Curentul, mai 1928 (Anul 1, Nr. 108-135)

1928-05-01 / nr. 108

i­ lin mare succes Romanesc "20.000 Litri vin tonk preparația farmacistului chimist Const. Chihăescu» vândute in decursul anulu 1927. Mii de suferinzi disperați vindecați și scăpații din GHEARELE ANEMIEI , r­e­ sconsecințela funesta ale sângelui sărac. De la Anemie la neurastenie Și tuberculoză numai un pas. Rolul fosforului și al Arsenului Organic V . Acțiunea tonică a sucului Kola și la extractului de Quinquina Anemia și consecințele ei se ma­nifestă în mod variat.­­ Simptomele cele mai obișnuite Wnt î o lipsă complectă de vitali­tate mai cu osebire dimineața o o­­­boseală­ generalizată, slăbirea cor­­pului, a memoriei și a văzului, ten galben, ochi încercuiți, vâjtituri­­ de urechi, dureri de cap, picioare­­și rinichi, palpitațiuni, amețeli,­­mersul nesigur, visuri urâte, somn penibil, răceli și guturaiuri veșni­ce — o stare de moleșeală pronun­țată.­­ Pentru a putea ajuta natura și p­reda corpului vigoarea normală pe lângă o viață ordonată și igie­nică, sunteți obligați de a furniza organismului substanțele cari îi lipsesc și anume: fosforul și ?zil­­nicul organic în stare colo­idală încorporat în sucul nucelar de Kolla si a celor 3 Chinchine. In arsenalul terapeutic printre mul­tele tonice cunoscute am obținut în vechea mea practică succese uimitoare cu cunoscutul VIN TO­NIC preparat de farmacistul chi­mist CONST. CHIHRESCU din Bucuresti. Cu drept cuvânt acest tonic supranumit Elixirul vietei, luat în doză de câte un păhărit înaintea meselor timp de 10­ zile se observă imediat o augmenta­țions sensibilă a globulelor roșii, o creștere a fosforului organic, o eliminare complectă a toxinelor, o energie deosebită, o colorațiune sănătoasă a tenului, un dor de viață și de muncă. Sfătuesc absolut în mod desinte­­resat pe toti mic și mare, sănătoși și în special pe cei bolnavi să ur­meze în locul aperitivelor otrăvi­toare, acest aperitiv hyperideal care le va reda forța, vigoarea și sănătatea. • Sfătuim pe părinți să deie co­piilor : slabi și anemici, obosiți de școală acea* minunat reconsti­­tuant. Vinul Ionic Chihăescu este a­­probat de Consiliul sanitar supe­rior cu nr. 41.909 din 24 Octom­brie 1907. Dr. ICS. Se găsește la Farmacii și Dra­­gnerii. Cea mai bună vopsea pentru ciorapi, stofe, mătăsuri Vopsește în 5 minute fără a i se fierbe i & d­rrrriiTux I­­ VIATA ECONOMICA ■•*... ... .... a­M FiLMU'f !ȘI PARUL DE PRISOS ! t A DISPĂRUT KIS! !.Cea mai perfectă specialitate iEin lume în arta de a face să dis­ipară părul de prisos. Este o apă limpede cu următoa­­rele calități: _ 1, *"■ Ușurința în aplicare [Curățenie, economie ^Eficacitate garantată,­­ nevătămătoare.­­k*,~ 1 Părul aspru nu veți reuși a-1 pi­struge decât cu EAU DIXOR. Idecomandată și de lumea medi­­­cală. i­ J j ■ EAU DIXOR este un miracol, if De vânzare la Drogherii, Far­­m­acii și Parfumerii. Acolo unde nu găsiți, trimiteți­­ tum­a de 120 lei și vi se va expe­dia de către: j A Agenția DIXOR, București IP­ Str. Răuțeanu, 5 IN­C 9 / AP i V­IN í Ej Mmm Aparate și piese de­tașate, lămpi și haut — perleur-uri, mai bune și mai­eftine ca ori­unde. Catalog gratuit la cerere RADIONEL B-dul I. C. Brătianu, 26 Telefon 205127 LUOEn: iirgonul preparat veritabil punná carătit și losb­uri metale Croitoria V. NAPN­ s’a mutat în Str. Labirint 49 Tramvai 16 și 18­xecusie ireproșabilă, înlesniri de plată. E: TABLOURI Splendide, pictate de maeștri­­om­âni cu reputație, găsiți mai­eftin ca ori­unde cu prețuri ocazionale, la singura sursă, colecție bogată, vizibil zilnic numai între 2—4. duminica — Sărbători, toată ziua. 3. Strada Turturele, 3 prin Labirint Tramvaiul electric 16, ......_ Stafia Tabac. De închiriat Apartament: 4 camere, bac, dependințe, electricitate, con­fort modern. Bulevardul Dom­niței 6 (lângă statuia Rosetti). Cine dorește sa posede un Pian bine reparat sau acordat sa se adreseze la FABRICA DE PIANE H. SPONDER Str. Uranus 111 Fost prim-maestru la Fabrica de Piane Bechstein din Berlin Tel. © 4/74 Pentru german! NAUHEIM. Pentru români băile LIPOVA RADIOACTIVITATEA izvoarelor feruginoase și acid carbonic produc o adevărată REVOLUȚIE In domeniul vindecării boabelor, cordului, arterio-sclerozei, debi­litate și femeile bolnave de inflamațiuni cronice la ovar și a­nexă. Cea mai ideală și frumoasă statiune de recreare Cereți prospecte gratuit I DIRECȚIUNEA BĂILE LIPOVA Parchete de stejar calitate ne­întrecută, prețuri de fabrică vinde en gros și en detail Soc. An. Forestieră ,LOMAS[ strada Sf. Ion Nou 20, Tel. No. 367147, 352] 01. Se găsește pretutindeni Jur. im. ,Ai-MfiS[i!, Calea Victoriei 94 Telefon 217/44 Tratați SIFILISUL prin pastilele Sigmargyl Dr. M. POMARET Arsenic — Mercur — Bismuth Ce scriu Medicii de la noi din țară, despre tratamentul sifisului prin pastilele SIGMARGYL. Onor Agenția SIGMARGYL­ București Observația medicală la între­buințarea Sigmargylului în tra­tamentul sifilisului. Sigmargyl­ul a fost prescris de mine la un bolnav, care nu putea urma tratamentul specific, clinic. Bolnavul prezenta la începutul tratamentului șiphylide scrotale și cephalee nocturne intense. După trei săptămâni de trata­ment, am revăzut bolnavul, con­­statând o ameliorare generală, iar siphylide în stare avansată de ci­catrizare. Fenomenele secundare n’au fost constatate. Dr. D. Rostovsky Chișinău Multe scrisori din partea ’d-nor Medici stau în dispoziția oricui. Cât de mare este folosul pentru acei ce nu pot urma cura de in­fecții, precum și ușurința de con­trol și administrare a Sigmargy­­lu­lui, constitue marea importanță a acestui medicament la țară, în fabrici și la toată lumea sufe­rindă de sifilis. Trimitem tuturor gratuit lite­ratura și explicațiuni la cerere. Agenția de engros ~ SIGMARGYL­ București Str. Răuțeanu No. 5 N. B. ■— Observați ca fiecare flacon să aibe ambalajul alb, nu­măr de serie și semnătura d-rului Vl. Pomaret în roșu. Carol Zelmer DHNTIST Laureat din Berlin Str. Colței 20 Consult 9— 1 gî 3—7 VÂND loc parcul Bonaparte 342 m2. Adresa: Teodorescu, Str. general Angelescu 66, etaj. mân» Săptămâna financiară Bursa. Stabilizarea. Dobânzile, in Belgia. Franța ■* și |g noi Bursa de valori a avut săptă­mâna aceasta o atitudine logică. Sunt ferme­mentele și acțiunile Banca Națoinală. Ceea ce arată că împrumutul de stabilizare­­ e con­siderat, în bursă, ca încheiat. Precizări. Banca Națională se urcă de la 9200 la 9500. Renta îm­proprietăririi de la 67 la 71, îm­prumutul refacerii 1920 de la 72 la 73, împrumutul Național 1916 de la 78 la 80, împrumutul Unirii 1919 de la 69 la 70 și jumătate. Scrisurile Urbane București de la 61 la 63. E o mișcare generală în compartimentul titlurilor cu dobândă fixă, dar fără mare am­ploare. E un semn că după stabi­lizare, cursurile respective nu vor înainta prea mult. Bursa a anti­cipat asupra îmbunătățirii cursu­rilor, în legătură cu nivelul do­bânzii curente. A anticipat în așa măsură, în­cât stabilizarea nu ar putea pro­­duce, decât o mișcare tactice și trecătoare în Bursă. Aviz celor interesați. * Putem complecta acest sfat, cu unele scurte indicațiuni asupra evoluției analoage a cursurilor rentelor în țările, unde s’a pro­­dus stabilizarea. Interesant­e, în special, cărți Belgiei. Deși acolo, bursa nu anticipase ca în Franța sau ca la noi, într’o măsură atât de mare, asupra ameliorării aș­teptate a cursurilor, totuși urca­rea nu s’a manifestat decât, rela­tiv slab, în compartimentul va­lorilor cu dobânda fixă. Astfel, după o revistă de specialitate bel­giană, dela 1 August 1926 și până la 1 Noémime 1927, rentele de Stat s’au urcat cu 28 la sută, obli­­gațiile cu numai 10 la sută, în timp ce acțiunile bancare s’au urcat cu 150 la sută, acțiunile de căi ferate, tramvaie și electrici­tate dela 100 până la 500 la sută. In medie, urcarea la titlurile cu dobândă fixă a fost de 12 la sută, față de 74 la sută, urcarea la ti­tlurile cu dobânda variabilă. Și încă în aceste urcări, se cu­­prind și acelea din searta periga­natemergătoare stabilizării le­gale, adică urcările produse timp de 3 luni, cât a durat stabilizarea de fapt. 1 • A/" ' Explicația evoluției diferite a cursurilor tilurilor cu dobândă fixă și variabilă, constă în deo­sebirea de tendință în târgul cre­­ditului pe termen stlFrf st lung, în Belgia. Se înțelege că urcarea valorilor în bursă, după stabilizare se da­­torește afluxului de capital străin. Dar, fapt constatat în Bel­gia, capitalul străin, care apare, îndată după stabilizare, nu caută încă învestițiunile pe termen lung. El nu urmărește, în genere, decât speculația conjuncturii fa­vorabile bursiere reprezentata de operația stabilizării sau profitul, pe care-1 oferă diferența de do­bândă între piața, anterior izolată prin riscul valutar , propriu­ și viința capitalului internațional. Evident că aceste avantaje tind să dispară pe măsură, ce do­bânda curentă scade și cursurile în bursă s’au apropiat de o va­loare reală, nu fictivă, cum e ca­zul înainte de stabilizare. A­­ceasta face ca, până la reluarea operațiilor de credit străin, vi­zând împrumuturi de investi­­tiune, dobânda banilor pe termen lung să fie mult mai scumpă­, de­cât a banilor pe termen scurt. De unde deosebirea constatată intre ținuta valorilor eu dobânda fixă și variabilă. E ceea ce se va întâmpla și la noi, după stabilizare. : * -PA -In Franța, ca și la noi, stabili­zarea fiind anunțată mai de mult și perioada stabilizării de fapt sau relative fiind mai îndelun­gată, speculația bursieră a anti­cipat asupra urcării probabile a cursurilor, ceea ce va face desigur ca mișcarea lor ascendentă, după stabilizare, să fie, în mod fatal, mai slabă. * " *’ Dacă mai ținem seama de­­ do­­bânda curantă în țările unde sta­bilizarea s’a înfăptuit de curând, găsim de exemplu că în Belgia scontul se obține cu 4 și jumătate la sută, în timp ce rentele de stat dau 6 și jumătate la sută, după un an de la stabilzarea le­­gală. -a­­­n •••** Evident că noi ne vom afla în­tr-o situație mult mai dificilă, dat fiind condițiile în care se reali­zează împrumutul de stabilizare. La cursurile de azi ale rentelor randamentul lor este 6 și jumă­tate până la 7 la sută, aproxima­­tiv. Ne-am apropiat deci, dacă nu cumva am depășit, nivelul probabil al cursului lor viitor. Speculația și-a îndeplinit rolul de a opera tranziția între cursu­rile deprimate din perioada riscu­rilor valutare și izolării de capi­tolul străin și aceea a stabilizării. Am ținut s’o constatăm.­­ Am făcut-o, mai ales, pentru că, din multe părți, ni se pun în­trebări relativ la ceea ce va fi­ după stabilizare. Bineînțeles că profeții nu se pot face. Dar un stadiu serios permite oarecari concluziuni generale, de felni­ce. Urmărind de aproape fenome­­lor care precedă, nul evoluției1 dobânzilor în străi­nătate, deslușind, cu greutate, mecanismul delicat, care le de­termină, te întrebi cum pot con­­ducătorii Băncii Naționale să por­nească o acțiune forțată de scă­dere a dobânzilor, fără să înțe­leagă toată absurditatea ei, își închipuie Banca Națională că utilizând chiar un miliard din fondul de lichidare va reuși ea să decongestioneze piața? Se în.­a. De o lună de zile câteva sute de milioane au fost iarăși acor­date reescentului și nimic nu se simte. Iar când scăderea dobânzii curente se va produce să știți că ea se va datora afluxului capita­­lul­ui străin­ în țară. Uncapacitatpa actuaților condu­cători ai Băncii Naționale, își va face desigur din acest fenomen natural, care se va produce, fără intervenția ei, o falsă aureolă. Ea va fi totodată pretext pen­­tru Banca Națională de a pre­tinde să i se încredințeze din nou dreptul regalian al emisiunii. De­ținătoare a creditului țării, va a­­sigura mai departe propășirea îi­­nenței tutelare a partidului li­­beral. E învățământul săptămânii. Ricardo Totuși o diferență există. robusta sănătate pe care a știut să o păstreze până la moarte, în ciu­da inspirațiunii lui uneori diabo­lice, cu fulgerări de nebunie. Goya se pretindea elev al lui Velasquez și al lui Rembrandt: criticii lui l-au apropiat de Fra­gonard și de Watteau. De­sigur, din greșală, Verlaine a înțeles ca subtilă pătrundere dureroasa tri­­steță ce doarme sub frunzișurile lui Watteau, și flutură pe chipu­rile personagiilor lui. Watteau, — care până atunci trecea drept pic­tor „vesel” și „agreabil”! Frago­nard, la rândul său, a fost multă vreme victima unui echivoc: cei cari îl numeau „Frago", — închi­­puindu-și prin aceasta că l-au pă­truns deplin, — făcuseră din el un pictor „delicios”, frivol și șoltic! După multă vreme, s’a văzut că de pe paleta lui și unesc feerice is­­voare de lumină, — și că, după 1770, viața de familie făurise un nou Fragonard, — pictor al micu­ților și al naturii, al fecundității și al vieții. Aceeaș dragoste pentru natură și pentru cei mici, — pentru nm­­­os, —■ transpare și în opera lui Goya. Și-a iubit, în viață, copiii și nepoții cum rar și-i iubesc cei preocupați să exprime artistic iu­birea, — artiști egoiști ce negocia­ză în volume și vând sub formă fie romane disponibilitățile de dra­goste rezervate celor de acasă. Iar Natura, i-a fost maestrul pe care îl invoca înainte chiar de Velas­quez și de Rembrandt. Varietatea uluitoare a operii lui Goya dove­dește independenta lui fața de cei doi din urmă, și deplina lui subor­donare în fața învățămintelor sta­tornice ale firii. „Când un tablou a ajuns să exprime ceea ce vreai să redea el, atunci este sfârșit”,—spu­nea el adesea ori. Iată pentru ce, chiar în creațiunile lui sumar lu­crate, se simte la Goya ceea ce Théophile Gautier numea „ghiara leului". Portretist genial, nemilos radio­­graf al figurilor domnești și al curtezanilor, Goya le-a răscolit în portrete tot depozitul de disgrație morală și de poceală sufletească, întreaga ereditate a personagiului reprezentat pare acumulată în pla­nul întâi, și totuși artistul nu cade în caricatură, — ci din potrivă, is­­butește chiar să-și satisfacă mode­lele ! Pictor religios de o pură ins­pirație creștină, — deși s’a susți­nut contrariul, — pictor înverșu­nat împotriva preoților și a călu­gărilor, totuși, — Goya rămâne i­­co­ana tragică și precoce a unei omeniri dezacordate și obsedate de elanuri spre ascensiune, — ima­ginea timpurie a trepidațiilor de generozitate , de răsvrătire ale su­fletului nostru actual. Ironist al culorilor, spectator al infirmități­lor bufone și al turpitudinei, el a țintuit în opera sa, — ca într’un delirant ierbar uman, — toate vi­ciile noastre ascunse, cu exagerări cari dau chiar atitudinilor celor mai lamentabile un fel de epică grandoare. Este opera unui om de­testabil și cuceritor, — când hidos și când genial, — opera unui ade­vărat spaniol, la care orice senti­ment devine jerbă de gesturi, vo­lubilitate și agitație. Este Goya. Atât de greu de definit, — chiar intr’un întreg volum, —­ încât în­ XOX I împotriva speculei Alarmat de constatările făcu­te de capii tuturor autorități­­i­lor și văzând imposibilitatea autoritățlor comunale, guver­nul e ho­tărâi să aducă în dis­cuția consiliului de miniștri de noi probleme înfrânării specu­lei. In deosebi în Capitală s’a constatat necesitatea unei ur­gente intervenții de­oarece prețurile lucrurilor alimentare sunt sporite sistematic de la o zi la alta. cepem să credem că cea mai pro­fundă caracterizare, și mai ușoară de înțeles, rămâne tot cea desti­nată lui Baudelaire, și care i se po­trivește atât de bine și pictorului al cărui centenar se sărbătorește astăzi, a creat un freamăt nou. -xox- Situația agricolă a tării Ministerul agriculturii și dome­niilor direcția, statisticei agricole, ne trimite spre publicare o situa­ție agricolă, din care extragem : Prima decadă a lunei Aprilie, a fost caracterizată printr’un timp senin și cald. Intre 24—27 ploaia căzut a fost generală. In Bucovina starea semănături­lor de toamnă este bună. Insămân­­țările se fac cu activitate. In­ Basarabia semănăturile de toamnă au avut de suferit. Desgro­­parea viilor și săpatul lor se face cu activitate. In Moldova de nord situata agri­colă este m­ulțumitoare, din pri­cina secetei. In Transilvania, Oltenia, Dobro­­gea și Muntenia starea agricolă este mulțumitoare, numai pe alo­­curea însămânțările de toamnă au avut de suferit din cauza tim­pului friguros. T­erenurile pentru însămânțat porumb au fost bine pregătite, mai ales în Transilvania. -XOX- JiH Inaugurarea Palatulului Băncii Chrissoveloni dri la orele Tî dimineața, a avut loc inaugurarea noului se­diu al Bancei Chirssoveloni, din Str. Lipscani No. 8. SERVICIUL DIVIN După oficierea serviciului reli­gios, preotul Tom­a Chiricuță a­­rată importanța unei rugăciuni în localul unei bănci, casă pusă în slujba banului, când se spune că între D-zeu și bani nu pot exista raporturi. Este greșită această credința, când banul este întrebuințat în scopuri umane, atunci el devine un simbol și odată pus­­a slujba binelui este în slujba Domnului. Cerem lui Dumnezeu să bine­cuvânteze lucrările acestei bănci ca o răsplată pentru serviciile a­­duse de la înființarea ei până azi. Cerem băncii să se pună mai de­parte în sprijinul colectivității. CUVÂNTĂRILE D. JEAN BOAMBA, vice-pre­­ședintele băncii, bilanțurile băn­cii arată starea de prosperitate în care se găsește azi. Ele sunt o consecință a felului prudent în care sunt și au fost conduse. Ban­ca a înțeles și înțelege să fie în slujba țării ori de câte ori nevoia o cere. Guvernele țării au acordat totdeauna un interes deosebit co­merțului. Prezența miniștrilor la această festivitate este cea mai vie dovadă. Ori­cum­ ar fi disensiu­nile din lumea economică, un sin­gur lucru e constant. Intenția de a prospera comerțul și industria. In numele consiliului mulțumește celor prezenți de concursul dat. D. DOBROVICI : In numele băncii Comerciale Române spune că e mândru că are ocaziunea de a vorbi la inaugurarea acestui mă­reț palat. Inaugurarea acestui palat în­semnă că comerțul nostru progre­sează. Regreta ca Jean ChVosoveloni nu mai există ca să asiste la fes­tivitatea de azi. Progresele băncii Chrissolovoni merg mână în mână cu progresul situației economice a țării noastre. Partea pe care această bancă este considerabilă. Dați-mi voe din aceste motive sa trez băncii, tot progresul la care au dreptul pentru binele co­merțului nostru. D. E. BRANCOMIR . Azi se sărbătorește inaugurarea pala­tului unuia din solidele instituții de la noi. Banca Ghrissoveloni a fă­cut într-un scurt interval de timp progrese cu cari se poate mândri. Jean Chir­esoveloni inițiatorul a­­cestui palat a avut două mari ca­lități : dragostea de bine și dorin­ța în progresul băncii. El și-a aso­ciat un coleg bun și capabil în Pa­nait Vassalopol. Urează băncii tot progresul la care poate spera. La șampanie d. Boambă a închi­nat pentru M. S. Regele Mihai u­rân­du-i viață lungă pentru binci, țării.­­ Invitații primesc apoi câte o medalie comemorativă în bronz cu efigia defunctului Jean Chri­­ssoveloni. In urmă se vizitează frumosul palat a Băncii Chrissoveloni. ASISTENȚA Printre invitați erau 3­ni. C. Arget­oi­a­nu- ministrul agricultu­rii, Ciolac Antici, M. Mano­lescn- M. Miti­neu, M. Popovici, Tran­­cu-Iași, Gen. Moșoiu, V. Antones­­cu fost ministru, V. Bădulescu se­cretar gen. la ministerul de finan­­țe, G. Tașcă, prof. Camil Deme­tresen, gen. Sinescu, ing. Preto­rian fost dir. C. F. R. gen. Mir­­cescu, V. Madgearu, prof­­ N. Bre­silescu, Simionescu-Ramniceanu, gen. Nicoleanu, Șt. Cerk­ez, von Reicher secretarul legației austria­­ce. Dogaru consulul gen. albanez, M. U. Negroponte, Ion Raducanu, Barbu Dumitrescu, Brancovicii Ciolac Antici minstrul Cehoslo­vace, N. P. Niculescu-Rietz, locot. Gh. Melicescu, prof. Marinescu, dr. N. Minovici, Gh. Dobrovici, Gr. Trancu, Susnich, I. T­ussar, I. Melun, F. Fischer, T. Kapralick, O. Kauffmann, N. P. Ștefănescu, Mocsoni ministrul palatului, ITe«­gălniceanu, Pilidi Tihias, M. Ho­­rovitz, Rosemberg, Beck­er, Ein*­horn, frații Poack, Săvescu, Ser­giu Zamfirescu, Colîas, Ton Sân, Giorgiu, Baronul Schömberg mi­nistrul Poloniei, Diamandy Men­tor., Gh. Legrel, Grigore Filipes­­cu, Andrei Lazar­is, Prințul Chi­ra, G. M. Cantacuzino, Baronul Schembeck­ ministrul, Poloniei Gaffas și Cuzopol secretari ai le­gației elene, general Coanda, Jean Th. Florescu fost ministru, C. Bursan deputat, Eva D. Fagure, Gh. Stroe, Barbu Stirbey, Poli­zu M­oșunești, Henry Manu, etc. Dîn partea băncii Ch­ri­so­vel­on, au asistat d. P. O. Vassalopol, N. Vassalopol, Den. Chrisoveloni Zani Chrisovelonu­1, C. Comnen (Galați) Saffrin Sehen­eder. Sus­­nen (Brăila) Al. Georgescu-Cluj Rubinstein (Viena)1. ‘ Festivitatea a luat sfârșit la ora 12.30. C. ARSENIE Carnetul zilei Directorii de teatru nu iau vacanță Compania Teatrala­ Mc va juca și sa­rari) D. Mișu Fotino, activul și între­prinzătorul director al teatrului Mic, nu are de gând să se bucure la oară de odihna bine meritată după o stagiune așa de bogată în roade artistice. D. MIȘU FOTINO Neobosit, d. Fotino se pregătește să aranjeze și o stagiune de vară. Bine­înțeles că va fi o stagiune de comedii, din genul acelor specta­cole de grădină care făceau odi­nioară deliciul bucureștenilor, pâ­nă a nu fi fost detronate de ope­retă și revistă.­­Inițiativa aceasta a harnicului director al Teatrului Mic, este din această pricină, deosebit de intere­santă, și cum nu se poate mai bine venită. Sperăm — și speranțele noastre sunt îndrituite de dovezile de pricepere și talent pe care d. Fotino le-a dat în conducerea Tea­trului Mic, — sperăm că stagiunea d-sale de vară va fi reușită din toate punctele de vedere. De altfel, are și toate elemente­le necesare unei reușite sigure. In primul rând, localul. In ade­văr, pentru stagiunea d-sale de vara, d. Fotino a închiriat vasta grădină Marconi de pe calea Gri­viței, în care o trupă a jucat vara trecută sub firma Teatrul Nostru In al doilea rând, repertoriul, care va fi alcătuit din cele mai amuzan­te comedii ușoare ale tuturor li­teraturilor, ultimele succese din străinătate. In al treilea rând, frustu­ pa, excelentul ansamblu de la Tea­­trul Mic, care a dat atâtea strălu­cite dovezi, de talent. Și, în sfârșit, directorul chiar, d Mișu Fotino, care, d-sa singur, este o chezășie de succes.­­ ■­­rl* începând sub aceste auspicii, ne­îndoios­că stagiunea de pază a companiei de la Teatrul Mic, mer­ge spre izbândă sigură. ­TOX­ Concert românesc la Varșovia VARȘOVIA, 28 (Ra’dor)­ — Er­ a avut loc la Varșovia un­­ con­cert dat de dirijorul român Nona Ottescu. .. L Un public numeros a luat parte între care reprezentații înaltei so­­cieăți poloneze și corpul diplo­matic. După concert a urmat o recepție la Legația Română în prezența mi­nistrului de externe Zalaski, a nu­­meroși reprezentanți ai guvernu­lui, armatei, corpului diplomatic cât și a unui mare număr de ar­tiști și literați -XOX­ -ifs*­­XOX** Sovietele vând obiectele de artă Paris 28 (Rador).­­ Din Moscova se anunță că guvernul sovietic a decis să scoată în vânzare o parte din obiectele de artă aparținând muzeelor naționale. Primul lot pus în vânzare este evaluat la 10 mi­lioane ruble aur. Directorul muzeu­lui „Hermitage’’ a demisionat în semn de protestare contra­r acestei hotărâri.. VV'

Next