Curentul, iunie 1928 (Anul 1, Nr. 136-165)

1928-06-11 / nr. 146

LA MARILE DEPOZITE IOSEF WEISSMANN Strada Mihai Vodă 21 BUCUREȘTI Telefon 25/07 NEÎNTRECUTE .... —i. jâÂîioare, îngrijirea dinților CEREȚI PR­ETUTIN DEE K­­I­T. .Domnitorul. . Tuturor BorvizeE ©? * DE V­HZARE PRETV TImem Cel mai bog­at asortiment de rame fine, im­­portesiune directă, găsiți la AMMAND & FIII Str. Sfinților 2SV sucursala Str. Popa­ Taîu 37 Prețuri avantajoase. Notați bine adresa One dorește si posede un Pian b­e reparat in acordat să se adreseze la FABRICA DES PIANE H. SPONDER STR. US4NUS 111 Fost prim-maestru la Fabrica de Piane Bechstein din Berlin TEI­. © 4/74 Di­­­ki re • teren 600 m2 Băneasa Str. Armo­niei colț cu Neagoe Vodă. Adresa: Bor­­șaru Gl­. Călărași" Ialomița FAQA ÎNDOIALA F Mai­­ftin decât sticla cu Lei 1300 cumpărați o lampă pentru dormitor Alabastru veritabil « La Depozitul fabricelor Narcisse Cohen Expoziție permanentă de lămpi, statuete și piedes­tale de alabastru 8, Str. Sf. Vineri 8, Etaj I­ Revânzâtorii primesc la cerere cataloage gratis Carol Immtr DENTIST laureat din Berlin Str. Colț­ei 20 Con«elf 0 -I «ri 3—7 Croitorlai V. NAPII s’a mutat în Str. Labirint 49 Tramvai 16j*i 18 Execuție ireproșabilă- înlesniri de plată. „Siemeirthar $, Strada Austrului, 5 (Bulevardul Pake) Produse din Transilvania Lapte, Unt, Brânzeturi, Smântână proaspătă curată EN GROS. - EN DETAIL Se Bîtene$18 pâinea la Brăila BRĂILA,­­5. —­ Primăria a­llată rîs ca începând dela 15 Iunie să ostenească pâinea, fixând urmă­toarele prețuri :Făina alba cal. I 12,75 lei și gr. cal. II,­­11 lei ; pâinea neagră lei 9,50 kgr. ; pâinea de cal. I,­­12 lei; cea de-a II, 10 lei. Taxele comunale asupra pâinii vor fi suportate de brutari. jriranuT trEi Cronica dramatică Grădina Teatrului Mic „Ginerele domnului pre­fect“, comedie in 3 acte de PAUL GUSTY Compania dramatică Mișu Fo­­tino, după o vacanță neînsemnată, și-a reînceput Vineri seară activi­tatea, în fața unui public plin de simpatie pentru onestul efort de a crea un teatru de Cartier mai mult în Capitala. Grădina de va­ră a teatrului Mic a aplaudat, ast­fel, lăudabila realizare a domnului Gusty, „Ginerile domnului Pre­fect", în care domnul Mișu Fotino și-a găsit o atât de potrivită crea­ție. Subiectul piesei, —" care este bine cunoscută publicului bucu­­reștean, — are, dincolo de aparen­ța de humor ușor, — un real fond de seriozitate: este povestea unor tineri copleșiți de prezența tira­nică a bătrânilor, cari se interpun permanent între ei și viață, — în­tre ei și propria lor fericire. Dacă nu ne-ar fi teamă că dramatizăm prea mult,­­— am spune că „Gine­rele domnului Prefect” este, în­­tr-­un plan diferit, însăși povestea generației de astăzi, generație o­­primată de sexagenarii cari o câr­­muesc, amputându-i orice posibi­litate de avânt. Din acest punct de vedere, piesa ascultată de noi seara trecută este o lucrare cu cele mai sănătoase tendințe. Nimic nu este mai lăudabil decât spiritul de răsvrătire, atunci când violenta lui, ordonată și precisă, se pune în slujba vieții. Interpretarea, în frunte cu d. Mișu Fotino, a isbutit să cucerea­scă grădina de la primele scene. Doamnele Renée Annie și Annie Capustin, în fruntea distribuției femenine, și-au cules, — firește, — partea de succes, — dar simpatiile publicului merg în mod vădit spre directorul companiei, plin de ver­vă în rolul lui Mișu Câmpeanu. Grădina de vară a Teatrului Mic, din calea Griviței (lângă parcul Răcaru) își începe stagiunea cu bine. Producțiile conservatorului Clasa fl-nel Harta mold Fermecătoarea creatoare a Mar­garetei Gauthier­e și o profesoară neîntrecută. Clasa prezentată de d-sa ieri a intresat nu atât prin strălucirea individuală a elevilor, cât prin minunata disciplină ar­tistică în care acționau toți, de la protagonist până la figurant. Era opera unei maestre de cea mai a­­leasă calitate. D-na Filotti e pro­fesoara care și-a înțeles misiunea; d-sa se străduiește să dea­ teatru­lui ceia ce îi lipsește și ceia ce e mai greu de dobândit: elemente capabile să înțeleagă și să slujea­scă un ansamblu perfect. Nu ac­tori de producție individuală, ci artiști ce știu să-și găsească exact locul în armonia realizării unitare a unei opere dramatice. E ceiace am admirat ieri la pro­ducția clasei d-nei Filotti. E ceia­ce ar trebui să facă opera tuturor profesorilor Conservatorului nos­tru. Munca aceasta cere, firește, nu numai talentul find artiste de­săvârșite cum e d-na Filotti, dar și o cuprinzătoare cultură gene­rală. Aclamata societară de onoare a Naționalului o are îndeajuns. Osârda luminată a eminentei profesoare a fost folosită mai ales de următorii elevi: Popa Mirea, Telly Bărbulescu și Ion Pella. D. T. * Conservatorul d de muzică și artă dramatică din București anunța pentru ziua de 10 Iu­nie cor., ora 3 p. m.. Duminică, producția claselor de dramă și comedie a d-nei Lucia Sturdza Bulandra și Ion Manolescu, la Teatrul National. Se vor prezenta fragmente din: Femeia îndărătnică; Pen­tru Sceptru (Fr. Copée), Noap­tea­ Furtunoasa și câte u­n act din : Cocoșul negru II, Vlaicu Vodă III. Maestrul de d. Mircea Ștefă­­nescu act. II. Arta mimicei în ed. Cartea Românească a ti­păriri — în traducere românească — vestitul studiu al lui Charles Aubert. Arta mimicei. Traducerea cu actorirafia­ spe­cială a editurei pariziene — este datorită colaboratoarei spoastre d-ra Apriliana MedianU. Volumul cuprinde 200 de dese­ne în text, menite să lămurească studiul lui Aubert. D. profesor universitar C. Ră­­dulescu-Motru întovărășește acest studiu de o magistrală prefață. CONFERINȚE Duminică, 10 Iunie, orele 11 dim. va avea loc în Aula Fun­dației Carpi I a 27-a și ultima prelegere publică din ciclul or­ganizat pentru anul acesta de Institutul Social Român cu pri­vire la «Politica Culturii». Va încheia ciclul domnul profesor D. Gusti, președinte­le Institutului, vorbind despre «Statul Cultural». Ultimele representații ale Jo­sephinei Baker în­ revista „Ne­gru pe alb” , au loc Duminică, Luni și Marți. turti ír Tuttle Í92Ő Academia Românii, în recenta sesiune generală a făcut urmă­toarele noui alegeri de membrii : D. prof. Silviu Dragomir, mem­bru activ în locul lui Vasile Pâr­­van. In locurile vacante­­ de membri corespondenți, au fost aleși d-nii: M. Capidan la secțiunea literară, și, la aceeași secție d. Carol Ta­­gliavini, ca membru corespondent străin. La secția istorică s-au ales i­-nii Andrieșescu, Ionescu-Dolj, Con­stantin Marinescu și Gheorghe Brătianu. Pentru secția științifică a fost ales d. dr. C. Parhon, iar ca mem­bri corespondenți străini : René Jeannel, profesor la Universitatea din Cluj, Radomir Kettner, pro­fesor la Universitatea din Praga și dr. Vladimir Petrovici, profe­sor de geologie la Universitatea din Belgrad. Conform tradiției, această înal­tă instituție, a ales membri de o­­noare pe profesorii străini cu re­putație științifică mondială și cu simțăminte de simpatie pentru po­porul romănesc : pe d-nii Pierre Fermier, cunoscutul mineralog și petrograf, membru al Institutu­lui Franței, pe Maurice Caullery, distins biolog, profesor la Sorbon­ne și membru al Institutului; pe Josef Morozevicz, ilustru geolog, profesor la Warszawa și dr. Cyril Purkine, profesor la politechnicum din Praga. Intre membrii onorari, au tre­cut dintre corespondenți pe d. P. Negulescu. BIROUL PE ANUL’ 1928 -1929 ȘI ALEGEREA NOULUI SE­CRETAR GENERAL Delega­ți­un­e a Academiei s’a constituit astfel pentru anul 1928 1929 și Președinte, Em. Racovițăț, vi­­ce-președinți I. C. Negruzzi, G. Balș și G. Țițeica, D. profesor Ion Bianu, fost di­rector general al administrației, a fost ales secretar general pentru termen de 7 ani, în locul rămas vacant prin moartea lui Vasile Pârvan. LA PRIM­AVARA BIBLIOTE­CA SE MUTA IN NOUL LOCAL Sala de lectură, împreună cu co­lecția de tipărituri, se tor muta cel mai târziu la primăvară în­­ de­pozitul nou. D. Vintilă Brătianu conform promisiunei ce a făcut In consiliul de miniștri, a acordat­­ milioane lei pentru amenajarea noului local, din cari 4 milioane îl va achita la toamnă. EXPOZIȚIA DE RELICVE V. ALECSANDRI In pavilionul stampelor a fost, o expoziție de cărți, reviste, foto,1 grafii, obiecte de care s’a servit poetul, manuscrise și o bogată cor­respondență. Sunt primele volume tipărite de Alexandri, sub îngrijirea luiJ Cărți cu foile îngălbenite și mar­­ginea mușcată de vreme. 32 vo­­lume scrise cu litere cirilice, prin­­tre care : „Iorgu de la Sadagura”­[ „Piatra din casă”, tipărite între anii 1840—60. Pe la 1861 p­ână la 1863 apar tipărituri semicirilice, cuvinte amestecate, scrise cu lite­re latine și altele cirilice.­­ După 1863 s’a tipărit numai cu caractere latine. Sunt acolo ex­puse și toate revistele și ziarele li cari a colaborat V. Alexandri. £ „Dacia literară”, prim redactor Mihail Kogălniceanu: „Almanah, de învățătură și petrecere” apărea pe la 1864 ; „Propășirea”, redac­­tori V. Alexandri, Ghica și Kro­gălniceanu, 1844; „România Lite­­rară” 1855 și altele. Interesante traduceri în limbi­­le : Franceză, Italiană, Engleză, Ungară, Germană și Polonă. Stu«­dii ce s’au scris despre V. A­­lexandri. O foarte interesanta corespon­­­dență de la străini și prieteni, prin­­tre cari: Ghica, C. Negri, Titu Maiorescu, Olănescu. Autografe de la Regina Elisabeta și Regele Carol. Scriorile lui din voiajul în Tanger și Maroc. Alexandri avea obiceiul să păstreze câte o copie manuscris din tot ce tipărea. Un scri« mărunt și­ Juțț din­ femee. Câ­­teva obiecte cari au aparținut poe­tului printre cari și un bust ce-l avea în cabinetul lui de lucru, din „terre cuit” și executat de un sculptor Georgescu. Toată bogata activitate a ace­­stui boet scriitor este frumos ot­rândută în vitrine. Expoziția se va închide în curând. April Medeanu •*. REVISTE «Poșta informativa» No. 11- revistă bilunară pentru func­ționarii P. T. T. ■ Acest număr conține pe lân­gă articole de specialitate, un bogat material de cultura g­e­nerală. Semnează articole d-nn­ ing. I. Pitulescu, A. Munte, G. Stănescu, I. Cornăteanu, Diac­eonu Neculae, d-ra Veturia Mi­­lova M., preot G. Greceanu, Dem. Cronicaru, Basarabeanu, Medicus, s. a. Din sumar : Licitațiile publi­ce la P. T- P. ; Mișcare în per­sonalul P. J. T.; Răspunsuri și sfaturi . Anuarul personalu­lui auxiliar și de execuție P. J. T. Redacția și administrația str. Poștei No. 2, telefon 343/00. CARNETUL­ ZILEI Sesiunea generala a Academiei Romane Alegerea de noui membri activi și corespondenți străini. Constituirea delegațiunei 1928-1929. Ex­poziția de stampe, cârti si manuscrise Alexandri farmaciile de serviciu Azi 10 Iunie 1928 Ștefan Cornea, calea Văcărești (colț str. Can­temi­r) 83; N. Geor­gescu, calea Griviței­ 233; S. banda, Piața Buzești 47; E Schuster, calea Victoriei 154; Gh Bulandra, b-dul Carol (Piața Ro­­setti); W. Gresser, calea Moșilor 298; D. Nicolau (Al. Opreanu), calea Rahovei 81; Farmacia trio- rn», str. Carol 89; A. Solomon, calea Dudești 28; ^N. Sterescu, (fost Thu­rungher), b-dn. Elisabeta 34; M. Paleacu, b-dul Col. Ghica 57; St. Leonescu, str. Romană 125; Const. Vaieni, calea Dorobanților 17; Lelia Niculescu, str. Maica Domnului 1. merite ale Austroungariei, a lăsat urme adânci. Am fost aci într’adevăr moștenitori nechib­zuiți, care nu numai că nu ne­am învrednicit să continuam o operă reală și durabilă, dar am isbutit prin nechibzuință să o părăduim, după cum dovedeș­te­, halul în care au ajuns după zece ani șoselele, orașele, edi­ficiile publice, higiena și res­pectul cetățeanului de autori­tate. Pe când în Basarabia n’am moștenit de­cât haosul cu misi­unea de a-l organiza. Că n’am săvârșit mare ispravă, e poate numai aparent. Datele statisti­ce ale d-lui dr. Cazacu, dove­desc și stăruindi serioase în toa­te domeniile și cele dintâi re­zultate palpabile. Fără discordia politicei și fără grava imprudentă a gu­vernului, nostru de a desconsi­dera elementul­ psihologic în­­tr’o asemenea operație de su­dură politică și administrativă, «în. d­­ -t« ] sar fi încheiat cu o recoltă mai îm­belșugată de roade. Căci su­fletele încă nu ne-au fost câș­tigate. Acestea nu încap în ta­bloul statistic, orânduit în ci­fre, și de aceea din cartea d-lui dr. Cazacu lipsesc. Cum însă timpul, marele medic, vindecă toate rănile pricinuite de ne­chibzuința și pripeala omenea­scă, noi cei care am strigat mai vârtos de câte ori se săvârșea o nelegiuire și o nedreptate în țara răzeșilor lui Ștefan Vodă cel mare și sfânt, tot noi păs­trăm credința neclintită că a doua decadă ne va găsi mai a­­propiati sufletește, un singur trup, după cum a voit-o trecu­tul istoric comun, configurația geografică, substratul biologic și economic, toate elementele care alcătuesc un organism viu, întreg și inseparabil, înfăptuirile trecute în revis­tă de d. dr. Cazacu indrituesc pe deaîntregul acest optimism. Cesar, Petrescig Teatrul Mostre Deschiderea stagiunei de vară a „Teatrului Nostru” la Parcul O­­tetelișeanu a rămas fixată defini­tiv pentru seara de Vineri 15 Iu­nie.. .. Se va reprezenta „Lumpatius Vagabondus” feerie comică în 3 acte și zece tablouri de ÎTestroy în regia d-lui Mime Mizu, cu d-nele: Elena Zamora, Anicuța Cârje-Vlădicescu, Nelly Caracio­­ni, Maria Wauvrina, Fanta Stan­­covici, Margareta Nicolau, Ma­ri­ette Deculescu, și d-nii Al. Ghi­­bericon, G.­­Ufon­ca, Mielu Con­­stantinescu, ű. Lascu-Digranda, I. Armășescu, N. Zira, G. Potcoavă, 0. Hociung,, L Brătulescu, etc. ■ U jpteil fac Marele­ succes „Ginerele d-lui Prefect” «timedie in 3 acte de Paul Gusty cu d-nii Mișu Fotino, Cos­­tică Toneanu, G. Channel, I. Pi­­rone, N. Antoniu, și d-nele Annie Capustin, Renée Annye, Sylvia Dumitrescu, Mimi Rădulescu, etc. etc., în curând „Satyrul”. DE LA TRIBUNA Manual satiric de elocvență parlamentară, pentru alegători și candidați, de PAUL LOM­BARD (Les Editions de Fran­ce). Elocvența tribunei își are secretele ei. retorica misterele ei care sunt desvaluite de mult humor în această carte. Paul Lombard, observator minunat și scriitor de talent, a strâns în acest volum, pentru marele profit al celor cari vor fi ten­tați de viața publică și pentru marea bucurie a altora, diver­sele trucuri ale celor de la tri­bună, precum și limbajul în­trebuințat de ei. «Le regime de la band­e ouvert» și «Arta de a întrerupe» sunt capitole minunate și ne informează a­­supra tacticei ce întrebuințea­ză acei cari au mâncărime de vorbă. Formulele citate și a­­dunate de autor, anecdotele savuros povestite. E un tablou satiric al unei lumi, aceea a vieței politice, văzută prin esențialul funcțiu­­nei sale publice : CUVÂNTUL. O carte care trebue păstrată și recitată în zile de criză mi­nisterială sau pe timpul ale­gerilor. CONFERINȚELE BALZACIENE Eruditul Balzacian. Marcel Bouterou și a terminat voiajul său în Polonia, unde a ținut foar­te aplaudate conferințe asupra lui Balzac și d-na Hanska. Poznan, Cracovia, Livow și Varșovia, pe unde a trecut, i s-a făcut o foarte călduroasă pri­mire. La Varșovia, printre auditori se află și contele Adam Rzewuski, actualul proprietar al castelului din Wierzchownia, unde trăi Bal­zac la­­ sfârșitul­­ vieții sale. In folosul studenților ilfoveni Pentru a veni în ajutorul colo­niei de vară, de la Techirghiol, a Cercului Studențesc ilfovean, Pri­măria Municipiului București a autorizat direcțiunea Soc. , Luna Park” (Târgul Moșilor) să majo­reze cu 2 lei prețul biletelor la dis­tracțiile din „Park” cu începere de Duminică 10 Iunie 1928. Cu mijlocul acesta toți cei ce vin să se distreze în „Luna Park” vor face și o operă filantropică național, înlesnind atâtor ființe folositoare neamului nostru să-și recapete sănătatea. Serbare vânătorească la Ploești PLOEȘTI. 9.­­ Mâine după a­­miază societatea „Micilor vână­tori” din localitate va da o serba­re de fine de an, ce va avea loc în pădurice». „Ghighiului” dela marginea orașului. „Viața Literară". A apărut „Viața Literară” No. 87 din 9 iunie 1928 cu următoa­rea colaborare : George Murnu, I. Valerian, Mia Frollo , Pompiliu Constantinescu, Mircea Eliade, G. Călinescu, George Silviu, M. Orleanu, N. Crevedia etc. Cu acest număr „Viața Lite­rară” intrând în sezonul de vară va apare odată la două săptămâni, tot Sâmbăta Casa lui Ampere Se știe că Ampere și-a petre­cut toată tinerețea la Poleymi­­eu­x (Rhone), o mică comună în munții Lionezi. Doi industriași americani, Hermand și Sosthene Bethue, au cumpărat vechea locuință a savantului, dăruind-o apoi societății electricienilor fran­cezi, care va instala acolo un muzeu cu amintiri de la marele fizician. Inaugurarea acestui muzeu a fost o glorificare a lui Ampe­re, creatorul și legislatorul e­­lectro­dinamului. A apărut «Oglinda Lumii» No. 24 cu numeroase vederi și instantanee fotografice* i | BIBLIOGRAFII A apărut «Fapte diverse* schițe vesele de d. Tudor Mu­­șatescu. Editura «Curierul Judiciar* PREȚUL 15 LEL * A apărut No. 136­ din «Gaze­ta de Duminică» cu un bogat sumar. Spectacolele zilei Azi 10 Iunie 1928 TEATRUL REGINA MARIA« «Ay! Ay! Ay!», cu d-nele: Ma­rietta Sadoveanu, Piacentini, și d-nii: Ion Iancovescu, Enescu, S. Groner, Taliana, Georgescu. TEATRUL CĂRĂBUȘ: «Negru pe Alb», cu Josephine Baker și Tănase GRĂDINA TEATRULUI MIC; «Ginerile d-lui Prefect», cu d-nele: A. Capustin, Renée An­nie, S. Dumitrescu, și dnii: Mișu Fotino, C. Toneanu, Pirone, Cha­nnel. SELECT: «Paname-Paris, Mont m­artre, cetatea plăcerilor», cu Rud. Weyher, Jacques Catelains, Charles Vanel și «Una jurnal». BULEVARD-PALACE: «Curti­­zane», cu Paul Wegener și Andree Lafayette și o comedie în două acte. LIPSCANI: «Un simbol al fe­­m­eiei». CAPITOL: «Ch­anette și Fl­ir­­tul ei». cu Norma Schaerer- y V )

Next