Curentul, februarie 1929 (Anul 2, nr. 399-403)
1929-02-24 / nr. 399
« S'a organizat mai deunăzi în Capitală un campionat de patinaj în numele regiunei Muntenia. S‘a organizat, este un fel de a vorbi. După ce probele au fost amânate odată pentru vânt prea tare, a doua oară pentru ger aspru, a treia oară pentru că ploua, la a patra strigare, cu ajutorul gerului şi mai puţin prin bunăvoinţa co■lisiunei de specialitate, mult anunţatul campionatul a început a se pune pe picioare. Nu era pe patinoar decât o treime de organizatori, şi încă vreo trei de concurenţi Totuşi marea probă regională s-a disputat. Condiţiunile le-am anunţat la timp. Din cauza lipsei unui cronometru , probele au întârziat cu aproximativ două ore. Pistele pentru cursele de fond erau marcate într'o manieră care amintește de urmele lăsate de un cetățean turmentat pe zăpada proaspătă a unui trotuar. Toate cele de mai sus n'ar fi fost vreo crimă atât de mare dacă ce s‘a mai întâmplat în timpul probelor n‘ar fi mai mult decât scandalos. Proba de 1500 alergată de două ori, pentrucă judecătorii au greșit numărătoarea. La cea de 500 m, timpul a fost stabilit după apreciere, întrucât cu un ceas de buzunar cronometraj nu se poate face. Clasificarea la concursul de figuri a provocat nemulţumirea tuturor concurenţilor prin maniera în care judecătorii şi-au înţeles datoria. Este adevărat că la un concurs de Sisiascara la sidon se vede că nu este dat spectatorilor fluxului să se desfăteze cu un program mai deosebit decât celelalte de până acum. Lista de matchuri anunţată pentru astă seară în care cele două întâlniri, Selbenfeld-Marin Alexandrescu şi Axioti-Fulea, promiteau a-i da caracter de regal, a fost privată de primul match, Marin fiind înlocuit în ultimul moment cu Vilău. Iar ca ouhne, disputa Pavelescu— Spakov a fost înlocuit cu cea dintre Riond şi Franchi, întrucât proaspătul campion de mucava al categoriei mijlocie ar fi pretextat o migrenă sau — nu ia ştie precis — o durere de bătături la! In consecinţă, de unde ne aşteptăm o seară unică în analele pugilismului, ne vom mulţumi şi cu una de toate zilele. Ori câtă bunăvoinţă vom dovedi, nu .Covaci—Teişanu, Florea—Frâncu. ! ': ■■ jflagaim Intern F IN SÂNUL COMISIUNEI Centrale de F. B. Ass. au isbucnit neînţelegeri pentru unele motive de administrare internă. Neînţelegerile par a avea un caracter deosebit de grav, unii din membrii comisiunei fiind hotărâţi a se priva de titlurile pe cari le deţin în prezent. Deocamdată se anunţă că d-l Căpitan Medeanu, girantul comisiunei va demisiona din demnitatea pe care o ocupă. Se depun mari sforţări pentru aplanarea neînţelegerilor. COMITETUL CENTRAL F. S. SR. ţine şedinţă plenară în ziua de 25 Februarie 1929, la orele 9 seara, în Iotalul din Calea Victoriei 190. ASTASEARA are loc în saloanele Sindicatului Ziariştilor din B-dul Carol, balul clubului UNIREA-TRICOLOR, organizat cu scopul strângerei fondurilor pentru sezonul sportiv. IN AFARA de matchurile cu Aris şi Iugoslavia, anunţate la timp de noi, clubul Unirea Tricolor va juca în primăvară cu Lewsky din Sofia şi Tuchia din Varna, atribe de matchuri fiind disputate în Bulgaria. ASTASEARA are loc consfătuirea pretejată de comitetul universitar de patinaj totul depinde de juriu. Tocmai aceste criterii au ocazionat constatarea că judecătorii glaciali au fost prea subiectivi în aprecierile lor. Când toate aceste împrejurări sunt cunoscute ne întrebăm ce rost a mai avut campionatul de patinaj? Ne plângeam că îtr iarna actuală nu vom avea concursuri de patinaj. Preferăm mai bine sport practicat pe apucate, decât campionate prost organizate cari nu fac decât să dăuneze cauzei sportive. Nu ne explicăm existența probelor de anul acesta decât prin necesitatea foarte logică de altfel de a proba existenţa unei comisului de specialitate. Intr'adevăr, avem o ceată de oficiali aleşi in numele gheţei ospitaliere, care adăpostind sporturi de iarnă, nu poate fi privată şi de nelipsiţii conducătorii sportivi. Admitem existenţa lor, cu condiţia ca să-şi facă datoria. Nu înţelegem însă ca in numele unui sport destul de apreciat nu numai în străinătate ci şi chiar in alte regiuni ale României, să se organizeze competiţiuni improvizate. Se prea poate ca Brânzoilor erijaţi în oficiali sportivi să le facă plăcere deosebită demnitatea în care se complac. Nu acelaş lucru ii putem constata noi, când suntem siliţi a verifica şi aprecia isprăvile organizatorilor de pretinse campionate pe ghiaţa. Ar fi timpul să înceteze mascaradele organizate în contul îngăduitorului sport. A Ion Marino* iniţiativă, pentru participarea României la Olimpiada universitară din anul 1929. DIN SORGINTE autorizată aflăm că d-l Mihail Dragomirescu, va demisiona din postul de secretar al Comisiunei Centrale de F. R. A. Demisiunea este în legătură cu o misiune ce urmează a i se încredinţa. CLUBUL OVIDIU-OItUZ este în tratative de fuziune cu conducătorii Venus-ului. Se pare că tratativele vor avea mai mult succes decât cele dintre Venus şi C. A. B., aşa că la primăvară Venus urmează a avea din nou echipe de rezervă şi juniori. BATISTE — de la lei 9 •• 140 bucata PROSOAPE de la lei 20 ■■ 325 bucata s’au pus in vânzare la SOLAVICI Orada lipscani . SPORT Sportul pe ghafi Din Istoria MuSllicmnlnf |FUitlll91llUlU PRIMELE REGULI în materie de box au fost stabilite de englezul Jack Brenghton la anul 1743. CEL MAI LUNG match de box cu putemi recunoaşte lui Vilău alte calităţi.pumnii goi a fost disputat de James decât aceia de specialist în eschive per Kelly şi Ionathian Smith la Melbourne vine. . în 1855. Durata: 6 ore şi 15 minute. Se poate însăt ca raatchul Riond—1 RECORDUL NUMĂRULUI de r. Franchi sa fie atract.v. Rivalitatea celordliri 93te deţinut * Jack Johne, doi oaspeţi franţuji, netradusăm pumni până în prezent, va fi măsurată pe ring pentru prima oară. Revanşa Axioti—Fulea promite a fi adevăratul match-vedetă şi scrii, ambii fiind de o calitate vădit superioară celorlalţi. : Reamintim că după toate schimbările ,ie ultimă şi penultimă oră, programul de fizionomia următoare: v jM. Riond—M. Franchi, jSchoenfeld—Vilău N. I Fulea—Axiotti. Fromn-Paisley Tunny cari In 1825 au boxat la Cheschire (Anglia) timp de 275 reprize fără mănuşi. CEA MAI LUNGA dispută cu mănuşi a durat 110 reprise a 5 minute, între A. Boiven și I. Burke la New-Or-leans în 6 Aprilie 1893. Matchul a durat 7 ore si 19 minute terminându-ne nedecis. CEL MAI SCURT match a fost la 17 Martie 1897 în Carton City (Statele Unite) între Harkins și Flowers, terminat cu Knock-Out în patrusprezece secunde. Carpentier a repurtat deasemenea o victorie contra lui Joe Beckett la 4 Decembrie 1919 în Londra prin k. o. în 74 secunde. LA 17 APRILIE, 1909 e a disputat un match la Paris între Joe Janette și Sam Mac Vea, ultimul abandonând la al 18-lea round. Matchul a durat trei ore și 10 minute. - -man Accident pe automobil CLUJ. — D. dr. Iom Russu, primmedicul judeţului Turda, însoţit de un prieten a plecat ieri din Cluj spre Turda. Drumul fiind anevoios din cauza zăpezii care începuse să se desgheţe, la o curbă şoferul nemai fiind stăpân pe cână a scăpat volanul din mâini, lăsând automobilul la voia întâmplării. Maşina s-a rostogolit pe coasta de lângă calea Feleacului, învârtindu-se de două ori până la poalele coastei Persoanele din automobil au sburat la câţiva metri depărtare. Leziuni mai grave a suferit medicul judeţean dr. Ion Russu, care a fost transportat în sanatoriul Elisabeta. Supus cercetării razelor Röntgen, s-a constatat fractura unui os la piciorul stâng. Starea lui nu e însă gravă. Incendiul din jud. Orheiu CHIȘINĂU 22. —Un Incediu puternic a distrus proprietatea d. Valeria Sfirbu din comuna Mişcăuți jud. Orheiu Pagubele se ridică la 300.000 lei. Cauzele nu se cunosc. CORERT » . Conferinţa prefecţilor de la Cluj CLUJ. 22 Sâmbătă se va deschide în sala cea mare a prefecturii judeţului conferinţa prefecţilor din Ardeal La această conferinţă care va continua Duminecă, se va discuta în amănunţime proiectul de lege al reformei administrative. Din partea guvernului vor lua parte la conferinţă, d. Voicu Niţescu, ministrul de stat al Ardealului şi Eduard Burto, subsecretar de stat la interne.Conferinţa va fi prezidată de d. Voicu Niţescu, iar d. Eduard Mirto va face o amănunţită expunere a proiectului de lege pentru reforma administrativă. Se va discuta de asemenea salarizarea funcţionarilor şi încadrarea lor definitivă, ţinându-se cont de părerile exprimate de corpul funcţionăresc. In acest scop, dir toate oraşele din Africai frracţionarii vor trimite delegaţii la conferinţă, expunând doleandele funcționarilor. Viza carnetelor ofiţerilor de rezerva Dispoziţiile cerc de recrutare Bucureşti Cercul de recrutare Bucureşti aducă la cunoştinţa ofiţerilor de rezervă de orice grad, stabiliţi cu domiciliul in Bucureşti, că cu începere dela 1 Martie 1929 urmează să se prezinte cu carnetele de ofiţer de rezervă Md. E. la viza anuală, după îtinerariu şi normele de mai jos : Viza se face la sediul cercului de recrutare Bucureşti din str. Uranus vis-a-vis de Arsenalul Armatei, în fiecare zi dela ora 8.30—13 şi după amiază «dela ora 16—18.30 afară de Miercurea, Sâmbăta şi sărbătorile când ea se va face numai de dimineaţă. Ofiţerii de rezervă inferiori până la gradul de căpitan inclusiv, se vor prezenta cu ţinuta de campanie complectă, iar cei ce fac parte din trupele călări, vor prezenta şi harnaşamentul de campanie complect. Ofiţerii de rezervă, ce nu posedă carnete Md. E. 1. Se vor prezenta cu cerere, 2 fotografii şi suma de 3 lei, pentru ca Cercul să intervină la unităţile respective, ca să se întocmească şi înainteze acest,curent. Până atunci, viza,Ii se va face pe adeverinţe provizorii, care adeverinţe se va distruge după primirea carnetului şi transcrierea vizei pe ei. Ofiţerii de rezervare până în prezent, cu toate că domiciliază definitiv in Bucureşti nu s-au înscris la acest cerc, se vor prezenta cu cererea deînscriere, cu care ocazie li se va face viza anuală, fie pe carnetul Md. E. 1, dacă îl au, fie pe adeverinţă provizone. .... / Ofiţerii de rezervă, ce se găsesc în Străinătate, vor face viza amială la Legaţuimire sau Consulatele noastre din ţara unde e stabilit, stăruind ca aceste autorităţi să le comunice prezentarea la viză cu adresa lor exactă. Fiecare ofiţer de rezervă va ataşa la carnetul Md. E., ordinul, de c-be- Tirare pentru mobilizare Md. V. Nesocotirea acestor dispariţiuni atrage după sine trimiterea îa judecata consiliilor de răsboi, conf. art. 224 bis din C. J. M. ITINERARY 1, 2, 3, 4 Martie, ofiţeri generali şi coloneii, 4, 5, 6, 7 şi8 Lt.col. şi maiori; 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,18, 19, 20, 34, 22, 23, 24, 25, 26, 27 şi 28 Martie căpit. şi lt. pe liter®. 3 Aprilie sub. II. lit. A. şi B.; 4 lit. C; 5 lit. D,16 lit. E. F; 7 lit. G. H.; 8 lit. G. «Ti 9 Uf. I.; 10 lit. I. K. L. Il lit. M.; 12 lit. IC; 13 lit. O.; 14 lit. P.; 15 lit. A.; 16 lit. R.; 17 lit. S.; 18 lit. i; 19 lit. U. V. L X.1» Zilele de: 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 37, 28, 29 şi 30 Aprilie se vor prezenta ofiţerii de rezervă de toate gradele cari din forţă majoră nu s’au putut prezenta în zilele fixate pentru gradele şi literile din alfabetul respectiv. Cavoul de la Şcoala comercială elementară din Cluj O mână indiscretă a ridicat un colţ al vălului care acopere mizeria în care agonizează şcoala elementară de comerţ din Cluj. In Încăperile scundeşi întunecoase ale unui subsol murdar şi umed, infectat de tuberculoză şi prin neîntreţinere şi, printr’un bolnav care te alocuit şi a murit acolo, trăesc ca vai de ei, lipsiţi de soare şi de lumină, câteva zeci de elevî, orfăni de răsboiu. Un trist noroc a surâs acestor nevinovate victime in ceasul in care, silite de mizerie-ori înşelate de o speranţă-în bunătatea „domnilor", naivele lor mame i-au încredinţat, recunoştinţei naţionale. Pentru orfanii ajunşi îa şcoala elementară de comerţ din Cluj, mandatarul „Patriei recunoscătoare“ se prezintă sub forma unui om mic la făptură şi, şi mai mic la suflet. E Alexandru Ionescu, fost vameş până mai anii trecuţi, din timpul răsboiului un bine învârtit plutonier de administraţie, ajuns pintr'un capriciu al soartei şi al clubului liberal, directorul şcoalelor comerciale din Cluj. Cum le conduce? Evident, cu spiritul îngust al vechiului supraveghetor de pesmeţi, dublat de acel al micului taxator de vamă ajuns acum, pentru nefericiţii orfani, un mare şi veritabil director vameş la poarta dintre moarte şi viaţă. Insăcornia sa, fără de margini directorul Alexandru Ionescu a aşezat in subsolul-pivniţă şcoala elementară de comerţ, pentru a lua pe seama familiei sale, pe lângă alte încăperi, cele trei clase dela parter (cu o capacitate de peste WOderei), care, firesc şi drept, trebuiau să revină şcolarilor. Ani dearândul nu s’a găsit nimenea din cei de sus, cu puterea dreptăţei în mână, să coboare în acel mizerabil subsol şi să-i scoată la lumină pe orfanii mâncaţi de oftică în întunericul pereţilor reci şi umezi. Se părea d. ministru Costăchescu, informat de cele ce se petrec în Cluj, va îndrepta un rău care zi cu zi roade mai adânc în plămânii bieţilor copii. A fost înşelare. Prin stăruinţele unor persoane, — al căror fariseism va trebui denunţat opiniei publice. — Al. Ionescu a rămas în clasele elevilor şi elevi la gura mormântului deschis sub zidurile şcoalei, sub locuinţa directorului. Trec trecătorii români şi nu-şicred ochilor că încăperile de sub nivelul trotuarului, In care se «cade» tot praful străzi», suntlocuite de copii, trec trecătorii minoritari şi se întreabă, pe bună dreptate, ce s'ar fi întâmplat la o şcoală de-a lor înstalată în asemenea condiţiuni. In oraşul în care mişcarea pentru regenerarea rasei şi pentru stăvilirea ofticei, mai ales, e atât de uternică, văzut-a vreun medic, dintre cei mari, acele clase infecte? Trecut-a vreun inspector printre sălii© unde copii livizi aşteaptă zi de un un glas mântuitor să-i cheme în clasele care le au fost răpite? Ne îndoim, pentru ca atunci dreptatea copiilor ar fi fost strigată ca să se audă până la Bucureşti şi directorul profitor ar fi fost Isgonit din clasele în care s-a primar al Clujului, care pentru cele şapte mii de lei pe lună ca profesor suplinitor la această şcoală închide amândoi ochii ca să nu desprindă de pe chipurile palide ale orfanilor, mustrarea vechilor camarazi de arme, bătuţi de nenoroc. E un întreg complot al tăcerei, care grea şi apăsătoare se aşează peste nişte biete suflete de copii scoşi de scâr fa in călea unor oameni fără de inimă. Coboare, cine nu crede — căci aproape nu-i de crezut atâta nesimţire, treptele subsolului şcoalei elementare de comerţ din Cluj şi spună-ne apoi dacă cu fiecare treaptă care duce în afund nu i-a sunat în urechi şi un suflet sinistru! vers: „Prin mine mergi la cuibul întristării“. De pe marginea mormântului care se deschide în faţa acestor nenorociţi orfani ori blestemul duşilor părinţi, ori strigătul nostru de alarmă, trebue să hotărască pe toţi cei buni îa suflet să le întindă o mână de ajutor. E o datorie prea de mult timp aşteptată ! n» - -------------------Majestatea Sa Bacşişul ia oticu! vama! din Sibiu Sibiu, 22. — In rândurile comercianţilor produce mare nemulţumire faptul că funcţionari! vamali din localitate sabotează publicul şi nu-şi fac datoria decât dacă i se dă bacşiş. N’are necesar ca guvernul să interzică, funcţionarile sub aspre sancţiuni, de a cere şi de a lua baciş, pentru orice serviciu prestat înainte de a discuta amănunţit statutelor în vigoare, după care trebue să se conducă şi să lucreze „Muzeul Ardealului“, — care de 10 ani nu mai lucrează nimic deoarece conducătorii minoritari au închis ermetic statutele, — trebue să arătăm scopul şi tendinţa iniţială a acestei societăţi. Toată averea şi tot materialul didactic de care dispune „Muzeul Ardealului" a fost adunat cu banul public, — fără deosebire de naţionalitate, — şi mai târziu cu subvenţia acordată de stat. Scopul societăţei era, —şi este,— de-a înlesni Universitatea din Cluj cu materialul didactic şi ştiinţific necesar, şi printr-un contract nelimitat cu Universitatea, ,,Muzeul Ardealului" i-a pus la dispoziţie o bogată colecţie de minerale şi de plante, aflate în prezent la dispoziţia facultăţii de ştiinţă şi chiar în localul Universităţii. Biblioteca Universităţei din Cluj are câteva zeci de mii de volume date spre folosinţă de „Muzeul Ardealului“. Aceste cărţi şi colecţii de la facultatea de ştiinţe reprezintă, vezi bine, o respectabilă avere pe care conducătorii minoritari ar dori s’o subtilizeze printr’un plan bine chibzuit, de care vom vorbi mai pe urmă, şi pretenţii cu cate vreme" visează conducătorii „Muzeului", — pentru vreo 2—3 mii de ani, zicem noi. Aşadar, conducătorii nobili, — ce sorginte socială, nu ca loialitate şi cavalerism, — de la „Muzeul Ardealului“ lucrând potrivit unui plan ascuns şi subversiv pe care şi l-au făurit nici nu mai lucrează nimic de 10 ani, nici nu primesc pe românii cari ar vrea să lucreze. Ba mai mult. La adunarea generală din anul acesta, socotindu-se în vechea Ungarie au avut curajul să afirme o colosală minciună, anume că : „statutele cer ca dezbaterea adunărei să se facă .io..limba maghiară". La această nesăbuită minciună, şi mai cu seamă lipsă de obraz, d. profesor universitar Onisifor (ilciliu a răspuns demn şi energic, pronunţându-şi asprul rechizitoriu în limba română Domnii conducători ai „Muzeului” au înghiţit cu destule noduri săpuneala d-lui Ghibil,lucru care nu-i împiedică să continue atitudinea lor ostilă faţa de români Dar, oricare ar fi atitudinea lor şi oricât de cumplită ar fi cramponarea pe poziţia ce şi-a luat, „MuzeulArdealului" trebue să rămână ia limita statutelor în vigoare, iar ei trebue siliţi, pe toate căile legale, să intre în respectarea acestor statua. Opinia publică pare na ştiut nimic şi impotenţa guvernelor trecute, care au ascuns taina de la „Muzeul Ardealului", sunt acum seoase de după perdeaua unor gingăşii şi delicateţe inutile, faţă de nişte oameni cari luptă ascuns şi persistent pentru maghiarizarea unui „Muzeu al Ardealului“ ce nu le aparţine, şi pe care doresc sa pună o stăpânire exclusivă. (Vu dispreţul statutelor şi cu prejudiciul ■ material şi moral ce se încearcă a aduce Universităţei din Cluj. * Dacă nobilii conducători de la „Muzeul Ardealului“ doresc o largă discuţiune asupra drepturilor şi mai ales a cinstei şi a sentimentelor ce ne poartă, suntem gata s’o facem. Cerem insă categoric un lucru : discuţia să se facă în limba romană, căci aceasta e limba oficială a statului în care trăesc. V. S3 # Prin urmare scopul iniţial al „Muzeala" Fiind fixat,ne găsim acum În faţa unui fapt îndeplinit: cea mai mare parte din colecţiile şi cărţile de care dispune acest muzeu sunt îa dispoziţia Universităţei, — Aşa cum trebue să fie, — şi în localul Universităţei, — adică acolo unde trebue să fie. Când statul român a luat Universitatea din Quj, aceste colecţii şi volume erau de foarte multă vreme la dispoziţia şi în localul Universităţei. Evident că, sub stăpânirea maghiară, conducătorii „Muzeului"a’au ridicat liftei o pretenţie, dar acum, Universitatea fiind românească, ie-a străfulgerat o ideie ciudată : Sa nu mai primească nici un membru roman si. mai ales aici_un profesor universitar ca. Doamne fereşte,'să au le turbure campania lor majoritate şi să le stînsecrească"pianul lor ascuns de-a exercite “un contret asupra Universităţei. Vis nerealizabil şi iată pentru cer •Statuteledupă care se conduce „Muzeua Ardealului” permit intrarea in societate „ORICĂRUI CETĂȚEAN CINSTIT", prin urmare nu e o societate maghiară. Pe vremuri a fost membru „Mitropolitul Şaguna", iar acum sunt membri doi profesori universitari, — numai doi — deoarece In urmă Conducătorii maghiari au refuzat înscrierea celorloţi. Dar e suficientă această dovadă pentru a lăţimi» că în societate pot fi membri şi românii Lu alt articol din statute arată precis că pentru a fi primit ca membru trebue recomandarea a doi membri deja Înscrişi. Cu Mate“că statutele permit, şi obligă pe conducătorii să primească nembri de—orice naţionalitate, încăpăţânarea-şovină -refuză*- înscrierea ■român hot în societatea ,,Muzeul Ardealuliu‘.„... sub dominaţia maghiară erau foarte puţini români in societate, e destul de explicabil, şi nu trebue să mai amintim bugăvoinţa şi solicitudinea ce-o arătau pe vremuri faţă’ de „valahi“. Dar’tot aşa de normal şi explicabil este est acum românii să formeze majoritatea —dacă botanică, nici că acum, la o vrâstă, ei doresc să intre în societate, — pentru că românii sunt acum naţionalitatea dominantă, — „nu pentru mult. Că scopul societăţei „Muzeul.. Ali dealului" era acela de-a pune la dispoziţia Universităţei din Cluj materialul adunat, ne-o dovedeşte cu prisosinţă următorul fapt: bogatele colecţii de la facultatea de ştiinţe şi zeţile de mii de volume din Biblioteca. Universităţei ou, ait local destinat pentru ele, decât localul Uiiversităţei în care se găsesc în prezent. Va să zică, chiar de la început au fost adunate cu aceasta menire, deoarece n’au avut alt local, iar prin valoarea lor pură ştiinţifică şi bogăţia cofecţionărei nu pot folosi profanilor, ci numai specialiştilor şi celor cari se ocupă exclusiv cu ştiinţa. Şi credem că diverşii conţi maghiari, conducători ai „Muzeului", nar fi având pretenţia nici să afirme că sunt specialişti în mineralogie sau foarte serioasă, ar vrea să, studiul acestor specialităţi, înceapă Anchetele noastre „Muzeul Ardealului“ în adevărata sa lumină n Oprelişti bizare şi planuri ascunse. Tenfiinţi de maghiarizare ♦ Damineer 24 Febrach, 1929 Pântea cotrobăind prin străzile Chişinăului istoricei asîcitalulului al porciMul. Com a tefalt primăria cu mii milioane. Povestea onor Lcitafii Evenimente de actualitate independence de voinţa noastră ne au făcut să întrerupem un aspcc al ascensiunii pc pirarttîdd îmbogăţirii tronarului fruntal politic din Basarabia, Gherman Vasilievici Pântea. Cum, insă, cazul Pântea işi păstrează, actualitatea sa acută, chiar după eliberarea provizorie febrăm, chestiunea in punctul unde ne-am oprit, adică la lucrările edilitare, chestiune care dovedeşteodertă mai mult la ce fraude a recurs d. Gherman Pântea în calitate de vicepreşedinte al partidului liberal din Basarabia, deputat şi vicepreşedinte al camerei deputaţilor sub guvernul Brătianu, preşedinte al camerei de comerţ şi industrie din Chişinău şi primar al Oraşului Chişinău etc. etc. etc., pentru a-şi creta o platformă solidă in partidul liberal: bogăţie. Oferte rămase baltă In 1927.. sg .decide, qgtaltarea linei părţi carosabile din Bul. Ale Ixandru cal Bun Intre străzile Ha- aşezat, Dar, nimeni nu vede. Ntjruzina—general Badoglio, Megele vede nici d. R. Tuffli, ajutorul de Carol—Mihai Viteazul şi Regele Carol—Mitropolitul Gavril In acest scop se întocmesc devizile şi caetele de sarcini pentru fiecare fel de pavaj (asfalt, piatră eubică, granit, bazalt) şi se scoate la licitaţie publică în ziua de Iunie 1927 specificându-se că, pentru asfalt, grosimea trebuia să fie de 24 cm., din care 0.20 m. beton şi 4 c.m. asfalt conform devizului, şi cadtului de sarcini al serviciului tehnic- S-a ţinut licitaţia şi urma ca serviciul tehnic să sintetizeze licitaţiile pentru a fi supuse la deliberareIntre aceste oferte era si tuna de piatra neregulătăr cu 540 lei m. p. şi două oferte pentru asfalt: una a unei societăţi asfaltice cu 675 lei m. p executat definitiv pe acel strat gros de 0,24 m. şi asfalt turnat conform devizului, iar alta a inginerului Holstein cu 150 iei ra. p. pe aceaşi grosime de 0-24 m. şi cu asfalt comprimat, ceea ce este mai bun dar mai scump. Urma, fireşte, sâ se aleagă una din oferte, când D. Pântea ajunge primar De-acum încolo începe dansul samsarilor şi mai ales al afacerilor având ca centru pe cel mai abject individ, pe care apele revoluţiei ruseşti lau aruncat pe câmpul politicei in Basarabia şi d. Pântea, pentru a vămui bugetul primăriei se înţelege cu un alt jefuitor al banului public, ca.i d. Zilberman delegat cu conducerea serviciului tehnic, şi ofertele vin din nou in discuţia delegaţiei permanente. S'n citit rezumatul ofertelor n. svre Cum o jefuire in condiţiunile devizului amintt era imposibilă din cauză că ofertele făcut© constituiau o piedică prin preţul lor, ce s’a grăbit d. Gherman Vasilievici Pântea? Să schimbe devizul. Şi l’a schimbat Face un proect de pavaj cu platra cubică. Dar consiliul tehnic superior îl respinge. Pântea nu se descurajează: intocmeşte un alt proect pentru asfaltare. Vă închipuiţi că proectul prevedea aceleaşi condiţii de executare? Atunci nu-l cunoaşt®-ţi pe Răsputinul Basarabiei, Rasputin nu sentimental sau mueratic, Raspu» Faţă de acest tablou ce credeţi că a făcut d. Pântea? A aprobat sentimental sau mucatie, Raspu- cea maî ieftină? Dacă ar fi fin al banilor din buzunarul ori- aprobat pe cea mai ieftină, nu câştiga d-sa nimic. P atunci la cui, bani pa cari vrea să-i posadeze, spre a se răsbuna pe timpurile când se agăţa pe remorca tramvaiului din Ghişinău de cuplajul aerului comprimat. Proectul de asfaltare conţine alte dispoziţiuni. Pavajul săre de 19 cm. (nu 24 c. m. ca în cel vechiu) din care 15 c. m. beton şi 4 cm. asfalt. Devizul, fireşte, făcut de acelaşi Zilberman, mai cere bordare de piatră de granit de Dobrogea şlefuite şi aşezate pe beton în bucăţi lungi de câte 0 75 cm, taxiindu-le aşezate ne foc cu 775 lei bucata, puse pe tot lungul asfaltării noi ce s’a luptat să ajungă primar la Chişinău? Numai ca să facă micile găinării cu biletele de tren. D. Pântea a aprobat pe cea mai scumpă, câci scumpă îi este inimei sale setea de bani, D. Pântea a aprobat oferta inginerului Hartstein. Şi astfel nouă sumă de bani a intrat în punga acestui individ copleşit de toate onorurile lumeşti de către politica liberală, în Basara- Ce reprezintă această diferenţă, vom vedea. Praporcic P. S. — Un cititor îmi atrage atenţia că Pântea na fost sergent ci ordonanţă. Eu am fost în Basarabia încă din 1917 şi l-am văzut pe d. Pantea purtând gradul de maior. Dar cititorul are dreptate. Chiar şi cu acest grad d. Pântea făcea servicii casnice matinale, celor cu cari voia să se urce, rumoarea celor ce nu ştiau cârdăşia dintre Pântea şi Zilberman, acesta rtferd, cu diferite argumente că rezultatele nu sunt avantagioase pentru comună şi a cerut anularea in- tregei licitaţii. Şi de atunei — dela 23 Iunie 1927—ir.ccp combinaţiile ddui Ponlea, ca sa poată transforma chestiunea pavajuluit,comunal într'o chestiune de urrttîUtea buzunarului. Problema nua fost aşa de uşmra vum s'ar crede. Pentru că, dacătn rândul oamenilor deafaceri şi antreprize sunt destui-etceia-cari ştiu că nu îi poate o aprobare de licitaţie fără sperţtala cuvenită, rari erau aceia cari să poată admite că se poate face un pavaj în condiţiile care cereau Pântea, şi spre a jefui, cât mai nofid, comuna. Dar d. Pâintea este un om, de o tenacitate rară dublată de o şiretenie destul de mare. Cu amândouăle a Ceste calităţi s'a pus deci pe lucru. Şi ca un Diogene a căutat un an înlug oînţelegere de jefuire cu unul din acei oferanţi sau cu ere un alt nou. Organizarea jafului unea dintre străzile Regele Caro I—Mitropolitul Gavril. După cum e lesne de Înţeles se prezintă şi atunci mai multe oferte: de la diferite societăţi asfaltice din ţară şi altele de la articulari; şi se oferă preţurile 10,75% sub deviz, 15% sub deviz, 10% sub deviz, 10% sub deviz- 1% sub deviz, 11% sub deviz una numai cu 1% sub deviz a inginerului Hartstein-Cum devizul era întocmit pe suma de 820 lei m. p. pavaj gros da 0,19 cm şi bordura de granit Dobrogea cu aşezarea ei pe Ioc 775 lei bucata, aplicând preţuri.^ dr mai sus costul era următorul: Care e cea mai ieftină ? În oferta cu 16,75% sub deviz însemnat 682,50 lei mp. de asfait şi în fot bordura de 0,75 cm. lungie. 2) Oferta cu 15% sub deviz însemna 697 lei m. p. de asfalt și 659 lei bordura. 3) Oferta cu 10% sub deviz însemna 730 lei m. p. de asfalt și 699 lei bordura. 1) Oferta cu 6% sub deviz însemna 770 lei m. p. de asfalt și 729 lei bordura. 5) Oferta cu 5% sub deviz însemna 779 lei m. p. de asfalt si 736 lei bordura. 6) Oferta cu% sub deviz insemna 787,20 Iei m. p. de asfalt si 70 lei bordura. 7) Oferta cu 1 sub deviz (a inginerului Hartstein) însemna Str.b0 lei m. p. de asfalt si 769,25 tani bucata de bordură. Cea mai scumpă srnme Pântea Cu acest nou deviz, numai pentru asfaltare şi bordură, se ţine la îl iulie 1928 o nouă licitaţie prezidată de d. Pântea, privind numai porţiunea de bulevard carosabilă dintre străzile Regele Carol I şi Mihai Viteazul şi o altă licitaţia la 13 Tilierspent ru norti Alte licitaţii