Curentul, decembrie 1928 (Anul 1, Nr. 319-346)
1928-12-01 / nr. 319
VIATA ECONOMICA Noua îndrumare Dacă programul schițat de manifestul adresat țării se înfăptuiește, putem afirma că zilele acestea vor fi fost hotăritoare pentru evoluția economică viitoare a României. Noua politică financiară și economică se deosebește, atât de mult, de vechea politică a guvernului lberal, incât odată programul de astăzi realizat, vom găsi că am înfăptuit, ia liniște, o adevărată revoluție economică. Recunoașterea caracterului exclusiv agrar al țării constituie intr’adevăr ineditul esențial și hotărâtor al programului, ce ni se înfățișează astăzi. »întreaga politică economică a »guvernului, precizează programul, «va avea ca Îndreptar faptul că țara «noastră este agricolă și că prin «urmare existența tuturor celor, «Ialte ramuri de producție atârnă de «buna stare a agriculturii”. Afirmare limpede și concisă, care conține in ea germenele revolutiunii metodelor economice de până astăzi. Formulare decisivă, care inseamnă începutul unei noi atitudini, fată de toate marile probleme ale economiei noastre. Nu mai e nevoie să adăugăm că aprobăm in totul această atitudine. Subordonarea întregii economii românești stării de prosperitate a agriculturii nu este de altfel decât un fapt, a cărui recunoaștere se impune. In schimb negarea voită a acestui adevăr și încercarea ie a falsifica, în mod interesat, tendințele naturale ale economiei noastre, pentru promovarea unui Industrialism factice, ne-a fost fatală. Interesele, strâmt înțelese ale finanței liberale, au căutat să înlăture preocuparea agrară, pentru a-i substitui, în mod artificial, problema Industrializării premature, prin sacrificiile statului. Și am avut astfel cele două politici nenorocite, care au apăsat succesiv asupra desvoltării agrare a arii: politica taxelor de export și acela protecționistă. Rețele, pe care le-a acumulat cea dintâi, care a descurajat agricultura Prin comprimarea prețului de vânzare, le-a desăvârșit cea de a doua prin scumpirea costului de producție, in raport cu prețurile mondiale. Suntem asigurați, că guvernul de astăzi, ținându-și făgăduielile, va căuta să stimuleze agricultura, punând-o in cele mai bune conditiuni de producție, dar fără a-i creia o situație parazitară. Pe progresele și avântul agriculturii vom sprijini, cum e natural, propășirea economică viitoare. Nu vom intra, astăzi, in examinarea amănunțită a programului economic al guvernului fiindcă ne rezervăm să revenim asupra lui. Dar ni se pare folositor să arătăm de pe acuma că noua îndrumare a economiei românești pune o gravă problemă: încurajarea agriculturii cere importante sacrificii financiare. Aceste cheltueli vor trebui transformate insă, in mod inevitabil, in sarcini fiscale. Adevărata problemă a viitorului va fi deci de a se înfăptui o nouă repartizare a sarcinilor, adaptată regimului real al veniturilor. Problema de a supune și economia rurală, presupusă prosperă, acestei prelevări, ni se pare că ar trebui studiată de pe acuma, intr’un spirit obiectiv, economic, lipsit de preocupări politice și sociale... Se înțelege, că avem destul timp înaintea noastră. Dar, preocuparea simțim că planează in atmosfera țârii. Orașele, in special, ar voi să știe, cum va rezolva noul guvern problema echității fiscale, întrebare, al cărei răspuns lipsește deocamdată. Și nu e o chestiune de amănunt.... Cu această observare indispensabilă, primim cu satisfacție programul economic al guvernului, el fiind, în general, acelaș cu al nostru. Străduindu-ne să degajăm, cu obiectivitate, nevoile esențiale ale vremii, vom cere, însă ca și in trecut, înfăptuirea reformelor, care se vor impune. Cu atât mai bine, dacă ne vom găsi, mai des, de acord cu guvernul țării. Sarcina noastră va fi ușurată. Ricardo Cartelui petroliștilor Cam s’a intitelat și de ce a fost aesființat Petroliștii încearcă însă reînființarea jaiului Lumea a aflat, ieri, cu o deosebită satisfacție vestea desființărei conspirației care făcea ca produsele petrolifere să se vândă în interior cu 25% mai mult decât în afară. Această situație era datorită, firește, unei greșite politici pe care miniștrii noștri de până acum au dus-o pe chestia încurajerii industriei naționale. Că chestiunea petrolului n’avea legătură cu această politică e de la sine înțeles. Insă marile societăți de petrol au profitat de această politică — dusa tn mai multe cazuri fără altă bază, decât aceea de a încuraja puturoșenia națională și a umple buzunarele politicianilor, cari — din întâmplare — figurează mai toți în registrele Băncii Românești și și-au creat singuri o lege. Care nu e alta decât cartelul amintit UN SCURT ISTORIC Acest cartel, la început, a fost încheiat de marile societăți, „Astra Română“, „Steaua Română“ și „Concordia" și a luat forma unei societăți „Distribuția“, prin mijlocirea căreia se desfăceau, în interior, toate produsele petrolifere, după un preț fixat de aceste societăți furnizoare a unor anumite cantități — după puterea lor de producție. Cartelul a continuat și după război, până când nouăle societăți create au ajuns la o astfel de putere că începuseră să facă o serioasă concurență cartelului. Urmarea a fost o serioasă scădere de prețuri, care în anul trecut, accentuându-se foarte mult, a dat de gândit cartelului. Astfel s'au început tratative între aceste societăți și cele noi. Tratativele au durat mult. Dar au luat sfârșit in Septembrie anul trecut, printr-o înțelegere generală, diferența de preț realizată lntre prețul intern și cel de export. Ca o consecință a acestei Înțelegeri prețurile interne la produsele petrolifere s-au urcat de anul trecut până acum cu aproape 40%, ajungând benzina — de pildă — la suma de 12 lei litrul, pe când la export este numai 6 lei litrul. DENUNȚAREA Durata cartelului încheiat a fost până la 1 Octombrie 1928, când a fost prelungit până la 1 Decembrie, în care răstimp se spera ca nouile tratative începute să ducă la reinoirea lui. Dar nu fost să fie. Pentru că situația politică de anul trecut, nu mai este. Politica noului guvern s’a desprins din toate declarațiunile făcute la diverse ocazii de d. Virgil Madgearu, ministrul comerțului. Deci cartelul a fost denunțat. Cauzele? „Creditul Minier“ ceruse o cotă de vânzare ce păru celorlalți cartelați cu mult prea mare față de puterea sa de producție. Cererea nu fost satisfăcută. Și ..Creditul Minier“ a preferat să vândă în interior mai ieftin, dar mult, decât să acopere prețul de export cu diferența ce i-o dădea prețul intern. Acum rămân față 'n față „Creditul Minier" de o parte și celelalte mari societăți de alta în dosul cărora se află ,,Royal Putsch“ și „Standard Oil Pentru moment prețurile au scăzut Aceasta nu înseamnă însă că se vor menține. Deoarece se fac încercări disperate pentru reinoirea cartelului. Se poate imprezica acest cartel, care înseamnă jaf în mmca săracă a necăjitului de român ? Noi credem, da. Și ca nu ți i ’due mă creadă și d. ministru al industriei, care trebue să ia măsurile ce-i pune la dispozife cerea minelor pentru oprirea jafului ce, din nou se încearcă. ȚARA LA CHEREMUL CARTELULUI Prin această înțelegere, marile societăți de petrol, cari au rafinerul I și fixau câte o cotă de produse pentru vânzare în raport cu puterea fiecăreia, înțelegerea — ca toate înțelegerile de acest soiu — nu fixa și prețu de vânzare. Din contra spunea că prețul rămâne liber pentru vânzările în interior. Era, aceasta, firește, o prudentă pentru eventuale măsuri de represiune din partea statului. Prudenta, însă, era demascată de o altă stipulațiune prin care se specifica faptul că dacă vreuna din părți ar fi pus in consumația internă o cotă superioară celei fixate, era fi faptul că dacă vreuna din Părți Chișinău, 29. —n inspector general , pus in consumația internă Oral administrator Vetrescu, a fost Cotă superioară celei fixate, era j Însărcinat de ministerul de interne obligată să verse la un fond comun ,cu verificarea gestiunii fostului prif ce destinație avea acest fond îi 7ft € Lf fVi Ancheta la Primara chișinan Bursa 29 NOEMBRIE 1928 ICDJ Zurich\\% Londra 806 București 29 Noembrie 1928 Ihtfe8i_.k.inklink~ numLE Petrol Blok 390, 400, 390, 400 J. K. UPopt. 520, 10 Cred. Min (opt) 1220, 10. 25 Cred. Min. pui 1120, 10. 30 Subsolut Român e. v. 250 Dacia România 7250, 300 Reșița optate 840, 35, 30, 35, 4P, 45 Com. Tramv. Buc. 1135, 40 Renta Imprprietărirel 58.21, 58-35 Cred. Jud. com. Al/7% 85 Scris. func. rurale 5$ V2 Impr. Unirel 63 V7 SCHIMBUL LA BUCUREȘTI Franci francezi 6.51—6.52 Franci elvețieni 32.08—32.15 Belga. 23.12—23.20 Lire sterline 807.00—807.50 Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloți polonezi Șilingi austriac Pengo Cor. cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari SCHIMBUL IN STREINATATE PARIS (închidere) Londra 124.09 New-York 25.5? K Germanie 609.50 Belgia 356 Italia 134 Praga 75.90 România necotat Elveția 492.75 Olanda 1027.25 ZURICH (închiderea) Berlin Amsterdam New York Londra Paris Milano Praga Budapesta Belgrad București Varșovia Viena PETDOI IFPRVT PT Istra Română Steaua Română Concordia Petrol Blok Redevența 8.74—8,75 84.50—85.00 39.70—39.75 19.00—19.25 23.42—23.47 29.05—29.10 4.94—4.94— 2.92—2.95 2.22— 2.25 1.22— 1.25 66.80—67.00 166.25—166.50 123.74 208.55 5, 19. 03 25, 18, 20, 29 % 27.20 15.39 90.52 14 9.12% 3.11 ‘1 58.20 73 L TK A DIU 543 306 273 73 68 Dizolva ca consiliul Băncilor Populare La Centrala băncilor populare s’au comis tot felul de nereguli. Un inspector general financiar, delegat cu cercetarea lucrărilor consiliului de administrație al acestei instituțiuni, a opinat pentru dizolvarea consiliului și tragerea la răspundere a membrilor ce-l compun. Intenționat nu s-a ținut socoteala de părerea inspectorului anchetator. Și abuzurile au continuat, în ultima ședință a consiliului, la care a participat și d. Ion Răducanu, a venit în discuție raportul inspectorului. Ministrul muncii a cerut lămuriri asupra actelor ilegale comise. Neprimind răspuns satisfăcător, așa a spus că va dizolva consiliul Centralei băncilor populare, pe baza raportului întocmit. Dizolvarea se va produce chiar în primele zile ale lunei Decembrie. Bugetul municipiului București Consiliul comunal general al municipiului București, va discuta, in ședința de Vineri, bugetul general al primăriei pe anul 1929. Acest buget însumează, la venituri și cheltueli, un miliard 598 milioane 573.816 lei, pe când bugetul de anul trecut era de un miliard, 392 milioane 042.090 lei. Revizuirea materialelor soste din Germania ieri dimineața și după amiază a avut loc la ministerul sănătăței și ocrotirilor sociale, și,a membrilor continunei pentru, cercetarea tablourilor de materiale sanitare, soste in tară din Germania Ministrul sănătăței a numit o delegație compusă din cinil. dr. Jomn neurolog și dr. Slăvoacă medic laborator, care va pleca in Germania pentru a proceda la modificările absolut necesare a materialelor;—această operațiune se va face de comun acord și cu reprezentanții industriiloru termam*. t Acte de notariat și comerțul 29 Noémime 1928 vânzări 41819. — Streit I. A. Gartner, imob. Floreasca 18, Lei 300.000. 41802. — Soc. Rom. de comerț — I. Popescu Zătran motor Național Lire sterline 495. 41774. — Bogdan E. — T. Popescu, teren com. Gârseni, Dâmbovița, Lei 500.000. 41.799. — Primăria sect. III — A Pavel, teren Parc. Pr. Elena M. R., lei Ü5.186. 41.785. — Popescu G. — R. Horovat, imob. com. Băneasa, lei 80.000. 41.746. — Popovici A. — A. Alexandrescu imob. G. Bălănescu 12, Focșani, lei 140.000. 41.708. — Potor M. — G. Banu imob. Ionescu Tei 57, lei 100.000. 41.801. — Iliescu R. — B. Crețoiu, imob. Ploești, lei 800.000. 41.803. — Mărculescu M. — T. A berman imob. *► dul P. Protopopescu lei 390.000. 41.793. — Racoviță G. — M. Radu imob. șos. Vitan 23, lei 100.000. ipoteci 41.766. — Popovici L. — minist, muncii teren Parc. Minist. Domenii, tei 400.000. 41.7755. — Popescu T. — A. Pepovici imob. com. Găiseni Dâmbovița, lei 500.000. 41.795. — Tiulescu E. — G. Ionescu imob. jud. Dâmbovița lei 250.000 41.729. — Traianescu I. — Soc. Generala imob. I. Mincu 4. 500.000 lei. 41.721. — Crivăț E. — Casa Muncii C. F. R. teren stradela Drăghici 4. Iași, lei 160.000. 41.718. — Cristea M. — S. CincesCU, imob. Oltenița lei 110.000. 41.735. — Georgescu D. — Banca Franco Română, imob. Ecoului 39, tei 100.006. 41.743. — Ioniță C. — G. Rădulescu imob. calea Călărași 234. 235.000 lei. 41.823. — Monovici S. — A. E. Stănescu imob. G-ral Ipătescu 890.000 lei. 41.759. — Marinescu M. — A. Ionescu imob. Sârbească 12 bis, lei 100.000. 41.725. — Motroi V.__S. Manolescu moșie cont. Țepeș Vodă, Constanța, lei 600.000. 41.726. —ixentie T. — Bca A 41.722..— Iofiescu L — Casa Muncii C. F. R. imob. Parc. Funcț. Minist. Domenii, lei 150.000, Cole 41.587. — Riduteanu E. — cu S. Bancke, imob. Abrud 97, lei 125.000 41095. — Abramovici I. — fiice* Clara cu M. Braunstein, imob. Popa Tatu 25, lei 1.100.000. 41.598. — Diuitrescu I. — fiicei Petra cu M. Niculae lei 90.000. 41.597. — Dumitru F. — fiicei Manda cu E. Cebotaru, imob. G. Stamate, lei 60.000 41.612. — Mirin I. — fiicei Frorîca cu M. Soare- teren Prelungirea Mantropia, lei 180.000. Gajuri 41.790. — Mayer M. — I. Ioanițescu, fabrica de pile. Rotari 38, iei 250.000. 41.632. — Munteanu N. — S. Popescu, auto Crister, iei 94.410. Sichimier! 41.773. — Judele sindic al falimentului frații Manisallian — Leon Baban imob. D. A. Sturza 41, Constanța, lei 80.000 anual. 41.825. — Soc. Comp. Constr. de locuințe eftine — F. Grigoriu și alții apart Reni 45 și Piața Rosetti 7. total lei 330.000. Cesiuni «.794. — Dumitrescu E. — A. Pastia suma ce i se cuvine de la minist, cultelor și artelor lei 31.000. 41.791. — Nadauda — Soc. Controlul comerțului lei 949.000 din coli ce va rezulta la masa falimentului soc. Rurala și soc. Magazinele Românești cu 30.000. 41.678. — Grigorescu M. — Banca Munteniei Iei 450.000 cesionează sumele ce are de primit de la D. Goldenberg. I Arendări 41.742. — Die G. — I. Veticu, teren com. Regele Mihai I, lei 70.000. firme Inregistrare i INDIVIDUALE * Dos. 5444/938. — Ion Georgescu — băuturi și coloniale — str. Verde No 18. — 5469/928.— Constantin N. Gheorghe — săpunărie, coloniale și cereale, „la Costică jandarmul“ — str. Racari Na 20. — 5472/928. — Andrei A. Manuchevici — cofetărie — calea Dudești No. 58. — 5477/928. — Nicolae N. Anasta sia — cinematograf «Model“ «— str,. Di. Botescu.fh Cereri de declarer ui stare oe lailmen. Dos. 5445. — J. Lidji & Niță Simionescu, a cerut trib. ilfov, secția I Comercială, declararea în stare de falment a comerciantului Anghel Nou din str. Zoe Cutzaridan, fiind în iz cetare de plăți, datoria lui 19400. — 5446/928. — Idem, idem a d-li Ing. G. M. Mihăilescu, din str. Pieta Luchian 4, lei 8499. — 5448/928. — Societ. anon. «AGî CO“, idem a d-lor Petre și Vasile Onescu, din str. Filaret No. 41, fiind o încetare de plăți, lei 30.000. falimente (Ilfov) Dos. 5281/928. — Tribunalul Ilfov secția I comercială, a declarat în star de faliment pe comerciantul Natha Finchelstein din str. Lazăr 5, și i-a fixat termen pentru depunerea creanțelor la verificare ziua de 14 Decembrie 1928, iar pentru închiderea procesului verbal de verificare a lor ziua de 21 Decembrie 1928. — In ziua de 4 Decembrie 1928, ora 1 p. m., se va vinde și sala sindicatului fălim. trib. Ilfov, camera No. 9 din palatul justiției, activul fălim. Iosef Segal, compus din galanterie și ciorăpărie. — La 12 Decembrie 1928, idem fălim. Forestiera Argeșului, compus din o basculă, birou, etc. — idem, idem fau Acțiunea Economică a României, idem pământ și lemnărie. — Idem, idem, portofoliul de creanțe al fălim. A. Anchilian. — Idem, idem portofoliul de creanțe și activul fălim. Simon MantaL — In ziua de 18 Decembrie 1928, ora 2 p. n, idem activele următoarelor falimente : 1) Gh. Olteanu, compus din băcănie, coloniale și băuturi ; 2) S. Isaac, ustensile și articole de voiaj ; 3) M. Weinstein, ceasornicărie ; 4) R. Filimon, vopselărie; 5) Soc. Ilfov și O. Edelstein, portofoliile de creanțe; 6) Au Printemps de Bucarest, Închirierea prăvăliilor și apartamentele goale din imob. str. Gabroveni 2, colț cu str. Șelari. 7) M. Rosenzweig, activul mobiliar, compus din mașină de Înfundat sticle cu dopuri și una tirizie. vânzare de avere mobila a fe» HV5»S Ji<l Se va vinde prin licitație publică de către portăreii tribunalului Ilfov, secția de notariat, averea imobilă a de*bitorilor Mihail Rotaru, Ion Rotaru «i Ion Simionescu, din Jtr- Corneasca 12, pentru despăgubirea creditorului C Ninca, de cei 50.000 ca despăgubiri civile. Popriri i Dos. 8190/928. —— Deb. Alexandru Silescu — cred. societ. Drogueria Boiaparte — datorie lei 30000. — 31314/928. — Succesorii def. Toma Țaciu — Eliza Țaciu — 1/4 din avere. — 22193/928. — Tănase Vasilescu— Maria Vasilescu —— lei 1200 lunar pensie alimentară. Semuestre asigurătoare — Dos. 50691/938. - Trib Ilfov, secasiguraților pe averea mobilă a debit ția de notariat a înființat sequestra Iosef Gherson, din str. Concordiei 2, sau oriunde s’ar afla, pentru despăgubirea credit Allois Müller, de suma de lei 107.500 cu proc. și ebeți Dos. 30783/928. — Deb. Iancu Haimovîci — cred. Roza König — averea mobiliară din str. Lânăriei 49 — datoria lei 15.000. — 31204/928. — Ing. I. Blănaru — avocat Z. Fagon — idem str. Porumbaru 7 etaj — lei 60.000. Comandamente Dos. 19001/927. — Deb. Martin Barbey — cred. Ana A. Tancoviceanu — 1/2 din imob. str. Turda 119 — datoria lei 80.000 cu procente și cheltueli. — 23014/927. — Despina și Petre Ștefanoff —• Ana A. Dorojan — imob. str. Vaselor 46 — lei 300.000 idem. — 22722/926. — Ștefan Rieger — Louise R. Durez — imob, str. Viitorului 190 — lei 200.000. — 5736/927. — Ioan I. Constantinescu — Teodora Rădulescu — averea imobiliară din Urzîceni (Ialomița) — lei 100.000. 18924/927. — Alex. D. Nicolaescu — Sofia Caloianu — imob. București, str. Carol Davila 59—61, lotul 2 — lei 350.000 cu procente și cheltueli. — 15597/927.— Dumitru Dumitrescu — Vasile Cărbuneanu — imobil calea Călărașilor 232 — lei 300.000 , idem. 1 — 9944/927. — Jerome Wechsler — 1 Banca Carpaților — imobil str. Știrbey-Vodă 154 — lei 326.400, idem. 1 — 7578/927. —■ Teodor Filipide — " Banca Albina — imobil str. Șerban- Vodă 112—114 — lei 1.011.270 idem. ! Urmăriri de venituri Dos. 31806/928. — Deb. G. Ordeanu — cred. Firma H. Theiler — fiu — urmărirea venituri imob. str. Cobălcescu 48 — datoria lei 11798 cu procente și cheltueli. — 14066/923. — Ion Gheorghiu Galați — Banca Românească — idem imob. str. Oițelor 2—4 — lei 500,000. i URODONAL zată de sângele prea adunaat sau prea bogat, dar este cauzat de reaua circulație, datorită impurităților de care este încărcași a rezidurilor cu toxine rău consumate care îngroașă sângele și-l face să-și piadă din fluiditate Impuritățile sângelui sunt constituite dacă nu în întregime, dar măcar în parte de acidul uric și de uratele indisolubile. URODONALUL dizolvă acidul uric și derivatele sale, după cum apa caldă dizolvă zahărul. URODONALUL find absolut inofensiv și neexersând nici o acțiune nocivă asupra rinichilor nici asupra stomacului, sau creerului, nu comportă nici o contraindicație URODONASUL este deci echivalent cu o lăsare de sânge. ■* EL AIN, ~ Paris Congestia se caracterizează printr’un aflux anormal de sânge într’o regiune oarecare a organis ■mului , creer, ficat, plămâni, rinichi, uterus, etc. Câteodată starea de congestie în loc să se localizeze într’un loc bine definit, într’o visceră oarecare se întinde in tot organismul Ne simțim umflați, bolnavi, gata par’că să ne spargem. Suntem atunci candidați siguri la apoplexie sau la paralizie. Aceași stare de congestie se manifestă nu numai prin senzația de hipertensiune, dar și prin jena respiratorie prin înăbușeli, îngreunare, palpitații, prin zuruituri în urechi, prin amețeli, etc... Această infirmitate, căci este o adevărată infirmitate nu are cau Noul guvern și activitatea Casei Pădurilor ii 9) Măsurătoarea pădurilor Statului In 1927 s’a ridicat în plan 50.050 Ha, costând 1.123.003 lei, ceia ce revine în mediu pe Ha 37 lei 45 Snault fäütt paichia pos'portalului. Măsuri pentru viitor. — O mai mare atenție să se dea acestui serviciu. Bornarea și stâlpuirea hotarelor. Cadastrarea și hotărnicirea pădurilor, astfel cum a preconizat Colonelul Gr. Popescu, întemeietorul Serviciului. Triarea tuturor absolvenților Secției Silvice de la Școala Politehnică din București și conductori silvici, câte un an la ridicările in plan și câte 2 ani la amenajări, înainte de a li se încredința conducerea ocoalelor silvice. IO) Păduri supuse regimului silvic In 1927 s’a supus regimului silvic 25.334 Ha în vechiul regat 148.402 „ în Ardeal 15.869 „ în Basarabia 189.605 total. Este o operă salutară pentru binele pădurilor că într’un an s’a supus regimului silvic o suprafață atât de apreciabilă in special în Ardeal NI) Autorizații de fierdare In 19S7 S’au dat proprietarilor de păduri, particulari, autorizații de tăeri pentru 24.731 Ha, pentru care s’a depus drept garanții de împăduriri 37.181.277 lei Problema acestor garanții cât și a foncierei pădurilor, precum și a atâtor taxe fiscale, face ca impositul pădurilor să treacă peste 53% din valoarea de estimație. Datoria guvernului e de a revizui aceste garanții în special impositul agricol, care ar trebui oi redus, ori micșorat, rentabilitatea capitalurilor investite în păduri fiind cel mult 3%. 12) împăduriri (plantațiuni) 10.113 Ha 6.712 16.825 Sa împădurit la Stat 10.113 Ha iar la pădurile administrate de Stat 6i7i2 . Total 16.825 „ Cele 10.113 Ha au costat 11.435.143 leiar cele 6.712 Ha au costat 7.998.070 . Total 19.435 213 „ Costând pe Stat in medie 1.130 ei de Ha, iar pentru cele administrate de Stat 1.191 Lei de Ha. In acest preț se cuprinde și costul semințelor. Comparând cu 1926, se constată că în 1927 s’a plantat cu mai puțin 3.580 Ha ca în 1926, din cauză că deși devizele de plantație întocmite de Casa Pădurilor însumau 52.899.279 lei, totuși din cauza sgârceniei d-lui Vintilă Brătianu, a redus simțitor acest articol. Măsuri de viitor. Guvernul actual față de suprafețele imense rămase de împădurit de pe urma devastărei pădurilor de către Societățile străine, are o datorie sacră, de a da cât mai largi mijloace bclgetare pentru accelerarea replantării munților despodiți. In pepinierile Statului și administrate de Stat, s’a cultivat în vederea plantațiilor pentru 1928, o cantitate de 76.283.450 pieți de diverse specii, ceia ce e un record frumos. Semințele azi se recoltează din țară, nemai fiind astfel tributari străinătății, oferind astfel un prilej de muncă și câștig populației rurale. Azi avem uscătorii mecanică și sistematice ca și în străinătate. Ceia ce e demn de relevat este faptul că Statul a pus la îndemâna particularilor peste 8 milioane de pieți gratuit și peste 8000 kgf. de semințe. Concomitent s-a organizat 573 serbări „sădirea arborelui“ la care au participat peste 100.000 participanți, plătindu-se 2154 006 pieți și 100 Ha terenuri sterile. Așa că sub acest raport, corp,ul silvic a depus o asidue activitate și sperăm că dacă și guvernul actur ne va da un sprijin moral și material, mai mult ca alte guverna pentru ca an cu an să înregistrăm rezultate și mai satisfăcătoare Un lucru însă trebue relevat: ca plantațiile ce se fac sunt în munți și locuri îndepărtate, pe care nici publicul și nici oamenii politici nu le văd, spre s. se convinge de realitate și necesitate. M. P. FLORESCU Inginer inspector siloU (Va urna) O orgaitizafie a co nercianfuor ambulanți in capitata Duminică 25 Noembrie a. c., s'e pus bazele unei organizațiuni a comercianților din Capitală, sub denumirea de „Sindicatul comercianților ambulanți de toate categoriile“. A fost ales președinte de Osias M*tik. Miercuri la ora 7 seara, în prezența a peste trei sute comercianți ambulanți, d. Melik spune că va face cât va putea, pentru această oropsită categorie de muncitori care sunt expuși tuturor necazurilor și vexațiunilor. Mai vorbesc d-nn: Manole Horn, Scherman, Iosef Michs, Grinberg, Neiderman, S. Georgescu, Stan Vasile, H. Rot, toți dau explicațiuni arătând suferințele la care sunt supuși ambulanții. întrunirea s’a terminat la ora § seara. Delegații Camerei pe tamer) in Municipiu Membrii comisiunei interimare a Camerei de comerț s’au întrunit ori la ora 12 sub preșidenția d-lui dr. Șt. Cerkez. S’a hotărât ca d-nii Achille Șaraga, N. N. Madgearu, Blumenfeld și Al. Niculescu-Duvăz să fie delegați ai Camerei de comerț în consiliul municipiului București D. Buiuceanu a fost delegat la Uzinele comunale. In ce privește delegatul Camerei de comerț în comitetul Bursei, nu sa fixat încă persoana,