Cronica, 1969 (Anul 4, nr. 1-52)

1969-08-02 / nr. 31

У T~ Proletari din toate țările, unict-vS! SĂPTÂMÎNAL POLITIC-SOCIAL-CULTURAL • ANUL IV • NR. 31 (182) • SÎMBATA 2 VIII 1969 • 12 PAGINI 1 LEU ENTUZIASM Sunt momente cind această permanență - unitatea întregii noastre națiuni în jurul Parti­dului — se manifestă plenar, la cea mai înaltă intensitate. Un asemenea moment îl trăiește acum întreaga țară, in așteptarea celui de-al X-lea Congres, eveniment care va avea pro­funde și multiple semnificații in viața politică, economică și socială a țării. Proiectele documentelor unui Congres, chemat să aprecieze prezentul țării și să-i contureze vii­torul, au fost supuse prealabil dezbaterii întregu­lui popor. Fiecare cetățean al patriei a putut ast­fel să mediteze asupra loor, să constate spiritul științific, înnoitor, gindirea vie, luciditatea și rea­lismul întregii activități a Partidului, pusă in slujba prsperității națiunii noastre, a solidarită­ții internaționale cu toate forțele ce luptă pen­tru pace și socialism. Rațiunilor limpezi ale poli­ticii Partidului, întregul nostru popor le-a răs­puns cu o adeziune absolută, cu emoționantă manifestare de dragoste și devotament fața de Partidul Comunist Român, de conducerea sa, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu - fiul cel mai iubit al acestui partid și al acestei țări. Iar adunările organizațiilor de partid, în conferin­țele municipale și județene, în largile adunări populare, ca o singură ființă, ca un singur glas, muncitorii uzinelor și fabricilor, constructorii de pe vastele șantiere, țăranii și cărturarii, scri­itorii și artiștii, tinerii și vîrstnicii, toți cei ce formează acest popor viguros prin generozitate și dărnicie, au răspuns printr-un DA hotărît po­liticii partidului, planurilor sale lucide de pros­peritate a națiunii noastre socialiste. Această adeziune - adevărat fenomen de masă - este bazată deopotrivă pe cunoașterea deplină a documenteor și pe a­­ctvitatea deplină și lu­­c.da. Cifrelor și formularelor abstracte, gindul și inima noastra, le-a dat căldura dragostei ge­neral . Partam PartWului- secretarului său ge-Ne apare acum și mai pregnant spiritul practicii democratice, spirit profund încetă­țenit în viața socială și, ca atare, și fap­tul că fiecare hotârire fundamentală privind interesele și preocupările majore ale națiunii noastre socialiste, este o emanație a voinței tu­turor, a întregului popor. Astfel putem spune că hotăririle ce vor fi luate la Congresul al X-lea vor fi hotăririle noastre, sinteza aspirațiilor și năzuințelor fiecăruia dintre noi față de viitorul patriei. Ne întoarcem acum privirea peste toți cei douăzeci și cinci de ani de cinci în această țară a răsunat ca niciodată glasul poporului, unde s-a impus voința sa, năzuințele sale cele mai sfinte de independență și suveranitate, de pace și omenie, și constatăm cu mîndrie că ne-am îmbogățit țara și pe noi înșine. Con­struind socialismul, poporul român și-a făurit o deplină independență și n-a încetat să fie solidar cu toate popoarele care luptă pentru cauza socialismului, pentru progresul și pacea omenirii. Pe acest fundament de inteligență și gene­rozitate, de hărnicie și patriotism, care carac­terizează astăzi România socialistă, se contu­rează personalitatea secretarului general al Partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, eminent militant al clasei muncitoare, al mișcării comu­niste și muncitorești internaționale, înflăcărat patriot, devotat trup și suflet Partidului și Po­porului. Numele său, numele acestui om, al ce­lui mai iubit fiu al poporului român, al comu­nistului influctrat, al celui care își slujește cu dăruire totală țara și cauza internaționalismu­lui socialist, numele tovarășului Nicolae Ceaușes­cu este astăzi pe buzele noastre, ale tuturora. Hotărîrea Conferinței de partid din București de a propune realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în înalta funcție de secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului se iden­tifică organic cu grndul tuturor comuniștilor din țara noastră, cu gindul întregului popor. Comuniștii, toți oameni muncii, așteaptă cu legitimă emoție desfășurarea lucrărilor celui de al X-lea Congres al Partidului. Și gîndurile noastre, ale tuturor înseamnă o urare fierbinte, din inim­ă , succes deplin celui de-al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Român. CRONICA desen de V. NĂSCU POEZIA ACESTUI PĂMÎNT Pămîntul acesta de la Dunăre și Car­­pați a fost cununat cu cîntecul și poezia din toate timpurile. Frumusețea de nea­semuit, bogății­le de tot felul, farmecul a­­cestor meleaguri, dragostea și viața și moartea, au fost din vremi străvechi iz­voare de inspirație pentru poetul popular anonim, pentru creatorul de doine și ba­lade. Adăugind la acestea zbuciumata și glorioasa existență a poporului nostru ai căror eroi au intrat de mult în legende, vom avea, în mare, cadrul și motivele principale ale poeziei acestui pămînt mi­nunat. Aici, în îngemănarea armonioasă dintre om și natură, în binecuvîntata di­versitate geografică de la mare și cîmpie la deal și munte, aici unde istoria a săr­­pat adînci cute de durere și tainăi și înăl­țare în ființa acestui popor, aici și numai aici putea să se nască și s-a născut Meș­terul Manole, Toma Alimoș și neasemuita Mioriță. Aceste mari poeme populare, ca și altele, reflectă momente ale timpului social și istoric, fiind așadar, prin exce­lență, repere de maximă manifestare de creație ale sufletului nostru în acest spa­țiu carpato-dunărean. Poemele istorice, baladele și legendele, alături de doine, cîntece de nuntă, bocete etc. sînt deter­minante ale geniului nostru popular, dînd o culoare profund autohtonă, de mare valoare eposului românesc. Poate nimeni ca poetul anonim, creatorul inspirat al acestor mari frumuseți, nu a avut reve­lația și nu a simțit atît de profund timpul istoric în curgerea sa, trăindu-l atît de tra­gic și de înălțător, dăruindu-i-se, eternizîn­­du-l. De aici și simțul acut al poporului nostru la faptul istoric, dragostea nețărmu­rită față de înaintașii noștri, respectul și cultul trecutului, al strămoșilor ai căror le­gatari demni sîntem aici, noi cei de astăzi. Poezia acestui pămînt, adevărata poezie a acestui pămînt, s-a dezvoltat, cum era și firesc, torcîndu-se din aceste tradiții de milenii istorice ale ființei noastre, marii poeți de la Văcărești și pînă în zilele noas­tre fiind, prin tot ce au dat mai bun, su­flet din sufletul și trup din trupul acestui popor. Aceasta, firește, în acceptul larg și generos al cuvîntului. Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Goga, Bacovia, Arghezi, Barbu, Blaga sînt mari poeți fiindcă sînt în primul rînd mari poeți naționali — fiind, într-un fel sau altul, mari voci românești în pan­­theonul literelor universale. Și, totodată, marii poeți au fost mari iubitori ai aces­tui pămînt, au fost mari români, care, a­­semenea voievozilor și domnilor, au luptat, pe măsura geniului lor, pentru slava și propășirea patriei și poporului. Am în vedere, desigur, ansamblul operei acestor poeți și al altora, înțelegînd aici nu numai Radu Cârneci (Continuare în pag. 3-a) ÎN CELELALTE PAGINI: PROZĂ • POEZIE • CRONICI • INTERVIURI • COMENTARII • TRADUCERI • ARTICOLE

Next