Curentul, mai 1929 (Anul 2, nr. 461-489)
1929-05-01 / nr. 461
Casele privegiate de tapumut pe amanet In România MUNTELE DE PIETATE al Regatului Român - Bucureşti, Str. Sf. Ionică, 9 -In scopul de a da o mai mare desvoltare operaţiunilor de imprumut pe amanete, Muntele de Pietate primeşte depuneri spre fructificare la vedere (cu livrete de economii) sau pe termen fix ,(cu bonuri de casă) bonificând dobânzile cele mai convenabile. Muntele de Pietate prezintă pentru depunători depline garanţii de siguranţă, întrucât conform legii nu poate întrebuinţa fondurile sale în nici un alt fel de operaţiuni decât numai în împrumuturi pe amanete, constând din aur, argint, pietre preţioase sau alte obiecte de valoare. Casa deschisă zilnic de la 9—12 jum. şi 3 jum—6 jum. BANCA DE CREDIT ROMAN SOCIETATE ANONIMA București, 6 Strada Stavropoleos 6 Conform deciziunei Adunare! Generale din 27 Aprilie 1929 s’a hotărât sporirea capitalului social dela LEI 200.000.000 la LEI 400.000.000 prin emiterea unui număr de 400.000 acţiuni noi a lei 500 valoarea nominală. Din această emisiune se atribue vechilor acţionari pentru 5 acţiuni vechi 4 acţiuni noi la cursul de emisiune de Lei 750 de acţiune, plus 25 Lei pentru timbre şi speze. Deoarece noile acţiuni vor beneficia de dividendul pe întregul exerciţiu 1929 se va percepe 5° 10 dobândă asupra vărsământului de Lei 750 pe timpul dela 1 ianuarie 1929 până la data efectuărei plăţii. Subscrierea acţiunilor noi, se va face dela 29 Aprilie până la 15 Mai a. c. inclusiv la glşeurile Centra ei Băncei din Bucureşti, strada Stavropoleos 6, şi la sucursalele Băncei la Brăila, Cernăuţi, Constanţa, Galaţi şi la Agenţia Bălţi. Durabilitatea mobilelor garantăm ! Nu regretaţi o călătorie !* TARGU-MUREŞ Vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eftin şi bine şi cu plată in rate la Szinely & Réti Fabrica de mobile m HOftM ne piane i\ pianine La cerere trimetem şi reprezentantul nostru cu desene de 12 ani la bilion cantităţi superioare. POMI Luăm asupra noastră planta-Soţiile mari de pruni. VINDEM plata cu termene * «garanţii ipotecare, lungi DURERILE de cap, nevralgii, gripă, rheumatisme, se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC dr. Nanu Muscel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii și dragherii. a credinţei religioase a mulţimei, sau prin inerţia tradiţiei, această viaţă, în nici un caz, nu ne dă tăria şi curajul de afirmare prin graiul scris şi toată personalitatea noastră a înaltelor învăţături creştine, singurele în stare să prefacă viaţa omului şi viaţa unui neam. Trei ţări de splendidă cultură sub toate raporturile cultivă — de vreo trei-patru decenii mai ales *— şi nu sub imboldul vreunei confesiuni — filosofia religioasă- Franţa, Anglia ,şi Germania stau azi în fruntea ţărilor, unde filosofia creştină se cultivă şi în universităţile civile, reînoind oarecum cuarmonizeze cu idealismul veacului al XIX, şi cu filosofia antică- Strălucite studii de logică, cu tinctura scolastică, au făcut în ultimul timp în Germania un Husserl, un Lask, care nici cel puţin creştini nu au fost, ca credinţă. Acesta este un semn că cugetătorii din ţările de înaltă cultură nu mai stau sub vraja prejudecăţilor, pe care le-a pus în suflete mentalitatea creiată de filosofia marei revoluţii franceze ! Dacă universităţile noastre au facultăţi de filosofie , şi dacă în aceste facultăţi se propun sisteme de filosofie, după convingerile profesorilor respectivi, este de absolută nevoie ca si filosofia creştină să-şi aibă locul ei in universităţile noastre, loc, ce nicăeri nu este mai nimerit, ca in facultăţile teologice. Omul de cultură nu mai poate fi azi religios în sensul înalt al cuvântului, fără o încadrare a convingerilor lui religioase, în marile reţele ale logosului, şi aceasta nu o poate face, fără o solidă cultură filosofică. Cu atât mai mult are nevoie de o atare încadrare reprezintantul vieţii religioase. Pentru aceste motive socot nimerit momentul când învăţământul superior se reorganizează, şi-mi îngădui să propun ca în Facultăţile de Teologie de pe lângă cele trei universităţi, să se introducă cel puţin una, dacă nu două catedre de filosofie religioasă, chiar de ar fi nevoie să se sacrifice din acele studii teologice, la care candidatul ar putea parveni și fără nevoia unui îndrumător. Văd toată refacerea noastră religioasă In refacerea Dr. FURMAN Str. CAROL No. 8 (vis-a-vis de Poştă) Tratamente noui şi rapide ale ble- Inoragiei acute şi cronice* Dilatarea nedureroasă a stricturilor prin electroliză. Electroterapie pentru complicaţii şi blenoragii vechi. Diatermie pentru boli de femei (metrite, ovarite) Uretroscopie. Operațiuni de specialitate* Tratament rational al sifilisului în toate perioadele boalei. Analize. Consult- 2-7 p. m. Duminica 9 1* Telefon 44/73. FANNY TEWEL DENTISTA Execută orice fel de lucrări In aur. Bulevardul Domniţei No. ra BUCUREŞTI ANTINEVRALGIC Dr. NANU MUSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, etc. Luaţi numai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii și drogeril. MARȚI, 30 APRILIE 1929 Răs*soar. 5.11 Apsoar- 19-10 ORTODOX: Sf Apostol Iacob CATOLIC : Sf- Eutropin (Eutrope) ISRAELIT : 20 Nissan 5689- Pesach (Fastile) ziua 0-a MUSULMAN: 20 Giul-Rade 1347 TEATRE OPERA ROMANA: ora 8-30 seara : „Faust”* TEATRUL NATIONAL: ora 8.30 seara: „Meșterul Manole”. TEATRUL REGINA MARIA: ora 9 seara: „Topaze”. TEATRUL LIPSCANI: ora 9 seara . ..Om In loc’’. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL: „Vila Falconieri’’. CINEMA TRIANON: Cântăreţul de jazz. CINEMA ODEON: „Seducătoarea" şi Corul Cazacilor de la Don- CINEMA LUX: L’Occident CINEMA LIPSCANI: Văpaia tinereţei cu Lee Parry; seara: Om In loc CINEMA SELECT: Vijelia cu Lilian Qish şi Lars Hanson- Complectam: Napoleon şi Josephina film colorat- CINEMA ELITE: Mantin Rougs- CINEMA SCALA : Revista ,,Paştele Calului” şi filmul „Păţaniile unui reporter'’. CINEMA EFORIE: Uraganul. CINEMA VOICULESCU: „Piratul Negru’’; seara: „Sat fără câini”. CINEMA BULEVARD PALACE : Târgul de sclave cu Billie Dove şi o comedie. CINEMA TERRA: „Buffalo-Bill”. CINEMA DICHIU : „Casa speranţelor pierdute”. CINEMA MARCONI: „Dr Balsame” şi trupa Costică Toneanu cu „Cerere în căsătorie”. CINEMA MARIA: „Tarass Triasillo” şi artişti”. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: „Eu sunt Suzi Saxofon” CINEMA ROMA: „Al 7-lea bandit” şi „El şi soacra” şi trupa Fotache. CINEMA REX : Râzi Paiaţă şi Banda veselă. CINEMA MODEL : „Alteţa sa aşteaptă’’ cu cor şi balalaici. CINEMA AMERICAN: „Picadilly” şi „Caterina cea Mare”. CINEMA REX: „Lulu" (Femeia fatală) şi o comedie. CINEMA FILANTROPIA: „Metropolis" şi o comedie. CINEMA GOLESCU: închiderea stagiunei cu Zorro CINEMA GLORIA: „Prinţ şi călăuză", seara trapa de cazaci „Orlow”. CINEMA PARIS : „Tinereţe triumfătoare” cu John Barymore. In pauză artişti. CINEMA MILANO : Iubita guvernatorului cu Magda, Sonza şi o comedie. ««11 »Ii» FARMACII DE SERVICIU I. Mătăsaru, calea Victoriei 110; Dr. L. Coniver, calea Victoriei 14 ; Alex. Roşu, calea Griviţei 74; Gh. Bulandra, b-dul Carol 9 ; C. Vaieni, calea Dorobanţilor 17 ; M. Cugler, str. Regală 6; I. Ochs, calea Griviţei 252 ; Maria Niculescu-Stănescu, b-dul Pache Protopopescu 31 ; Evlampia Gheorghiu, str. 13 Septembrie 2; Şt. Cornea, calea Văcăreşti 83 ; Alex. Leist, str. Dr. Felix 17. Starea vremei LUNI 29 APRILIE 1929 In Romania, ora 9 am. In cursul ultimelor 24 ore timpul a continuat să fie variabil, cu cerul mai mult noros şi precipitaţiuni Intermitente au căzut în întreaga ţară, cu excepţia Ardealului, mai abundent prin Oltenia (10—20 mm). Vântul e slab din sectorul NW, iar temperatura în uşoară creştere prin Ardeal şi aproape staţionară în restul ţării variază minima, între 1—5 gr în regiunea muntoasă şi prin NW Ardealului şi între 5—10 gr în restul ţării. La Bucureşti-Pilaret, ora 8 am. Presiunea atmosferei 756 m. m. Vânt de la NE cu 4 m.p.s. Cerul acoperit. Umiditatea 96%. Temp, maximă 17 gr. Temp, minimă 10 gr. Ploaia de azi noapte 3 m. m. Timpul probabil dela 29__30 Aprilia, ora 20. In Ardeal cerul variabil, vânt slab dela SE, temp. în uşoară creştere. In restul firii timpul se va menţine în general ploios. Cerul variabil. Vânt slab de la SE. Temperatura staționară. CURENTULMiercuri 1 Mai 1929 baloane ce suport La goana_ Printr’o spărturi a norilor plumburii, de iarnă, o pată luminoasă indică poziţia soarelui pe cer. E trecut de amiază. De altfel şi fără ajutorul soarelui, vânătorii — mergând înşiraţi in monom, pe cărăruia dela liziera pădurii __ şi-ar da seama de vremea dejunului... Le e o foame de lup! Noroc că asta-i ultima „bătaie". Linia pe care se vor aşeza acum , de-a curmezişul pădurii — e la doi paşi de coliba „chihăiei”, mai-marele pădurilor, de pe întinsul domeniu boieresc. Acolo __ după informaţii sigure, pe cari invitaţii şi le comunică, veseli, unul altuia — boierul le-a pregătit o masă împărătească. Focurile sunt aprinse in mijlocul poienii, pe vetre improvizate, deasupra cărora stau, atârnate, ceaunurile de mămăligă şi două oale uriaşe, cu sarmale moldoveneşti. Sticlele cu vin şi ţuică şi tăvile cu „poale n brâu" sunt aşezate cu grijă, ca nişte mirese, in tilia ce urmează pe vânători. .. Au ajuns la linia, de mai înainte hotărâtă, unde fiecare îşi ocupă locul desemnat de chihaia. Puştile boereşti la mijloc, cele ţărăneşti pe demargini. După ce consultă pe stăpânul său şi se asigură că boierii sunt gata, chihaia duce cornul la gură. — Uuuu!.. Tu-tu-tu-tuuuu!.. — Uuuu!... Tu-tu-tu-tuuuu!. Ca un ecou depărtat, chiotele hăitașilor _ rămași pe linia pe care s-auoprit In „bătaia" precedentă _ răspund chemării. — „Ua-ha,ha! Ua-ha-ha-ha! Uite-l măi!... Prinde-i măi!... Unu-ta-nana-na!.. Pe zăpada înstelată de urme, doi epuri ţâşnesc ca două săgeţi. Două bubuituri răsguduie pădurea. Unul a căzut; celălalt, făcând o săritură de câteva palme, dela pământ, coteşte spre flancul stâng, unde un urcuş In pantă dreaptă îi promite scăparea; dar un foc de puşcă ţărănească, il trânteşte cu labele in sus.. Bubuiturile se înteţesc pe toată linia. Hăitaşii încep să se ivească printre copaci; goana se apropie de sfârşit. Pe când vânătorii se pregătesc să lase puştile din mâini, o vulpe cât un câine, târând după dânsa o coadă mai lungă ca ea, ceşit ca din pământ, la câţiva paşi de linie, între doctor şi ajutorul de judecător. .. Amândoi au tras odată. Ai zice că n'a fost decât un singur foc, tras din două puşti sincronizate. Vulpea a căzut fulgerată. A cu el Asta-i vorba! ____„Ai văzut cum i-am tras? Nici câre n’a mai zis", face doctorul către tânărul magistrat. Dar acesta e hotărât ca să-și apere, cu disperare, dreptul asupra vulpei. Mai ales că, de azi dimineață, un nenoroc statornic nu i-a dat prilejul să tragă nici un foc. — „Adică vrei să zici, poate, cum i-am tras eu ? Până să tragi d-ta, vulpea mea, săraca, îşi dăduse sufletul de mult!...". Vânătorii se strâng, între timp, lângă eroii litigiului. Părerile sunt împărţite. Un hăiişiş se apleacă şi apuce vulpea de coadă. Dar minune!. .. Vulpea __ prefăcută, că de aceia-i vulpe _ sare ca o svărlugă şi-o rupe de fugă, sub ochii vânătorilor înmărmuriţi. Judele şi doctorul s’au roşit ca focul, de ruşine. Amândoi o omoriseră, dar vulpea... înviase. Geer Patrick Noi oaspeţi la Operă In prima săptămână a lunei Mai vor apare pe scena Operei trei celebrii membri ai Operei SCALA din Milano şi anume: tenorul Lo Giudice, baritonul Noto şi cunoscuta soprana lejeră Margareta Salvi* La sfârşitul acestor spectacole extraordinare tus trei cântăreţi vor apare împreună într’o operăînscrieri la Feder. De la Teatrul Naţional Astăzi. Marţi* 30 Aprilie, Teatrul Naţional reprezintă din nou „Meşterul Manole" de d. Lucian Blaga, piesă care a avut un mare succes la noi* In rolurile principale apar d-na A* Bitzesen. d*nii: Ion Petrescu, C. Nottara, Theo, Duţulescu* A- Pop Marţian, Polizn, Grigorine Ştefănescu- Ulmeni, etc- Piesa a fost pusă In scenă de către d- Soare Z- Soare după schiţele de costume a pictorului Demian şi decoruri Teodorov. In seara de Luni 0 Mai eri- Teatrul Naţional va da ultima premieră din actuala stagiune „Om şi Supra om" de Bernard Shaw* Piesa se repetă zilnic în direcţia de scenă a d-lui Soare Z- Soare într’o distribuţie din cele mai alese-Festivalul Debussy In seria manifestaţiunilor româneşti pentru monumentul marelui compozitor francez CLAUDE DEBUSSY, manifestaţiuni pe care le patronează un comitet prezidat de M. S- Regina Elisabeta ni se anunţă un concert simfonic închinat în Întregime operei lui Debussy* Concertul, organizat de Societatea Compozitorilor Români, va fi dirijat de d- Ion Nonna Otescu şi se va bucura de concursul distinsei pianiste d-na Muza Germani Ciomac* al d-nei E- Lobe! și al d lui Istrati de la Opera Română-Se vor cânta pentru prima oară la noi fragmenta din Opera „Pelleas et Mélisande”. * D-ra Anișoara Martac, cunoscută pianistă va da în seara de 8 Mai, la Ateneu, un recital ,,Chopin". Biletele la eder. Expoziţie de teatru Pictorul Th- Kiriacoff profesor la Academia de Bella Arte din Chişinău, a deschis o expoziţie de pictură In sala librăriei Hasefer (str. Karagheorghevici) cu subiecte teatrale — proecte noi de decoruri româno-bizantina şi ruseşti. Expoziţia d-sale înseamnă nu numai una din cele mai interesante expoziţii de pictură,ci şi prilejul unui nou progres pentru teatrul românesc* . flU&flCA \\ Nu mai vin copoarele». dâncims, insectele şi larvele ce constituiau hrana lor„Probabil că nu vor mai veni—” Ştim bine ce înseamnă aceasta* Streaşinele caselor vor rămâne pus fii- Cuiburile rânduniciior, — admirabile arhitecte, — vor rămâne văduve de locatare, aşteptând lipirea biletelor închiriat..* Coperişul de stuf al căsuţelor de ţară va aştepta în zadar berzele, — cari făceau aproape parte din familie In zorii zilelor de vară, ciocârlia nu se va mai ridica, pe aripile cântecului ei, până în slava cerului,—pentru ca apoi să cadă ostenită la pământ, cum povestesc poeţii. Iar în amurgul ceţos al zilelor de toamnă, şirul de cocoare, nu ne va mai trimite, din negura înălţimilor, ţipătul lor prietenos de adio Toamna trecută a fost un adio deNe vin ştir că, în nordul Africei, se observă o mare aglomeraţie de stoluri de cocoare, rândunici şi ciocârlii. Imensul peron al coastei continentului cald răsună d« zarva călătoarelor întârziat«. Neliniştite, ca nişte săgeţi însufleţit«, rândunele şi ciocârliil« străbat văsduhul In înaltul şi latul lui, scrutând zar«* d« dincolo de Mediterană* Privirile noastre şi ale lor se încrucişează Cercetătorii ne spun, însă, că cele mai multe dintre păsările călăuzite de instinct nu vor mai veni în convingerilor religioase. Iară ere• Europa- Gerul din această iarnă atare de convingeri nu vom mai pui distrus, pe pământ, până la 80 cum tea avea o reînviere a conştiinţei religioase. Când problema religioasă va fi pusă în lumina marilor probleme ale gândirei , când ea va fi prezintată cu tot aparatul metodic al celoralalte probleme filosofice , când se va arăta că ceea ce formează specificul ei, nu este o absurditate , atunci se va fi făcut primul început de viaţă nouă religioasă, aşa cum a cunoscut creştinismul in vremurile lui mari din trecut. Studiul „Filosofiei Religioase", de care au absolută nevoie Facultăţii noastre de Teologie, ar cuprinde următoarele ştiinţe: Logica, Teoria cunoştinţei, Ontologia, Psihologia Raţională, Sociologia, Metafizica şi Teodiceia. Dat fiind numărul acestor disciplini socotim mai nimerit ca ele să fie cuprinse în două catedre — chiar de ar trebui să se sacrifice din catedrele teologice, acele ce prezintă mai puţine greutăţi şi au mai puţină valoare,finitiv , Aşadar şi nu le mai aşteptăm ? Este cea mai tristă consecinţă a iernei cu suflet negru- APRILIANA Cursuri de cultură în Italia Ta stilului Interuniversitar Italian din Roma (Via di Monte Tarpeo, 28 de sub preşedinţia cunoscutului filozof şi pedagog Giovanni Gentila, organizează în decursul acestei veri mai mult« Culturi de Cultură Generală pestre străini (Arheologie, Istoria Artei, limbă și literaturii italiană. Folklor, Istorie, Industrie și Sindicalism, i.ăc-' — în următoarele centre academice din Italia: Roma (Martie—Aprilie); Sardinia (Aprilie—Mai); Milano (Mai—Iunie- Florenţa Iunie—Iulie ; Roma (Iulie-August); Florenţa (Iulie- August); Siena (Iulie—August; Veneţia (Septembrie) şi Perugia Odată cu frecventarea acestor cursuri, intelectualii participanţi au prilejul să viziteze diferitele localităţi şi muzee din Italia (intrarea gratuită), acordându-li-se în acest scop reduceri pe căile ferate italiene, cât şi pentru viza paşaportului Diferite solemnităţi, conferinţe şi excursiuni special organizate vor constitui tot atâtea prilejuri de interes pentru cei ce se vor înscrie la aceste cursuri de vară, pentru care nu se cere nici un fel de diplomă academică. Conferinţe!« Institutului Social Astăzi, Marţi, 30 Aprilie, orele 6 din va avea loc la Institutul Social Român, Palatul Academiei Comerciale, Piaţa Romană 6, conferinţa d-lui ing. ARAPU despre: „Uniunila «mall europene şi extra*europ«ne ’ (din ciclul secţiei economice, iar seara la orei« 9- în localul d-lui ing* T* Ficşinescu a cărui conferinţă se «mână pentru o dată ulterioară, va vorbi d- EM. BUCUŢA despre : „întrebuinţarea timpului liber al lucrătorului" (din ciclul secției de politică, socială)._ Aj MMI Răsfoind revistele «PROPILEE LITERARE», (anul IV, No. 1), aduc un material foarte bogat. Se retrezeşte controversa cu «Cântarea României»Articolul e datorit d-lui I. Foţi. Din apreciata piesă a lui Sheller, «Beatrice Cenci», se redă într’o formă impecabilă actul I, în traducerea versificată a d-lui Al. Iacobescu. Menţionăm deasemenea sglobiile catrene ale d-lui Ion Foţi, (adică sglobii cam până la jumătatea Amurgurilor de Toamnă, căci spre sfârşitul lor, «Ca varul alb eram de suferinţă...») Poezii semnează d-nii: A- Gurgu, V. Demetrius, Ion Al. George, Mircea Rădulescu, Al. Stamatiad. «VIAŢA AGRICOLĂ», (Anul XX), — revistă agricolă, — apare de două ori pe lună sub auspiciile Societăţii Agronomilor din România. Articolul d-lui N. D. Cornaţeanu: «Regimul Proprietăţii», unde afirmă că intrăm în faza unui nou agrarianism, este de o netăgăduită importanţă. La rubrica Profesionale, se redă pe scurt adunarea generală a Societăţii Agronomilor din 24 Martie 1929. Aci se poate vedea şi deduce că nu există deloc înţelegere între corpul inginerilor agronomi şi corpul agronomilor cu şcoale medii, ori inferioare şi că va trece mult timp, până să se înţeleagă că nu ne trebuesc fel şi fel de societăţi, ci una, dar bună şi înţelegerea superioară a necesităţilor ce le comportă problema agrară survenită marei reforme. In numărul acesta mai semnează articole d-nii: Al. Nasta, Lorinţescu, Burnea, etc. «CRONICA ROMANULUI», (anul IV, No. 24). — revista clerului eparhei Roman. Pe prima pagină, S. S. episcopul Lucian convoacă adunarea eparhială pentru ziua de 28 Aprilie (Duminica Samarinencii). Articole semnează preoţii Gh. Bujor, A. C. Cosma, N. M. Măgureanu, etc. «OBSERVATORUL», (politic, economic, social). D. Dem. Negulescu, — profesor universitar şi judecător la Curtea de Justiţie Internaţională, — istoriseşte cum s’a produs adeziunea Statelor Unite la protocolul acestei Curţi-Dl senator ing. Iorgovici, explică «Noua lege a Minelor», iar d- g-ral Toma Dumitrescu comentează «Problema dezarmării». 13 nii Mihail Manoilescu și H. Streitman, semnează articole scrise în limba franceză, primul despre: «L’Economie dans la Petite Entente»; al doilea: «Le Fascisme est un bloc». «GAZETA BURSEI ŞI A MARINEI». D. R- C. Gonta, vorbind despre «Problema alcoolismului în România», arată cu date precise ce ravagii face această plagă. In paginile Marinei, se înserează (extras din «Mes Polonais») comentariile d-lui Gide Cugnac : «Stăpânirea Balticei». Mai curând ori mai târziu, se pare că Germania are toate şansele să-şi impună hegemonia în marea Baltică. Pline de interes cifrele asupra tonajului marilor transatlantice. De ex. Vaterland (56.957 tone), fost al Germaniei, ca şi Bismark (56.551 tone), aparţin azi americanilor şi sunt adevărate oraşe plutitoare. Dar tot mai mari se plănuesc altele! «BULETINUL SOCIETĂŢII ACADEMICE DE TURISM DIN ROMÂNIA», (anil III, No. 4, luna Aprilie). Proză descriptivă semnează d-nii: I- Petrovici, Tudor Vlădescu, Vlad. Mărgăritescu, etc. In acest număr se dă itinerariul călătoriei spre Spitzberg, care va dura dela 7 Iulie—22 August 1929. COLTAN A apatul GÂNDIREA tip. 4 Cu următorul sumar : Vasile Brincilă : Educaţia Regelui Mihai; Ion Pillat: Fagul (versuri); V- Vehidescu: Poezie; Cesar Petreacă: Simfonia Fantastică; Zaharia Stanca: Am doborât un codru (versuri); N- M- Gondiescu: însemnările lui Safirim. Idei, Oameni* Fapte- Greazul: Din aspectele şi nevoile vieţii muzicale; Em. Encuţa şi Al. Busuriceanu: Cronica literară; O- W- Cisek: Cronica plastică; I- M- Sadoveann: Drama şi Teatrul; Gesar Petrescu: Cronica măruntă; Desene în interior: Demian; Reproduceri în interior: Teodorescu-Sion și Rodica Maniu Coperta de Teodorescu-Sion- Lei 30. CEREŢI LA TOATE LIBRĂRIILE SIMFONIA FANTASTICA ROMAN DE CEZAR PETRESCU EDITURA NATIONALA «CIORNEI» Spectacolele săptămânii De la 29 Aprilie până la 5 Mai 1929 Balet Nippes și Cappella Hoffman Marcel et Marcel Hamlet Topaze Topaze Om în loc RADIOMarţi 30 Aprilie 1929 396 3 m. BUCUREŞTI- — 17: Orch. Leon- 17,50: Buhmet* şi ştiri de presă- 18: D* Petre Comarnescu: „Despre Matei Luca Caragiale”* 18,15: Orch. Radio* 19- Lecţii de engleză. 20,80 : Retransmisie de la Opera Română : „Faust’’ operă în 5 acte da Ch* Gounod- Interpretarea : Faust, d- A- Georgewsky; Mefistofele, d- G. Niculescu- Bassu; Valentin, d- A. Algiu; Siebel, d-na Ficu I* Pomponiu; Marta, d-na Virginia Miciora; Brander, d- I- Manolescu- In actul II vals și în actul V baletul: ,Noaptea Valpurgiei". Intre actele II si HId. Tudor Arghezi : Critica modei-2804 m- KOENIGSBERG- — 12,30 Gramofon- 17,15: Orch- Radio. 20 25: Curs de franceză* 21: „Cei 7 șvabi , operetă de Milbecker. 23-30: Muzică de dans. 320 4 m. GLEIWITZ- — 17,30: Orchestra Radio- 19,30: Curs de franceză- 21: „Cei 7 șvabi" operetă. 343 2 m- PRAGA- — 12,10 Gramofon- 13,30: Orch- Radio. 17,30: Concert- 18,30: Curs de engleză. 20,15 : Emisie teatrală- 23,20: Muzică de dans. 350 5 m- BARCELONA- — 19,30 : Orch- Radio. 20,30: Concert 23,20: Orch- Radio. 24 : Concert de mandolină. 358 m- LONDRA. — 13: Gramofon. 14- Concert 15: Orchestră* 16: Radio fotografii- 18- Orchestră- 20-45: Concert de pian* 21,45: Muzică de cameră- 23,50: Cabaret. 0.50—2: Jazz-band 3018 m- LEIPZIG.—13: Gramofon* 16,15: Concert* 17,30: Orch* Radio și Concert. 22: Concert de pian. 23,10 : Muzică de dans. 410 m- KATTOWICE* _ ll,10: Gr* IConcertmofon- 18,25- Cont. 18,55: Concert* 20.20: Causerie. 20-50: Trans* dela opera din Posntn. 421.3 m. FRANKFURT. _ U80 : Gramofon- 18: Concert- 21: Conferință- 22,40: „Orfeus” piesă de Leonhard. In cont- Gramofon-243. 8 m- ROMA- — 14 : Concart. 21,45: Trans, unei opere. 462,2 m- LANGENBERG- — 263 2 m Colonia. — 13,10: Gramofon. 14,05 Concert. 18,45: Concert. 21: Trans. piesei „Oedip” de Sofocle. 475,4 m- BERLIN- _ 17: Conf .18: Concert. 20,30: Causerie. 21: Trans teatrală: „Cei 7 șvabi’’* 519 9 m. VIENA. — 12: Concert* 36,15: Radio-fotografii* 17: Concert* 18,25: Muzică pentru copii. 18,50: Conf. 20: Curs de franceză- 20,31 : Curs de engleză* 21: Ora, meteorul* 21,05: „Der Goldschmied von Toledo ’ operă în 2 acte cu muzică de J. Offenbach. 530,7 m. MUENCHEN- — 13,30 • Concert. 18,30: Concert- 20,50: Muzică militară 21,50: ,Testamentul” piesă în 5 acte de Feldigr* 554 5 m- BUDAPESTA. — 10: Concert- 10,30- Inf. 10,45: Urmarea concertului. 13,05: Concert. 13,25: Inf* 33,35: Urmarea concertului. 18,10: Curs de slovacă- 18-40: Crrntace ungare. 19-20: Inf- 2030: Trans de la opera Regală. 23,40: Concert* 1250 m- CONSTANTINOPOL. — 19- Muzică turcească- 21: Concert. 22 : Știri* 1744 m- PARI* (Clichy). _ 14,30 : Concert* 15 : Bursa- 15,15: Urmarea concertului. 20,35: Gramofon. 32,3A*.