Curentul, mai 1929 (Anul 2, nr. 461-489)

1929-05-01 / nr. 461

Casele priv­egiate de tapumut pe amanet In România MUNTELE DE PIETATE al Regatului Român - Bucureşti, Str. Sf. Ionică, 9 -­In scopul de a da o mai mare desvoltare operaţiunilor de im­prumut pe amanete, Muntele de Pietate primeşte depuneri spre fructificare la vedere (cu livrete de economii) sau pe termen fix ,(cu bonuri de casă) bonificând dobânzile cele mai convenabile. Muntele de Pietate prezintă pentru depunători depline garan­ţii de siguranţă, întrucât conform legii nu poate întrebuinţa fon­durile sale în nici un alt fel de operaţiuni decât numai în împru­muturi pe amanete, constând din aur, argint, pietre preţioase sau alte obiecte de valoare. Casa deschisă zilnic de la 9—12 jum. şi 3 jum—6 jum. BANCA DE CREDIT ROMAN SOCIETATE ANONIMA București, 6 Strada Stavropoleos 6 Conform deciziunei Adunare! Gene­rale din 27 Aprilie 1929 s’a hotărât spo­­rirea capitalului social dela LEI 200.000.000 la LEI 400.000.000 prin emiterea unui număr de 400.000 ac­ţiuni noi a lei 500 valoarea nominală. Din această emisiune se atribue ve­­chilor acţionari pentru 5 acţiuni vechi 4 acţiuni noi la cursul de emisiune de Lei 750 de acţiune, plus 25 Lei pentru tim­bre şi speze. De­oarece noile acţiuni vor beneficia de dividendul pe întregul exerciţiu 1929 se va percepe 5° 10 dobândă asupra vărsă­­mântului de Lei 750 pe timpul dela 1 ia­nuarie 1929 până la data efectuărei plăţii. Subscrierea acţiunilor noi, se va face dela 29 Aprilie până la 15 Mai a. c. inclusiv la gl­şeurile Centra ei Băncei din Bucureşti, strada Stavropoleos 6, şi la sucursalele Băncei la Brăila, Cernăuţi, Constanţa, Galaţi şi la Agen­ţia Bălţi. Durabilitatea mobilelor garantăm ! Nu regretaţi o călătorie !* TARGU-MUREŞ Vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eftin şi bine şi cu plată in rate la Szinely & Réti Fabrica de mobile m HOftM ne piane i\ pianine La cerere trimetem şi reprezentan­tul nostru cu desene de 1­2 ani la bilion cantităţi superioare. POMI Luăm asupra noastră planta-Soţiile mari de pruni. VINDEM plata cu termene * «garanţii ipotecare, lungi DURERILE de cap, nevralgii, gripă, rheuma­tisme, se vindecă numai prin AN­TINEVRALGIC dr. Nanu Mus­cel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctoru­lui. Se găsesc de vânzare la far­macii și dragherii. a credinţei religioase a mulţimei, sau prin inerţia tradiţiei, această via­ţă, în nici un caz, nu ne dă tăria şi curajul de afirmare prin graiul scris şi toată personalitatea noas­tră a înaltelor învăţături creştine, singurele în stare să prefacă via­­ţa omului şi viaţa unui neam.­­ Trei ţări de splendidă cultură sub toate raporturile cultivă — de vre­o trei-patru decenii mai ales *— şi nu sub imboldul vreunei confesiuni — filosofia religioasă- Franţa, Anglia ,şi Germania stau azi în fruntea ţărilor, unde filoso­fia creştină se cultivă şi în univer­sităţile civile, reînoind oarecum cu­­armonizeze cu idealismul veacului al XIX, şi cu filosofia antică- Stră­lucite studii de logică, cu tinctura scolastică, au făcut în ultimul timp în Germania un Husserl, un Lask, care nici cel puţin creştini nu au fost, ca credinţă. Acesta este un semn că cugetătorii din ţările de înaltă cultură nu mai stau sub vra­ja prejudecăţilor, pe care le-a pus în suflete mentalitatea creiată de filosofia marei revoluţii france­ze ! Dacă universităţile noastre au facultăţi de filosofie , şi dacă în aceste facultăţi se propun sisteme de filosofie, după convingerile pro­fesorilor respectivi, este de abso­lută nevoie ca si filosofia creştină să-şi aibă locul ei in universităţile noastre, loc, ce nicăeri nu este mai nimerit, ca in facultăţile teologice. Omul de cultură nu mai poate fi azi religios în sensul înalt al cuvântului, fără o încadrare a con­vingerilor lui religioase, în marile reţele ale logosului, şi aceasta nu­ o poate face, fără o solidă cultură filosofică. Cu atât mai mult are nevoie de o atare încadrare re­­prezintantul vieţii religioase. Pentru aceste motive socot nime­rit momentul când învăţământul superior se reorganizează, şi-mi îngădui să propun ca în Facultăţile de Teologie de pe lângă cele trei universităţi, să se introducă cel pu­ţin una, dacă nu două catedre de filosofie religioasă, chiar de ar fi nevoie să se sacrifice din acele stu­dii teologice, la care candidatul ar putea parveni și fără nevoia unui îndrumător. Văd toată refacerea noastră religioasă In refacerea Dr. FURMAN Str. CAROL No. 8 (vis-a-vis de Poştă) Tratamente noui şi rapide ale ble- Inoragiei acute şi cronice* Dilatarea nedureroasă a stricturilor prin elec­troliză. Electroterapie pentru compli­caţii şi blenoragii vechi. Diatermie pentru boli de femei (metrite, ovari­­te) Uretroscopie. Operațiuni de spe­cialitate* Tratament rational al sifili­sului în toate perioadele boalei. Analize. Consult- 2-7 p. m. Dumi­nica 9­ 1* Telefon 44/73. FANNY TEWEL DENTISTA Execută orice fel de lucrări In aur. Bulevardul Domniţei No. ra BUCUREŞTI ANTINEVRALGIC Dr. NANU MUSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, etc. Luaţi nu­mai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farma­cii și drog­eril. MARȚI, 30 APRILIE 1929 Răs*­soar. 5.11 Ap­­soar- 19-10 ORTODOX: Sf Apostol Iacob CATOLIC : Sf- Eutropin (Eutrope) ISRAELIT : 20 Nissan 5689- Pesach (Fastile) ziua 0-a MUSULMAN: 20 Giul-Rade 1347 TEATRE OPERA ROMANA: ora 8-30 seara : „Faust”* TEATRUL NATIONAL: ora 8.30 sea­ra: „Meșterul Manole”. TEATRUL REGINA MARIA: ora 9 seara: „Topaze”. TEATRUL LIPSCANI: ora 9 seara . ..Om In loc’’. CI­NEM­ATOGR­AFE CINEMA CAPITOL: „Vila Falconieri’’. CINEMA TRIANON: Cântăreţul de jazz. CINEMA ODEON: „Seducătoarea" şi Corul Cazacilor de la Don- CINEMA LUX: L’Occident CINEMA LIPSCANI: Văpaia tinereţei cu Lee Parry; seara: Om In loc CINEMA SELECT: Vijelia cu Lilian Qish şi Lars Hanson- Complectam: Napoleon şi Josephina film colorat- CINEMA ELITE: Mantin Rougs- CINEMA SCALA : Revista ,,Paştele Calului” şi filmul „Păţaniile unui reporter'’. CINEMA EFORIE: Uraganul. CINEMA VOICULESCU: „Piratul Ne­gru’’; seara: „Sat fără câini”. CINEMA BULEVARD PALACE : Târ­­gul de sclave cu Billie Dove şi o comedie. CINEMA TERRA: „Buffalo-Bill”. CINEMA DICHIU : „Casa speranţelor pierdute”. CINEMA MARCONI: „Dr Balsame” şi trupa Costică Toneanu cu „Ce­rere în căsătorie”. CINEMA MARIA: „Tarass Triasillo” şi artişti”. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: „Eu sunt Suzi Saxofon” CINEMA ROMA: „Al 7-lea bandit” şi „El şi soacra” şi trupa Fotache. CINEMA REX : Râzi Paiaţă şi Ban­da veselă. CINEMA MODEL : „Alteţa sa aşteap­tă’’ cu cor şi balalaici. CINEMA AMERICAN: „Picadilly” şi „Caterina cea Mare”. CINEMA REX: „Lulu" (Femeia fa­­tală) şi o comedie. CINEMA FILANTROPIA: „Metropo­lis" şi o comedie. CINEMA GOLESCU: închiderea sta­­giunei cu Zorro­ CINEMA GLORIA: „Prinţ şi călău­­ză", seara trapa de cazaci „Orlow”. CINEMA PARIS : „Tinereţe triumfă­toare” cu John Barymore. In pau­ză artişti. CINEMA MILANO : Iubita guverna­torului cu Magda, Sonza şi o come­die. ««11 »I­­i» FARMACII DE SERVICIU I. Mătăsaru, calea Victoriei 110; Dr. L. Coniver, calea Victoriei 14 ; Alex. Roşu, calea Griviţei 74; Gh. Bulandra, b-dul Carol 9 ; C. Vaieni, calea Dorobanţilor 17 ; M. Cugler, str. Regală 6; I. Ochs, calea Gri­vi­ţei 252 ; Maria Niculescu-Stănescu, b-dul Pache Protopopescu 31 ; E­­vlampia Gheorghiu, str. 13 Septem­brie 2; Şt. Cornea, calea Văcăreşti 83 ; Alex. Leist, str. Dr. Felix 17. Starea vremei LUNI 29 APRILIE 1929 In Romania, ora 9 am. In cursul ultimelor 24 ore timpul a continuat să fie variabil, cu cerul mai mult noros şi precipitaţiuni Intermi­tente au căzut în întreaga ţară, cu ex­cepţia Ardealului, mai abundent prin Oltenia (10—20 mm). Vântul e slab din sectorul NW, iar temperatura în uşoară creştere prin Ardeal şi a­­proape staţionară în restul ţării va­riază minima, între 1—5 gr în regiu­nea muntoasă şi prin NW Ardealu­lui şi între 5—10 gr în restul ţării. La Bucureşti-Pilaret, ora 8 am. Presiunea atmosferei 756 m. m. Vânt de la NE cu 4 m.p.s. Cerul acoperit. Umiditatea 96%. Temp, maximă 17 gr. Temp, minimă 10 gr. Ploaia de azi noapte 3 m. m. Timpul probabil dela 29__30 Apri­lia, ora 20. In Ardeal cerul variabil, vânt slab dela SE, temp. în uşoară creştere. In restul firii timpul se va menţi­ne în general ploios. Cerul variabil. Vânt slab de la SE. Temperatura sta­ționară. CURENTULMiercuri 1 Mai 1929 baloane c­e suport La goana_ Printr’o spărturi a norilor plum­burii, de iarnă, o pată luminoasă in­dică poziţia soarelui pe cer. E trecut de amiază. De altfel şi fără ajuto­rul soarelui, vânătorii — mergând înşiraţi in monom, pe cărăruia dela liziera pădurii __ şi-ar da seama d­­e vremea­ dejunului... Le e o foame de lup! Noroc că asta-i ultima „bătaie". Linia pe care se vor aşeza acum , de-a curmezişul pădurii — e la doi paşi de coliba „chihăiei”, mai-marele pădurilor, de pe întinsul domeniu boieresc. Acolo __ după informaţii sigure, pe cari invitaţii şi le comu­nică, veseli, unul altuia — boierul le-a pregătit o masă împărătească. Focurile sunt aprinse in mijlocul poienii, pe vetre improvizate, de­asu­­pra cărora stau, atârnate, ceaunuri­le de mămăligă şi două oale uriaşe, cu sarmale moldoveneşti. Sticlele cu vin şi ţuică şi tăvile cu „poale n brâu" sunt aşezate cu grijă, ca nişte mi­rese, in t­ilia ce urmează pe vâ­nători. .. Au ajuns la linia, de mai înainte hotărâtă, unde fiecare îşi ocupă lo­cul desemnat de chihaia. Puştile boe­­reşti la mijloc, cele ţărăneşti pe demargini. După ce consultă pe stă­pânul său şi se asigură că boierii sunt gata, chihaia duce cornul la gură. — Uuuu!.. Tu-tu-tu-tuuuu!.. — Uuuu!... Tu-tu-tu-tuuuu!. Ca un ecou depărtat, chiotele hăi­tașilor _ rămași pe linia pe care s-au­­oprit In „bătaia" precedentă _ răspund chemării. — „Ua-ha,ha! Ua-ha-ha-ha! Uite-l măi!... Prinde-i măi!... Unu-ta-na­­na-na!.. Pe zăpada înstelată de urme, doi epuri ţâşnesc ca două săgeţi. Două bubuituri răsguduie pădurea. Unul a căzut; celălalt, făcând o săritură de câteva palme, dela pământ, coteşte spre flancul stâng, unde un urcuş In pantă dreaptă îi promite scăparea; dar un foc de puşcă ţărănească, il trânteşte cu labele in sus.. Bubuiturile se înteţesc pe toată li­nia. Hăitaşii încep să se ivească printre copaci; goana se apropie de sfârşit. Pe când vânătorii se pregă­tesc să lase puştile din mâini, o vulpe cât un câine, târând după dânsa o coadă mai lungă ca ea, c­­e­­şit ca din pământ, la câţiva paşi de linie, între doctor şi ajutorul de ju­decător. .. Amândoi au tras odată. Ai zice că n'a fost decât un singur foc, tras din două puşti sincronizate. Vulpea a că­zut fulgerată. A cu el Asta-i vorba! ____„Ai văzut cum i-am tras? Nici câre n’a mai zis", face doctorul către tânărul magistrat. Dar acesta e ho­tărât ca să-și apere, cu disperare, dreptul asupra vulpei. Mai ales că, de azi dimineață, un nenoroc sta­tornic nu i-a dat prilejul să tragă nici un foc. — „Adică vrei să zici, poate, cum i-am tras eu ? Până să tragi d-ta, vul­pea mea, săraca, îşi dăduse sufle­tul de mult!...". Vânătorii se strâng, între timp, lângă eroii litigiului. Părerile sunt împărţite. Un hăiişiş se apleacă şi apuce vulpea de coadă. Dar minu­ne!. .. Vulpea __ prefăcută, că de aceia-i vulpe _ sare ca o svărlugă şi-o ru­pe de fugă, sub ochii vânătorilor în­mărmuriţi. Judele şi doctorul s’au roşit ca focul, de ruşine. Amândoi o omoriseră, dar vulp­ea... înviase. Geer Patrick Noi oaspeţi la Operă In prima săptămână a lunei Mai vor apare pe scena Operei trei cele­brii membri ai Operei SCALA din Mi­lano şi anume: tenorul Lo Giudice, baritonul Noto şi cunoscuta soprana lejeră Margareta Salvi* La sfârşitul acestor spectacole ex­traordinare tus trei cântăreţi vor a­­pare împreună într’o operă­înscrieri la Feder. De la Teatrul Naţional Astăzi. Marţi* 30 Aprilie, Teatrul Naţional reprezintă din nou „Meşte­rul Manole" de d. Lucian Blaga, piesă care a avut un mare succes la noi* In rolurile principale apar d-na A* Bitzesen. d*nii: Ion Petrescu, C. Not­­tara, Theo, Duţulescu* A- Pop Mar­ţian, Polizn, Grigorine Ştefănescu- Ul­­meni, etc- Piesa a fost pusă In scenă de către d- Soare Z- Soare după schi­ţele de costume a pictorului Demian şi decoruri Teodorov. In seara de Luni 0 Mai eri- Teatrul Naţional va da ultima premieră din actuala stagiune „Om şi Supra om" de Bernard Shaw* Piesa se repetă zil­nic în direcţia de scenă a d-lui Soare Z- Soare într’o distribuţie din cele mai alese-Festivalul Debussy In seria manifestaţiunilor româ­neşti pentru monumentul marelui compozitor francez CLAUDE DE­BUSSY, manifestaţiuni pe care le pa­tronează un comitet prezidat de M. S- Regina Elisabeta ni se anunţă un concert simfonic închinat în Întregi­me operei lui Debussy* Concertul, organizat de Societatea Compozitorilor Români, va fi dirijat de d- Ion Nonna Otescu şi se va bu­cura de concursul distinsei pianiste d-na Muza Germani Ciomac* al d-nei E- Lobe! și al d lui Istrati de la Opera Română-Se vor cânta pentru prima oară la noi fragmenta din Opera „Pelleas et Mélisande”. * D-ra Anișoara Martac, cunoscută pianistă va da în seara de 8 Mai, la Ateneu, un recital ,,Chopin". Biletele la eder. Expoziţie de teatru Pictorul Th- Kiriacoff profesor la Academia de Bella Arte din Chişinău, a deschis o expoziţie de pictură In sala librăriei Hase­fer (str. Karagheor­­ghevici) cu subiecte teatrale — proec­­te noi de decoruri româno-bizantina şi ruseşti. Expoziţia d-sale înseamnă nu numai una din cele mai intere­sante expoziţii de pictură,ci şi prile­jul unui nou progres pentru teatrul românesc* . flU&flCA \\ Nu mai vin copoarele».­ dâncims, insectele şi larvele ce con­stituiau hrana lor­­„Probabil că nu vor mai veni—” Ştim bine ce înseamnă aceasta* Streaşinele caselor vor rămâne pus fii- Cuiburile rânduniciior, — admi­rabile arhitecte, — vor rămâne vă­duve de locatare, aşteptând lipirea biletelor închiriat..* Coperişul de stuf al căsuţelor de ţară va aştepta în zadar berzele, — cari făceau aproape parte din familie­ In zorii zilelor de vară, ciocârlia nu se va mai ridica, pe aripile cânte­cului ei, până în slava cerului,—pen­tru ca apoi să cadă ostenită la pă­mânt, cum povestesc poeţii. Iar în amurgul ceţos al zilelor de toamnă, şirul de cocoare, nu ne va mai trimite, din negura înălţimilor, ţipătul lor prietenos de adio­ Toamna trecută a fost un adio de­Ne vin ştir­ că, în nordul Africei, se observă o mare aglomeraţie de sto­luri de cocoare, rândunici şi ciocârlii. Imensul peron al coastei continentu­lui cald răsună d« zarva călătoarelor întârziat«­.­ Neliniştite, ca nişte săgeţi însufleţit«, rândunele şi ciocârliil« străbat văsduhul In înaltul şi latul lui, scrutând zar«* d« dincolo de Me­­diterană* Privirile noastre şi ale lor se încru­cişează­ Cercetătorii ne spun, însă, că cele mai multe dintre păsările călău­zite de instinct nu vor mai veni în convingerilor religioase. Iară ere• Europa- Gerul din această iarnă a­tare de convingeri nu vom mai pu­­i distrus, pe pământ, până la 80 cu­m tea avea o reînviere a conştiinţei religioase. Când problema religioasă va fi pusă în lumina marilor probleme ale gândirei , când ea va fi pre­­zintată cu tot aparatul metodic al celoralalte probleme filosofice , când se va arăta că ceea ce for­mează specificul ei, nu este o ab­surditate , atunci se va fi făcut primul început de viaţă nouă reli­gioasă, aşa cum a cunoscut creş­tinismul in vremurile lui mari din trecut. Studiul „Filosofiei Religioase", de care au absolută nevoie Facul­tăţii­ noastre de Teologie, ar cu­prinde următoarele ştiinţe: Logica, Teoria cunoştinţei, Ontologia, Psi­hologia Raţională, Sociologia, Me­tafizica şi Teodiceia. Dat fiind nu­mărul acestor disciplini socotim mai nimerit ca ele să fie cuprinse în două catedre — chiar de ar tre­bui să se sacrifice din catedrele teo­logice, acele ce prezintă mai puţi­ne greutăţi şi au mai puţină va­loare,­finitiv­ , Aşa­dar şi nu le mai aşteptăm ? Este cea mai tristă consecinţă a ier­­nei cu suflet negru- APRILIANA Cursuri de cultură în Italia Ta stilului Interuniversitar Italian din Roma (Via di Monte Tarpeo, 28­ de sub preşedinţia cunoscutului filozof şi pedagog Giovanni Gentila, organi­zează în decursul acestei veri mai mult« Culturi de Cultură Generală pestre străini (Arheologie, Istoria Ar­tei, limbă și literaturii italiană. Fol­klor, Istorie, Industrie și Sindicalism, i.ăc-' — în următoarele centre acade­mice din Italia: Roma (Martie—Apri­lie); Sardinia (Aprilie—Mai); Milano (Mai—Iunie- Florenţa Iunie—Iulie ; Roma (Iulie-August); Florenţa (Iulie- August); Siena (Iulie—August; Vene­ţia (Septembrie) şi Perugia­ Odată cu frecventarea acestor cursuri, intelectualii participanţi au prilejul să viziteze diferitele localităţi şi muzee din Italia (intrarea gratuită), acordându-li-se în acest scop reduceri pe căile ferate italiene, cât şi pentru viza paşaportului­ Diferite solemni­tăţi, conferinţe şi excursiuni special organizate vor constitui tot atâtea pri­lejuri de interes pentru cei ce se vor înscrie la aceste cursuri de vară, pen­tru care nu se cere nici un fel de di­plomă academică. Conferinţe!« Insti­­tutului Social Astăzi, Marţi, 30 Aprilie, orele 6 d­­in­ va avea loc la Institutul Social Român, Palatul Academiei Comercia­le, Piaţa Romană 6, conferinţa d-lui ing. ARAPU despre: „Uniunila «ma­ll europene şi extra*europ«ne ’ (din ciclul secţiei economice­, iar seara la orei« 9- în localul d-lui ing* T* Fic­şi­nescu a cărui conferinţă se «mână pentru o dată ulterioară, va vorbi d- EM. BUCUŢA despre : „întrebuinţarea timpului liber al lucrătorului" (din ciclul secției de politică, socială).­­_ Aj MMI Răsfoind revistele «PROPILEE LITERARE», (anul IV, No. 1), aduc un material foarte bogat. Se retrezeşte con­troversa cu «Cântarea Româ­niei»­Articolul e datorit d-lui I. Foţi. Din apreciata piesă a lui Shel­­ler,­­ «Beatrice Cenci», se redă într’o formă impecabilă actul I, în traducerea versificată a d-lui Al. Iacobescu. Menţionăm deasemenea sglo­­biile catrene ale d-lui Ion Foţi, (adică sglobii cam până la jumă­tatea Amurgurilor de Toamnă, căci spre sfârşitul lor, «Ca varul alb eram de suferinţă...») Poezii semnează d-nii: A- Gurgu, V. De­metrius, Ion Al. George, Mircea Rădulescu, Al. Stamatiad. «VIAŢA AGRICOLĂ», (Anul XX), — revistă agricolă, — apare de două ori pe lună sub auspi­ciile Societăţii Agronomilor din România. Articolul d-lui N. D. Corna­­ţeanu­: «Regimul Proprietăţii», unde afirmă că intrăm în faza unui nou agrarianism, este de o netăgăduită importanţă. La rubrica­ Profesionale, se redă pe scurt adunarea generală a Societăţii Agronomilor din 24 Martie 1929. Aci se poate vedea şi deduce că nu există deloc în­ţelegere între corpul inginerilor agronomi şi corpul agronomilor cu şcoale medii, ori inferioare şi că va trece mult timp, până să se înţeleagă că nu ne trebuesc fel şi fel de societăţi, ci una, dar bună şi înţelegerea superioară a nece­sităţilor ce le comportă problema­ agrară survenită marei reforme. In numărul acesta mai sem­nează articole d-nii: Al. Nasta, L­­orinţescu, Burnea, etc. «CRONICA ROMANULUI»,­­ (anul IV, No. 24). — revista cle­rului eparhei Roman. Pe prima pagină, S. S. episcopul Lucian convoacă adunarea eparhială pentru ziua de 28 Aprilie­ (Dumi­nica Samarinencii). Articole sem­nează preoţii Gh. Bujor, A. C. Cosma, N. M. Măgureanu, etc. «OBSERVATORUL», (politic, economic, social). D. Dem. Negulescu, — profesor universitar şi judecător la Curtea de Justiţie Internaţională, — isto­riseşte cum s’a produs adeziunea Statelor­ Unite la protocolul a­­cestei Curţi-Dl senator ing. Iorgovici, ex­plică «Noua lege a Minelor», iar d- g-ral Tom­a Dumitrescu comen­tează «Problema dezarmării». 13 nii Mihail Manoilescu și H. Streitman, semnează articole scri­se în lim­ba franceză, primul des­pre: «L’Economie dans la Petite Entente»; al doilea: «Le Fascisme est un bloc». «GAZETA BURSEI ŞI A MA­RINEI». D. R- C. Gonta, vorbind despre «Problema alcoolismului în România», arată cu date pre­cise ce ravagii face această plagă. In paginile Marinei, se înserează (extras din «Mes Polonais») co­mentariile d-lui Gi­­de Cugnac : «Stăpânirea Balticei». Mai curând ori mai târziu, se pare că Ger­mania are toate şansele să-şi im­pună hegemonia în marea Bal­tică. Pline de interes cifrele asupra tonajului marilor transatlantice. De ex. Vaterland (56.957 tone), fost al Germaniei, ca şi Bismark (56.551 tone), aparţin azi america­nilor şi sunt adevărate oraşe plu­titoare. Dar tot mai mari se plă­­nuesc altele! «BULETINUL SOCIETĂŢII A­­CADEMICE DE TURISM DIN ROMÂNIA»,­­ (anil III, No. 4, luna Aprilie). Proză descriptivă semnează d-nii: I- Petrovici, Tudor Vlădes­­cu, Vlad. Mărgăritescu, etc. In a­­cest număr se dă itinerariul călă­toriei spre Spitzberg, care va dura dela 7 Iulie—22 August 1929. COLTAN A apatul GÂNDIREA tip. 4 Cu următorul sumar : Vasile Brincilă : Educaţia Regelui Mihai; Ion Pillat: Fagul (versuri); V- Veh­idescu: Poezie; Cesar Petrea­că: Simfonia Fantastică; Zaharia Stanca: Am doborât un codru (ver­suri); N- M- Gondiescu: însemnările lui Safirim. Idei, Oameni* Fapte- G­­­reazul: Din aspectele şi nevoile vie­ţii muzicale; Em. Encuţa şi Al. Bu­­suriceanu: Cronica literară; O- W- Ci­sek: Cronica plastică; I- M- Sadovea­­nn: Drama şi Teatrul; Gesar Petrescu: Cronica măruntă; Desene în interior: Demian; Reproduceri în interior: Teo­dorescu-Sion și Rodica Maniu Coper­ta de Teodorescu-Sion- Lei 30. CEREŢI LA TOATE LIBRĂRIILE SIMFONIA FANTASTICA ROMAN DE CEZAR PETRESCU EDITURA NATIONALA­­ «CIORNEI» Spectacolele săptămânii De la 29 Aprilie până la 5 Mai 1929 Balet Nippes și Cappella Hoffman Marcel et Marcel Hamlet Topaze Topaze Om în loc RADIOMarţi 30 Aprilie 1929 396 3 m. BUCUREŞTI- — 17: Orch. Leon- 17,50: Buh­met* şi ştiri de pre­să- 18: D* Petre Comarnescu: „Despre Matei Luca Caragiale”* 18,15: Orch. Radio* 19- Lecţii de engleză. 20,80 : Retransmisie de la Opera Română : „Faust’’ operă în 5 acte da Ch* Gou­nod- Interpretarea : Faust, d- A- Geor­­gewsky; M­efistofele, d- G. Niculescu- Bassu; Valentin, d- A. Algiu; Siebel, d-na Ficu I* Pomponiu; Marta, d-na Virginia Miciora; Brander, d- I- Ma­­nolescu- In actul II vals și în actul V baletul: ,Noaptea Valpurgiei". Intre actele II si HI­d. Tudor Arghezi : Critica modei-280­­4 m- KOENIGSBERG- — 12,30 Gramofon- 17,15: Orch- Radio. 20 25: Curs de franceză* 21: „Cei 7 șvabi , operetă de Milb­ecker. 23-30: Muzică de dans. 320 4 m. GLEIWITZ- — 17,30: Or­chestra Radio- 19,30: Curs de france­ză- 21: „Cei 7 șvabi" operetă. 343 2 m- PRAGA- — 12,10­ Gramo­fon- 13,30: Orch- Radio. 17,30: Con­cert- 18,30: Curs de engleză. 20,15 : Emisie teatrală- 23,20: Muzică de dans. 350­ 5 m- BARCELONA- — 19,30 : Orch- Radio. 20,30: Concert 23,20: Orch- Radio. 24 : Concert de mando­lină. 358 m- LONDRA. — 13: Gramofon. 14- Concert 15: Orchestră* 16: Radio fotografii- 18- Orchestră- 20-45: Con­cert de pian* 21,45: Muzică de came­ră- 23,50: Cabaret. 0.50—2: Jazz-band 3018 m- LEIPZIG.—13: Gramofon* 16,15: Concert* 17,30: Orch* Radio și Concert. 22: Concert de pian. 23,10 : Muzică de dans. 410 m- KATTOWICE* _ ll,10: Gr* IConcert­mofon- 18,25- Cont. 18,55: Concert* 20.20: Causerie. 20-50: Trans* dela o­­pera din Posntn. 421.3 m. FRANKFURT. _ U80 : Gramofon- 18: Concert- 21: Conferin­­ță- 22,40: „Orfeus” piesă de Leon­hard. In cont- Gramofon-243. 8 m- ROMA- — 14 : Concart. 21,45: Trans, unei opere. 462,2 m- LANGENBERG- — 263 2 m Colonia. — 13,10: Gramofon. 14,05 Concert. 18,45: Concert. 21: Trans. piesei „Oedip” de Sofocle. 475,4 m- BERLIN- _ 17: Conf­ .18: Concert. 20,30: Causerie. 21: Trans teatrală: „Cei 7 șvabi’’* 519­ 9 m. VIENA. — 12: Concert­* 36,15: Radio-fotografii* 17: Concert* 18,25: Muzică pentru copii. 18,50:­ Conf. 20: Curs de franceză- 20,31 : Curs de engleză* 21: Ora, meteorul* 21,05: „Der Goldschmied von Toledo ’ operă în 2 acte cu muzică de J. Of­fenbach. 530,7 m. MUENCHEN- — 13,30 • Concert. 18,30: Concert- 20,50: Muzi­că militară 21,50: ,­Testamentul” pie­să în 5 acte de Feldigr* 554 5 m- BUDAPESTA. — 10: Con­cert- 10,30- Inf. 10,45: Urmarea con­certului. 13,05: Concert. 13,25: Inf* 33,35: Urmarea concertului. 18,10: Curs de slovacă- 18-40: Crrnt­ace un­gare. 19-20: Inf- 2030: Trans de la opera Regală. 23,40: Concert* 1250 m- CONSTANTINOPOL. — 19- Muzică turcească- 21: Concert. 22 : Știri* 1744 m- PARI* (Clichy). _ 14,30 : Concert* 15 : Bursa- 15,15: Urmarea concertului. 20,35: Gramofon. 32,3A*.

Next