Curentul, aprilie 1928 (Anul 1, Nr. 82-107)

1928-04-01 / nr. 82

IBurofa'fcái f j4*'R'8nts© íáírrf3 Viata economică -----------xox----------­EțPS’îS OSISOiMUUlI N’am­ trezut nici­odată în decla­­mațiile oficiale, privitoare la protecția agriculturii. Congresul agricol a fost, în a­­cest sens, un prilej de abun­­dență retorică ipocrit._ Nînemi n’are în mod sincer și serios, grija agriculturii. Voi da o mică dovadă. Ne vine vestea că, la Gala­ți, marii importatori de saci, au se­­zisat Camera de Comerț și In­dustrie, despre abuzul tarifului vamal de import astăzi. Sub guvernarea trecută, în ve­­derea unei afaceri industriale viitoare, tariful vamal a fost ma­jorat subit în proporții neînchi­puite. Cazul nu e unic. Taxa de im­port s-a mărit de 35 ori, adică de la 81 bani pe kgr. la 28 lei și 80 bani pe kgr. Și așa a rămas până astăzi Dacă socotim că un kgr. saci de iuta costă loco Galati 50 lei, se vede îndată că taxa va­mală este exorbitantă la acest articol, care nu se fabrică în țară. Rezultatul e ușor de înțeles. Nu numai că industriile de ci­ment, zahăr, var, mori, pentru a nu cita decât câteva, jrlăiesc sa­cii cu 60 la sută prea scump, dar sacii se vând cu prețul încărcat cu taxele vamale ceea ce dove­­dește că mica exploatare agricolă trebuie să suporte taxa vamală integrală. Așa se susține agricultura. împotriva taxei vamale exage­rate s’au ridicat însă importa­torii. Care e interesul lor ? Să-și mărească cifra de afaceri. Cu ta­xa vamală de astăzi sacul e prea scump și se cumpără mai puțin. Scumpind ambalajul raționa­, ra­ cui, indispensabil țăranului ca să transporte grâul în bune con­di­­țiuni la moară sau la odoare, îl facem să renunțe la el și să re­­curgă la expediente. Mai e de mirare că produsele se vând pli­ne de necurățenii ? Sau, privind cealaltă fată, ne plângem necontenit că suntem prea scumpi. Cum să nu fim, când încertând cu ambalajul, gre­văm costul produselor industriale si agricole de cheltueli dispro­portionate. In loc de a începe cu raționalizarea industriei, taylo­­rismul, standardizarea industria­lă, ar fi desigur mai nimerit să luam măsur­­a taxele vamale de import să nu scumpească în mod artificial produsele. Intr’un mod sau altul, importatorii reamin­tesc acest lucru guvernului. Va fi cineva să-i audă ? Ne îndoim. Intr’adevăr, nu de mult, impor­tatorii au căpătat asigurări­­ că taxa vamală de import la saci va fi redusă la a zecea parte. Eu taxa pe cre­ o plătesc astăzi Uniunea Sindicatelor Agricole și Centrala Cooperativelor Sătești, care se bucură de un regim de favoare. Până astăzi nu s’a făcut nimic. Insă campania importului de sud­ se apropie. Dacă, în așteptarea reducerii taxelor, nu se fac acu­­ma comenzile, sacii nu vor sosi la timp, pentru a acoperi nevoile recoltei viitoare. Căci, la taxele actuale, importul e prohibit. E adevărat că el s’ar putea face prin Uniunea Sindicatelor­­ Agri­cole și Centrala Cooperativelor Sătești, cărora guvernarea trecu­tă le acordase un monopol nele­gitim. Dar ele s’au dovedit inca­pabile să asigure aprovizionarea țării, din lipsă de capital și or­ganizare. E iarăși cazul să întrebăm de ce nu se lasă comerțul liber! Nu s’a constatat, din experiența de totdeauna, ca și din aceea a anu­­lui trecut că prin „cest«» de se scumpesc produsele pe care voim să le protejăm ? A­­tunci ? Răspunsul e unul singur. Importatorii au dreptate, dar nu vor obține satisfacție, decât când organizându-se ca și indus­­triașii vor fi dispuși la aceleaș sacrificii nemărturisite. Atunci totul se va aranja. Cât despre consumator, el n’are mijloace să se apere. Tariful va­mal îl despoaie. Dar el n’are în­că trează conștiința solidarității de interese și mai puțin chiar de­­cât comercianții. Și până în ziua, când consuma­torul nu se va trezi, organizân­­du-se printr’o politică specifică deplin conștientă, el va continua să fie jefuit, cu toate protestele noastre. Organizarea politicii de apă­­rare e consumatorului e, credem, singura soluție. Vede cineva alta ? Ricardo D. Teodorescu tratează ca imprimi pentru C.F.R. Direcțiunea căilor ferate este pe punctul de a încheia un îm­prumut de la un consorțiu franco- american, aceasta, în urma unei vizite la București a delegaților consorțiului, și a rapoartelor pe care căile ferate le-a pus la dis­poziție. Consorțiul se obligă să înves­tească suma de 40 miliarde lei și să se achite luând asupra sa con­cesionarea căilor ferate prin be­neficiul anual ce­ l va realiza. D. director general al C. F. R. va pleca în cursul lunei Aprilie la Paris împreună cu un delegat al ministerului de finanțe spre a continua tratativele. Pentru abrogarea legii speculei In vederea pregătire, abrogarea legei pentru înfrânarea speculei, a avut loc la ministerul de indus­trie și comerț, o consfătuire, sub președinția d-lui profesor L. Mrazeck. Au participat reprezentanții Camerelor profesionale, adică cei opt senatori aleși conform legei și d-nei: Assan, secretar general; Cezar Popescu, director general al industriei; Cezar Hârjescu, subdirectorul general al comer­țului. D. ministru Mrazeck a făcut o expunere a punctului de vedere pentru o cât mai chibzuită apli­care până la modificarea actualei legi. In principiu s’a fixat ca anu­miți­ beneficiari de gratuități, sau reduceri să nu se mai poata folosi în viitor. S’a mai hotărît ca un control riguros să fie făcut, în primul rând de către membri, consiliului de administrație al Camerelor de comerț. Prin aceasta s’ar asi­gura pe deoparte un apreciabil câștig, iar pe de altă parte con­­sumatorii ar fi pus sub însăși a­­părarea acelor cari reprezintă consiliul Camerelor de comerț. Ședința viitoare va avea loc săptămâna viitoare. 1 Bursa 30 Martie 1928 Leul a cotat la: PARIS 15.95 ZÜRICH 3.24 LONDRA 780 Incheeri oficiale București, 30 Martie 1928 Banca Cerealiștilor 500 Banca de Credit 1280, 300, 10 B-ca Franco-Română 390 B-ca G-rală a Ț. Rom. 710 B-ca Națională 9500, 450, 500 B-ca Românească 1050, 80 B-ca Românească pui 1020, 10 Banca de Scont 440, 50 B­ca Ialomița ,85 Credit Industrial 1040, 35, 80 Credit minier 1330 General Petrilif 220 Petrol Block 410 Steaua Română 1600 L R. D. P. opt. 503, 10 I. R. D. P. c. r. 475 S. R. D- 1010 S. T. B. 975, 80 Reșița F 720 SCHIMB București 30 Martie 1928 Lire Sterlina­ 785 Dollarul 160 V. Fr. france* 633 Fr. elvețian 344 Coroana Celia 4­77 Lira italiană 849 Renten Marek" 38 V. Schimbul in străinătate 30 Martie 1926 PARIS (Includerea) Elveția 489,25 Olanda 1023,25 ZÜRICH (închiderea) Viena 75,05 Londra 124,02 New-York 25,41 Germania 607,75 Belgia 35475 Italia 134,25 Praga 75-40 Românii 15,95 Berlin­­ 124,12 Amsterdam 209.05 New­ York 5, 19 12 Londra 25, 34, 10 Paris 20,431­1 Milano 27,42 H Praga 15,38 ¥ Budapesta 90,71 Belgrad 9,1514 București 5,24 Varșovia 58,25 Statistica judiciară a asigurărilor reciproce Cot da de lucra justiției societatea „Belgo-Română“ Lumea va fi crezut că numai «Concordia» are monopolul aces­tor excrocherii ce se cheamă asi­gurări reciproce. E adevărat că viitoarele­ numeroase victime ale unui faliment fraudulos și fatal le va da această societate; dar nu e mai puțin adevărat că ingenio­zitatea excrocilor din fruntea sa găsesc destule mijloace ca să în­târzie cât mai mult acest termen fatal, pentru ca să poată păși pra­­gurile pușcăriilor, asigurați bine de tot pentru ziua când vor reuși să desbrace haina dungată a clienților dela cazierele parche­telor.­­ In seria de articole începute de noi, înscriem astăzi una din cele m­ai nerușinate excrocherii ce s’au comis în această privință în dau­na mulțimei de umili slujbași și muncitori cari au avut neșansa să încredințeze banul lor trudit, fai­moasei Societăți de Asigurări „Belgo-Română"1. 60.000 DE VICTIME Grație lipsei de sancțiuni se­vere, pe care alte legislațiuni le-au prevăzut, acești paraziți ai asigurării, și-au creiat un mijloc de îmbogățire foarte rapid și foarte comod: împrăștie în toată țara prospecte înființează în fie­­care centru mai important, su­­cursale, și grație unei meșteșugite reclame reușesc să achiziționeze peste 60.000 de asigurări, pentru ca după un timp foarte scurt, a­­tunci când încep scadențele și când credulii se trezesc la brutala realitate, să desființeze aceste su­­cursale și agenții din provincie, pentru a nu mai putea fi urmă­riți cu relativa ușurință (!?) pe care o îngădue procedura civilă. UNDE CIOCNESC CODUL PENATA.. Dar­­ procedarea acestei Socie­ Wți de Asigurare în fat»ilic. fr. codul penal prin faptul" că, sistemul grupelor de asigurare așa cum este aplicat de această instituție constitue un abuz de în­credere complectat cu escrocheria prevăzută de art 323 și 332 din codul penal. Intr adevăr, conform clauzelor specificate în polița de asigurare, se constituesc dela început grupe care plătesc o anumită cotă fixă și anumite sume, drept prime cu ocazia fiecărui deces din grupa respectivă. Asigurații nu se cu­nosc între ei, pentru ca operațiu­nile Societății să nu poată fi nici­odată controlate (aici este excro­cheria), Societatea asigurătoare pretinzând a avea numai rolul de mandatară între asigurați. •'­ ABUZ DE ÎNCREDERE Din sumele depuse, societatea își rezervă 30 la sută drept chel­tueli de regie și beneficiu (atâta anunțată că are dreptul). Or, nu toți asigurații sunt la curent cu plata cotelor și a primelor; acest moment îl pândește această hidră pentru a-i decade din drepturile lor, iar sumele ce până atunci le încasa în calitate de mandatară a celorlalți asigurați de astădată și le însușește în nume propriu, fără a anunța pe ceilalți asigurați din grupa respectivă de acest fapt, comițând deci delictul de abuz de încredere. Când totuși o poliță ajunge la scadență și beneficiarul se pre­zintă pentru a-și valorifica drep­turile, sau e dat afară pur și sim­plu din biurou, ori cel mult, i se oferă o sumă atât de infimă încât nu echivalează nici măcar cu pri­mele plătite de asigurat. PE CE SE BAZEAZĂ EXCROCII Acest tupeu îl au­­ profitorii, ba­zați pe siguranța că imensa majo­ritate a năpăstuiților, fiind din cele mai depărtate colțuri ale ță­rii", nemția nu vor fi un start să­ im vambaliza mereu 19 (unde e sediul juridic al Societă­ții), să plătească o mulțime de taxe, să angajeze avocați și să-și piardă o groază de timp. Or, s'au găsit totuși mulți re­voltați, cari au apelat la Justiție în contra acestei cinstite Socie­tăți, și deși în toate procesele pro­fitorii s'au pus la adăpostul cali­tății de mandatar pe care o invo­cau la orice ocazie, totuși Justiția i-a obligat să plătească daunele pentru cari erau acționați. JUSTIȚIA ARE DE FURCĂ Până acum, societatea a izbutit să aibă numai următoarele pro­cese: 1) La Secția I Comerț, acțiunile ce formează obiectul dosarelor: 150. 388. 674. 750. 1232, 2265 2680. 2751, 5553, 3663, 4229, 4509, 6252; 2) La Secția II Comerț : 744, 858, 1139, 1375, 1481, 1689, 2281, 3822, 4229, 4309 și 6252; 3) La Parchet reclamațiuni de abuz de încredere și excrocherie: 1627, 22061, 23909 25754, 26056, 29862 și 32561; 4) La Curtea de Apel Secția I: 847, 1096. 1505; 5) La Curtea de Apel Secția II: 546. 617, 741. 1061 și 1159; 6) La Curtea de Apel Secția IV: 408, 774. 839. 873, 888. 1070 și 1515, toate aceste reclamațiuni, acțiuni și apeluri, numai din anul 1927. Toate apărările invocate cu ca­­racteristica rea credință, de a­­ceastă vasta întreprindere de ex­­crocherie, au fost respinse fără excepție ca nefondate de Tribu­nal, Curtea de Apel și Curtea de Casație, și ar fi inutil să mai în­șir certificatele doveditoare în a­­ceastă privința. Dar cele de mai sus nu consti­tuesc decât o slabă imagine a o­­perațiunilor comerciale ale aces­tei Societăți» CARSB -xox- V3« CURENTUC CASA DE­ INCREDERE Tei: 32612 CINEA MgSIEOH,Ji_jjjH { fl­ H»fl ) Ss» j§­ .a, 0 ^ .# PRETURI t # ^ ABSOLUT FIXE ^ ^ ^ ^­­ Cinema SCALA REPUTAȚII ARTIȘTI Azi Premiera HARRY UEDTKE, XENIA DESNI și LIVI0 PAVANELI în FATA DIN POPOR După scrierea (Kaiser Joseph und die Schusters Tochter) Orchestra specials ________ Monopol lux Flint Cum s’a făcut aranjamentul datoriilor cu Franța S’AU PLĂTIT 25 MILIOANE FRANCI AUR MAI MULT D. V. Bădulescu secretar gene­ral al ministerului de finanțe, a făcut ori oare­cari comunicări cu privire la modul cum s'a aranjat plata datoriilor de război a Româ­niei față d­e Franța. Aceste comunicări, secretarul general de la finanțe le-a făcut ca un fel de răspuns la toate artico­lele apărute în ziare și prin cari oameni de specialitate și în spe­cial d. Mihail Manoilescu, fostul subsecretar de stat al tezaurului, căuta să arate modul dăunător pentru stat îri care s’a făcut acest aranjament. Comunicatul său de azi, minis­terul de finanțe îl termină spu­nând că la datoria engleză care era de 18 milioane lire sterline s’a plătit o dobândă de 6 jumătate milioane lire, Jo­ea ce ar face 150 milioane franci. Or, se întreabă ministrul nostru de finanțe — când România este recunoscătoare Franței pentru atâ­tea servicii atât de ordin material, cât și de ordin moral, ce poate în­semna suma de 25 milioane franci AUR ce s’a plătit în plus Franței Această sumă nu contează, față de aranjamentul englez — înciree d. V. Bădulescu. ‘—-------—XOX |-TL-rmrunai T Intre mari si miei la Ministerul de finanțe In urma unei dispozițiuni, dată acum câțiva ani s’a luat hotărîrea ca, în lunile de Crăciun și Paște, membrilor debitori ai Casei de credit, de pe lângă ministerul de finanțe să nu li se oprească ratele lunare, pentru motive ce lesne se înțeleg. De astă data, la o recentă cons­fătuire a consiliului respectiv, s-a hotărît ca pe luna Aprilie să se rețină ratele lunare. Funcționarii datornici la Casa de credit, se află în plină agitație. Și cu drept cuvânt, Șefii și-au acordat respectabile împrumuturi și fiindcă era vorba de fonduri care lipseau, au luat din suma dată de minister pentru construcții de case. Cei cărora li s’au acordat bani din acest fond cer acum restitui­rea sumelor. Șefii s’au încurcat și au luat hotărîrea neomenoasă de a­ se încasa datoriile micilor func­ționari și pe luna Aprilie. Este o nedreptate pe care o su­punem atențianei șefului depar­tamentului finanțelor, pentru a dispune în consecință. --------------XOX —-----­ TrusM acidului carbonic IAȘI. 50. — Fabricele de bău­­turi spirtoase au făcut o plânge­re Camerei de comerț contra trug­­ului fabricelor de acid carbonic care a reușit să urce prețul acidu­­­lnr dela 6 lei până la 35 lei fă­când imposibilă aprovizionarea în țară cu acest gaz. Proprietarii fabricelor au în­ceput să lucreze cu străinătatea trimițând tuburile de fontă goale peste graniță în Ungaria, Polonia, Cehoslovacia și Austria de unde revin pline cu acoid carbonic. Cu toate taxele de vamă și de transport nu se depășește prețul local. Acest import nu era nece­sar întrucât în Ardeal există sur­se la fel, ca cele din străinătate putând satisface cerințele în­tre­gei Europe. Trustul fabricilor pe lângă că împiedică desvoltarea acestor re­surse de aprovizionare internă eu intervenit la minister și au obți­nut să se oprească exportul ori­căror tuburi de fer din partea altor comercianți, împiedicând astfel concurența. Camera de comerț s-a sesizat și urmează ca președintele ei, d. se­nator Botez, să aibă o întrevede­re cu d. ministru al industriei și comerțu d cu» A. Mrawnîc», FAPTE DIN CAPITALA ACCIDENT MORTAL DE _ MUNCA Lucrătoarea Florica Paras­­chiv, din str. Popescu 13, de la fabrica „Luceafărul” de car­tonașe, din str. Luigi Cazavil­­lian 20, se afla ori în apropie­rea unei mașini de presat car­ton. Angrenajul roții i-a apu­cat rochia și lucrătoarea a fost apucată de transmisie care a fost­ aruncată pe ciment. Nefericita lucrătoare a mu­rit pe loc. Cadavrul a fost dus la morgă. EXPLOZIA UNEI LĂMPI CU CARBID Băiatul Ion Marin, din com­. Ciuculești (Argeș) a voit eri sa aprindă o lampă ce ardea cu carbid, la ghereta cu zarzavat din b-dul Ferdinand. Lampa a făcut explozie și băiatul s’a il­les cu răni grave. A fost dus la spitalul Colen­­tine -xox- Afacerea stupefiantelor la Iași Iași. 30. — Parchetul tribu­nalului Iași a deferit cab. IT­ in­strucție dosarul în legătură cu stupefiantele. Contra eroilor acestei afaceri s’a deschis rechizitoriu introduc­tiv. ’ !!'­­*^1 A * Artistul Munteanu a fost "defe­rit instrucției pentru fals (art. 127 c. p.) și în complicitate cu­­ Je­an­a Bouville pentru îndemn la furt. Servitorul casei Paul, a fost deferit pentru furt Y ti: Cronica judiciara PROCESUL FRAUDELOR DEși „Creditul Român” în valea­ LA MOARA GIURGIULUI rc de 640.000 lei. Eri a continuat la secția II-a a tribunalului în complect spe­cial, procesul fraudelor de la moara Giurgiului. Ședința a fost exclusiv ocupată de la ora 1 la 7 cu audierea câtorva mar­tori și pleddarea cererei de li­berare a lui Elefterie Paraschi­­­vescu. Tribunalul a amânat pronunțarea asupra acestei ce­reri de liberare pentru Luni, a­­mânând totodată și procesul in continuare. Tot pe ziua de ezi Curtea de Apel a respins apelul colonelu­lui Roșu, făcut în contra jur­nalului tribunalului, prin care i se respinge cererea sa de li­berare. SCAPA LUMEA SA FACA COADA D. Rădulescu-Niger, fiul cu­­noscutului scriitor, fiind impie­gat la­ Ad-ția Financiară a Ca­pitalei și cunoscând probabil suferințele contribuabililor, du­pă ce vin la percepții să-și plă­tească tributul, mai au de fă­cut și coadă, pentru aceasta, pierzându-și câteva ceasuri, s’a gândit să le vină în ajutor. In acest scop a sustras un registru chitanțier cu care a pornit pe la percepțiile aglomerate. Aci se oferea cetățenilor înghesuiți să le plătească impozitele, libe­­rându-le chitanțe din registrul sustras. In felul acesta d. Ră­dulescu-Niger a reușit să-și în­sușească suma de 20.000 lei -Secția 3-a a tribunalului ca­re a judecat ori această afa­cere l-a condamnat la doi ani închisoare, HOȚ DIN CAUZA ȘOMAJU­­LUI Niculae Ionescu, muncitor șomer, din cauza mizeriei înce­puse să fure mărunțișuri ca : o tobă, o pălărie, un ceas, etc., pe care le vindea pentru pâine. Judecătoria de ocol îl condam­nase la 6 luni închisoare, iar tribunalul, în fața căruia fă­cuse apel, a menținut pedeap­sa, constatând că... șomajul nu este o scuză. UNUL CARE VINDEA LOCU­RILE ALTORA -! Ion Vlădoianu a fost con­damnat ori la 2 luni închisoare El vânduse d-lui Anton Iordan un teren dela Băneasa ce nu-i aparținea. BANDA LUI AVERESCU , Secția 4-a a tribunalului, a condamnat la câte 4 ani închi­soare pe : Gh. Averescu, Mih. Cineiu zis Scândurică, Gh. Co­­dreanu și Ghiula Bronz, vechi pușcăriași, cari constituiți în bandă au săvârșit numeroase­ spargeri. " "i­ O LUNA ÎNCHISOARE PEN,­ TRU 800 LEI 4 Iosef Berg a fost condamnat la o lună închisoare pentru cât a sustras dintr’o scrisoare, ce-h fusese dată să o ducă la poșta, suma de 800 lei. FALIȚI CONDAMNAȚI Fritz Bigler și Eugen S­ine in­ faliți frauduloși, au fost con­damnați, în lipsă de tribunal la câte un an închisoare. ------------xox------- FALSIFICATORI DE CERURI Acelaș tribunal a condamnat la câte un an închisoare pe Sigfrid, Șaraga, Alexandru Frenarici și Iosef Șapira, pen­tru vina de a fi falsificat ce­rt­uri de ale bâxului Marmorosch­i femei naște trei copii BUZĂU. — O doamnă din înal­­­ta societate locala a dat cun naș­tere la trei copii, doi de sex fe­­m­enin iar cel de al treilea mascu­­­lin. După naștere ei au trăit a­­­proape trei ore și pe urmă au înj­cetat din viață. *

Next