Cronica, 1994 (Anul 29, nr. 1-24)
1994-01-16 / nr. 2
Eminescu sau codul genetic al culturii române Fiecare dintre noi se verifică în raport cu Eminescu și descoperă că modelul este mai complex decât sine. Reacțiile sunt diferite. Unii se înfurie și încearcă să nege, alții acceptă. Dintre cei care acceptă, unii nu înțeleg adevărul Eminescu și spun că aici s-a strecurat un mister. Care este adevărul Eminescu ? Iată adevărul Eminescu . Eminescu este creatorul limbii literare române ; Eminescu este creatorul limbajelor culturale ; Eminescu este creatorul limbajului poetic românesc ; Eminescu este creatorul sensibilității noastre moderne . Eminescu este mai mult decât atât , este codul genetic al culturii române. II La aniversară Pașii Poetului au sfințit în vremelnica trecere lumească străzile multor orașe și capitale. Nicăieri însă nu s-au încrustat cu atâta iremediabilă patimă precum în colbul bătrânului Eș, care l-a întâmpinat cu Teiul, Dragostea și Marii Săi Prieteni. La 144 de ani de când Mecca literaturii române s-a strămutat la Ipotești, cea care îngrijește semnele veșniciei Poetului cuprinse în paginile cărților, biblioteca, le aduce cu pioșenie în fața cititorilor. Expoziția de carte „Pașii Poetului prin Iași“ reunește lucrări de referință de și despre Eminescu, ediții rare ilustrate de maeștri ai penelului prezentate în spațiul expozițional al Bibliotecii județene „Gh. Asachi“, „Colecția Eminesciana. omagiul Iașilor adus poetului“, „Eminescu — Veronica Micle“, „O mare prietenie Eminescu — Ion Creangă“, „Eminescu bibliotecar“, „Ediții eminesciene tipărite la Iași“, „Eminescu redactor la „Curierul de Iași“, „Eminescu revizor școlar și profesor“ sunt secțiunile care încearcă să acopere tot ceea ce Poetul a atins cu gândul, făptura și sufletul la Iași. Vineri, 14 ianuarie, expoziția fost vernisată la sediul Bibliotecii, a având ca invitat pe criticul și istoricul literar Virgil Cuțitaru, reputat eminescolog, cunoscut pentru contribuția sa ca editor la tipărirea a numeroase lucrări de și despre Eminescu. Cornelia Gheorghiu de la Teatrul Național din Iași a oferit un sensibil și inspirat recital de poezie „Pomi Luceafărul“. O plăcută surpriză au constituit-o Constantin Lazăr și Adrian Dîrțu, studenți la Academia de arte din Iași, clasa prof. M. Babii. Recitalul de chitară pe care l-au prezentat în duet a adus armonia muzicii unor mari compozitori clasici cu o deosebită virtuozitate și acuratețe. La filialele din cartierele Nicolina, Alexandru cel Bun și Vasile Lupu, bibliotecile au fost gazdele recitalurilor de poezie eminesciană susținute de elevii școlilor generale din zonă. Expoziții de carte, recitaluri, mese rotunde au fost organizate și la bibliotecile comunale din Aroneanu, Bălțați, Belcești, Cotnari, Dumești, Grajduri, Mircești, Miroslava, Ruginoasa, Țibănești și altele. VaL TALPALARU La steaua La steaua care-a răsărit E o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum în depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit încet pe cer se suie . Era pe când nu s-a zărit. Azi o vedem, și nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte adâncă, Lumina stinsului amor se urmărește încă. Eminescu—39 Sâmbătă, 15 ianuarie, în cadrul Zilelor Eminescu, la Muzeul „Mihai Eminescu“ a avut loc vernisarea expoziției de pictură, cu titlul de mai sus, a artistei plastice Florența Ionescu. Invitați : acad. C-tin Ciopraga, și criticul de artă Valentin Ciucă. Expoziția reunește 39 de tablouri inspirate din tot atâtea poezii aparținând diferitelor vârste creatoare ale lui Eminescu. Demersul plastic al artistei este temerar , intenția sa a fost sa descopere echivalențe imagistice ale straturilor de semnificații poetice, subsumabile, însă, rigorilor specifice artei picturale. Acad. C-tin Ciopraga, după ce observă că spiritul creator post-eminescian stă sub semnul spiritualității marelui poet, face o scurtă dar pertinentă analiză a lucrărilor expuse, apreciind originalitatea intenției artistice, aducând însă și obiecții privind, mai ales, tehnica culorii. Criticul de artă Valentin Ciucă face un scurt istoric al experiențelor picturale de aceeași natură cu cea a Florenței Ionescu și demonstrează că demersurile artistice de acest tip rămân o frumoasă utopie: în încheierea manifestării, actrița Constanța Lercă, de la Teatrul Național din Iași, a susținut un emoționant recital din lirica eminesciană. în sală, un public numeros și divers : oameni de cultură, studenți, elevi, militari etc. Pelerinaj la Luceafăr După un scenariu conceput de actrița Cristina Ciubotaru, de la Teatrul LUCEAFĂRUL, sâmbătă, 15 ianuarie, s-a desfășurat un pelerinaj aniversar. Un grup de actori, studenți la Academia de Arte „G. Enescu“ și elevi, după un scurt moment artistic la Teatrul LUCEAFĂRUL, a pornit, la căderea serii, spre Grădina Copou, cântând colinde pe versuri eminesciene. Punctul final al pelerinajului a fost Muzeul Eminescu, unde a continuat evocarea prin versuri și muzică a poetului Codru din Muzeul „Mihai Eminescu“ (Grădina Copou) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------forum cultural