Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)
1974-04-16 / nr. 1908
mmm Anul VII (XIV) Nr. 1908 (2547) Marți 16 aprilie 1974 4 pag. — 30 bani PROLETAR! DIN TOATE TARTLE. UNITI-VĂ? мل [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] o contribuție importanta la înfăptuirea angajamentului „CINCINALUL ÎN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE! Constructorii negreșteni înalță noi edificii t CENTRALĂ UNIVERS!^ EMINESCU- IAS! Planul lunar de export a fost realizat in 10 zile întreprinderea județeană de legume și fructe confirmă și în acest an că prestigioasa diplomă primită pentru obținute în anul 1973, rezultatele respectiv locul I pe țară în întrecerea socialistă nu a fost întîmplătoare. La finele primei decade din luna aprilie unitatea depășise planul perioadei (trei luni + 10 zile) cu 290,4 la sută. De remarcat că în perioada 1—10 aprilie a fost realizat planul de export al întregii luni. Se dovedește astfel că lucrătorii I.L.F. sînt hotărîți să facă totul pentru a îmbunătăți aprovizionarea populației cu legume și fructe, pentru a-și onora exemplar angajamentele față de partenerii străini. Importante economii de energie și combustibil In întreprinderea Unio, după o minuțioasă analiză a consumurilor din fiecare compartiment de activitate productivă, specialiștii întreprinderii au ajuns la concluzia că actuala formă de organizare a procesului de producție, desfășurarea fluxului tehnologic de fabricație oferă nenumărate posibilități de raționalizare consumurilor de energie și combustibil. Ca urmare, a fost întocmit a un plan vast de măsuri menit să optimizeze procesele în numeroase puncte de lucru. S-a prevăzut ca utilizarea rațională a combustibilului și energiei să se realizeze înainte de toate pe seama perfecționării tehnologiilor de fabricație. O primă grupă de măsuri vizează diminuarea consumurilor specifice de combustibil și energie. Este vorba de modernizarea instalației de ardere și repararea izolației termice la cuptoarele forjă, recuperarea condensului din instalațiile de încălzire, revizuirea și repararea izolației la instalația de distribuire a energiei termice, lichidarea pierderilor de aer comprimat datorate neetanșeității conductelor, repararea racordului de aer comprimat etc. Modernizarea instalației de ardere la Cuptoarele de forjă s-a realizat prin folosirea unui amestec optim de gaz-aer.De bun augur se anunță și intenția de a înlocui polizoarele pneumatice cu polizoare electrice cunoscîndu-se că aerul comprimat costă cam de 10 ori mai scump decît energia electrică. Este semnificativ să semnalăm că și în acest an vor continua eforturile pentru a realiza o utilizare economicoasă a rezervelor de energie și combustibil pentru încălzit și iluminat. O bună parte din măsurile inițiate în acest sens au fost deja concretizate. Eficiența planului de măsuri stabilit pentru anul 1974 își va găsi materializarea în economisirea a peste 700 tone combustibil convențional și a peste 500 MWh energie electrică. De o însemnătate deosebită în acest sens se bucură asigurarea surselor de finanțare a lucrărilor angajate, lucru care garantează transpunerea în viață a fiecăreia din măsurile stabilite de colectivul de specialiști din întreprindere. „Să fii mulțumit de ceea ce faci“ ... La prima vedere, mai nimic deosebit. Poate doar obișnuitul fapt că de aproape 20 de ani un om, un comunist, își desfășoară activitatea în mod exemplar în aceeași unitate economică. Și, tot ce face i se pare ceea firesc, pentru că știui să lupte, să facă a totul în mod firesc, și munca șitatea în cadrul activicomitetului de partid din întreprindere și viața de toate zilele Forjorul Gheorghe Vaida se numără printre veteranii întreprinderii Unio din Satu Mare. Om de nădejde, inovator fruntaș în marea bătălie pentru nou a participat la realizarea primelor produse cu profil minier și de transport, realizate aici pe meleagurile sătmărene în anii de după „Privesc deseori război, cu justificată mîndrie halele noi și spațioase — ne spunea interlocutorul — cu mașinile și utilajele lor moderne și nu-mi vine să parcă cred că atunci, la început, „cîrpeam“ materialul rulant învechit“. Intr-adevăr, s-a pornit de la simple reparații de vagoane efectuate în secții mici și înghesuite. Astăzi, întreprinderea Unio realizează o impresionantă diversitate de produse pentru industria minieră și chimică, la cel mai înalt nivel de tehnicitate. Iar ca tabloul realizărilor acestui harnic colectiv să fie cît mai complet, trebuie să spunem că produsele întreprinderii sînt cunoscute și apreciate în peste 25 de țări de pe mapamond. In 30 de ani victorioși ai socialismului drumul de această mare parcurs unitate sătmăreană oamenii săi este imșipresionant, vorbind de la sine despre dezvoltarea impetuoasă unei unități economiace socialiste, marile împliniri despre fapte de muncă prin ale membrilor lui său, mulți colectiviidintre ei se află în primele rînduri ale nobilei bătălii a progresului tehnic. „Bogăția de idei, de soluții tehnice cu care ne zi de zi în confruntăm activitatea de inovații — remarca Gheorghe Vaida — nu e altceva decît, o tere profundă a cunoașprofesiilor și specificului locurilor de muncă, o mare stabilitate a oamenilor. La noi oamenii vin să învețe și să rămînă, nu să plece! Iar dacă vin, după aceea, își mai aduc și alți membri de familie, și prieteni. Sînt numeroase asemenea cazuri la noi, cînd oamenii se integrează organic în marea familie a întreprinderii și muncesc cu toată dăruirea, ani de-a rîndul. — Aminteați la începutul discuției, tovarășe Vaida, că de micșinile, v-au atras maconsiderînd meseria de forjor drept una dintre cele mai frumoase profesii. — Da, deși tiu vorbind, este obiecaproape imposibil de stabilit cea mai frumoasă profesie. Un lucru este sigur însă, cînd cineva spune acest lucru, înseamnă că își face datoria cu pasiune și dragoste de meserie. Așa cum o fac și eu de mulți așa cum și-o fac ani, marea majoritate dinșitre cei 80 de forjeri din echipa pe care o conduc. O să spuneți că ne lăudăm singuri dar, în acești trei ani ai cincinalului ne-am aflat mereu în avans cu sarcinile nale. Iată, de profesiapildă, în această lună avansul forjorilor față de secțiile noștri prelucrătoare este de 15 zile. Și acest lucru spune multe. Bănuiesc că ați cunoscut astfel, în toți acești ani, multe satisfacții și bucurii... — Firește, de un colectiv alături harnic și bine închegat, s-au tot adunat multe bucurii și facții: fruntaș în satistrecerea socialistă, îninovator fruntaș și, ca o supremă apreciere a comuniștilor, alegerea mea în comitetul de partid din întreprindere. Ce mai, sînt destule, dar, cea mai mare bucurie cred că este de a fi mulțumit aceea în fiecare zi de munca ta. L-am întrebat pe forjorul Vaida despre Gheorghe proiectele sale de N-a stat prea viitor, mult pe gînduri. Mi-a vorbit de faptul că dorința lui cea mai mare este să fie prin toate mijloacele, prin întreaga sa te cît mai util activitacolectivului din care face parte, iar munca lui să slujească intereselor societății. Și într-adevăr, într-o continuă afirmare, acestea sînt calitățile care trebuie să ne definească pe toți, ca personalități distincte ale societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. G. MARINESCU La finele primelor 10 zile din luna curentă, întreprinderea textilă Ardeleana, Industria cărnii, întreprinderea pentru industrializarea lap- Sporuri însemnate de produse telui, „Ardealul“ Cărei, întreprinderea „Tricotex“, „Solidaritatea“ și întreprinderea „23 August“ au produs suplimentar 87.000 m.l. țesături tip bumbac, 7.000 produse tricotate, 291 bucăți tone carne din care 82 tone carne porcine, 229 tone carne bovine și 4 tone preparate din carne, 8 tone unt proaspăt, 1.210 tone ulei comestibil și circa 1.800 aragazuri convenționale Pentru șantierele de construcții . Pentru a asigura cantitatea necesară de nisip și pietriș solicitată de numeroasele șantiere de construcții deschise în județ, colectivul de lucrători al Balastierei Apa a depus eforturi stăruitoare pentru a depăși sarcinile de plan asumate. Semnificativ, de la începutul anului planul producției marfă a fost îndeplinit în proporție de 176,3 la sută. Se evidențiază — și acest lucru este de cea mai mare importanță — ritmul aproape constant de livrare a agregatelor de balastieră, către beneficiari. Un exemplu : sarcina primei decade din aprilie a fost și ea depășită cu 12,1 la sută. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat in discuție și a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrătorilor din unitățile sistemului energetic național, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei și răspunderii la îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreținere și reparații în vederea creșterii siguranței în funcționarea sistemului energetic național. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătățiri proiectului de statut și să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regimul prețurilor și tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de prețuri și tarife pentru grupele și subgrupele de produse și servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale și ale comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu strictețe de către toate ministerele și unitățile economice. In cadrul ședinței, Comitetul Executiv stabilit ca Ministerul Finanțelor, Banca Națioanală, toate băncile și organele financiare să acționeze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanțelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulante, pentru îmbunătățirea generală a activității economico-financiare a tuturor unităților economice. Ministerele, împreună cu organele bancare sînt datoare să analizeze cu operativitate și de exigență situația fiecărei întreprinderi spirit ale cărei rezultate financiare sînt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situații și să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătățirea activității economice a unităților respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. Trei cooperative agricole de producție din județul Satu Mare distinse cu „Ordinul Muncii“ clasa I Prin Decret prezidențial a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I unui mare număr de cooperative agricole de producție, întreprinderi agricole de stat și asociații cooperatiste din întreaga țară, pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de dezvoltare a agriculturii socialiste, pentru obținerea în anul 1973 a unor recolte mari la hectar de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, struguri, legume și alte culturi. De asemenea, aceeași înaltă distincție a fost conferită unităților agricole socialiste care în anul trecut au realizat cele mai mari producții de lapte, carne, ouă, lînă sau sporuri însemnate în îngrășarea animalelor. Din județul Satu Mare au fost distinse cooperativele agricole de producție „Someșul“ din municipiul Satu Mare, care a realizat 8.626 kg porumb boabe la hectar; „Cămin“ din comuna Căpleni, care a realizat 46 978 kg sfeclă de zahăr la hectar; „Berveni“ din comuna Berveni, care a realizat 36.132 kg legume la hectar. 4 ÎN ZIARUL I....’ • / AZI Pagina a 2-a Cronica cu If! si raia Activitate rodnică pe odoarele Tășnadului Agendă comunală Vetiș Pagina a 3-a /țpsrtrȚ-țțțțți тстрот [UNK]а In primul trimestru al acestui an harnicul colectiv de muncitori de la Fabrica de sticlă „Victoria Muncii“ din Poiana Codrului au obținut realizări deosebite față de aceeași perioadă a anului trecut. Principalii indicatori de plan au fost substanțial depășiți n timp MĂSURILE ADOPTATE PENTRU COMATEREA EFECTELOR SECETEI In lumina Hotărîrii Secretariatului C.C. al P.C.R., organele județene de partid și de stat au adoptat recent un amplu program de măsuri pentru combaterea efectelor secetei în județul nostru. Pentru a urmări modul cure se traduc în viață aceste măsuri în unitățile agricole de stat, am solicitat un interviu tovarășului Vasile Manța, directorul Trustului județean al I.A.S — Ce măsuri au fost luate pentru folosirea la întreaga capacitate a sistemelor de irigat? — Unitățile noastre dispun de 3.957 ha teren amenajat pentru irigat. Avem în dotare 95 de agregate, din care doar 71 au funcționat pînă la apariția hotărîrii plenarei Comitetului județean de partid și a Consiliului popular județean. In prezent toate agregatele lucrează și am stabilit un nou program de funcționare a acestora. Echipele de lucrează în prezent motopompiști în schimburi a cîte 10 ore, iar două echipele de mutare a țevilor în trei schimburi, asigurînd executarea acestei operații pe tot parcursul celor 24 de ore ale zilei Ca urmare a acestor măsuri suprafața ce se udă zilnic s-a dublat. Am reușit ca pînă duminică seara să executăm o stropire pe 2.300 ha cu 800— 1.000 m.c. apă la ha și să efectuăm și a doua udare pe 250 ha. — Care este prioritatea stabilită de dv. la udarea culturilor? Udările se aplică toate culturile aflate în pentru perimetrul suprafețelor amenajate pentru irigat, dar acordăm prioritate legumelor (prima udare s-a executat pe toată suprafața de 80 ha legume), lucernierelor, ierburilor, leguminoaselor perene și cartofilor. Vom executa apoi udarea semănăturilor de toamnă și udările de aprovizionare pe terenurile ce vor fi semănate cu porumb. ■ Ce preocupări aveți pentru extinderea irigațiilor pe noi suprafețe prin identificarea și folosirea surselor de apă existente din rîuri, bălți, lacuri, pînză freatică etc.? — Noi nu avem planificată extinderea irigațiilor. Avînd în vedere însă seceta excesivă din această primăvară în toate unitățile noastre s-a acționat și se acționează cu răspundere tru a folosi tot ce se poate penîn vederea combaterii efectelor secetei. Voi aminti cîteva din măsurile luate de noi. La I.A.S. Vetis ,s-a introdus și captat apa pe toate canalele de desecare și se irigă circa 400 ha pășune, ghizdei și alte culturi, în afara celor 554 ha din cadrul sistemului de irigații. La I.A.S. Satu Mare, printr-o acumulare făcută recent s-au irigat 10 ha livadă intensivă. In ferma pomicolă Cehal I.A.S. Tășnad se folosește pentru udări apa din bazine bălți, în care scop a fost transisformat un agregat de aspersiune. Tot aici s-a cărat apă cu autocisterne pentru udarea celor 2.000 de piersici. Asemenea lucrări se fac și la fermele pomiviticole din Viile Satu Mare și Halmeu unde s-au stropit o parte din via pe rod și cea nou plantată. Interviu consemnat de MIHAI SAS (Continuare in pag. a 2-a) La C.A.P. Moftinu Mare semănatul porumbului se desfășoară în ritm susținut