Curentul, aprilie 1928 (Anul 1, Nr. 82-107)
1928-04-01 / nr. 82
IBurofa'fcái f j4*'R'8nts© íáírrf3 Viata economică -----------xox----------EțPS’îS OSISOiMUUlI N’am trezut niciodată în declamațiile oficiale, privitoare la protecția agriculturii. Congresul agricol a fost, în acest sens, un prilej de abundență retorică ipocrit._ Nînemi n’are în mod sincer și serios, grija agriculturii. Voi da o mică dovadă. Ne vine vestea că, la Galați, marii importatori de saci, au sezisat Camera de Comerț și Industrie, despre abuzul tarifului vamal de import astăzi. Sub guvernarea trecută, în vederea unei afaceri industriale viitoare, tariful vamal a fost majorat subit în proporții neînchipuite. Cazul nu e unic. Taxa de import s-a mărit de 35 ori, adică de la 81 bani pe kgr. la 28 lei și 80 bani pe kgr. Și așa a rămas până astăzi Dacă socotim că un kgr. saci de iuta costă loco Galati 50 lei, se vede îndată că taxa vamală este exorbitantă la acest articol, care nu se fabrică în țară. Rezultatul e ușor de înțeles. Nu numai că industriile de ciment, zahăr, var, mori, pentru a nu cita decât câteva, jrlăiesc sacii cu 60 la sută prea scump, dar sacii se vând cu prețul încărcat cu taxele vamale ceea ce dovedește că mica exploatare agricolă trebuie să suporte taxa vamală integrală. Așa se susține agricultura. împotriva taxei vamale exagerate s’au ridicat însă importatorii. Care e interesul lor ? Să-și mărească cifra de afaceri. Cu taxa vamală de astăzi sacul e prea scump și se cumpără mai puțin. Scumpind ambalajul raționa, ra cui, indispensabil țăranului ca să transporte grâul în bune condițiuni la moară sau la odoare, îl facem să renunțe la el și să recurgă la expediente. Mai e de mirare că produsele se vând pline de necurățenii ? Sau, privind cealaltă fată, ne plângem necontenit că suntem prea scumpi. Cum să nu fim, când încertând cu ambalajul, grevăm costul produselor industriale si agricole de cheltueli disproportionate. In loc de a începe cu raționalizarea industriei, taylorismul, standardizarea industrială, ar fi desigur mai nimerit să luam măsura taxele vamale de import să nu scumpească în mod artificial produsele. Intr’un mod sau altul, importatorii reamintesc acest lucru guvernului. Va fi cineva să-i audă ? Ne îndoim. Intr’adevăr, nu de mult, importatorii au căpătat asigurări că taxa vamală de import la saci va fi redusă la a zecea parte. Eu taxa pe cre o plătesc astăzi Uniunea Sindicatelor Agricole și Centrala Cooperativelor Sătești, care se bucură de un regim de favoare. Până astăzi nu s’a făcut nimic. Insă campania importului de sud se apropie. Dacă, în așteptarea reducerii taxelor, nu se fac acuma comenzile, sacii nu vor sosi la timp, pentru a acoperi nevoile recoltei viitoare. Căci, la taxele actuale, importul e prohibit. E adevărat că el s’ar putea face prin Uniunea Sindicatelor Agricole și Centrala Cooperativelor Sătești, cărora guvernarea trecută le acordase un monopol nelegitim. Dar ele s’au dovedit incapabile să asigure aprovizionarea țării, din lipsă de capital și organizare. E iarăși cazul să întrebăm de ce nu se lasă comerțul liber! Nu s’a constatat, din experiența de totdeauna, ca și din aceea a anului trecut că prin „cest«» de se scumpesc produsele pe care voim să le protejăm ? Atunci ? Răspunsul e unul singur. Importatorii au dreptate, dar nu vor obține satisfacție, decât când organizându-se ca și industriașii vor fi dispuși la aceleaș sacrificii nemărturisite. Atunci totul se va aranja. Cât despre consumator, el n’are mijloace să se apere. Tariful vamal îl despoaie. Dar el n’are încă trează conștiința solidarității de interese și mai puțin chiar decât comercianții. Și până în ziua, când consumatorul nu se va trezi, organizându-se printr’o politică specifică deplin conștientă, el va continua să fie jefuit, cu toate protestele noastre. Organizarea politicii de apărare e consumatorului e, credem, singura soluție. Vede cineva alta ? Ricardo D. Teodorescu tratează ca imprimi pentru C.F.R. Direcțiunea căilor ferate este pe punctul de a încheia un împrumut de la un consorțiu franco- american, aceasta, în urma unei vizite la București a delegaților consorțiului, și a rapoartelor pe care căile ferate le-a pus la dispoziție. Consorțiul se obligă să învestească suma de 40 miliarde lei și să se achite luând asupra sa concesionarea căilor ferate prin beneficiul anual ce l va realiza. D. director general al C. F. R. va pleca în cursul lunei Aprilie la Paris împreună cu un delegat al ministerului de finanțe spre a continua tratativele. Pentru abrogarea legii speculei In vederea pregătire, abrogarea legei pentru înfrânarea speculei, a avut loc la ministerul de industrie și comerț, o consfătuire, sub președinția d-lui profesor L. Mrazeck. Au participat reprezentanții Camerelor profesionale, adică cei opt senatori aleși conform legei și d-nei: Assan, secretar general; Cezar Popescu, director general al industriei; Cezar Hârjescu, subdirectorul general al comerțului. D. ministru Mrazeck a făcut o expunere a punctului de vedere pentru o cât mai chibzuită aplicare până la modificarea actualei legi. In principiu s’a fixat ca anumiți beneficiari de gratuități, sau reduceri să nu se mai poata folosi în viitor. S’a mai hotărît ca un control riguros să fie făcut, în primul rând de către membri, consiliului de administrație al Camerelor de comerț. Prin aceasta s’ar asigura pe deoparte un apreciabil câștig, iar pe de altă parte consumatorii ar fi pus sub însăși apărarea acelor cari reprezintă consiliul Camerelor de comerț. Ședința viitoare va avea loc săptămâna viitoare. 1 Bursa 30 Martie 1928 Leul a cotat la: PARIS 15.95 ZÜRICH 3.24 LONDRA 780 Incheeri oficiale București, 30 Martie 1928 Banca Cerealiștilor 500 Banca de Credit 1280, 300, 10 B-ca Franco-Română 390 B-ca G-rală a Ț. Rom. 710 B-ca Națională 9500, 450, 500 B-ca Românească 1050, 80 B-ca Românească pui 1020, 10 Banca de Scont 440, 50 Bca Ialomița ,85 Credit Industrial 1040, 35, 80 Credit minier 1330 General Petrilif 220 Petrol Block 410 Steaua Română 1600 L R. D. P. opt. 503, 10 I. R. D. P. c. r. 475 S. R. D- 1010 S. T. B. 975, 80 Reșița F 720 SCHIMB București 30 Martie 1928 Lire Sterlina 785 Dollarul 160 V. Fr. france* 633 Fr. elvețian 344 Coroana Celia 477 Lira italiană 849 Renten Marek" 38 V. Schimbul in străinătate 30 Martie 1926 PARIS (Includerea) Elveția 489,25 Olanda 1023,25 ZÜRICH (închiderea) Viena 75,05 Londra 124,02 New-York 25,41 Germania 607,75 Belgia 35475 Italia 134,25 Praga 75-40 Românii 15,95 Berlin 124,12 Amsterdam 209.05 New York 5, 19 12 Londra 25, 34, 10 Paris 20,4311 Milano 27,42 H Praga 15,38 ¥ Budapesta 90,71 Belgrad 9,1514 București 5,24 Varșovia 58,25 Statistica judiciară a asigurărilor reciproce Cot da de lucra justiției societatea „Belgo-Română“ Lumea va fi crezut că numai «Concordia» are monopolul acestor excrocherii ce se cheamă asigurări reciproce. E adevărat că viitoarele numeroase victime ale unui faliment fraudulos și fatal le va da această societate; dar nu e mai puțin adevărat că ingeniozitatea excrocilor din fruntea sa găsesc destule mijloace ca să întârzie cât mai mult acest termen fatal, pentru ca să poată păși pragurile pușcăriilor, asigurați bine de tot pentru ziua când vor reuși să desbrace haina dungată a clienților dela cazierele parchetelor. In seria de articole începute de noi, înscriem astăzi una din cele mai nerușinate excrocherii ce s’au comis în această privință în dauna mulțimei de umili slujbași și muncitori cari au avut neșansa să încredințeze banul lor trudit, faimoasei Societăți de Asigurări „Belgo-Română"1. 60.000 DE VICTIME Grație lipsei de sancțiuni severe, pe care alte legislațiuni le-au prevăzut, acești paraziți ai asigurării, și-au creiat un mijloc de îmbogățire foarte rapid și foarte comod: împrăștie în toată țara prospecte înființează în fiecare centru mai important, sucursale, și grație unei meșteșugite reclame reușesc să achiziționeze peste 60.000 de asigurări, pentru ca după un timp foarte scurt, atunci când încep scadențele și când credulii se trezesc la brutala realitate, să desființeze aceste sucursale și agenții din provincie, pentru a nu mai putea fi urmăriți cu relativa ușurință (!?) pe care o îngădue procedura civilă. UNDE CIOCNESC CODUL PENATA.. Dar procedarea acestei Socie Wți de Asigurare în fat»ilic. fr. codul penal prin faptul" că, sistemul grupelor de asigurare așa cum este aplicat de această instituție constitue un abuz de încredere complectat cu escrocheria prevăzută de art 323 și 332 din codul penal. Intr adevăr, conform clauzelor specificate în polița de asigurare, se constituesc dela început grupe care plătesc o anumită cotă fixă și anumite sume, drept prime cu ocazia fiecărui deces din grupa respectivă. Asigurații nu se cunosc între ei, pentru ca operațiunile Societății să nu poată fi niciodată controlate (aici este excrocheria), Societatea asigurătoare pretinzând a avea numai rolul de mandatară între asigurați. •' ABUZ DE ÎNCREDERE Din sumele depuse, societatea își rezervă 30 la sută drept cheltueli de regie și beneficiu (atâta anunțată că are dreptul). Or, nu toți asigurații sunt la curent cu plata cotelor și a primelor; acest moment îl pândește această hidră pentru a-i decade din drepturile lor, iar sumele ce până atunci le încasa în calitate de mandatară a celorlalți asigurați de astădată și le însușește în nume propriu, fără a anunța pe ceilalți asigurați din grupa respectivă de acest fapt, comițând deci delictul de abuz de încredere. Când totuși o poliță ajunge la scadență și beneficiarul se prezintă pentru a-și valorifica drepturile, sau e dat afară pur și simplu din biurou, ori cel mult, i se oferă o sumă atât de infimă încât nu echivalează nici măcar cu primele plătite de asigurat. PE CE SE BAZEAZĂ EXCROCII Acest tupeu îl au profitorii, bazați pe siguranța că imensa majoritate a năpăstuiților, fiind din cele mai depărtate colțuri ale țării", nemția nu vor fi un start să im vambaliza mereu 19 (unde e sediul juridic al Societății), să plătească o mulțime de taxe, să angajeze avocați și să-și piardă o groază de timp. Or, s'au găsit totuși mulți revoltați, cari au apelat la Justiție în contra acestei cinstite Societăți, și deși în toate procesele profitorii s'au pus la adăpostul calității de mandatar pe care o invocau la orice ocazie, totuși Justiția i-a obligat să plătească daunele pentru cari erau acționați. JUSTIȚIA ARE DE FURCĂ Până acum, societatea a izbutit să aibă numai următoarele procese: 1) La Secția I Comerț, acțiunile ce formează obiectul dosarelor: 150. 388. 674. 750. 1232, 2265 2680. 2751, 5553, 3663, 4229, 4509, 6252; 2) La Secția II Comerț : 744, 858, 1139, 1375, 1481, 1689, 2281, 3822, 4229, 4309 și 6252; 3) La Parchet reclamațiuni de abuz de încredere și excrocherie: 1627, 22061, 23909 25754, 26056, 29862 și 32561; 4) La Curtea de Apel Secția I: 847, 1096. 1505; 5) La Curtea de Apel Secția II: 546. 617, 741. 1061 și 1159; 6) La Curtea de Apel Secția IV: 408, 774. 839. 873, 888. 1070 și 1515, toate aceste reclamațiuni, acțiuni și apeluri, numai din anul 1927. Toate apărările invocate cu caracteristica rea credință, de această vasta întreprindere de excrocherie, au fost respinse fără excepție ca nefondate de Tribunal, Curtea de Apel și Curtea de Casație, și ar fi inutil să mai înșir certificatele doveditoare în această privința. Dar cele de mai sus nu constituesc decât o slabă imagine a operațiunilor comerciale ale acestei Societăți» CARSB -xox- V3« CURENTUC CASA DE INCREDERE Tei: 32612 CINEA MgSIEOH,Ji_jjjH { fl H»fl ) Ss» j§ .a, 0 ^ .# PRETURI t # ^ ABSOLUT FIXE ^ ^ ^ ^ Cinema SCALA REPUTAȚII ARTIȘTI Azi Premiera HARRY UEDTKE, XENIA DESNI și LIVI0 PAVANELI în FATA DIN POPOR După scrierea (Kaiser Joseph und die Schusters Tochter) Orchestra specials ________ Monopol lux Flint Cum s’a făcut aranjamentul datoriilor cu Franța S’AU PLĂTIT 25 MILIOANE FRANCI AUR MAI MULT D. V. Bădulescu secretar general al ministerului de finanțe, a făcut ori oarecari comunicări cu privire la modul cum s'a aranjat plata datoriilor de război a României față de Franța. Aceste comunicări, secretarul general de la finanțe le-a făcut ca un fel de răspuns la toate articolele apărute în ziare și prin cari oameni de specialitate și în special d. Mihail Manoilescu, fostul subsecretar de stat al tezaurului, căuta să arate modul dăunător pentru stat îri care s’a făcut acest aranjament. Comunicatul său de azi, ministerul de finanțe îl termină spunând că la datoria engleză care era de 18 milioane lire sterline s’a plătit o dobândă de 6 jumătate milioane lire, Joea ce ar face 150 milioane franci. Or, se întreabă ministrul nostru de finanțe — când România este recunoscătoare Franței pentru atâtea servicii atât de ordin material, cât și de ordin moral, ce poate însemna suma de 25 milioane franci AUR ce s’a plătit în plus Franței Această sumă nu contează, față de aranjamentul englez — înciree d. V. Bădulescu. ‘—-------—XOX |-TL-rmrunai T Intre mari si miei la Ministerul de finanțe In urma unei dispozițiuni, dată acum câțiva ani s’a luat hotărîrea ca, în lunile de Crăciun și Paște, membrilor debitori ai Casei de credit, de pe lângă ministerul de finanțe să nu li se oprească ratele lunare, pentru motive ce lesne se înțeleg. De astă data, la o recentă consfătuire a consiliului respectiv, s-a hotărît ca pe luna Aprilie să se rețină ratele lunare. Funcționarii datornici la Casa de credit, se află în plină agitație. Și cu drept cuvânt, Șefii și-au acordat respectabile împrumuturi și fiindcă era vorba de fonduri care lipseau, au luat din suma dată de minister pentru construcții de case. Cei cărora li s’au acordat bani din acest fond cer acum restituirea sumelor. Șefii s’au încurcat și au luat hotărîrea neomenoasă de a se încasa datoriile micilor funcționari și pe luna Aprilie. Este o nedreptate pe care o supunem atențianei șefului departamentului finanțelor, pentru a dispune în consecință. --------------XOX —----- TrusM acidului carbonic IAȘI. 50. — Fabricele de băuturi spirtoase au făcut o plângere Camerei de comerț contra trugului fabricelor de acid carbonic care a reușit să urce prețul acidulnr dela 6 lei până la 35 lei făcând imposibilă aprovizionarea în țară cu acest gaz. Proprietarii fabricelor au început să lucreze cu străinătatea trimițând tuburile de fontă goale peste graniță în Ungaria, Polonia, Cehoslovacia și Austria de unde revin pline cu acoid carbonic. Cu toate taxele de vamă și de transport nu se depășește prețul local. Acest import nu era necesar întrucât în Ardeal există surse la fel, ca cele din străinătate putând satisface cerințele întregei Europe. Trustul fabricilor pe lângă că împiedică desvoltarea acestor resurse de aprovizionare internă eu intervenit la minister și au obținut să se oprească exportul oricăror tuburi de fer din partea altor comercianți, împiedicând astfel concurența. Camera de comerț s-a sesizat și urmează ca președintele ei, d. senator Botez, să aibă o întrevedere cu d. ministru al industriei și comerțu d cu» A. Mrawnîc», FAPTE DIN CAPITALA ACCIDENT MORTAL DE _ MUNCA Lucrătoarea Florica Paraschiv, din str. Popescu 13, de la fabrica „Luceafărul” de cartonașe, din str. Luigi Cazavillian 20, se afla ori în apropierea unei mașini de presat carton. Angrenajul roții i-a apucat rochia și lucrătoarea a fost apucată de transmisie care a fost aruncată pe ciment. Nefericita lucrătoare a murit pe loc. Cadavrul a fost dus la morgă. EXPLOZIA UNEI LĂMPI CU CARBID Băiatul Ion Marin, din com. Ciuculești (Argeș) a voit eri sa aprindă o lampă ce ardea cu carbid, la ghereta cu zarzavat din b-dul Ferdinand. Lampa a făcut explozie și băiatul s’a illes cu răni grave. A fost dus la spitalul Colentine -xox- Afacerea stupefiantelor la Iași Iași. 30. — Parchetul tribunalului Iași a deferit cab. IT instrucție dosarul în legătură cu stupefiantele. Contra eroilor acestei afaceri s’a deschis rechizitoriu introductiv. ’ !!'*^1 A * Artistul Munteanu a fost "deferit instrucției pentru fals (art. 127 c. p.) și în complicitate cu Jeana Bouville pentru îndemn la furt. Servitorul casei Paul, a fost deferit pentru furt Y ti: Cronica judiciara PROCESUL FRAUDELOR DEși „Creditul Român” în valea LA MOARA GIURGIULUI rc de 640.000 lei. Eri a continuat la secția II-a a tribunalului în complect special, procesul fraudelor de la moara Giurgiului. Ședința a fost exclusiv ocupată de la ora 1 la 7 cu audierea câtorva martori și pleddarea cererei de liberare a lui Elefterie Paraschivescu. Tribunalul a amânat pronunțarea asupra acestei cereri de liberare pentru Luni, amânând totodată și procesul in continuare. Tot pe ziua de ezi Curtea de Apel a respins apelul colonelului Roșu, făcut în contra jurnalului tribunalului, prin care i se respinge cererea sa de liberare. SCAPA LUMEA SA FACA COADA D. Rădulescu-Niger, fiul cunoscutului scriitor, fiind impiegat la Ad-ția Financiară a Capitalei și cunoscând probabil suferințele contribuabililor, după ce vin la percepții să-și plătească tributul, mai au de făcut și coadă, pentru aceasta, pierzându-și câteva ceasuri, s’a gândit să le vină în ajutor. In acest scop a sustras un registru chitanțier cu care a pornit pe la percepțiile aglomerate. Aci se oferea cetățenilor înghesuiți să le plătească impozitele, liberându-le chitanțe din registrul sustras. In felul acesta d. Rădulescu-Niger a reușit să-și însușească suma de 20.000 lei -Secția 3-a a tribunalului care a judecat ori această afacere l-a condamnat la doi ani închisoare, HOȚ DIN CAUZA ȘOMAJULUI Niculae Ionescu, muncitor șomer, din cauza mizeriei începuse să fure mărunțișuri ca : o tobă, o pălărie, un ceas, etc., pe care le vindea pentru pâine. Judecătoria de ocol îl condamnase la 6 luni închisoare, iar tribunalul, în fața căruia făcuse apel, a menținut pedeapsa, constatând că... șomajul nu este o scuză. UNUL CARE VINDEA LOCURILE ALTORA -! Ion Vlădoianu a fost condamnat ori la 2 luni închisoare El vânduse d-lui Anton Iordan un teren dela Băneasa ce nu-i aparținea. BANDA LUI AVERESCU , Secția 4-a a tribunalului, a condamnat la câte 4 ani închisoare pe : Gh. Averescu, Mih. Cineiu zis Scândurică, Gh. Codreanu și Ghiula Bronz, vechi pușcăriași, cari constituiți în bandă au săvârșit numeroase spargeri. " "i O LUNA ÎNCHISOARE PEN, TRU 800 LEI 4 Iosef Berg a fost condamnat la o lună închisoare pentru cât a sustras dintr’o scrisoare, ce-h fusese dată să o ducă la poșta, suma de 800 lei. FALIȚI CONDAMNAȚI Fritz Bigler și Eugen Sine in faliți frauduloși, au fost condamnați, în lipsă de tribunal la câte un an închisoare. ------------xox------- FALSIFICATORI DE CERURI Acelaș tribunal a condamnat la câte un an închisoare pe Sigfrid, Șaraga, Alexandru Frenarici și Iosef Șapira, pentru vina de a fi falsificat certuri de ale bâxului Marmoroschi femei naște trei copii BUZĂU. — O doamnă din înalta societate locala a dat cun naștere la trei copii, doi de sex femenin iar cel de al treilea masculin. După naștere ei au trăit aproape trei ore și pe urmă au înjcetat din viață. *