Curentul, martie 1928 (Anul 1, Nr. 51-80)

1928-03-01 / nr. 51

A Isncep&si apară interesantul roman: Mireasa Cilin!«! sau Plierea ,ralistul ROMAN DE MARE SENZAȚIE am­ îndoiala­ incaltaminte* SCHUL este cea mai toainica » eleganta „SALVATOR“ .abinel medical fondat 190b de medic specialiști pentru boale­ Venerice­, Sifilis și Piei Tratamentul blenoragiei și a com­­­plicațiilor sale la barbafi (prostatite cistite) si la femei (m­etrite ovaro­­salpingitei prin Diatermia Roucayrol practicata sp. Laribofsiere Paris controlul Digg. SIPILISUI III prin ANALIZH sângelui Ultramicroscopie — t asag­­u o’iaâ”*! 9 sânga Teatrul National — București consult 11­1 si b—9­ Telefon 30.31 Statul-amfibă­ ­ CONTINUARE DIN PAG. I­a) d­oare. De ce Dumnezeu țin toți, atunci, ca poporul românesc, or­ganism complex și constituit din nenumărate organe, să nu aibă, pentru a comunica cu viața,­­ decât un singur organ, —• și acela electrocutat de obsesiuni pan­­stymple ? Dymion Publicație Noi, Primarul Orașului Bârlad, aducem la cunoștința generală că in ziua de 20 Martie 1928, la orele 10 dimineața, se va ține licitație publică in cancelaria acestei pri­mării pentru instalarea unei pom­pe cu electro-motor inclusiv dife­rite amenajări la castelul d­e apă din ocolul de vite din orașul Bâr­lad. Condițiunile se pot­­ vedea în cancelaria Serviciului Contabilită­ții în orice zi de lucru între orele 1—12 și­­ 15-18. Licitația pe va­­ine cu oferte si­gilate. Ofertele vor fi însoțite de o ga­ranție provizorie de 10 la sută din sursa oferită. Textul are 72—8% inclusiv din legea contabilității publice se va aplica la tinerea licitației. p. Primar, ss) Șt- Ga­văi, Șeful Rentabilității, (ss) L Duda Na 18.'3».-­ ' Își'7 Decembrie 30. ..........— xox——*----­ Activitatea culturală la soroca SOROCA. — In fiecare Dumi­nică centrul cultural de sub pre­zidenția d-lui Ștefan Safta, preșe­dintele Tribunalului Soroca, v vne șezători în localul Ateneului Po­pular. La 26 a­­nut conferință d. maior D. Costinescu d­e la Cercul de Re­crutare Soroca, tratând chestiunea transmiterea și recepția radiului, având un foarte mare succes, și d. Gh. Stănescu, directorul Școalei Normale, prin cuvintele sale răs­picate, a­ recitat diverse bucăți de Gh­eorghe Coșbuc. Intre pauze fanfara școalei nor­male a distrat publicul. Șezătoarea a luat sfârșit la o­rele 17. -xox­ farmaciile de serviciu Azi 29 Februarie, 1928 A. Th. Chiale, calea Șerban Vodă 258 ; D. Adamovici, calea Griviței 81 ; Al. Albini, calea Vic­toriei 86 ; Gh. Hotăranu str. Va­­sile Lascăr 77; G. Păltinescu, bulev. Ferdinand 104 ; M. Tran­­dafiresci calea Dorobanț­lor 8 Al. Seiss, str. Dr. Felix 67 ; Ia­­cob Ropanovîci calea 13 Septem­­brie S3 ; Gh. Urseanu, str. Colo­nel Oreza 8 bis : Dr. Lup. Geor­­gescu, șos. Cotroceni 15 bis . Vie Toanid.Istrada sfinții Apostoli 59 Dr. Gh. Sima, str. II Iunie 28 I. Stâne«*«, et­rfța Trai­a­ne 64 -66.; Farmacia­­­ Sf. Nicolae”, calea Rahovei 237. Informațiuni Astăzi la orele 9.30 dim., va avea loc la ministerul d­e finanțe ședin­ța delegației economice a guver­nului, sub președinția d-lui Vinti- Brătianu. Pentru a evita coincidentele za ni ar fi putut să o priveze de anii din invitații săi, Asociațiunea Corespondenților Presei străine din România, este nevoită de a amâna — cu o săptămână — Ceaiul Aso­ciației Cor. Pr. Str. din România care fusese anunțat pentru Luni 27 Februarie la Athenee Palace. Invitațiile individuale urmează sa fie expediate la vreme. Domnii membri ai Asociației sunt convocați în adunare gene­rală, în localul Agenției „Rador” pentru ziua de Duminică 26 Fe­bruarie, ora­ 11 a. m. In caz când numărul statutar de membri nu se va întruni la data fixată, adunarea se va tine cu orice număr de membri în ziua de 4 Martie, aceeași oră. Domnii membri ai Asociațiunei sunt rugați a răspunde acestei convocări personal sau prin man­datarii lor, și a semmala biurou­­lui eventualele omisiuni ale mem­brilor cari, din cauza lipsei adre­sei lor, nu au primit la timp con­vocarea. Membrii comisiei centrale a contribuțiunilor directe, se vor întruni Vineri dimineață, sub președinția d-lui Cezar Simio­­nescu. Joi la ora 9 seara, la Casa Școa­­lelor, d-l ministru dr. Angelescu a convocat pe toți domnii profesori secundari din Capitală pentru a le face un expozeu asupra legii iovatămnntului secundar, ce ur­mează să o depună în parlament Ministerul instrucției a co­municat școalelor particulare, că pentru a li se elibera autori­zații definitive de funcționarea lor și corpului lor didactic, tre­buie să plătească taxele de publi­care a acestor autorizațiuni în „Mo­nitorul Oficial” prin ad­țiile fi­nanciare respective. Aceste taxe sunt: 250 lei pen­tru autorizația de funcționar­e a școalei și câte 100 lei pentru fie­care membru al corpului didactic al școalei, care are în prealabil aprobarea ministerului. Ministerul instrucției aduce la cunoștința tuturor ziarelor și re­vistelor ce apar în Capitală și pro­vincie că nu li se va plăti abona­mentul dacă nu au o aprobare în prealabil din pamtea ministerului Condamnarea bandei Braidabura la Cartea cu Juri Chișinău Chișinău, 28,.­— Astăzi s’a ju­decat la Curtea cu juri din Chișinău procesul vestiților bandiți Vasile Zveaghin, Vladi­mir Brandabura și Vasile Ro­­manenco, acuzați de asasinarea comerciantului Reitih în Sep­tembrie 1926, iar cu banii jefu­iți au plecat la București, un­de au asasinat pe soții Roset, din calea Dud­ești și pentru ca­re au fost condamnați la munca silnică pe viață. Curtea cu juri din Chișinău ținând seamă că au la activul lor o condamnare la muncă sil­nică pe viața, le-a acordat cir­cumstanțe atenuante și a con­damnat pe Vasile Sveaghin, la zece ani închisoare silnică, pe Vladimir Brandabura la șase ani și pe Vasile Romanenco la patru ani închisoare. ■ o—gs—3EOX-—­ Consiliul de Răboiu Iași și procesulii D. Colea Iași 28.­­ Consiliul de război al diviziei IV București a re­deschis procesul lui Nicolae D. Cocea acuzat că 1918 ar fi co­mis crima contra siguranței statului in favoarea Rusiei So­vietice. . Consiliul de război București a trimis dosarul consiliului de război Iași pentru continuarea cercetărilor. După examinarea dosarului de prim comisar re­gal Manolache și-a declinat competiția întrucât faptele s-ar fi petrecut pe teritoriul unui stat vecin. "'----------xox ■ ----— Azi sosește în Capitală prin­țul Paul al Iugoslaviei. Principele Paul va rămâne în țară până la plecarea reginei Marioara a Iugoslaviei. Secretariatul facultății de te­ologie aduce la cunoștință că va elibera cartele de masă nu­mai azi, în orele de secretariat. Eni dimineață a avut loc o șe­dință festivă a membrelor Asocia­ției Creștine a femeilor române, în localul cantinei muncitorești de pe cheiul Dâmboviței. Au participat regina Marioara a Iugoslaviei, principesa Ileana. 1. Inculeț ministrul sănătății, Hr. Costinescu primarul Capitalei, C. Dinescu secretarul general al mi­nisterului muncei, gen. Nicoreanu. Principesa Ileana a relevat im­portanta asociației. In urmă principesa Ileana a îm­părțit insigne nouilor aderente, de­­corațiuni membrelor comitetului și steaguri grupurilor din Asociație, întrucât unele școale particu­lare, în funcționarea și gestiunea lor, se întemeiază pe deciziuni și aprobări ce li s’au acordat în tre­cut — în mod temporar și cu totul excepțional — precum ținerea de examene, înscrieri, modificări de orarii etc. ministerul le pune în vedere că asemenea deciziuni și aprobări nu mai au valabilitate le­gală. Funcționarea tuturor școalelor particulare se va menține, numai dacă este în conformitate cu legea și regulamentele în vigoare. Ministerul instrucțiunei a dispus ca formularele de diplome, certifi­catele, adeverințele de studii, etc. pentru școalele minoritare să poată fi imprimate de către susți­nătorii acestor școale. Aceștia, vor înainta, prin in­spectorate, modele de astfel de formulare, ministerul rezervân­­du-și dreptul să stabilească mo­delul tip, pe grade de învăță­mânt și categorii de școale, modele ce se vor putea imprima în urmă. Cursurile facultății de teolo­gie și secretariatul acestei fa­cultăți s’au instalat în localul facultății de litere, deoarece la vechiul local vor începe repa­rații dela 1 Martie cor. Deasemenea cancelaria rec­toratului se va muta în acelaș local. Cursurile facultăți de drept se țin deocamdată în vechiul lo­cal al Universității, Combaterea tibentfozei In jud. Iași Iași, 28. — La inspectoratul sanitar din locali­tat s’au întru­nit d-nii d-rn Cazacu secretar general al Sănătății publice, d. profesor Ciucă, directorul labo­ratorului bacteriologic, dr. Va­­silescu, medic șef al județului și Tănăsescu, medic șef al ora­șului hotărând de la 1 Martie, obligativitatea ca toți copiii sa fie vaccinați contra tuberculo­zei, vaccinarea se va face la dispensăriile comunale.­ ­i!S»;l------XOX-------------— Senatul Universitar Ii­i și Funcia Un­versitară Regele­ Ferdinand­ I Iași 28. — Majestatea Sa Regina Maria ta adresat Senatului uni­versitar cerându-i părerea asupra punctului său de vedere referitor la „Fundațiunea Regele Ferdinand I. Senatul universitar a făcut un lung raport M. S. Reginei, arătând necesitatea construirei unui local, în­ici un caz cumpărarea lui, pe motiv că nu s’ar putea corespunde cerinților unei asemenea instituții. —...... xox CARNETUL ZILEI Eminescu la Cluj Un prieten drag,, ca suflet de aur, îmi așterne intro scrisoare cateva informațiuni. De acolo din orașul muzicii și al oamenilor cres­cuți în eleganța manierei și a poli­­teței, dintre zidurile universitare ale Vienei, Imni vorbește­ de unele dificultăți prăvălite între tranda­firii unor nobile sentimente. Ele, dificultățile­, nu pot fi­ firește, de­cât spinii unor mizerii materiale. „România Juna" este una din rarile societăți studențești, care aduce omagiul său unui trecut de luminoasă tradiție­, prin activita­tea d­, rodnică și spornică. Societatea vieneză a studenților români a încheiat un contract cu scul­pionii O. Tran, în­ virtutea căruia la 15 Septembrie a.­­c., când frunzele se îmbolnăvesc de scarla­tină și greerii târâte mai solitar, se va înălța în scarul pe tid soclu de marmoră, intre castanii sân­gerii și ruginii ale parcului din Cluj, chipul melancolic al marelui mort de la heliu, turnat în bronz Dip truda omagială a Româ­niei June" s-au îm­plinit aproape jumătate din îndatoririle emiflad­­ate față de scu­lptorul O. Han. Societatea mai are vreo 11­ 000 lei. Pentru stingerea integrală a obli­gațiilor contractuale, ar mai fi trebuit încă vreo 110.000 lei. Nu este o sumă exasperantă. Dar nici mică. Mai ales pentru unii stu­denți cu contele roase în biblio­teci. Membrii „României June" nu vreau să facă apel la noblețea dărniciilor, dar, vedeți, toată de­saga averii lor este deșertată. Pe vremea trapnelelor și a catedrale­lor sfărâmate, unghiile lacome ale statului habsburgic s’au înfipt, hrăpărețe, în averea toata a Ro­mâniei June" (în su­m­a de peste un milion și jumătate lei), ca în­tră interna pradă, de războiu a molodului austriac. Totuși, în toamna cu căderi de stele, făptura materială a duhului eminescian va sa domine parcul cu lac verzui și lebede de zăpadă. Este cea dintai o statuie a lui Mi­hail Eminescu, cel dintâiu oma­giu sufletesc, cea dintâiu închinare ridicată in inima Ardealului. Un sentiment religios, un fior mistic ar trebui să străbată toate fibrele Carpaților. . . >5», totuși, cât de părăsit este Eminescu! Cât de uitat! Numai studenții săraci cu picături de lu­mini în ochi se mai gândesc la el. Ah, Ardealul meu, nu crezi că ar trebui să-ți torni și tu recunoș­tința în bronzul acela pe care îl creează aici, în Capitala tuturor canaliilor, sculptorul Han? Nu crezi Ardealul meu, drag și bles­temat, că ai eterne îndatoriri față de poetul care te-a iubit atât de mult? Și cum nimeni nu te va mai iubi ? Deși el a suferit și a flămânzit numai în Ardeal. Da, Ardealul meu, a suferit și a flă­mânzit. Dar nimeni nu se va gândi că are îndatorirea să așeze prinosul unei marmore la statuia singura­ticului dela Botoșani. Totul este nemernicie, ingra­titudine și ipocrizie. Altceva ni­mic, nimic, nimic. Sever Stoica Procesai de calnmre Sutn-depntat Bragnmireseu Iași, 28. — Fostul deputat a­verescan Enric Șuțu­, a fost dat în judecată pentru calomnie prin presă, de deputatul Petre Dragomirescu. Tribunalul judecând proce­sul, d. Șuțu a fost condamnat la 1000 lei amendă. La aple Curtea, judecând din nou procesul d-lui Șufu, l-a a­­ch­itat pe baza amnistiei. ■ [UNK] xox---— Ancheta Imnotriva directorului liceului SOROCA.­­ Ziarele au publi­cat un comunicat al Asociației corpului didactic, prin care se a­rată că parchetul a clasat cerce­tarea împotriva d-lui Toronteev, di­rectorul liceului „A. D. Xenopol” învinuit de luare de mită a 20.000 lei pentru promovarea a 2 elevi, din comunicat reeșia, ca informa­­ția o define dela parchet, ceea ce nefiind adevărat, parchetul i’a sesizat și va trage la răspun­dere pe autorii comunicatului. Rec­la­ma­țiunea împotriva d-lui Toront­­cev nu s’a clasat ci este în curs de cercetare. De asemenea continuă instruc­ția,­ împotriva unui parlamentar acuzat că ar fi primit bani pentru facerea unor numiri în în­vățământul primar. -xox- Ajutorarea studențimei CLUJ. 27. — De­oarece în Cluj sunt nenumărați studenți săraci și fără nici un ajutor, primăria locală, pentru a ușura situația ne­norocită a acestora, la cererea u­­nei delegații studențești, a promis un ajutor lunar de 25.000 lei. ■­ jțoX —r—> Epidemia de scarlatini In jud. Botoșani IAȘI, 28. — In cttm­ima Botezi Botoșani, s’a declarat câteva ca­zuri de scarlatină. S’au luat mă­suri pentru­ împiedicarea epide­miei. curentul: „REVOLUȚIA FRANCEZA” In simpla dar atât de buna co­lecție „Les gran­des études histori­­qu­es”, publicat de editorul A. Far­yard, — aceea chiar in care nu a a­părut celebrul „Ludovic XIV-lea” al lui Louis Bertrand, „Istoria Ger­maniei” a lui Charles Bonnefon, „Vechiul Regim" de Funck-Bren­­tano, —■ și mai ales admirabila ..Istorie a Franței­* a lui Jacques Bain­viile, apare astăzi și ..H evolu­ția franceză” a lui Pierre Gazotte, ale cărei fragmente văzuseră lu­mina în paginile dein „Revue Ti­ni verseile”. In­ uriașa mișcare de restaurare a disciplinelor clasice și de reac­­țiune împotriva demagogiei isto­riei romantice, care de dragul pre­judecăților sectare desfigurase rea­cții întregi din istoria omenirii,— preamărind în schimb epoca de jafuri și de delir colectiv a Revo­­luției Franceze (cu majuscule), — cartea lui Grixotte este o nouă les­pede pe care generația nouă va păși spre sufletul ei de mâine. După ce ai inchis-o, ești și mai convins decât înainte că omul nu s’a născut la 1789, că la 1789 nu a făcut decât să se lase târât de dâr­­duielile anarhiei, — și că cei mai mulți din teh­nicienii „Mmm­arei Arzevoluji” au fost niște bieți bol­navi,­­ când nu erau niște bieți șnapani. Cartea lui Galotte va fi cerce­tată și ea în ziarul nostru întrun foileton special, «MOR­A TORTUL FRAȚILOR GONCOURT» .■ întrebat de redactorul ziarului „Figaro”, și rugat să-și dea pă­rerea în chestiunea publicării ..Jurnalului'’ și corespondenții fra­ților Goncourt, Léon Bérard, jurist subtil, om de litere unanim apre­ciat, și ministru, luminat, — a de­clarat răspîcat că Statul francez (adică Biblioteca Națională) nu are nici un alt drept afară de cel de a comunica publicului manu­scrisul. Cum, insă, a comunica în­seamnă oarecum a publica, — și cum publicitatea înseamnă drep­tul de proprietate, — care aparține doar Academiei moștenitoare, — dilema este aproape insolubilă, deoarece îndată ce se va comu­nica publicului manuscrisul, vor începe să se ia răpit de pe el,­ pentru a se afla înît­r'o bună zi că el a și fost publicat, — fie în Bel­gia, fie în altă țară strania Cât privește corespondența, — care este și ea pasionat discutata.. . pa urmează «rrimul juridic al oricărei corespondente,­. rămâ­nând cop­rop­riet­a­tea destinatarului și a expeditorului. Academia nu păstrează asupra ei decât dreptul de posesiune, de proprietate ma­terială ș­­i dreptul de publicitate aparținând numai semnatarilor, sau moștenitorilor lor. Cei cari au parcurs foile cu ,.o­­trăvuri private” ale v inițiatorilor ..scrisului artist”, spun că nimeni, dintre contimporanii lor, nu este cruțat în ele. Adică nu. este unul care face excepție. Un singur prie­ten este mereu numit cu dragoste. ~~ ?i el posedă­ tocmai una din limbile cele mai îndrăcite și mai pline de vervă ale veacului aces­tuia. Am numit pe Léon Daudet. LITTLE TICH ȘI CHARLOT In momentul când gloria lui Charlot strălucește din flau, cu ..Circul” în care a isbutit una­­ din cele­ m­ai frumoase crea (iuni comice ale sale, — moare in s­n­­gurătate faimosul pitic Little Tieh, — clovn și actor, ai cărui cercei și ale cărui rochii cu trenă grotescă incadrau un „humour" pe care lumea din Occident încă nu se obicinuise să-l savureze, ca astăzi. Little Tieh a fost acela care a apărut preiau­, pe scena music­­hallului, încălțat cu niște ghete enorme cât sfoiurile în cap cu o pălăriuță și cu­ un bețișor în mâ­nă. Și cu­ tot avântul flii drăcesc, ghetele cele mari, (cât asp­ra ju­i­­iile și speranțele oamenilor) nu isbuteau să-l 'chidtf’mîcăeri.­­ Apărut mult înaintea celebri­­lor Frateîlinî, a lui Grock și a lui Chariot, Little Tieh a fost­ mai ales inspiratorul acestuia din ur­mă. Charlie Chaplin este astăzi cel mai talentat succesor al p­li­cului, căruia i-a moștenit de-a­­cum costumul lui unic, și ameste­cul de comic și de patetic secret al jocului său. Pentru a reveni la „Circul"”, — mărturisim că fără­­ a întrece „Goana după aur” și rmul­­­­a'«­­­Pelerinul, — capodopera lui Chariot, — noua lui Creați taie re.,­, mică este tot atât de profund u­­mană ca și cele mai bune reali­zări de altădată. Alianța aproape dureroasă între aspi­rațiunile, mereu desumflate, ale bietului vagabond, și ridicolul în care-1 înneagă decepțiile lui cronice, iz­butește să te facă să râzi, atunci când ar fi tot a­tât de plauzibil să ai în ochi lacrimi Pentru că râ­sul stârnit de Chariot, scenarist, regizor și actor minunat, rămâne dramatic și dens ca orice râs is­­vorât din priveliștea absurdității în care poate să se poticnească un om bântuit de sentimentele cele mai umane, — dar stridente în trupul și statura lui CONFRHINÎ Joi, 1 Martie, c­­. ora 6 d. a., d. D. Teodosiu va vorbi la Casa Scoaielor (str. Berthelot No 30) despre :".Aptitudinile și selecția e­­levilor”, în ciclul „Curente noi în pedaft­oșîie”, „Om in focw ...delicioasa comedie a d-lor Pi­cară și Troopard (cu Uliul ei ori­­g­inal ,"Monsieur de Saint-Obin") continuă să se reprezinte la Tea­trul Mic în fiecare seară, cu ace­­laș mare succes, „Om, in loc“­ admirabil montat și întro interpretare excelentă, va face desigur o lungă serie. In fruntea distribuției, d. Misu Ffitiko, directorul companiei de la Teatrul Mic, are o creațiune de o ■fantezie și o vervă savuroase, in rolul titular. In principalul rol femenin a­­pare I­na Tanti Ontava-Barozzi, a cărei­ interpretare este pur și si triplu Încântătoare. In celelalte roluri, d-nii O. Cha­­mel, J. Lefter, Roland de Jassy au deasemenit realizări scenice de toată nostimația. In fiecare seară, un public nu­meros râde și aplaudă cu poftă a­­cest așa de reușit spectacol. D. MIȘU FOTINO LIMBA ETRUSCA Faimoasa și misterioasa limba etruscă, cu ale cărei taine nepă­trunse se luptau savanții, descriși cu atâta umor de iscusitul Ana­­tole France în romanele sale,­­­ limba etruscă este pe cale de a fi definitiv violată, în ascunzișurile ei, încă nepătrunse... îndrăznețul este bătrânul Alfredo TrombelU, profesor la Universitatea din Bo­logna, —­ care și-a închinat în­treaga sa viața problemei dezle­gării misterului etrusc, — „cea mai pasionată dintre problemele umane”, cum declară el celor ce vin să-l cerceteze. După treizeci de ani de studii și de truda, profesorul Trom­betti a stabilit: —• se pare definitiv — rudenia­ dintre limbile etruscilor și cea a locuitorilor Asiei mici­ — putând de-acum trece de la punc­tul de vedere strict glotolitic la interpretarea și descifrarea pro­­priu zisă a limbei etrusce. Două chestiuni cu totul deosebite ; în ul­tima ordine de idei, el a descoperit sensul unui mare număr de cu­vinte, ș— schițând și liniile esen­țiale ale gramaticei etrusce. Un volum, cuprinzând ultimele date ale erudiției tireniene, va a­­pare la Florența, cu prilejul pri­mului „Congres internațional e­­trusc”, ce va avea loc acolo la sfârșitul zulei Aprilie. Este știut că materialul de co­mentat și de descifrat este, pentru limba etruscă, foarte redus, o mie și cinci sute de cuvinte aflate in textul „Mumm­ia", — inscripția "de la Cagna de vreo trei sute da alte vorbe, faimosul „Cippo di Pe­rugia" de 120, — și plana de la Ma­gl­iano. Din aceste crâmpeie, sa­vanții trebuie să creeze, prin con­vertari și combinații etimologice, o limbă care a existat odată. Numai de nn s’ar repeta fai­moasa afacere Cavalluzzi, —■ care a dat atâta de râs am­atorilor de revoluții științifice, gen „Futu­rporrT' STATUI,­CALAUZA Examinând, în editorialul zia­rului „Popolo d’Italia”, reforma care creiază noul Parlament sin­dical al Italiei, Arnaldo Mussoli­ni scrie următoarele : „Fascismul nu copiază sistemul reprezentativ al nici unui alt po­por, — nu se împiedică de exer­cițiile de limbuție sau de vorbă­rie, nu jură pe principii nemuri­toare, nu idealizează sufragiul universal și nu înalță statui ale­gătorilor. Oamenii sunt chemați la funcțiunea reprezentativă în virtutea unor calități specifice, și sunt desemnați nu de obicinuitele grupulețe de trei sute de agenți electorali, ci de marile confedera­­țiuni cari știu să-și aleagă condu­cătorii mai demni, în așa chip în­cât să știe să armonizeze în Par­lament interesele marilor catego­rii ale producției, cu interesele supreme cu caracter național. „Nu se putea admite, — după ce se dase viață Corporațiunilor, ca Parlamentul să rămână străin de ele, în afară de marile curen­te ale gândului, ale forțelor domi­nante productive,­­ în afară de muncitorii cei mai înzestrați. Po­litica oii este dialectică, nici nu e retorică. Este un ajutor și o că­lăuză, o trudă în slujba desvol­­tarii energiilor creatoare ale na­țiunii”. RENAN ~ȘI FANTEZIA GRAMATICALA Renan, cumpătatul și subtilul Renan, a avut și el în tinerețe, — se pare, — o criză de exuberanța sintactică, — în timpul căreia visa să se emancipeze cu desăvâr­șire de regulile prea strâmte ale vocabularului. Așa spune, cel pu­țin, într’un articol din „Revue des Lours et Conferences , — Henri B Jonehon. Sub influența germanismului, și mai ales a­mantismului, — de care nu s’a liberat până la moar­te, — istoricul erudit al creștinis­mului visa să creeze el verbe nici, declarate indispensabile­ — ca „a exclusiva”, „a legendiza”, etc. In multe din notele sale din tinere­țe, se găsesc astfel de încercări de a nu mai considera limba drept un sistem, dominat de legi ce se impun scriitorului. Pentru norocul posterității, criza a trecut repede. Renan a descoperit curând ceea ce avea să descopere mai târziu Anatole France , anume că o limbă trebue să aibă trei calități : să fie cla­ră, — în al doilea rând să fie limpede, — și în sfârșit să fie lă­murită. „BALCANII IN FAȚA ITALIEI” Profesorul­­ Tacquos Ancel, deși Institutul de înalte Studii Inter­naționale, s’a luat la ceartă în cartea sa „Las Balkani fact « Vi­­talie eu Henri Masai«.. cu dinas­tia brătlenistă, cu Pangalos și cu Tankof... Agresiunile volumului împotriva ..Italiei expansion­iste”, a „Italiei machiavelice” care ,,flir­tează cu Averescu, stăpânul, Ro­mâniei" (frază dîntr’o carte care se pretinde publicată în 1928 î.I­ i, au enervat pe tinerii redactori de­ la „Popolo d’Italia” care au scos din fasce o vargă de trestie de­ mare, cu care Fan croit’destul dej usturător pe cel care îl „denunță“, planul de a transforma Med­it­ere­­na în­­,Mare Nostrum”­ . Ancei, — pa care ziarul «post „Nova Roda” îl numește „bun cu­noscător al Iugoslaviei și al Bal­canilor“, nu este nici istoric, cum­ vrea să apară în prefața în care se înverșuna contra lui Massis, nici măcar un om senin. Impru­­dența cu care afirmă, din senin, în publicitatea sa, că „Jugoslavia se întinde de la portul Triest până aproape de Țarigrad” i-a atras din partea oficiosului italian bine meritatul epitet de „măgar”, —i frumos trasat în litere cursive, în capul unei coloane..« FARM­ACISTUL ȘI PORTO,­­ CALELE TI Pentru a protesta împotriva jî» cretului recent care interzice far­­maciștilor de a manipula în zile­le de Duminică elixiruri și hali samuri, — un farmacist parizian mai îndărătnic a hotărît ca, de astăzi înainte, să fie farmacia deschisă, dar spre a vinde în portocale. In momentul când la noi grai dații umanitarismului se pregă­tesc să pornească o campanie îm­potriva Consiliului legislativ, care a avut cutezanța să se pronunța împotriva zilei de opt ore (dar în favoarea prosperității românești)i — nu este inutilă pilda acestui profesionist, care se încăpățânea­ză să muncească, — și pe care ,,soh­ri­etatea” vrea să-l silească cu ori­ce preț la lene. RITMUL ITALIEI NOUA Marcel Lucain, care își conti­nuă în „Paris-Midi” ancheta sa italiană, a hoinărit în tovărășia ministrului Giuliati prin Campa­nia Romană, căreia energia fascis­mului i-a redat antica fecundi­tate : „Poduri, drumuri, viaducte, ga­lerii", —­ scrie Marcel Lucain, — „acestea sunt primele roade pe cari Italia cea noua a vroit să le culeagă de pe copacul ordinei și al autorității. Lupta aprigă și te­nace cu elementele continuă. Apa care lipsea a țâșnit din pământ, ogoarele sterpe au fost făcute rodnice”. O adevăratăi mobilizare de forțe tehnice, de resurse și de energii a fost ordonată de min­s­­trul Gentile, conducător al lucră­rilor publice italiene. îndată ce a fost pus în stăpânirea mijloace­lor financiare, acest soldat și-a e­­laborat harta sa de Stat Major: vreau să spun cadastrul bogății­lor naturale, până atunci necu­noscute sau risipite ideia recen­sământului tuturor bogățiilor na­turale, părăsite sau ignorate, — spune Lu­cani, — a încol­țit în mintea lui Giuliani într’un popas al lui la un han din Abruz­zi, ale cărui ferestre aveau perva­­zele cioplite într’o admirabilă marmoră. Cercetându-le prove­niența, ministrul descoperea în a­propiere o carieră părăsită du vreme îndelungată. Nici Columb nu descoperea alt­­­ feL Cine se interesează de­s Teatru, Atu mi­că, IWe« Sport, Cinematograf, etc, să ctf­ească­­ zilnic Rampa Cu articoles semnate de fruntașii literaturei ro­mânești și străine. Concertul Prunner Contrabasistul Iosif Prunner, profesor la Conservator și so­­ist al «Filarmonicei», ale câ­­rui succese în străinătate erau comenate la noi, zilele trecute, în pagina aceasta, va da un sin­gur concert în seara zilei de 30 mârtie, la Ateneu. (Bilete la Feder). Pentru prima dată, iscusitul nostru mânuitor al arcușului u­­riaș va avea, — alături de pu­blic, — mulțumirea să fie a­­companiat la pian de propriul său diadoh, — mai puțin înalt decât contrabasul tatălui său, dar aproape tot atât de arm­o­­nios. Micul Iosef Prunner nu are, într’adevăr, decât 15 ani. De la Teatrul Mic Seria marelui succes de la Teatrul Mic, cu delicioasa co­medie «OM­NI LOC» (Mou­­sieur de Saint Olin), 3 acte de Andre Picard și Harwood, a fost întreruptă numai Marți 2S Februarie, col., când a avut loc reprezentație extraordinară, începând de Miercuri 29 fe­bruarie, în fiecare seară se­ va reprezenta vlarianta comedie OM­NI LOC», cu aceiași dis­tribuție ca la­ premieră, in frun­te cu d-na Tantzi Cu­tava Ba­­rozzi și Mișu Fotino, iar joi 1 VJartie ora 3 are primul mati­neu cu preț redus. pectacolele zilei Azi 39­­ Februarie OPERA ROM­AN­A. — „Tos­­ca’­ cu Ivon­ne Gali. TEATRU­L. NAȚION­AL „Meșterul Manale”, cu d-nele Ma­­rioara Ventura, Marioara Z­im­ni­cea rni și d na C. Not­t­ara, Stor­iu, Pop Marțian, Stăngescu, Săvu­­les cu­ TEATRUL REGINA UA­­RM. — „Zuza’ cu d-nele Fioti, M. Sadoveanu, Sofica Ionescu Și d-nii Tony Bulandra, Maximilian, Enescu, Talianu. TE­AT­RUL: NOSTRU: ,­" Mo­ritz al Il-lea", cu d-niie St. Ale­­xandrewu, Anicuta Cârje-Vlădi­­cescu și d-nii C. Toneanu, Ghibe­­ricou, V. Brezeanu- Timică. TEATRUL MIC. — „Om Ci* lor", cu Tanți Cutava si d-nii Misa Foti­no..

Next