Curentul, august 1929 (Anul 2, nr. 551-581)

1929-08-01 / nr. 551

„Curentul“ sportiv Sovietul de la Constanţa Prin cele petrecute cu ocazia mat- diu­lui Venus­ Marina, constănţenii au dovedit că nu sunt oameni practici. Au pierdut într’o zi ceace au câş­tigat timp de zece ani: încrederea opiniei sportive în valoarea mişcărei cu trudă înjghebată de câţiva oameni de muncă din capitala Dobrogei. In loc să preţuiască cum se cu­­vine cinstea ce li s’a făcut prin vi­zita campionului naţional, Marinarii militari ai Constanţei s’au dedat la un scandal care va stigmatiza mult timp istoria sportivă din urbea lui Ovidiu. Este adevărat că scandalul a fost provocat nu de dobrogenii de baş­tină, ci de militarii unităţilor de ma­rină, minoritari în mare parte cari au înţeles să răsbune într-un mod josnc, eliminarea din campionatul naţional a echipelor minoritare din Ardeal. Astfel fiind, pata de Duminică se frânge mai mult asupra unor militari lipsiţi de disciplină şi mai cu seamă de conducători. Clubul ,,Marina" este cond­us de un personaj despre care ne-am mai ocupat. Este vestitul domn comandor care confundă boxul cu foot-ballul şi spor­­tul cu măcelul. Ceea ce s-a petrecut Duminică nu este decât fructul educaţiei impri­mate de comandor ),Marinei,‘ călă­reţe de sub comanda sa. Numai departe la matchul de acum trei zile, primarul oraşului întrebând de ce un echipier al „Marinei joacă brutal, de comandor i-a răspuns că aşa este jocul de campionat. Când s’a întâmplat scandalul, ca­pii unităţei de apă s’au dat deoparte, asistând foarte calm la scandal. Abia când măcelul tindea să transforme terenul de joc într’un abator, atunci d. comandor a înţeles că se îngroaşe gluma. După săvârşirea scandalului, ne­­numărate intervenţii ale capilor mi­litari pe lângă echipa Venus, autori­tăţi, presă, etc., ca să nu se relateze faptele aşa cum au fost. S-a întâmplat însă ca pe noi să nu ne înspăimânte ameninţările marină­reşti ale comandorului. Nu înţelegem a tolera ca ruşinea de la Constanţa să se treacă cu vede­­rea şi cerem cu energie autorităţilor sportive şi mai cu seamă celor mili­tare, să pedepsească cu asprime pe bolşevicii din „Marina” constăn­­ţeană. Altfel să nu ne mire dacă într’o bună zi, pe arena spotrivă din capi­tala Dobrogei, steagul roşu va lua lo­cul tricolorului nostru românesc. ION MARINCU A Azi la Clubul Călăreţilor Pentru alergările de azi, organi­zate de Soc. Hipică, dăm mai jos caii cu şansă : PR. DOBROGEA: Bistriţa, Gor­­hist, Fiinţa Mea. PR. BASARABIA : Broasca, Legjobb, Kadet, Moto Club răspunde Am primit din partea Moto Clu­bului un răspuns la scrisoarea d-lui E. Zara publicată în ziarul nostru. Extragem punctele esenţiale din scrisoarea M. C. R.: „Ne permitem să reamintim d-lui Ernesto Zara că, d-sa s’a pre­zentat d-lui N. Jilescu, preşedintele nostru, rugându-l insistent să-i a­ Probe cererea de înscriere, în Ma­rele Concurs de Turism organizat de Societaea noastră. Cum termenul deschis înscrierilor se epuizase, d. Jilescu a pus în curent cu situaţia pe d. Zara anunţându-1 în acelaş timp că D-sa nu are dreptul să par­ticipe la o cursă oficială, pentru motivul că luase plecarea într-o a­­lergare disputată în ziua de 9 iunie dar neautorizată de organele F. I. C. M., conform prevederilor regula­mentului acesteia, Moto Clubul Ro­mân, reprezentantul autorizat al Fe­deraţiei Internaţionale în România a fost silit să aplice sancţiuni celor în vină, suspendându-i pe timp de şase luni. Printre cei ce greşiseră figura şi tr. Zara. Deci înscrierea d-sale în Marele Concurs de Turism devenea impo­sibilă numai din acest motiv. To­­tuş­i, Jilescu a avut lăudabila in­tenţie să treacă peste această ches­tiune şi să spună spre aprobare co-­­ mitetului ridicarea suspendărei d-lui Zara. Deasemenea preşedintele Soci­etăţei noastre, în ziua ultimei şedinţe premergătoare cursei, a in­sistat pe lângă comitet să accepte, în mod excepţional, înscrierea după termen a d lui Ernesto Zara, Comi­tetul a înţeles să respecte însă ho­tărârile odată luate şi a respins ce­rerea d-lui Zara ca tardivă. In ceea ce priveşte înscrierea d-lui Constantin Sădeanu în Marele Con­curs de Turism, ţinem să aducem la cunoştinţă d-lui Zara că a fost complect greşit informat în această chestiune. D. Sădeanu a fost concurentul care şi a prezentat cel dintâi adezi­unea şi dacă d. Zara vrea să se con­vingă de adevărul spuselor noastre îi punem cu toată plăcerea la dis­poziţie buletinul de înscriere a d-lui Sădeanu precum şi chitanţa elibe­rată d-sale în ziua când a cerut în­scrierea în Concursul de Turism. Ca încheiere ne permitem să fa­cem să facem cunoscut întregei opinii publice sportive că din pro­gramul nostru de activitate este ex­clusă protejarea unor „anumite mărci de motocicletă” cum îi place să creadă d-lui Zara şi altor oameni obişnuiţi să suspecteze buna cre­dinţă a tuturor celor cari, cu sacri­ficii imense înţeleg să servească cu toată dragostea interesele sportului motociclist, N. R. Am dat ospitalitate răspun­sului de mai sus numai din spirit de sportivitate. Moto Clubul afirmă însă lucruri inexacte şi evită răspunsul la ches­tiunile cari nu-i convin. Discuția ră­mâne însă deschisă. / .COMITETUL M. C. R. Străinătatea CHARLES HOFF, atletul norve­gian recordman mondial la săritură cu prăjina, descalificat pentru călca­rea amatorismului, a devenit profesio­nal, fiind angajat ca maestru de edu­caţia fizică. LA PRIMA zi a finalei pentru cupa Davis au asistat peste 8000 specta­­tori. NEUFELD, vedeta echipei Ha­­koah din Viena, care ne-a vizitat mai deunăzi, pleacă în America. Un emisar trimis de vestitul im­presar american Agar, a reuşit să-l convingă a părăsi clubul său actual. ACELAŞ lucru avea de gând a-l făptui internaţionalul ungur, Braun. Intenţionând a trece granița fără pa­şaport a fost întors din cale cu poli­ția. Campingul so o. A. E. R. Gruparea turistă A. E. R. organi­zează un camping în poiana Delghiu­­lui (850 m. altitudine) situată la poa­­lele muntelui Ciucaş. Tabăra este situată într’un din poziţiunile cele mai frumoase ale re­­giunei. Campingul durează între 18 August şi 10 Septembrie. Corturile sunt puse gratuit la dis­­poziţiunea membrilor asociaţiei. Informaţiuni şi înscrieri se primesc la secretariatul asociaţiei: str. Salva­tor 38, Bucureşti VI. Hîppîsm Floreasca Din cauza orei înaintate, cursele terminându-se după unu noaptea, nu putem comenta rezultatele şi nici e­­venimentele survenite în ultimele 24 ore. Le vom înregistra în cronica vi­itoare. Una din cursele de aseară, neintrunind patru portanţi, a fost a­­nulată. Iată technicul: I Dolarprinzessin. Peti, Zsandar. 9 cai . Cota: 27, 15, 33, 16. II Agi, Cocheta, Nella. 9 cai. Cota: 78, 30, 33, 46. III Kadét, Einstein, Jar II. 15 cai. Cota: 118, 36, 57, 29. IV Ella, Tombola, Bastilia. 11 cai. Cota: 47, 20, 18, 75. V Draga, Fina, Katy Lanya. 8 cai. Cota: 44, 16, 17, 17. VI (Sylvia); Buchdrucker, Elector Lelemenyes. 11 cai. Cota: necotat: 34, 16, 15, 36 VII Dragostea, Gluma, Voinica. 8 cai. Cota: 29, 16, 28, 24. VIII Shimmy, Pr. Ettawah, Dom­­ftişoru. 10 cai. Cota: 97, 39, 35, 39. IXJacob, Bistriţa, Oituz 15 cai. PR. OLTENIA, Vrăjmaş, KP nokönigin, Vijelia. PR- MUNTENIA: Ircsi-Mariuca, Imaș. PR. ARDEAL : Frou Frou, Lilly P., Băutura-PR. MOLDOVA: Cousine, Va­­lomaș, Jakab. PR. BUCOVINA : Lunca II, Tai­fun, Trilli. întrunirea cooperatiș­­tilor din jud. Tighina In zilele de 28 și 29 Iulie a. c. cooperativele din jud. Tighina, s’au întrunit la sediul Federalei din Tighina, pentru a discuta mă­surile ce trebuesc luate în vederea vânzărei în comun a recoltei din anul curent Cu acest prilej, cooperatistă du­pă ţinerea consfătuirei au trimis d-lui ministru I. Mihalache ur­mătoarea telegramă: „Delegaţii tuturor unităţilor coo­perative din judeţul Tighina în­truniţi în zilele de 28-29 iulie la Federală pentru a discuta asupra organizărei vânzărilor în comun a cerealelor au crezut de datoria lor să vă exprime cele mai vii mulţumiri şi recunoştinţa pentru ajutorul dat de Excelenţa Voastră în privinţa alimentarei cu cereale de hrană şi sămânţă a locuitori­lor lipsiţi din judeţ. Preşedinte, Saviţchi** Din ţinutul unde ungurii ne stăpânesc încă ^ —n—rr-iitu •«a* — Comuna Iara, judeţul Turda, un focar de iredentism maghiar Un medic care îşi face de cap. — De zece ani nu se ia nici o măsură TURDA- — In câteva reportagii anterioare am desvăluit samavolnicia ungurească din comuna Iara. Am a­­rătat că la poarta ţării Moţilor, într’o regiune curat românească, comuna Iara este un paşalâc al maghiaris­mului dus la ultima expresie a cuvân­tului, patronat de iresponsabilul pre­tor român — maghiarizat __ dr. Popa Teodor. 0 LEPRA MOŞTENITĂ De data aceasta ţinem a releva fap­tele nefastului medic de plasă dr. Nagy Lajos, tristă rămăşiţă de auto­cratism maghiar. Unirea, a găsit in tara medic de circumscripţie, pe această lepădătură a regimului maghiar, care fusese adus de unguri pentru campania de desna­­ţionalizare, ca unul dintre cele mai şoviniste elemente. Indulgenţa nă­tângă a noastră a tras cu buretele peste toate păcatele trecutului, în, cre­dinţa că jurământul, ce l’a prestat nouii sale patrii, ii vor schimba felul de a fi. După ce au trecut însă zece ani de atunci se constată că: LUPU-ŞI SCHIMBA PARUL, DAR NARAVUL BA Rămânerea in funcţiunea anteri­oară na fost decât o continuare a practicei sale din trecut. Pentru d. medic Nagy, ţăranul român a rămas mai departe acelaş valah care numai de asistenţă medicală nu are nevoe, iar dacă vrea să fie consultat de medic „să plătească”. Aceasta-i axioma care-l conduce pe acest bandit, in e­­xecutarea pro­fesi­unei de medic de cir­cumscripţie, plătit de stat, pentru a se îngriji de sănătatea populaţiei. DOSARUL MISTERIOS In timpul unei epidemii infantile, care se cerea prin 1920, cu zecile copiii ţăranilor de la sate, acest şovi­­nist refuza categoric consultaţiunile. Populaţia revoltată a reclamat prefecture­, care a pornit o anchetă, care a stabilit complecta lui vinovă­ţie. Cu toate acestea,­­ politicianii noştrii in goana după voturi — au făcut să dispară dosarul de anchetă. Reaua-voinţa lui nu s’a dovedit nu­mai faţă de aceia a căror sănătate i-o încredinţase statul, ci şi faţă de tot ce este roinâresc. Cănd e vorba de români, expre­siile acestui deplasat, trec peste Urm­­tire răbdării. O neruşinată aşire a a­­vut o ţaţă de primarul comunei, — un român neaoş cu mult suflet ro­­mânesc — care l-a pus la punct în­tr’un mod foarte drastic, însă bine meritat­. Lipsit de simţul datoriei şi respec­tului faţă de ţara care­­ dă pâinea, singurel sale scopuri sunt menține­­rea unui spirit şovinist şi goana după 20 s copseală. MEDIC SĂU OM DE AFACERI? Această insectă imundă ia parte activă in conducerea cooperativei de consum „Hangya”,­­ aşa de bine cu­noscută prin atitudinea sa faţă de statul român — de unde trage­ bene­ficii importante in urma aportului său de mandatar al acesteia şi unde se în­vârteşte mai mult, decât in camera sa de consultaţii. Dar lucrurile nu se opresc numai aci. Se ocupă cu transportul de per­soane, având pe piaţa Ierii, două auto­ taxi, dintre cari unul îl condu­ce personal soţia sa, făcând concu­renţă neloială, acelora cărora au me­seria de şofe­rL întrebăm pe d- ministru al sănă­tăţii, cum priveşte această atitudine a unui medic şovinist, care nu-şi face datoria? Crede­­ ministru, că atitudinea ace­stuia care nemulţumeşte nu numai pe români din plasa Joia, ci şi pe mi­noritarii cari au bun simţ , este corespunzătoare unui medic plătit de stat? Crede ministerul, că trebue trecut cu vederea faptul că d. medic Nagy Lajos care la conferinţile sanitare impuse oficial, conferenţiază numai ungureşte unei populaţiuni emina­mente românească? Este jenantă nedumerirea ţăranu­lui român, care după zece ani de la unire, trebue să asculte conferinţele oficiale ale unui medic de stat, într’o limbă pe care nu o înţelege şi de ca­­re-i leagă amintiri atât de dure­roase !... Trebue să cunoască cei în drept că purtarea acestui şovinist, nemulţu­meşte chiar populaţia minoritară con­ştientă, pe care, vădit­, o jenează pu­nând-o într’o situaţie neplăcută şi în­cordată faţă de românii ce stau în­tr’o veşnică iritare. Am afirmat şi afirmăm: comuna Iara e supra­încărcată de elemente şoviniste, care fac numai rău minori­tarilor. Interesele populaţiunei re­clamă o deparazitare generală şi pen­tru a împăca spiritele, cari se menţin în permanentă agitaţie, se impune o anchetă amănunţită pentru remedie­rea răului. In aceste împrejurări, se impune, ca onoratul guvern în care ţărănimea română îşi pune toate nădejdile,­­ să păşească la fapte, de­oare­ce dosa­rele de anchete au rămas fie în cabi­netele prefecţilor fie ale ministerului de interne. N. PALTEN . Fixarea numărului studenţilor în Ungaria Ministerul instrucţiunii publice a anunţat că în anul 1929/30 se vor putea înscrie în primul semestru numai 150 studenţi la teologie, 900 la drept, 340 la medicină, 450 la fi­lozofie, 320 la politechnică şi,­300 la economia naţională, .... Grav accident de au­tomobil BACAU, 30. — Un grav accident de automobil s’a întâmplat lângă km. 12 pe şoseaua Bacău-Oneşti. Maşina condusă de şoferul Carol Timofte, din cauza unui defect la bara de direcţie, s’a răsturnat în şanţ. Au fost rănite d-rele Natalia şi Ecaterina Aldea din corn. Caşin şi d. Vladiţescu din ministerul să­nătății. Contrabandă de ţigări la Timişoara TIMIŞOARA, 30.­­ Siguranţa lo­cală a descoperit o mare contra­bandă de ţigări iugoslave. Contrabandiştii Bátyán Imre şi Deák Andrei din Cruceai şi Koenig Ga­vril, au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. O lămurire în legătură cu plângerea locata­rilor din str. Epicol 51, apărută în numărul nostru de eri, ni se comu­nică de la primăria sectorului de Albastru că păsuirea în chestiune, a fost provizorie, urmând a se face o nouă constatare. Locuinţele dărâmate erau nişte barăci de lemn, cari ameninţau în caz de incendiu siguranţa întregu­lui cartier. Locatarii străzei Epicol au cerut primăriei în repetate rânduri dă­râmarea acelor barăci. La ancheta făcută în ziua de 28 Iunie 1929 s’a constatat că locuin­ţele cari fac obiectul plângerei tre­buesc neapărat dărâmate. S’a trimes o nouă somaţie la da­ta de 24 Iulie, anunţându-se dărâ­marea pentru 29 Iulie. Procedura urmată a fost în con­formitate cu regulamentul în vi­goare, întârzierea somaţiei dato­­rindu-se comisariatului de poliţie respectiv. Pentru candidaţii la bacalaureat Ministerul Instrucţiunei face cu­noscut candidaţilor la examenul de bacalaureat, din sesiunea Sep­tembrie a.c. care doresc să depună acest examen în altă localitate de­cât acea în care a absolvit liceul; că strămutarea examenului de bacalaureat nu se admite de cât pentru motive de­­ strămutarea domiciliului, dovedită cu acte po­lițieneşti. Cererile de strămutarea exa-' menulm- se vor adresa ministeru­lui între 25 August — 2 Septem­brie. c CURENTUL Crimele unui preot din Doi) Toleranţa Episcopiei ? — CRAIOVA­ — Este mai mult de o lună de zile de când într'o notiță dată în ziarul nostru, am arătat că Preotul Ion Stânescu din Comuna Tencănău a împuşcat cu un glonte de revolver pe învățătorul N.­­ D. Constantinescu-Doro, din aceiaşi co­mună, —­­rănindu- aşa fel că a tre­buit să stea mai multă vreme în sa­natoriul „Oltenia’’. De atunci şi până acum­ cu toate că parchetul tribunalului Dpiu a de­schis acţiune publică împotriva cri­minalului preot pe baza art. 225, 234 şi 38 codul penal (crimă de o­­mor săvârşită dar neisbutită) şi cu toate că Prea Sfânta Episcopie a Râmnicului este Incunoştiinţată de acest lucru, până azi preotul n’a fost suspendat şi îmbrăcând sfintele o­­doare, oficiază încă la altarul pe ca­re, răstignit pe cruce, blândul Isus, primeşte batjocura de a i -o înălţa asanaje de slujitor cu metinele păta­te de sânge omenesc. E prea grav faptul să fie crezut, dar acesta este adevărul. PROFANATOR DE MORMINTE O reclamaţie depusă la dosarul ce formează baza acţiunei deschisă de către parchetul trib. Dolj contra Preotului Ion Stăinescu,­ ne spune că acesta, grijuliu pentru buna Întreţi­nere a vitelor sale, a băgat vacile în cimitir să pască, iar când a soco­tit că e vremea să-şi facă aprovizio­nări pentru iarnă, a cosit iarba de pe morminte şi pe căpiţele de fin a pus cruci de la căpătâiul morţilor să împiedice vântul să-i risipească strânsura. ADVENTIŞTII Cu asemenea preot nu este de mi­rare că adventismul a prins rădă­cini în comună şi ameninţă să se în­tindă. Dar şi în această direcţie, preotul Ion Stănescu a înţeles că misionari­smul cerut de către autoritatea supe­rioară trebue aplicat,­ însă nu cu sfânta­ evanghelie in mână şi cu du­hul blândeţii, pe­­buze, ci cu toporul în mână, cu înjurătura de lucruri sfinte pe buze şi cu ura in suflet. Căci — ne spune reclamaţia — preotul Ion Stănescu, în postul Paş­­telor, a trimis în sat PH doui ciobani pe care avusese grijă să- i împărtă­şească nu cu stârcta grijanie ci cu rachiu turburător de minte. — să strângă oamenii şi să meargă la ca­sa de rugăciuni a adventiştilor unde unul din ciobani s’a apucat să de­vasteze casa, în­ vreme ce preotul as­muţă pe săteni Indemnându-i la dis­trugere — poate şi la omor. Sătenii n’au dat ascultare îndem­nului preotului, ba unul a şi ame­ninţat pe preot cu violenţe dacă mai înţelege să­ combată adventismul pe această, cale. Pe văduva de război, Anica G­­Stoica, a bătut-o până­­ a spart tim­panul pentru a nu mai­­ vizita casa de rugăciuni a adventiştilor. CALUL BUCLUCAŞ După cum am arătat mai sus, preotul Ion Stănescu, închide calul său să pască în curtea bisericei, un­de se află mormântul unui preot. Acest­ cal, în ziua de 13 iunie, a fost găsit de învăţătorul N. D. Con­­stantinescu care trecea ca copil în excursiune, păscând în curtea bise­ricii­ Revoltat de lipsa de respect pentru Sfântul locaş în care preotul Ion Stânescu slujeşte, învăţătorul a lă­sat copiii să treacă mai înainte spre a nu observa fapta mârşavă a preo­tului pe care trebue­­să-l respecte, şi chemând pe sătenii Gh- Danciu şi GH. Sârbu l-a trimis la oborul de gloabă cu calul preotului­Acest fapt a tulburat mai mult mintea preotului profanator, care, către seară, când învăţătorul N. D­­Constantinescu se înapoia spre sat, l-a pândit în dosul gardului bisericii, trăgând asupră-i un foc de revolver şi rănindu-l grav. Săteanul Marin St. Cajută a dat primele ajutoare învăţătorului rănit şi a văzut pe preot cum fugea, as­cunzându-se în casă. IARAŞI TOLERANTA EPISCOPIEI­­ Prin diferiţi interpuşi, preotul cri­minal a intervenit pe lângă victima sa ca să-şi retragă pretenţiile, făgâ­­duindu-i bani şi ameninţându-l apoi când a văzut că nu primeşte târgul acesta murdar­ Se laudă că prin bani — fiind bo­gat el şi familia—va scăpa ? Deocamdată, pe această cale, ru­găm pe prea Sfinţitul Episcop Varto­­lomeu să-şi îndrepte grija asupra păstoriţilor săi din comuna Tencă­­nău, de sufletele cărora nu ne în­doim că duce grije, şi să le redea li­niştea sufletească, alungându-le din altar pe acela de pe mâinile căruia picură sânge omenesc. ŞT. SODttU Din Viethis de Munte Sâmbătă 27 Iulie, a avut loc la Vălenii de Munte în sala cantinei Universităţii populare ,,N- Iorga” convocarea asociaţiei doamnelor preotese din protopopiatul Vălenii de Munte, pentru constituirea co­mitetului de conducere al asocia­ţiei cercului Văleni. A luat parte d-na Eufrosina Pr. N. Popescu, preşedinta asociaţiei generale a preoteselor române or­todoxe din întreaga ţară, cum şi un însemnat număr de preoţi în frunte cu părintele protopop D. D Ştefănescu. După mai multe discuţiuni, la care au luat cuvântul d-na Eufro­sina Popescu şi protopopul D- D Ştefănescu, s-a ales următorul co­mitet de conducere : preşedintă dna Viorica protopop Ştefănescu; casieră d-na Elena pr. Penescu şi secretară d-na Elena pr. Vlăicu­­lescu. A urmat o masă comună, ser­vită de cantina Universităţii popu­lare, condusă de vrednica d-d­ă Eufrosina Popescu. Automobil atacat de bandiţi BACAU, 30.­­ Autorităţile lo­cale au fost înştiinţate cu automo­bilul in care se­­găsea si un ■ d. co­lonel farmacist din corn. Odobeşti, a fost atacat de 20 bandiţi, ascunşi pe Şoseaua de­ lângă Oneşti. Pasagerii­­ au fost­ maltrataţi şi devalizaţi de tot ce aveau asupra lor. „Curentul“ la Ploeşti AGRICOLE.­­ In vederea lucră­rilor de însămânţare a grâului în toamnă, Camera de agricultură a judeţului nostru a hotărât să în­ceapă o ofensivă pentru sporirea producţiei. In acest scop consiliul de administraţie al camerei a ho­tărât să cumpere treizeci maşini semănători în rânduri, treizeci trioare, douăzeci vânturătoare şi un tractor care se vor pune la dis­poziţia centrelor agricole mai im­portante din judeţ. Tractorul se va întrebuinţa şi pentru desfundarea islazurilor comunale in scopul în­­sămânţării lor cu plante furajere. Toate aceste maşini, vor­­fi aduse de urgenţă. V. Camera va mai procura pluga­rilor sămânţa de grâu selecţionată iar secţia zootechnică a ei a adus opt tauri de rasă Algau pentru re­producţiei — ............... ÎMPOTRIVA IMPORTULUI GRÂULUI­ — Camera de agricul­tură a primit de la agricultorii din judeţ un protest în contra dispo­ziţii guvernului de a se permite im­portul grâului din Iugoslavia şi Ungaria care are de efect concu­renţa grâului nostru şi slăbirea preţului. Camera de agricultură a decis să intervină la Uniunea camenilor din Bucureşti pentru a se prohibi acest import. CASIER DAT JUDECAŢII.­­ Mai mulţi membri ai asociaţiei improprietăriţilor urbani au recla­mat parchetului pe fostul casier al societăţii d. Al.­­Peteu învinuin­­du-l că a comis nereguli pe timpul cât a funcţionat casier. Parchetul a deschis acţiune publică pentru abuz de încredere împotriva d-lui Peteu repartizând-o la secţia I-a, a tribunalului­ . RELIGIOASE. — Duminică di­mineaţa cu o deosebită solemni­tate s’a pus temelia casei paro­hiale a bisericii Sf. Athanase. Ini­ţiativa construirei acestei case a fost luată de sf. sa pr. Mitroiu. După oficierea unui serviciu re­ligios, sf- sa’protoereuPC. M. Pe-­­tre a arătat importanţa credinţei creştine relevând - totodată - munca depusă de preotul Mitroiu în­­pa­rohia sa. Din partea enoriaşilor au vorbit d-nii Panaitescu şi Nicolae Tudor, seria cuvântărilor a încheiat-o d. Costică Brezeanu CONVOCARE.­­ Noul consiliu al Camerei de comerţ şi industrie va ţine şedinţă Vineri 2 August, orele 3 p. m. DIVERSE­ — Orice anunţuri de reclamă şi publicitate pentru zia­rul „Curentul“ se primesc la de­pozitul de ziare Dragu şi Constan­tinescu (Mosgoavă) din Piaţa Uni­­rei. T. M. De la Universitatea din Văleni Regionalismul cultural Conferinţa d-lui N. Batzaria In ciclul de conferinţe anunţate, d. N. Batzaria a vorbit despre Regiona­lismul cultural. Regionalismul e privit ca ceva deosebit de primejdios, ceva de care nici nu trebue măcar să pomenim. Şi ca să se combată acest presupus rău se dau exemple streine care însă nu se potrivesc de loc de ţara noastră. Spre exemplu se vorbeşte de Fran­ţa că ar fi o ţară lipsită de regiona­­lism. Dar Franţa este o creaţie a regilor ei, este creiata de sus in jos pe când cu România este cu totul alt­ceva ea fiind creiată de jos în sus. In Franţa dacă limba literară este cea franceză iar­ nu cea provensală cauza este numai că nordici au fost mai puternici şi au cucerit sudul. La noi se pretinde că limba literară este cea din Muntenia. In realitate nu se poate întrebuinţa nici limba dialec­tică moldovenească, dar nici cea mun­tenească ci ambele combinate. Multă vreme Franţa a fost des­părţită în două categorii de locuitorii cari pronunţau cuvântul „da” unii într’un fel, alţii într’altul. Totuşi lim­ba franceză dela sud a ajuns la o des­­voltare foarte mare.­­ Limba provensală a păstrat forma latină ■ întreagă, pe când limba fran­ceză nordică a prescurtat-o. O altă particularitate a ei este a­­ceea că se afirmă că ar avea influen­ţe greceşti,.­­" . Acelaş lucru se spune despre Ma­cedoneni cari pronunţă pe c­on­t. Tot astfel se întâmplă şi cu limba fran­ceză provensală- CUM S’A DES VOLTAT LIMBA PROVENSALA La sfârşitul veacului XIII-lea Franţa de sud a fost ocupată de cea de nord până în veacul XIX-lea, când încep încercările de p­revenire. Aceas­tă revenire se datoreşte lui Fr. Mis­tral, un provensal care ar fi meritat a figura alături de marii poeţi ai lumii, dacă nu s’ar fi mărginit a scrie numai în limba provensală. Pe la 1857, poeţii se unesc, punând bazele unei societăţi pentru reînvie­rea Provencei societate numită ,,Fe­­libri“.. Această societate nu s’a mărgi­nit numai la atât c şi mai mult. Dorea o unire spirituală a tuturor po­poarelor latine. Astfel au luat naşte­re acele „jocuri florale” la care luau parte toţi poeţii ţărilor latine. La unul din aceste jocuri florale un mare poet şi om politic Qurantana trimite lui Mistral o scrisoare prin care pune la dispoziţie un premiu, pen­tru organizarea unui concurs pentru cel mai frumos cântec latin. Cu această ocazie (1878) societa­­tea poeţilor hotărăşte să organizeze jocuri florale cu manifestaţii popula­re. La acest concurs a fost invitată pentru prima dată şi România. Este foarte important acest lucru, prin faptul că până atunci România nu era considerată drept un popor latin. In urma războiului de la Plevna (1877) biruinţa noastră a avut răsu­net peste hotare şi întreg Occidentul ocupându-se de origina noastră au re­cunoscut că facem parte din ginta latină. România a fost reprezentată de Vasile Alecsandri care avea pe atunci 57 ani. Au participat poeţi din toate ţă­rile latine. A luat parte chiar şi Mis­tral.­­ * Poezia lui V. Alecsandri a fost so­­­­cotită cea mai frumoasă şi astfel a fost premiată cu marele premiu oferit de poetul catalan. La acest concurs Mistral, Quintana şi Alecsandri au ţinut discursuri înflă­cărate subliniind necesitatea unui front unic al latinităţii. Iată câteva din aspectele regiona­lismului cultural dealungul veacuri­­lor. C­PAN. 1 Ud oaspe străin vizitează cooperativele din Muscel CÂMPULUNG, 28.­­ Zilele a­­cestea judeţul nostru a avut cinstea să primească vizita d-lui dr. Fouquet şeful serviciului cooperaţiei interna­ţionale din Geneva.­ D-sa a venit în Muscel pentru a vizita cooperativele judeţului. In călătoria sa prin ţară d. Fauquet este însoţit de d-nii Bulan­­dra, Enescu şi Vlăsceanu, de la oficiul cooperaţiei române. VIZITELE D-l dr. Fauquet a ţinut să viziteze, in primul rând, cooperativa forestie­ră „Râul Târgului” din localitate una din cele mai mari cooperative din ţa­­ră. Aici a fost întâmpinat de plenul consiliului de administraţie şi tot per­sonalul technic şi administrativ, în frunte cu d. Ioan N. Lazea Dumitre­­scu vicepreşedintele cooperativei lo­cale. După ce a vizitat amănunţit toate instalaţiunile: joagăre, mori, ateliere de construcţii şi reparaţii, remize etc., d. dr. Fauquet s’a interesat de opera­ţiunile ce face această cooperativă. D-sa a rămas pe deplin încântat de modul cum este condusă şi de exce­­lentele rezultate obţinute până în pre­zent, de această minunată cooperativă. A fost vădit surprins că această ins­tituţie a reuşit să rezolve problema schimbului produselor muncitorilor de la şes, prin sucursala din Alexandria unde se oferă lemn brut şi fasonat in schimbul cerealelor. A fost deasemenea profund impre­sionat de importantele fonduri cul­turale şi filantropice pe care coope­rativa le distribuie anual. Numai până în prezent, peste două milioane şi­ ju­mătate s’au acordat bisericii din Le­­reşti, şcolilor din Voineşti, Lereşti, V. Mare, Vişoi şi ateneului popular care se va construi în curând în Voi­neşti, în afară de ajutoarele date lu­crătorilor, funcţionarilor, studenţilor, oamenilor nevoiaşi etc. IN COMUNA LEREŞTI După masa dată la restaurantul „Carpaţi”, d. dr. Fouquet a voit să viziteze instituţiile culturale la cons­truirea cărora cooperativa a contri­buit în cea mai mare măsură, trans­­portându-se la Lereşti. A mai vizitat şcolile şi locul unde se va clădi ate­neul popular din Voineşti, înainte de a părăsi această coope­rativă d. dr. Fauquet a felicitat pe d. Ioan N. Lazea Dumitrescu şi condu­cătorii cooperativei, pentru minunata organizaţie a muncii şi capitalului, cât şi pentru opera culturală și filantro­pică întreprinsă. SPRE RUCAR ȘI SIBIU Seara oaspeţii au pornit la Rucar,­­unde au vizitat cooperativele locale, apoi s’au îndreptat prin Bran spre Sibiu. : . :

Next