățile bune și foarte bune se interesează mai mult de rezultatele cerce­tărilor noastre decît cei din uni­tățile mai slabe. — S-a vorbit în cuvînta­rea tovarășului CEAUȘESCU despre NICOLAE necesita­tea creării cu prioritate a unor noi soiuri de plante, cu mult mai productive. Care sînt preo­cupările stațiunii în această di­recție? — Noi nu sîntem un institut de creare a noi soiuri. Prin­­ profilul nostru încercăm însă, în....culturi comparative, toate soiurile mai importante produ­se autohton ori în alte țări. In­tensificăm cercetările pentru a­­meliorarea și aclimatizarea cî­­torva soiuri care pe podzol s-au ridicat la peste 5.000 kg/ha, ceea ce pe un sol cernoziomic, este cel din zon­a Cărei, ar cum în­semna o producție în jur de 7.000 kg/ha. Este o preocupare importantă a noastră această ameliorare, căci conducerea su­perioară de partid pune în fața agriculturii sarcina obține­rii unor soiuri de grîu care să ajungă la 10.000 kg/ha și hibrizi de porumb care să producă 20.000 kg/ha. Cerințele obținerii unor asemenea soiuri sînt de­plin îndreptățite și căci, așa cum se vede, justificate, anume soiuri vin din urmă cu o zes­tre biologică mai ridicată, în­săși folosirea mai fondului funciar este rațională , legată de producții cît mai ridicate chiar și la soiuri actuale, ce există în unitățile de producție, dacă se îmbunătățește, cum am re­comandat noi, tehnologia, fer­tilizarea corectă și la timp, res­pectarea epocii optime de in­­sămînțare etc. Aceasta înseamnă că fiecare unitate mai are­zerve însemnate de sporire­re­a producției agricole.­­ Una din problemele de im­portanță deosebită pentru folo­sirea întregii suprafețe și mărirea potențialului agricole și de producție o constituie, cum su­blinia și tovarășul Ceaușescu, executarea în Nicolae ritm susținut a lucrărilor de amelio­rare a sărăturilor și de amen­dare a solurilor acide. Am luat cunoștință despre unele măsuri întreprinse pentru amendarea ultimelor tipuri de sol. Am dori acum să aflăm unele preocu­pări ale dv. în ce privește ame­liorarea sărăturilor. — In momentul de față, sta­țiunea își extinde cercetările, punctele de sprijin și experien­țele și în zona sărăturoasă partea de vest a județului, din jurul Careiului, unde există în suprafață de 5.000—6.000 ha cu o asemenea teren. Pregătim, de asemenea, un simpozion închi­nat celei de-a XXX-a aniversări a eliberării țării noastre, la ca­re vor participa stațiunile experimentale vecine din U.R.S.S. și R.P. Ungară. Va fi un bun prilej de schimb de ex­periență, căci rezultatele obți­nute de dînșii, ca și condițiile lor pedoclimatice sînt mai va­labile pentru noi decît cele din sudul țării, unde există zone cu alte tipuri de sol și alte condiții climatice.­­ S-a subliniat la Conferință că există unele rămîneri în ur­mă în domeniul aplicării iri­gațiilor. Am vrea să aflăm dacă stațiunea dv. are preocupări pri­vind extinderea acestora, astfel incit în actualul cincinal pre­vederile inițiale să fie în între­gime realizate. — începînd din acest an vom putea furniza agriculturii jude­țului unele date legate de nor­mele de irigare la diferite cul­turi agricole. Avem în actual unele experimente studiu care se execută la C.A.P. Iojib,

Next