Curentul, august 1929 (Anul 2, nr. 551-581)
1929-08-01 / nr. 551
„Curentul“ sportiv Sovietul de la Constanţa Prin cele petrecute cu ocazia mat- diului Venus Marina, constănţenii au dovedit că nu sunt oameni practici. Au pierdut într’o zi ceace au câştigat timp de zece ani: încrederea opiniei sportive în valoarea mişcărei cu trudă înjghebată de câţiva oameni de muncă din capitala Dobrogei. In loc să preţuiască cum se cuvine cinstea ce li s’a făcut prin vizita campionului naţional, Marinarii militari ai Constanţei s’au dedat la un scandal care va stigmatiza mult timp istoria sportivă din urbea lui Ovidiu. Este adevărat că scandalul a fost provocat nu de dobrogenii de baştină, ci de militarii unităţilor de marină, minoritari în mare parte cari au înţeles să răsbune într-un mod josnc, eliminarea din campionatul naţional a echipelor minoritare din Ardeal. Astfel fiind, pata de Duminică se frânge mai mult asupra unor militari lipsiţi de disciplină şi mai cu seamă de conducători. Clubul ,,Marina" este condus de un personaj despre care ne-am mai ocupat. Este vestitul domn comandor care confundă boxul cu foot-ballul şi sportul cu măcelul. Ceea ce s-a petrecut Duminică nu este decât fructul educaţiei imprimate de comandor ),Marinei,‘ călăreţe de sub comanda sa. Numai departe la matchul de acum trei zile, primarul oraşului întrebând de ce un echipier al „Marinei joacă brutal, de comandor i-a răspuns că aşa este jocul de campionat. Când s’a întâmplat scandalul, capii unităţei de apă s’au dat deoparte, asistând foarte calm la scandal. Abia când măcelul tindea să transforme terenul de joc într’un abator, atunci d. comandor a înţeles că se îngroaşe gluma. După săvârşirea scandalului, nenumărate intervenţii ale capilor militari pe lângă echipa Venus, autorităţi, presă, etc., ca să nu se relateze faptele aşa cum au fost. S-a întâmplat însă ca pe noi să nu ne înspăimânte ameninţările marinăreşti ale comandorului. Nu înţelegem a tolera ca ruşinea de la Constanţa să se treacă cu vederea şi cerem cu energie autorităţilor sportive şi mai cu seamă celor militare, să pedepsească cu asprime pe bolşevicii din „Marina” constănţeană. Altfel să nu ne mire dacă într’o bună zi, pe arena spotrivă din capitala Dobrogei, steagul roşu va lua locul tricolorului nostru românesc. ION MARINCU A Azi la Clubul Călăreţilor Pentru alergările de azi, organizate de Soc. Hipică, dăm mai jos caii cu şansă : PR. DOBROGEA: Bistriţa, Gorhist, Fiinţa Mea. PR. BASARABIA : Broasca, Legjobb, Kadet, Moto Club răspunde Am primit din partea Moto Clubului un răspuns la scrisoarea d-lui E. Zara publicată în ziarul nostru. Extragem punctele esenţiale din scrisoarea M. C. R.: „Ne permitem să reamintim d-lui Ernesto Zara că, d-sa s’a prezentat d-lui N. Jilescu, preşedintele nostru, rugându-l insistent să-i a Probe cererea de înscriere, în Marele Concurs de Turism organizat de Societaea noastră. Cum termenul deschis înscrierilor se epuizase, d. Jilescu a pus în curent cu situaţia pe d. Zara anunţându-1 în acelaş timp că D-sa nu are dreptul să participe la o cursă oficială, pentru motivul că luase plecarea într-o alergare disputată în ziua de 9 iunie dar neautorizată de organele F. I. C. M., conform prevederilor regulamentului acesteia, Moto Clubul Român, reprezentantul autorizat al Federaţiei Internaţionale în România a fost silit să aplice sancţiuni celor în vină, suspendându-i pe timp de şase luni. Printre cei ce greşiseră figura şi tr. Zara. Deci înscrierea d-sale în Marele Concurs de Turism devenea imposibilă numai din acest motiv. Totuşi, Jilescu a avut lăudabila intenţie să treacă peste această chestiune şi să spună spre aprobare co- mitetului ridicarea suspendărei d-lui Zara. Deasemenea preşedintele Societăţei noastre, în ziua ultimei şedinţe premergătoare cursei, a insistat pe lângă comitet să accepte, în mod excepţional, înscrierea după termen a d lui Ernesto Zara, Comitetul a înţeles să respecte însă hotărârile odată luate şi a respins cererea d-lui Zara ca tardivă. In ceea ce priveşte înscrierea d-lui Constantin Sădeanu în Marele Concurs de Turism, ţinem să aducem la cunoştinţă d-lui Zara că a fost complect greşit informat în această chestiune. D. Sădeanu a fost concurentul care şi a prezentat cel dintâi adeziunea şi dacă d. Zara vrea să se convingă de adevărul spuselor noastre îi punem cu toată plăcerea la dispoziţie buletinul de înscriere a d-lui Sădeanu precum şi chitanţa eliberată d-sale în ziua când a cerut înscrierea în Concursul de Turism. Ca încheiere ne permitem să facem să facem cunoscut întregei opinii publice sportive că din programul nostru de activitate este exclusă protejarea unor „anumite mărci de motocicletă” cum îi place să creadă d-lui Zara şi altor oameni obişnuiţi să suspecteze buna credinţă a tuturor celor cari, cu sacrificii imense înţeleg să servească cu toată dragostea interesele sportului motociclist, N. R. Am dat ospitalitate răspunsului de mai sus numai din spirit de sportivitate. Moto Clubul afirmă însă lucruri inexacte şi evită răspunsul la chestiunile cari nu-i convin. Discuția rămâne însă deschisă. / .COMITETUL M. C. R. Străinătatea CHARLES HOFF, atletul norvegian recordman mondial la săritură cu prăjina, descalificat pentru călcarea amatorismului, a devenit profesional, fiind angajat ca maestru de educaţia fizică. LA PRIMA zi a finalei pentru cupa Davis au asistat peste 8000 spectatori. NEUFELD, vedeta echipei Hakoah din Viena, care ne-a vizitat mai deunăzi, pleacă în America. Un emisar trimis de vestitul impresar american Agar, a reuşit să-l convingă a părăsi clubul său actual. ACELAŞ lucru avea de gând a-l făptui internaţionalul ungur, Braun. Intenţionând a trece granița fără paşaport a fost întors din cale cu poliția. Campingul so o. A. E. R. Gruparea turistă A. E. R. organizează un camping în poiana Delghiului (850 m. altitudine) situată la poalele muntelui Ciucaş. Tabăra este situată într’un din poziţiunile cele mai frumoase ale regiunei. Campingul durează între 18 August şi 10 Septembrie. Corturile sunt puse gratuit la dispoziţiunea membrilor asociaţiei. Informaţiuni şi înscrieri se primesc la secretariatul asociaţiei: str. Salvator 38, Bucureşti VI. Hîppîsm Floreasca Din cauza orei înaintate, cursele terminându-se după unu noaptea, nu putem comenta rezultatele şi nici evenimentele survenite în ultimele 24 ore. Le vom înregistra în cronica viitoare. Una din cursele de aseară, neintrunind patru portanţi, a fost anulată. Iată technicul: I Dolarprinzessin. Peti, Zsandar. 9 cai . Cota: 27, 15, 33, 16. II Agi, Cocheta, Nella. 9 cai. Cota: 78, 30, 33, 46. III Kadét, Einstein, Jar II. 15 cai. Cota: 118, 36, 57, 29. IV Ella, Tombola, Bastilia. 11 cai. Cota: 47, 20, 18, 75. V Draga, Fina, Katy Lanya. 8 cai. Cota: 44, 16, 17, 17. VI (Sylvia); Buchdrucker, Elector Lelemenyes. 11 cai. Cota: necotat: 34, 16, 15, 36 VII Dragostea, Gluma, Voinica. 8 cai. Cota: 29, 16, 28, 24. VIII Shimmy, Pr. Ettawah, Domftişoru. 10 cai. Cota: 97, 39, 35, 39. IXJacob, Bistriţa, Oituz 15 cai. PR. OLTENIA, Vrăjmaş, KP nokönigin, Vijelia. PR- MUNTENIA: Ircsi-Mariuca, Imaș. PR. ARDEAL : Frou Frou, Lilly P., Băutura-PR. MOLDOVA: Cousine, Valomaș, Jakab. PR. BUCOVINA : Lunca II, Taifun, Trilli. întrunirea cooperatiștilor din jud. Tighina In zilele de 28 și 29 Iulie a. c. cooperativele din jud. Tighina, s’au întrunit la sediul Federalei din Tighina, pentru a discuta măsurile ce trebuesc luate în vederea vânzărei în comun a recoltei din anul curent Cu acest prilej, cooperatistă după ţinerea consfătuirei au trimis d-lui ministru I. Mihalache următoarea telegramă: „Delegaţii tuturor unităţilor cooperative din judeţul Tighina întruniţi în zilele de 28-29 iulie la Federală pentru a discuta asupra organizărei vânzărilor în comun a cerealelor au crezut de datoria lor să vă exprime cele mai vii mulţumiri şi recunoştinţa pentru ajutorul dat de Excelenţa Voastră în privinţa alimentarei cu cereale de hrană şi sămânţă a locuitorilor lipsiţi din judeţ. Preşedinte, Saviţchi** Din ţinutul unde ungurii ne stăpânesc încă ^ —n—rr-iitu •«a* — Comuna Iara, judeţul Turda, un focar de iredentism maghiar Un medic care îşi face de cap. — De zece ani nu se ia nici o măsură TURDA- — In câteva reportagii anterioare am desvăluit samavolnicia ungurească din comuna Iara. Am arătat că la poarta ţării Moţilor, într’o regiune curat românească, comuna Iara este un paşalâc al maghiarismului dus la ultima expresie a cuvântului, patronat de iresponsabilul pretor român — maghiarizat __ dr. Popa Teodor. 0 LEPRA MOŞTENITĂ De data aceasta ţinem a releva faptele nefastului medic de plasă dr. Nagy Lajos, tristă rămăşiţă de autocratism maghiar. Unirea, a găsit in tara medic de circumscripţie, pe această lepădătură a regimului maghiar, care fusese adus de unguri pentru campania de desnaţionalizare, ca unul dintre cele mai şoviniste elemente. Indulgenţa nătângă a noastră a tras cu buretele peste toate păcatele trecutului, în, credinţa că jurământul, ce l’a prestat nouii sale patrii, ii vor schimba felul de a fi. După ce au trecut însă zece ani de atunci se constată că: LUPU-ŞI SCHIMBA PARUL, DAR NARAVUL BA Rămânerea in funcţiunea anterioară na fost decât o continuare a practicei sale din trecut. Pentru d. medic Nagy, ţăranul român a rămas mai departe acelaş valah care numai de asistenţă medicală nu are nevoe, iar dacă vrea să fie consultat de medic „să plătească”. Aceasta-i axioma care-l conduce pe acest bandit, in executarea profesiunei de medic de circumscripţie, plătit de stat, pentru a se îngriji de sănătatea populaţiei. DOSARUL MISTERIOS In timpul unei epidemii infantile, care se cerea prin 1920, cu zecile copiii ţăranilor de la sate, acest şovinist refuza categoric consultaţiunile. Populaţia revoltată a reclamat prefecture, care a pornit o anchetă, care a stabilit complecta lui vinovăţie. Cu toate acestea, politicianii noştrii in goana după voturi — au făcut să dispară dosarul de anchetă. Reaua-voinţa lui nu s’a dovedit numai faţă de aceia a căror sănătate i-o încredinţase statul, ci şi faţă de tot ce este roinâresc. Cănd e vorba de români, expresiile acestui deplasat, trec peste Urmtire răbdării. O neruşinată aşire a avut o ţaţă de primarul comunei, — un român neaoş cu mult suflet românesc — care l-a pus la punct într’un mod foarte drastic, însă bine meritat. Lipsit de simţul datoriei şi respectului faţă de ţara care dă pâinea, singurel sale scopuri sunt menținerea unui spirit şovinist şi goana după 20 s copseală. MEDIC SĂU OM DE AFACERI? Această insectă imundă ia parte activă in conducerea cooperativei de consum „Hangya”, aşa de bine cunoscută prin atitudinea sa faţă de statul român — de unde trage beneficii importante in urma aportului său de mandatar al acesteia şi unde se învârteşte mai mult, decât in camera sa de consultaţii. Dar lucrurile nu se opresc numai aci. Se ocupă cu transportul de persoane, având pe piaţa Ierii, două auto taxi, dintre cari unul îl conduce personal soţia sa, făcând concurenţă neloială, acelora cărora au meseria de şoferL întrebăm pe d- ministru al sănătăţii, cum priveşte această atitudine a unui medic şovinist, care nu-şi face datoria? Crede ministru, că atitudinea acestuia care nemulţumeşte nu numai pe români din plasa Joia, ci şi pe minoritarii cari au bun simţ , este corespunzătoare unui medic plătit de stat? Crede ministerul, că trebue trecut cu vederea faptul că d. medic Nagy Lajos care la conferinţile sanitare impuse oficial, conferenţiază numai ungureşte unei populaţiuni eminamente românească? Este jenantă nedumerirea ţăranului român, care după zece ani de la unire, trebue să asculte conferinţele oficiale ale unui medic de stat, într’o limbă pe care nu o înţelege şi de care-i leagă amintiri atât de dureroase !... Trebue să cunoască cei în drept că purtarea acestui şovinist, nemulţumeşte chiar populaţia minoritară conştientă, pe care, vădit, o jenează punând-o într’o situaţie neplăcută şi încordată faţă de românii ce stau într’o veşnică iritare. Am afirmat şi afirmăm: comuna Iara e supraîncărcată de elemente şoviniste, care fac numai rău minoritarilor. Interesele populaţiunei reclamă o deparazitare generală şi pentru a împăca spiritele, cari se menţin în permanentă agitaţie, se impune o anchetă amănunţită pentru remedierea răului. In aceste împrejurări, se impune, ca onoratul guvern în care ţărănimea română îşi pune toate nădejdile, să păşească la fapte, deoarece dosarele de anchete au rămas fie în cabinetele prefecţilor fie ale ministerului de interne. N. PALTEN . Fixarea numărului studenţilor în Ungaria Ministerul instrucţiunii publice a anunţat că în anul 1929/30 se vor putea înscrie în primul semestru numai 150 studenţi la teologie, 900 la drept, 340 la medicină, 450 la filozofie, 320 la politechnică şi,300 la economia naţională, .... Grav accident de automobil BACAU, 30. — Un grav accident de automobil s’a întâmplat lângă km. 12 pe şoseaua Bacău-Oneşti. Maşina condusă de şoferul Carol Timofte, din cauza unui defect la bara de direcţie, s’a răsturnat în şanţ. Au fost rănite d-rele Natalia şi Ecaterina Aldea din corn. Caşin şi d. Vladiţescu din ministerul sănătății. Contrabandă de ţigări la Timişoara TIMIŞOARA, 30. Siguranţa locală a descoperit o mare contrabandă de ţigări iugoslave. Contrabandiştii Bátyán Imre şi Deák Andrei din Cruceai şi Koenig Gavril, au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. O lămurire în legătură cu plângerea locatarilor din str. Epicol 51, apărută în numărul nostru de eri, ni se comunică de la primăria sectorului de Albastru că păsuirea în chestiune, a fost provizorie, urmând a se face o nouă constatare. Locuinţele dărâmate erau nişte barăci de lemn, cari ameninţau în caz de incendiu siguranţa întregului cartier. Locatarii străzei Epicol au cerut primăriei în repetate rânduri dărâmarea acelor barăci. La ancheta făcută în ziua de 28 Iunie 1929 s’a constatat că locuinţele cari fac obiectul plângerei trebuesc neapărat dărâmate. S’a trimes o nouă somaţie la data de 24 Iulie, anunţându-se dărâmarea pentru 29 Iulie. Procedura urmată a fost în conformitate cu regulamentul în vigoare, întârzierea somaţiei datorindu-se comisariatului de poliţie respectiv. Pentru candidaţii la bacalaureat Ministerul Instrucţiunei face cunoscut candidaţilor la examenul de bacalaureat, din sesiunea Septembrie a.c. care doresc să depună acest examen în altă localitate decât acea în care a absolvit liceul; că strămutarea examenului de bacalaureat nu se admite de cât pentru motive de strămutarea domiciliului, dovedită cu acte polițieneşti. Cererile de strămutarea exa-' menulm- se vor adresa ministerului între 25 August — 2 Septembrie. c CURENTUL Crimele unui preot din Doi) Toleranţa Episcopiei ? — CRAIOVA — Este mai mult de o lună de zile de când într'o notiță dată în ziarul nostru, am arătat că Preotul Ion Stânescu din Comuna Tencănău a împuşcat cu un glonte de revolver pe învățătorul N. D. Constantinescu-Doro, din aceiaşi comună, —rănindu- aşa fel că a trebuit să stea mai multă vreme în sanatoriul „Oltenia’’. De atunci şi până acum cu toate că parchetul tribunalului Dpiu a deschis acţiune publică împotriva criminalului preot pe baza art. 225, 234 şi 38 codul penal (crimă de omor săvârşită dar neisbutită) şi cu toate că Prea Sfânta Episcopie a Râmnicului este Incunoştiinţată de acest lucru, până azi preotul n’a fost suspendat şi îmbrăcând sfintele odoare, oficiază încă la altarul pe care, răstignit pe cruce, blândul Isus, primeşte batjocura de a i -o înălţa asanaje de slujitor cu metinele pătate de sânge omenesc. E prea grav faptul să fie crezut, dar acesta este adevărul. PROFANATOR DE MORMINTE O reclamaţie depusă la dosarul ce formează baza acţiunei deschisă de către parchetul trib. Dolj contra Preotului Ion Stăinescu, ne spune că acesta, grijuliu pentru buna Întreţinere a vitelor sale, a băgat vacile în cimitir să pască, iar când a socotit că e vremea să-şi facă aprovizionări pentru iarnă, a cosit iarba de pe morminte şi pe căpiţele de fin a pus cruci de la căpătâiul morţilor să împiedice vântul să-i risipească strânsura. ADVENTIŞTII Cu asemenea preot nu este de mirare că adventismul a prins rădăcini în comună şi ameninţă să se întindă. Dar şi în această direcţie, preotul Ion Stănescu a înţeles că misionarismul cerut de către autoritatea superioară trebue aplicat, însă nu cu sfânta evanghelie in mână şi cu duhul blândeţii, pebuze, ci cu toporul în mână, cu înjurătura de lucruri sfinte pe buze şi cu ura in suflet. Căci — ne spune reclamaţia — preotul Ion Stănescu, în postul Paştelor, a trimis în sat PH doui ciobani pe care avusese grijă să- i împărtăşească nu cu stârcta grijanie ci cu rachiu turburător de minte. — să strângă oamenii şi să meargă la casa de rugăciuni a adventiştilor unde unul din ciobani s’a apucat să devasteze casa, în vreme ce preotul asmuţă pe săteni Indemnându-i la distrugere — poate şi la omor. Sătenii n’au dat ascultare îndemnului preotului, ba unul a şi ameninţat pe preot cu violenţe dacă mai înţelege să combată adventismul pe această, cale. Pe văduva de război, Anica GStoica, a bătut-o până a spart timpanul pentru a nu mai vizita casa de rugăciuni a adventiştilor. CALUL BUCLUCAŞ După cum am arătat mai sus, preotul Ion Stănescu, închide calul său să pască în curtea bisericei, unde se află mormântul unui preot. Acest cal, în ziua de 13 iunie, a fost găsit de învăţătorul N. D. Constantinescu care trecea ca copil în excursiune, păscând în curtea bisericii Revoltat de lipsa de respect pentru Sfântul locaş în care preotul Ion Stânescu slujeşte, învăţătorul a lăsat copiii să treacă mai înainte spre a nu observa fapta mârşavă a preotului pe care trebuesă-l respecte, şi chemând pe sătenii Gh- Danciu şi GH. Sârbu l-a trimis la oborul de gloabă cu calul preotuluiAcest fapt a tulburat mai mult mintea preotului profanator, care, către seară, când învăţătorul N. DConstantinescu se înapoia spre sat, l-a pândit în dosul gardului bisericii, trăgând asupră-i un foc de revolver şi rănindu-l grav. Săteanul Marin St. Cajută a dat primele ajutoare învăţătorului rănit şi a văzut pe preot cum fugea, ascunzându-se în casă. IARAŞI TOLERANTA EPISCOPIEI Prin diferiţi interpuşi, preotul criminal a intervenit pe lângă victima sa ca să-şi retragă pretenţiile, făgâduindu-i bani şi ameninţându-l apoi când a văzut că nu primeşte târgul acesta murdar Se laudă că prin bani — fiind bogat el şi familia—va scăpa ? Deocamdată, pe această cale, rugăm pe prea Sfinţitul Episcop Vartolomeu să-şi îndrepte grija asupra păstoriţilor săi din comuna Tencănău, de sufletele cărora nu ne îndoim că duce grije, şi să le redea liniştea sufletească, alungându-le din altar pe acela de pe mâinile căruia picură sânge omenesc. ŞT. SODttU Din Viethis de Munte Sâmbătă 27 Iulie, a avut loc la Vălenii de Munte în sala cantinei Universităţii populare ,,N- Iorga” convocarea asociaţiei doamnelor preotese din protopopiatul Vălenii de Munte, pentru constituirea comitetului de conducere al asociaţiei cercului Văleni. A luat parte d-na Eufrosina Pr. N. Popescu, preşedinta asociaţiei generale a preoteselor române ortodoxe din întreaga ţară, cum şi un însemnat număr de preoţi în frunte cu părintele protopop D. D Ştefănescu. După mai multe discuţiuni, la care au luat cuvântul d-na Eufrosina Popescu şi protopopul D- D Ştefănescu, s-a ales următorul comitet de conducere : preşedintă dna Viorica protopop Ştefănescu; casieră d-na Elena pr. Penescu şi secretară d-na Elena pr. Vlăiculescu. A urmat o masă comună, servită de cantina Universităţii populare, condusă de vrednica d-dă Eufrosina Popescu. Automobil atacat de bandiţi BACAU, 30. Autorităţile locale au fost înştiinţate cu automobilul in care segăsea si un ■ d. colonel farmacist din corn. Odobeşti, a fost atacat de 20 bandiţi, ascunşi pe Şoseaua de lângă Oneşti. Pasagerii au fost maltrataţi şi devalizaţi de tot ce aveau asupra lor. „Curentul“ la Ploeşti AGRICOLE. In vederea lucrărilor de însămânţare a grâului în toamnă, Camera de agricultură a judeţului nostru a hotărât să înceapă o ofensivă pentru sporirea producţiei. In acest scop consiliul de administraţie al camerei a hotărât să cumpere treizeci maşini semănători în rânduri, treizeci trioare, douăzeci vânturătoare şi un tractor care se vor pune la dispoziţia centrelor agricole mai importante din judeţ. Tractorul se va întrebuinţa şi pentru desfundarea islazurilor comunale in scopul însămânţării lor cu plante furajere. Toate aceste maşini, vorfi aduse de urgenţă. V. Camera va mai procura plugarilor sămânţa de grâu selecţionată iar secţia zootechnică a ei a adus opt tauri de rasă Algau pentru reproducţiei — ............... ÎMPOTRIVA IMPORTULUI GRÂULUI — Camera de agricultură a primit de la agricultorii din judeţ un protest în contra dispoziţii guvernului de a se permite importul grâului din Iugoslavia şi Ungaria care are de efect concurenţa grâului nostru şi slăbirea preţului. Camera de agricultură a decis să intervină la Uniunea camenilor din Bucureşti pentru a se prohibi acest import. CASIER DAT JUDECAŢII. Mai mulţi membri ai asociaţiei improprietăriţilor urbani au reclamat parchetului pe fostul casier al societăţii d. Al.Peteu învinuindu-l că a comis nereguli pe timpul cât a funcţionat casier. Parchetul a deschis acţiune publică pentru abuz de încredere împotriva d-lui Peteu repartizând-o la secţia I-a, a tribunalului . RELIGIOASE. — Duminică dimineaţa cu o deosebită solemnitate s’a pus temelia casei parohiale a bisericii Sf. Athanase. Iniţiativa construirei acestei case a fost luată de sf. sa pr. Mitroiu. După oficierea unui serviciu religios, sf- sa’protoereuPC. M. Pe-tre a arătat importanţa credinţei creştine relevând - totodată - munca depusă de preotul Mitroiu înparohia sa. Din partea enoriaşilor au vorbit d-nii Panaitescu şi Nicolae Tudor, seria cuvântărilor a încheiat-o d. Costică Brezeanu CONVOCARE. Noul consiliu al Camerei de comerţ şi industrie va ţine şedinţă Vineri 2 August, orele 3 p. m. DIVERSE — Orice anunţuri de reclamă şi publicitate pentru ziarul „Curentul“ se primesc la depozitul de ziare Dragu şi Constantinescu (Mosgoavă) din Piaţa Unirei. T. M. De la Universitatea din Văleni Regionalismul cultural Conferinţa d-lui N. Batzaria In ciclul de conferinţe anunţate, d. N. Batzaria a vorbit despre Regionalismul cultural. Regionalismul e privit ca ceva deosebit de primejdios, ceva de care nici nu trebue măcar să pomenim. Şi ca să se combată acest presupus rău se dau exemple streine care însă nu se potrivesc de loc de ţara noastră. Spre exemplu se vorbeşte de Franţa că ar fi o ţară lipsită de regionalism. Dar Franţa este o creaţie a regilor ei, este creiata de sus in jos pe când cu România este cu totul altceva ea fiind creiată de jos în sus. In Franţa dacă limba literară este cea franceză iar nu cea provensală cauza este numai că nordici au fost mai puternici şi au cucerit sudul. La noi se pretinde că limba literară este cea din Muntenia. In realitate nu se poate întrebuinţa nici limba dialectică moldovenească, dar nici cea muntenească ci ambele combinate. Multă vreme Franţa a fost despărţită în două categorii de locuitorii cari pronunţau cuvântul „da” unii într’un fel, alţii într’altul. Totuşi limba franceză dela sud a ajuns la o desvoltare foarte mare. Limba provensală a păstrat forma latină ■ întreagă, pe când limba franceză nordică a prescurtat-o. O altă particularitate a ei este aceea că se afirmă că ar avea influenţe greceşti,." . Acelaş lucru se spune despre Macedoneni cari pronunţă pe cont. Tot astfel se întâmplă şi cu limba franceză provensală- CUM S’A DES VOLTAT LIMBA PROVENSALA La sfârşitul veacului XIII-lea Franţa de sud a fost ocupată de cea de nord până în veacul XIX-lea, când încep încercările de prevenire. Această revenire se datoreşte lui Fr. Mistral, un provensal care ar fi meritat a figura alături de marii poeţi ai lumii, dacă nu s’ar fi mărginit a scrie numai în limba provensală. Pe la 1857, poeţii se unesc, punând bazele unei societăţi pentru reînvierea Provencei societate numită ,,Felibri“.. Această societate nu s’a mărginit numai la atât c şi mai mult. Dorea o unire spirituală a tuturor popoarelor latine. Astfel au luat naştere acele „jocuri florale” la care luau parte toţi poeţii ţărilor latine. La unul din aceste jocuri florale un mare poet şi om politic Qurantana trimite lui Mistral o scrisoare prin care pune la dispoziţie un premiu, pentru organizarea unui concurs pentru cel mai frumos cântec latin. Cu această ocazie (1878) societatea poeţilor hotărăşte să organizeze jocuri florale cu manifestaţii populare. La acest concurs a fost invitată pentru prima dată şi România. Este foarte important acest lucru, prin faptul că până atunci România nu era considerată drept un popor latin. In urma războiului de la Plevna (1877) biruinţa noastră a avut răsunet peste hotare şi întreg Occidentul ocupându-se de origina noastră au recunoscut că facem parte din ginta latină. România a fost reprezentată de Vasile Alecsandri care avea pe atunci 57 ani. Au participat poeţi din toate ţările latine. A luat parte chiar şi Mistral. * Poezia lui V. Alecsandri a fost socotită cea mai frumoasă şi astfel a fost premiată cu marele premiu oferit de poetul catalan. La acest concurs Mistral, Quintana şi Alecsandri au ţinut discursuri înflăcărate subliniind necesitatea unui front unic al latinităţii. Iată câteva din aspectele regionalismului cultural dealungul veacurilor. CPAN. 1 Ud oaspe străin vizitează cooperativele din Muscel CÂMPULUNG, 28. Zilele acestea judeţul nostru a avut cinstea să primească vizita d-lui dr. Fouquet şeful serviciului cooperaţiei internaţionale din Geneva. D-sa a venit în Muscel pentru a vizita cooperativele judeţului. In călătoria sa prin ţară d. Fauquet este însoţit de d-nii Bulandra, Enescu şi Vlăsceanu, de la oficiul cooperaţiei române. VIZITELE D-l dr. Fauquet a ţinut să viziteze, in primul rând, cooperativa forestieră „Râul Târgului” din localitate una din cele mai mari cooperative din ţară. Aici a fost întâmpinat de plenul consiliului de administraţie şi tot personalul technic şi administrativ, în frunte cu d. Ioan N. Lazea Dumitrescu vicepreşedintele cooperativei locale. După ce a vizitat amănunţit toate instalaţiunile: joagăre, mori, ateliere de construcţii şi reparaţii, remize etc., d. dr. Fauquet s’a interesat de operaţiunile ce face această cooperativă. D-sa a rămas pe deplin încântat de modul cum este condusă şi de excelentele rezultate obţinute până în prezent, de această minunată cooperativă. A fost vădit surprins că această instituţie a reuşit să rezolve problema schimbului produselor muncitorilor de la şes, prin sucursala din Alexandria unde se oferă lemn brut şi fasonat in schimbul cerealelor. A fost deasemenea profund impresionat de importantele fonduri culturale şi filantropice pe care cooperativa le distribuie anual. Numai până în prezent, peste două milioane şi jumătate s’au acordat bisericii din Lereşti, şcolilor din Voineşti, Lereşti, V. Mare, Vişoi şi ateneului popular care se va construi în curând în Voineşti, în afară de ajutoarele date lucrătorilor, funcţionarilor, studenţilor, oamenilor nevoiaşi etc. IN COMUNA LEREŞTI După masa dată la restaurantul „Carpaţi”, d. dr. Fouquet a voit să viziteze instituţiile culturale la construirea cărora cooperativa a contribuit în cea mai mare măsură, transportându-se la Lereşti. A mai vizitat şcolile şi locul unde se va clădi ateneul popular din Voineşti, înainte de a părăsi această cooperativă d. dr. Fauquet a felicitat pe d. Ioan N. Lazea Dumitrescu şi conducătorii cooperativei, pentru minunata organizaţie a muncii şi capitalului, cât şi pentru opera culturală și filantropică întreprinsă. SPRE RUCAR ȘI SIBIU Seara oaspeţii au pornit la Rucar,unde au vizitat cooperativele locale, apoi s’au îndreptat prin Bran spre Sibiu. : . :