Cronica, 1969 (Anul 4, nr. 1-52)
1969-08-02 / nr. 31
У T~ Proletari din toate țările, unict-vS! SĂPTÂMÎNAL POLITIC-SOCIAL-CULTURAL • ANUL IV • NR. 31 (182) • SÎMBATA 2 VIII 1969 • 12 PAGINI 1 LEU ENTUZIASM Sunt momente cind această permanență - unitatea întregii noastre națiuni în jurul Partidului — se manifestă plenar, la cea mai înaltă intensitate. Un asemenea moment îl trăiește acum întreaga țară, in așteptarea celui de-al X-lea Congres, eveniment care va avea profunde și multiple semnificații in viața politică, economică și socială a țării. Proiectele documentelor unui Congres, chemat să aprecieze prezentul țării și să-i contureze viitorul, au fost supuse prealabil dezbaterii întregului popor. Fiecare cetățean al patriei a putut astfel să mediteze asupra loor, să constate spiritul științific, înnoitor, gindirea vie, luciditatea și realismul întregii activități a Partidului, pusă in slujba prsperității națiunii noastre, a solidarității internaționale cu toate forțele ce luptă pentru pace și socialism. Rațiunilor limpezi ale politicii Partidului, întregul nostru popor le-a răspuns cu o adeziune absolută, cu emoționantă manifestare de dragoste și devotament fața de Partidul Comunist Român, de conducerea sa, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu - fiul cel mai iubit al acestui partid și al acestei țări. Iar adunările organizațiilor de partid, în conferințele municipale și județene, în largile adunări populare, ca o singură ființă, ca un singur glas, muncitorii uzinelor și fabricilor, constructorii de pe vastele șantiere, țăranii și cărturarii, scriitorii și artiștii, tinerii și vîrstnicii, toți cei ce formează acest popor viguros prin generozitate și dărnicie, au răspuns printr-un DA hotărît politicii partidului, planurilor sale lucide de prosperitate a națiunii noastre socialiste. Această adeziune - adevărat fenomen de masă - este bazată deopotrivă pe cunoașterea deplină a documenteor și pe actvitatea deplină și luc.da. Cifrelor și formularelor abstracte, gindul și inima noastra, le-a dat căldura dragostei general . Partam PartWului- secretarului său ge-Ne apare acum și mai pregnant spiritul practicii democratice, spirit profund încetățenit în viața socială și, ca atare, și faptul că fiecare hotârire fundamentală privind interesele și preocupările majore ale națiunii noastre socialiste, este o emanație a voinței tuturor, a întregului popor. Astfel putem spune că hotăririle ce vor fi luate la Congresul al X-lea vor fi hotăririle noastre, sinteza aspirațiilor și năzuințelor fiecăruia dintre noi față de viitorul patriei. Ne întoarcem acum privirea peste toți cei douăzeci și cinci de ani de cinci în această țară a răsunat ca niciodată glasul poporului, unde s-a impus voința sa, năzuințele sale cele mai sfinte de independență și suveranitate, de pace și omenie, și constatăm cu mîndrie că ne-am îmbogățit țara și pe noi înșine. Construind socialismul, poporul român și-a făurit o deplină independență și n-a încetat să fie solidar cu toate popoarele care luptă pentru cauza socialismului, pentru progresul și pacea omenirii. Pe acest fundament de inteligență și generozitate, de hărnicie și patriotism, care caracterizează astăzi România socialistă, se conturează personalitatea secretarului general al Partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, eminent militant al clasei muncitoare, al mișcării comuniste și muncitorești internaționale, înflăcărat patriot, devotat trup și suflet Partidului și Poporului. Numele său, numele acestui om, al celui mai iubit fiu al poporului român, al comunistului influctrat, al celui care își slujește cu dăruire totală țara și cauza internaționalismului socialist, numele tovarășului Nicolae Ceaușescu este astăzi pe buzele noastre, ale tuturora. Hotărîrea Conferinței de partid din București de a propune realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în înalta funcție de secretar general al Comitetului Central al Partidului se identifică organic cu grndul tuturor comuniștilor din țara noastră, cu gindul întregului popor. Comuniștii, toți oameni muncii, așteaptă cu legitimă emoție desfășurarea lucrărilor celui de al X-lea Congres al Partidului. Și gîndurile noastre, ale tuturor înseamnă o urare fierbinte, din inimă , succes deplin celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. CRONICA desen de V. NĂSCU POEZIA ACESTUI PĂMÎNT Pămîntul acesta de la Dunăre și Carpați a fost cununat cu cîntecul și poezia din toate timpurile. Frumusețea de neasemuit, bogățiile de tot felul, farmecul acestor meleaguri, dragostea și viața și moartea, au fost din vremi străvechi izvoare de inspirație pentru poetul popular anonim, pentru creatorul de doine și balade. Adăugind la acestea zbuciumata și glorioasa existență a poporului nostru ai căror eroi au intrat de mult în legende, vom avea, în mare, cadrul și motivele principale ale poeziei acestui pămînt minunat. Aici, în îngemănarea armonioasă dintre om și natură, în binecuvîntata diversitate geografică de la mare și cîmpie la deal și munte, aici unde istoria a sărpat adînci cute de durere și tainăi și înălțare în ființa acestui popor, aici și numai aici putea să se nască și s-a născut Meșterul Manole, Toma Alimoș și neasemuita Mioriță. Aceste mari poeme populare, ca și altele, reflectă momente ale timpului social și istoric, fiind așadar, prin excelență, repere de maximă manifestare de creație ale sufletului nostru în acest spațiu carpato-dunărean. Poemele istorice, baladele și legendele, alături de doine, cîntece de nuntă, bocete etc. sînt determinante ale geniului nostru popular, dînd o culoare profund autohtonă, de mare valoare eposului românesc. Poate nimeni ca poetul anonim, creatorul inspirat al acestor mari frumuseți, nu a avut revelația și nu a simțit atît de profund timpul istoric în curgerea sa, trăindu-l atît de tragic și de înălțător, dăruindu-i-se, eternizîndu-l. De aici și simțul acut al poporului nostru la faptul istoric, dragostea nețărmurită față de înaintașii noștri, respectul și cultul trecutului, al strămoșilor ai căror legatari demni sîntem aici, noi cei de astăzi. Poezia acestui pămînt, adevărata poezie a acestui pămînt, s-a dezvoltat, cum era și firesc, torcîndu-se din aceste tradiții de milenii istorice ale ființei noastre, marii poeți de la Văcărești și pînă în zilele noastre fiind, prin tot ce au dat mai bun, suflet din sufletul și trup din trupul acestui popor. Aceasta, firește, în acceptul larg și generos al cuvîntului. Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Goga, Bacovia, Arghezi, Barbu, Blaga sînt mari poeți fiindcă sînt în primul rînd mari poeți naționali — fiind, într-un fel sau altul, mari voci românești în pantheonul literelor universale. Și, totodată, marii poeți au fost mari iubitori ai acestui pămînt, au fost mari români, care, asemenea voievozilor și domnilor, au luptat, pe măsura geniului lor, pentru slava și propășirea patriei și poporului. Am în vedere, desigur, ansamblul operei acestor poeți și al altora, înțelegînd aici nu numai Radu Cârneci (Continuare în pag. 3-a) ÎN CELELALTE PAGINI: PROZĂ • POEZIE • CRONICI • INTERVIURI • COMENTARII • TRADUCERI • ARTICOLE