Cronica, 1994 (Anul 29, nr. 1-24)

1994-01-16 / nr. 2

Eminescu sau codul genetic al culturii române Fiecare dintre noi se verifică în raport cu Eminescu și descoperă că modelul este mai complex decât sine. Reacțiile sunt diferite. Unii se înfurie și încearcă să nege, alții acceptă. Dintre cei care acceptă, unii nu înțeleg adevărul Eminescu și spun că aici s-a strecurat un mister. Care este adevărul Eminescu ? Iată adevărul Eminescu . Eminescu este creatorul limbii literare române ; Eminescu este creatorul limbajelor culturale ; Eminescu este creatorul limbajului poetic românesc ; Eminescu este creatorul sensibilității noastre moderne . Eminescu este mai mult decât atât , este codul genetic al culturii române. II La aniversară Pașii Poetului au sfințit în vre­melnica trecere lumească străzile multor orașe și capitale. Nicăieri însă nu s-au încrustat cu atâta i­­remediabilă patimă precum în col­bul bătrânului Eș, care l-a întâmpi­nat cu Teiul, Dragostea și Marii Săi Prieteni. La 144 de ani de când Mecca literaturii române s-a stră­mutat la Ipotești, cea care îngri­jește semnele veșniciei Poetului cu­prinse în paginile cărților, bibliote­ca, le aduce cu pioșenie în fața cititorilor. Expoziția de carte „Pașii Poetului prin Iași“ reunește lucrări de referință de și despre Eminescu, ediții rare ilustrate de maeștri ai penelului prezentate în spațiul ex­­pozițional al Bibliotecii județene „Gh. Asachi“, „Colecția Eminesci­ana. omagiul Iașilor adus poetu­lui“, „Eminescu — Veronica Micle“, „O mare prietenie Eminescu — Ion Creangă“, „Eminescu bibliotecar“, „Ediții eminesciene tipărite la Iași“, „Eminescu redactor la „Curierul de Iași“, „Eminescu revizor școlar și profesor“ sunt secțiunile care în­cearcă să acopere tot ceea ce Poe­tul a atins cu gândul, făptura și su­fletul la Iași. Vineri, 14 ianuarie, expoziția fost vernisată la sediul Bibliotecii, a având ca invitat pe criticul și is­toricul literar Virgil Cuțitaru, re­putat eminescolog, cunoscut pentru contribuția sa ca editor la tipărirea a numeroase lucrări de și despre E­­minescu. Cornelia Gheorghiu de la Teatrul Național din Iași a oferit un sen­sibil și inspirat recital de poezie „Pomi Luceafărul“. O plăcută surpriză au constitu­it-o Constantin Lazăr și Adrian Dîr­­țu, studenți la Academia de arte din Iași, clasa prof. M. Babii. Recitalul de chitară pe care l-au prezentat în duet a adus armonia muzicii u­­nor mari compozitori clasici cu o deosebită virtuozitate și acuratețe. La filialele din cartierele Nicolina, Alexandru cel Bun și Vasile Lupu, bibliotecile au fost gazdele recita­lurilor de poezie eminesciană sus­ținute de elevii școlilor generale din zonă. Expoziții de carte, recitaluri, me­se rotunde au fost organizate și la bibliotecile comunale din Aronea­­nu, Bălțați, Belcești, Cotnari, Du­­mești, Grajduri, Mircești, Miroslava, Ruginoasa, Țibănești și altele. VaL TALPALARU La steaua La steaua care-a răsărit E­ o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum în depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit încet pe cer se suie . Era pe când nu s-a zărit. Azi o vedem, și nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte­ adâncă, Lumina stinsului amor se urmărește încă. Eminescu—39 Sâmbătă, 15 ianuarie, în cadrul Zilelor Eminescu, la M­uzeul „Mihai Eminescu“ a avut loc vernisarea expoziției de pictură, cu titlul de mai sus, a artistei plastice Florența Ionescu. Invitați : acad. C-tin Ciopraga, și criticul de artă Valentin Ciucă. Expoziția reunește 39 de tablouri inspirate din tot atâtea poe­zii aparținând diferitelor vârste creatoare ale lui Eminescu. De­mersul plastic al artistei este temerar , intenția sa a fost sa des­copere echivalențe imagistice ale straturilor de semnificații poe­tice, subsumabile, însă, rigorilor specifice artei picturale. Acad. C-tin Ciopraga, după ce observă că spiritul creator post-eminescian stă sub semnul spiritualității marelui poet, face o scurtă dar pertinentă analiză a lucrărilor expuse, apreciind ori­ginalitatea intenției artistice, aducând însă și obiecții privind, m­ai ales, tehnica culorii. Criticul de artă Valentin Ciucă face un scurt istoric al ex­periențelor picturale de aceeași natură cu cea a Florenței Iones­­cu și demonstrează că demersurile artistice de acest tip rămân o frumoasă utopie: în încheierea manifestării, actrița Constanța Lercă, de la Teatrul Național din Iași, a susținut un emoționant recital di­n lirica eminesciană.­­ în sală, un public numeros și divers : oameni de cultură, studenți, elevi, militari etc. Pelerinaj la Luceafăr După un scenariu conceput de actrița Cristina Ciubotaru, de la Teatrul LUCEAFĂRUL, sâmbătă, 15 ianuarie, s-a desfășurat un pelerinaj aniversar. Un grup de actori, studenți la Academia de Arte „G. Enescu“ și elevi, după un scurt moment artistic la Teatrul LUCEAFĂRUL, a pornit, la căderea serii, spre Grădina Copou, cântând colinde pe versuri eminesciene. Punctul final al pelerinajului a fost Muzeul­­ Eminescu, unde a continuat evo­carea prin versuri și muzică a poetului Codru din Muzeul „Mihai Eminescu“ (Grădina Copou) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------forum cultural

Next