Curentul, noiembrie 1928 (Anul 1, Nr. 289-318)

1928-11-08 / nr. 296

Joi 8 Noembrie 1928 CURENTUL7 IN TIMPUL CRIZEI Populația de la sate și căderea guvernului Cobi a fost primita știrea in mad­ele mov și Vlașca. Nieder­ n’au fost acte de răzbunare Convorbire cu d. deputat D. R. Ioanitescu Cei cari au interes să pescuiască în apă tulbure au răspândit zvonul că bucuria sătenilor la aflarea știrii de­­tossi ai guvernului Brătianu s’ar fi transfom­at pe alocurea în acte de răsbunare, întâlnind pe d. deputat D. R. Ioani­­țescu,­­șeful organizațiilor național-ță­­răniste din Ilfov și Vlașca, d-sa ne-a declarat următoarele asupra celor pe­­becuite în aceste județe de la căderea guvernului: zece ani de când conduc organi­zația de Ilfov și de doi ani pe cea de V­lașca — ne spune d. Ioanițescu — a­m văzut multe momente de înălțare ț­e popularităței noastre. Niciodată însă nu am crezut ca bucu­ria satelor să se transforme intr’un de­lir ca azi, când a aflat de­căderea gu­vernului Brătianu. Ziua de Duminică a fost cea mai mare sărbătoare a satelor ilfovene. Autoritățile dispăruseră. Primarii, liberali „e porniseră speriați spre Bu­cur­ești, — jandarmii pe car­e-i întâlneai la fiecare pas când intrai întrun sat, se „retrăseseră“ in postul de gardă, — iar șefii de secții mai prudenții veni­seră la „centru“ să primească noi or­dine. Spaima lor contrasta cu bucuria să­tenilor. Mulți așteptau să se ia cu forța pri­măriile, — demnități furate prin sis­temul anulărilor de liste. Nu s’a întâmplat nici un singur caz, nici măcar scandaluri sau acte de răz­bunare care fatal se produc în mo­mente de declanșare sufletească. LINIȘTE PRETUTINDENI Cumințenia țăranului român, a dat măsura spiritului său de ordine,­­ și prin instinct, unei superioare înțelegeri a lucrurilor. Ei știu că a căzut Brătianu și ca­t nici­ o putere din lume nu va putea împiedeca un guvern Maniu. Cu această credință așteaptă desfă­șurarea evenimentelor.. Întocmai ca și apele mari care în fundul lor ascund comori neprețuite, tot așa țărănimea română hotărâtă la ori­ce jertfă pentru partidul național­­țărănesc,, — în momentul liberării de sub dictatură ca și fascinată a mani­festat luminos dar conștiientă de forța și numărul ei, a evitat excesele. Sunt sigur că cu aceeași hotărâre, dacă va fi nevoe, va porni să cuce­rească prin sacrificiul vieții drepturile care de zece ani i-au fost continuu fu­rate — termină d. Ioanițescu. P. g. IOANIȚESCU Paradai național-sardaisi va rezerva un subsecretariat de Stat a­­inoritaților Declarațiile d-lui Cicio-Pop . D. Ștefan Cicio-Pop a făcut zia­rului „Brassói Lapok“ următoarele declarații: ,încercarea făcută de consiliul de Regență de a sugera alcătuirea unui guvern național nu este alt­ceva decât o încercare de a fr­­eșo­­ra durerile concedierii liberalilor de la guvern. E vorba, deci, de o pilulă îndulcită, care peste câteva uosule va deveni foarte amară. P PARTIDUL NAȚIONAL­­ȚĂRĂNESC ȘI COLABORAREA CU MINORITĂȚILE .Partidul național-țărănesc, — a continuat d. Ștefan Cicio-Pop, — va Începe imediat după venirea la guvern, pregătirea alegerilor, și ni­­meni nu se poate Îndoi că aceste alegeri vor fi curate, nepătate de Violențe și abuzuri. Minoritățile au încheiat pacturi cu partidele la câr­ma țării pentru a avea o reprezen­tantă parlamentară corespunză­toare ; astăzi însă minoritățile nu trebue să încheie pact cu guvernul numai din acest motiv, pentru că a­­legerile vor fi libere și nimeni nu va violenta voința alegătorilor mi­noritari Dacă insă minoritățile vor să participe la guvernarea tării și in acest scop sunt dispuși să cola­boreze cu partidul nostru, ar fi ne­cesar să se incheie un cartel între minoritari și partidul național-ță­­rănesc. După părerea mea, în in­teresul viitorului acestei țări ar fi de dorit ca minoritățile să participe la conducerea țării. Eu cred că par­tidul național-țărănesc este înclinat a rezerva minorităților un subse­cretariat de stat, dacă vor să par­ticipe în mod serios la guvernarea țării“. Bandidul liberal de aseară Haforilâfile parlamentare sărbătoresc pe a. Vintilă Bratianu Cuvântările rostite In sala restaurantului Athénée Pa­lace, a avut loc aseară un banchet o­­ferit de majoritățile parlamentare, în onoarea d-lui Vintilă Brătianu. La acest banchet au luat parte : miniștrii liberali din fostul guvern­ D. Vintilă Brătianu era așezat în­tre d-nii Nicolaescu, președintele Se­natului și N. N. Săveanu, președin­tele Camerei. Seria toasturilor a fost deschisă de d. C. Nicolaescu, președintele matu­rului corp, care arată că partidul li­beral a prezidat urcarea la tron a ce­lor 3 regi și a apărat ordinea de suc­cesiune după moartea regelui Ferdi­nand. Partidul liberal a demisionat azi spre a ajuta la instituirea unei perioade de destindere în care să crească regele Mihai. (Drale pentru M. S. Regele Mihai). D. N. N. SAVEANU, vorbește în numele Parlamentului. Spune că partidul liberal sărbăto­rește pe Vintilă Brătianu pentru fap­tele sale financiare, și în special pentru tratativele împrumutului ex­tern cari ajunseseră la încheere cu maximum de beneficii pentru noi. C­EI TREI BRATIENI... Un Brătianu a prezidat indepen­dența României și ridicarea ei la rangul de Regat. Un alt Brătianu, fiul, fostul mare șef al partidului, a prezidat la împli­nirea visului milenar. Iar d-ta, fratele marelui dispărut, ne-ai fost pildă vie de muncă și de onestitate. Porți drapelul partidului. Pășește cu încredere și noi te vom urma cu orb devotament.­­Uralel. C­UVÂNTAREA D-LUI DUCA D. I. G. DUCA, în numele guver­­­nului demisionar spune : Te-am aju­tat cu toate puterile noastre pentru îndeplinirea misiunei grele pe care ai luat-o după moartea fratelui d-tale Te vom ajuta, cu aceiaș disciplină de fier, în toate împrejurările și cu încrederea pe care am avut-o de când ți-am încredințat șefia parti­dului, pe care o meriți în deplin. O­PERA GUVERNULUI Ai asigurat ordinea constituționa­lă, împotriva celor cari nu-și dădeau seama de greșala ce-o făceau, deși azi se îmbulzesc și se iau la între­cere pe lângă aceia, pe cari până eli îi atacau. Ai adus ordinea și în țară, împo­triva nesocotiților cari predicau re­voluția și anarhia. Ai învins și ai pus ordine în fi­nanțe. Este opera d-tale personală. Vom asista și aci la următorul­­ apt: noi am semănat și alții se vor îmbulzi să culeagă. Azi intrăm în opoziție, ca un partid care rămâne în slujba țării, a Coroanei și a înaltelor aspirații naționale. In slujba țării, căci de 80 de ani istoria partidului se confundă cu istoria țării. In slujba Coroanei, pe care o ser­vim, fără adulațiuni la guvern și fără insulte și amenințări în opo­ziție. In slujba aspirațiilor neamului, pentru că întreaga noastră putere de muncă a isvorît continuu din înțelegerea aceasta la un loc. ALTE CUVÂNTĂRI D. M. ORLEANU crede că oamenii cari n’au înțeles niciodată nevoile țârii au sabotat și luptat contra tratative­lor împrumutului extern nu au ce căuta la guvern. D. GENERAL MOȘOIU­­ accentuiază că partidul liberal a urmărit constant­ întărirea și înălțarea Patriei. D. Dr. Demetrescu-Brăila spune că se sărbătorește omul datoriei. D-sa mai spune că realizările de până azi ale împrumutului vor­ fi compromise de național-țărăniști, care nu au adus ia viața țării decât pizmă, anarhie și violențe. Crede că România nu poate fi câmp de experiență pentru oamenii ne­pregătiți. Partidul liberal, căruia țara îi dato­­rește ființă și progresele sale, — încre­zător în viitorul, care — va face drep­tate, închină pentru“ sănătatea d-lui Vin­tilă Brătianu și a colaboratorului său energic, I. G. Duca. Minoritățile și schimbarea guvernului Atitudinea minorităților nu este fncă cristalizată în criza politică sBtrvenită prin demisia guvernului. * «­­ Partidul maghiar se menține într’o rezervă expectativă atâta vreme, cât Regența, în virtutea prerogativelor re­gale, nu se va pronunța asupra succe­­siunei guvernului. Blocul minoritar va fi însă menținut, fie că minoritățile vor încheia cartel cu guvernul viitor, fie că intră separat in alegeri. * Partidul poporului maghiar de sub conducerea d-lui Kecskemeky este Înclinat a încheia un cartel e­­laotoral cu partidul național-țără­­nesc față de care a manifestat tot­­Ioana o neclintită simpatie. Comitetul executiv al partidului german nu adoptat încă o atitudi­ne răspicată. Conducerea acestui partid așteaptă de asemenea hotă­rîrea Regenței. Păstrarea blocului minoritar este în funcție de venirea la guvern a partidului național-țărănesc și de poziția pe care o va lua acest par­tid față de partidul german. Atitudinea partidelor minoritare nu se va cristaliza decât joi, când Regența va fi rezolvat succesiunea guvernului. Minoritățile așteaptă cu înfrigu­rare venirea la guvern a partidului național-țărănesc, pentru ca să pună în aplicare punctele de la Al­­ba-lulia. Provincia și căderea guvernului L­A PAȘCANI BAȘGANI 1. 6* Știrea demisiei f­remiiM Vintilă Brătianu, a pro­dus mare consternare în cercurile liberale locale și un entuziasm in­descriptibil in massele populare și printre membrii partidului national­­țar­ănesc. Intrunindu-se un foarte mare in­ St. t. . . , ■ ■“ £nor de oameni la clubul partidului n­ațional țărănesc, a avut loc astăzi IS adunare la care au luat cuvântul j toți conducătorii organizației locale. Au vorbit d-nii Vasile Scutaru să­tean, N-lai" Berdilă mecanic c­r. E­­mil Calinca, secretarul organizației locale, C. Orghidan, Vasile Sache­­la­rule, Vasile Jancă învățător Pa­nai­te Prisecaru și d-l avocat Aurel­­ Pomârleanu șeful sectOrUlui J?aș­ LA ROMAN ROMAN. —• Vestea căderii libera­lilor s’a împrăștiat ca fulgerul și toți președinții comitetelor comuna­le din județul Roman, s’au adunat azi sub președinția d-lui Ernest Ene, vice-președinte org. locale. D-sa în câteva cuvinte laudă lupta d-lui I. Maniu și-și exprimă părerea că gu­vernul național-țărănesc, ,­e ca și nu­mit. D-1 dr. I. Popescuj își exprima bu­curia despre prăbușirea bruscă a li­beralilor. D-1 avocat D. Vidrașcu, arată că întrunirile mici de azi, din toată țara nu-s decât logodna noului re­gim național-țărănesc. Peste câteva zile, spune d-sa, va fi nunta cea mare. D-1 avocat Dragnea, își exprimă nădejdea că starea lucrurilor se va schimba odată cu venirea d-lui Ma­­m la pateric- V Răspunsu! a­ lui V. Britianu Să-mi dați, voe să nu iau serbarea, de azi asupra mea. ■ Retragerea noastră va însemna în viața poporului român o mare preocu­pare. Pe când celelalte partide au propo­văduit vrajba, noi umblăm cu cuvântul de înfrățire. C­HESTIUNEA C­ONSTITUȚIONALA D. I. G. Duca spunea pe drept cuvânt, că cea mai grea chestiune era chestiunea constituțional­ă. Ea este azi îngropată, căci nu mai e acel pretendent la tronul României. Sunt zece ani însă, de minori­tate ai Regelui. Câtă grijă trebue să avem ca tocmai în acest in­terval să asigurăm continuitatea și tăria Coroanei! Este de apărat și vom avea de apărat încă multă vreme Dinastia română. Se vor mai face încercări. Până acum n’au izbândit. Vor mai încerca totuși, căci sprijin le stau și partidele cari se ghidează după interese meschine și nu după intere­sele Neamului. OM VEGHIA DIN OPOZIȚIE Nu voesc să fiu desfințit, dar du­pă probele date în­ opoziție, se pare că nu toți sunt conștienți de rolul lor! Vom avea grijă în opoziție insă, să veghiem, la apărarea Coroanei! S­ITUAȚIA FINANCIARA Consolidarea monetară și prin ea problema economică primează. " Toate piețele streine se găseau so­lidarizate, în jurul României, astfel că creditul României a sporit. România și-a dat examenul gene­ral și cu capul sus reintră în rân­dul națiunilor consolidate. Noi am fost indeplinitorii refor­mei agrare și electorale fără să a­­jungem la dictatură. Dorim să păzim cu grijă votul ob­ștesc și organizarea democratică pe care ni-a dat-o statul nostru. Datoria noastră și grijă de patrie să fie de aci încolo și mai puterni­că fiindcă numai astfel s'a format România Mare. A­­ ^ P­ RINCIPIUL NAȚIONAL CEL DEMOCRATIC Avem un capital îngrămădit de veacuri și nimeni nu ni-l va putea distruge; în sufletul poporului nos­tru este un bun simț și o judecată pe care ne putem baza ca să nu se dea prilej de tulburare; principiul național ca scop și principiul demo­cratic ca mijloc, cari au fost sigu­ranța și scopul partidului nostru, putem fi siguri că partidul nostru va veghea, va fi treaz și va urmări faptele politice. Aceasta mă face să fiu sigur de concursul d-v al tuturor și pot dor­mi liniștit, fiindcă opera de conso­lidare a României Mari, începută sub I. Brătianu în 1926, va fi urma­tă de trezirea tuturor conștiințelor, contribuind astfel la consolidarea României Mari Să trăiți. La orele 11 și­ jumătate banchetul a luat sfârșit. P ȘI D. VINTILĂ BRATIANU 4 -H=3Bbi Dieta Prusiei și situ­ația din Ruhr Berlin­­ (Rador).­ Dieta Pru­siei și-a reluat eri­ședințele. Joi va examin­a situația creată prin hotărîrea patronilor industriilor metalurgice din Ruhr de a în­chide uzinele. Numeroase inter­pelări și propuneri au fost a­­nunțate Dietei. Partidele guver­namentale au­ decis să aducă în discuție chestiunea ajutorării muncitorilor rămași fără lucru în urma hotărârii patronilor. Inundata mult pă­gubitoare In Preda Atena, 6 (Rador).—Ploi* Ie torențiale căzute în ur* târnele zile în regiunea A* temei au pricinuit pagube de peste două milioane drahme. Pagubele sunt cu deosebire grave în Pireu și în cartierul Drapetzona unde locuesc refugiații. Douăzeci de case s’au dă*­râmat din cauza inunda* fiilor. ■O » esi Încoronarea împăraților Japoniei Londra. 6. (Rador). <— Din To­kio se anunță că împăratul și împă­răteasa Japoniei au plecat azi la Kyoto, unde vor avea loc solemni­tățile încoronării. —.... Noul atașat militar al franței la Bucu­rești Paris, 6 (Rador).­­ Se anunță oficial numirea colonelului de ar­tilerie Palasse ca atașat militar pe lângă legațiile Franței în România și Bulgaria, cu reședința la Bucu­rești- Maestrul Enescu la Berlin BERLIN, 6 (Rador). — Vestitul compozitor român Enescu, a sosit azi la Berlin, unde va fi oaspetele d-lui Petrescu-Comnen, ministrul României. Ministerul de externe german, a organizat un dejun în onoarea d-lui Enescu, dejun la care au fost invitați cei mai mari compozitori și directori de orchestră, germani, aflători la Berlin. Pangaios a fost eliberat Atena, ő (Rador). —• Generalul Pangaios, fostul dictator al Greciei de curând arestat din nou în legă­tură cu unele incidente produse în cursul recentelor alegeri, a fost pus aseară în libertate provizorie, pe cauțiune. — MB»­-V VI — FAPTE DIN CAPITALĂ INTOXICAT CU MEDICAMENTE Iacob Leinhart, din str. Poterași 5, s’a intoxicat ori cu medicamente. A fost dus la spitalul Brâncove­nesc. ACCIDENTE Șoferul Tudor Cora, de la atelie­rele comunale și-a fracturat mâna dreaptă pe când voia să pornească un automobil. — D-lui căpitan Adam Cristea din șos. Panduri­i, pe când trecea pe str. general Angelescu i-a căzut o cărămidă pe piciorul stâng. ACCIDENT MORTAL DE TRAMVAI Un accident mortal de tramvai s’a Întâmplat aseară in dreptul podu­lui Senatului. Vânzătorul ambulant Constantin S. Vărzariu, de fel din comuna Pie­troasa jud. R. Vâlcea s-a ferit să nu fie strivit de un automobil și a fost lovit de un tramvai electric de pe linia 7-a. Victima a murit după câteva mi­nute. Cadavrul a fost dus la morgă. INCENDIUL DE LA FABRICA „VEIGHEL“ Era la ora 7 dim., a isbucnit un incendiu la fabrica de construcții în fier, Frații Veighel, din strada Mă­gurele No. 77. Focul a luat naștere de la carbura­­torul motorului și s-a întins la aco­perișul șopronului,­­unde era istalat motorul. Au ars câtev­a transmisiuni și o parte di­n acoperiș. Focul a fost stins de postul „Cen­tral“ de pompieri. BANCA CONTINENTALA a Intrat în sfera intereselor par­tidului național-rârânesc Banca Continentală S. A. din București și­ a sporit capitalul social de la 20 la 50 milioane lei. Se știe că clientela acestei bănci este compusă din comercianți. Prin sporirea capitalului social, banca a intrat în sfera de in­terese a partidului național-ță­­rănesc, emisiunea nouă de 30 milioane fiind subscrisă de ca­pitaliști aparținând partidului național-țarănesc. Banca Continentală prin spo­rirea capitalului social, a intrat sub o nouă conducere. Președintele Băncii este d. Vaida-Voevod, fost prim-minis­­tru , vicepreședinți d-nîi Mihai Popovici, fost ministru de fi­nanțe și dr. Gh. Gheorghian. Membrii consiliului de adminis­trație sunt d-nii dr. Gheorgh­e Crișan, secretarul general al partidului național-țărănesc pentru Ardeal și Banat, ing. D. Iorgovici, Virgil N. Madgearu, ing. Cr. Mircea, directorul Ugi­­rului și Emil Popovici. Directorul general al băncii este d. Iosif Postraanti­, care a funcționat la banca Marmo­­rosch Blank . Co. Direcțiunea băncii intențio­nează să asigure concursul ger­man și elvețian, care va contri­bui nu numai la acordarea de credite și la subscrierea de ac­țiuni. Banca Continentală este des­tinată a fi axa financiară a par­tidului național-țărănesc. Ghn­ța Cocoșatul arendaș viager al Creditului Industrial Toată lumea a respirat ușurată, la vestea demisiunii guvernului l­­Printre cei cari urmează să fie astfel îmbarcați în furgoanele sur­ghiunului este și sinistrul cioclit al belșugului românesc,­­ Ghiță Po­­pescu, bombardat conducător al Creditului Industrial în urma sta­telor sale de serviciu și de slugărni­cie liberală. Angajat pe termen de 4 ani, cu începere din Dec. 19Vi, el trebuia să restaue livreaua la 14 Decembrie curent. Diverse manevre ale căzăturii, insă, au și început în umbră, în scopul de a se repune zilele acestea în discuțiune chestiunea realege­rii lui. Supusul simbria­ș al d-lui Vintilă ar deveni astfel conducăto­rul cronic și inamovibil al Creditu­lui nostru Industrial, spre marea nenorocire a producției românești, dar pentru ocrotirea partizanilor liberali. Ghiță Popescu, rachiticul dricar al prosperității noastre industriale, nu mai are ce căuta în fruntea unei instituții pe care a închinat-o celor al căror slugarnic om de casa nu a încetat niciodată de a fi. Nu un fotoliu la conducerea Cre­ditului Industrial i se cuvine aces­tei sinistre stârpituri tehnice, ci un pat într’un sanatoriu-ospiciu, — sau, mai bine, un loc întrun cavou mai spațios, beral, a cărei firească urmare este desigur strivirea tuturor păduchilor tehnico-economici cuibăriți prin iatacele diverselor instituții de cre­dit sau de control industrial. Conflict între ministerul de Justice și Curtea de Casație la cercuri strict inițiate, a produs senzație un conflict izbucnit intre ministerul de justiție și înalta Curte de Casație. Motivele acestui conflict sunt ur­mătoarele : Un judecător din Bucoveni, aproa­pe de București, ajunge, pentru mo­tive ce nu importă, să fie dat în ju­decată, potrivit legei de organizare judecătorească; înalta Curte de Casație l-a jude­cat și găsindu-l vinovat, l-a pedep­sit cu excluderea. De la data pronunțării sentinței, acel magistrat nu mai putea face parte din cadrele justiției, însă pentru aceasta trebuia să ne comu­nice ministerului hotărârea Casa­ției și in baza ei să urmeze rapor­tul și decretul regal de excludere-Curtea de Casație n’a redactat însă sentința și n'a trimis’o ministerului, iar la rândul lui minister­­ nuu pu­tea să execute o sentință pronunța­tă dar ne­perfectată. De aci conflicte permanente între avocați și judecător, conflicte care mergeau până acolo încât avocații îi strigau judecătorului : — D-ta n’ai drept să ne judeci, ești condamnat! Iar magistratul dădea riposta: — Sunt judecător și o să vă con­damn. Lucrurile acestea au ajuns la mi­nisterul justiției, care sesizat a tri­mis o adresă înaltei Curți, prin care pe de o parte îi atrage atenția asu­pra regretabilei întârzieri ce s’a pun in redactarea sentinței , iar pe de altă parte îi cere urgentarea­ înalta. Curte s'a simțit ofensată de această adresă și a răspuns că o socoate jignitoare, că ea e suve­rană pe actele ei și că nici nu va înregistra o asemenea adresă. La rândul său ministerul a trimis o altă adresă, răspuns prin care a­­rată, că departe de a jigni înalta Curte, ministerul n'a făcut altceva decât să fie un străjer al disciplinei și demnităței magistraturii. Descucerea parlamentului cu vitez Cr. cuprinde mesajul Londra, G (Rador). — Regele în­soțit de Regina a deschis azi a cin­­cea și ultima sesiune a parlamentu­lui actual. Discursul Regelui, după ce con­stată că relațiile cu țările străine continuă a fi amicale, exprimă sa­tisfacția pentru semnarea pactului împotriva războiului. Mesagiul re­levă că guvernul a căutat să se achite de obligațiunile luate față de Liga Națiunilor și in consecință a redus forțele armate ale țării la mi­nimul compatibil cu siguranța na­țională. Amintește că au început negocieri în vederea posibilității unei rezolvări complecte și defini­tive a problemei reparațiilor, ară­tând că paralel se discută cererea Germaniei pentru evacuarea anti­cipată a Renaniei. Mesagrul regal menționează ne­voia unei legislații care să poată permite companiilor de cale ferată o reducere a tarifelor la transportul produselor agricole, carbonifere și metalurgice, subliniază necesitatea revizuirii sistemului de impozite lo­cale și a reorganizării­ administra­ției. Guvernul va prezenta parla­mentului un proect tinzând la extin­derea creditelor de export. —BMin­R­im­imriwii I­mmmmmmmmmmakmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmmmmtmmmm A io-a aiMcrs fire de la crearea flotei iugoslave Belgrad, (Ceps).­­ In portul de razboiu iugoslav Kotor a avut loc zilele acestea sărbătorirea jubileului de 10 ani de la crearea flotei iugo­­slave. In ziua de 1 Noembrie 1928, marinarii croați și sloveni ai flotei austriace din Kotor s-au revlotat și au luat în stăpânire toate vasele pe cari au ridicat stindardul iugoslav. In acelaș timp a sosit o telegramă de la ministerul de războiu din Vi­­ena prin care această flotă este pre­dată în mâinile Consiliului național iugoslav. Iugoslavii s’au bucurat însă puțin timp de vasele austro-ungare, de­oarece cea mai mare parte din a­­ceste vase au fost luate de italieni. Din flota austro-ungară numai pe 12 vase fâlfâie tricolorul iugoslav. Jugoslavia și-a mărit flota în spe­cial prin submarine cari se potri­vesc foarte bine pentru Marea A­­driatică. In­ ultimul timp au sosit din șantierele engleze două nouă sub­marine „Hrabry“ și „Nebojsa“, caii au participat acum la sărbătorile de comemorare din Kotor. La solemni­tățile de comemorare a luat cuvân­tul și amiralul Metodein Koch, cu­noscut prin meritele sale în organi­zarea flotei iugoslave, accentuând asupra importanței înființării unei flote proprii de războiu. In aceeași zi au avut loc aseme­nea serbări și în portul dunărean Novi Sad, care formează centrul flo­tilei iugoslave de pe Dunăre, care se compune din monitoare, firatorul principal de la solemnitățile din Novi Sad a fost amiralul Dragutîn Pirca­­ m » «- 1 ■ Zeppelinul s’a reîntors la Friedrichshafen Berlin, 6. (Rador).­­ Azi la ora două după amiază, dirijabilul „Con­­tele Zeppelin”, a aterizat la­ Fried­richshafen, înapoîndu-se dela Ber­lin. D-rui Eckener, a rămas la Ber­­lin, spre a începe tratativele pen­tru continuarea planurilor sale pen­­tru viitoarele raiduri ale Zeppeli­neül D-rul Eckener, a fost primit azi dimineață, în audiență de ambasa­dorul Statelor­ Unite la Berlin. #s4. ț •). ^ » — -----------­ Escrocheriile societății „Gloria Bacău, G. — D. C. Petrescu, in­spector general financiar a termi­nat cercetările in legătură cu es­crocheriile societății de asigurări „Gloria” din Bacău, a cărei fraude sunt de peste 20­ milioane. Inspectorul financiar, așteaptă avizul ministerului de finanțe pen­tru a cere deschiderea acțiunei pu­blice contra sust numitei societăți. .......... ........ ‘

Next