Curentul, septembrie 1929 (Anul 2, nr. 582-611)
1929-09-01 / nr. 582
Isiminkă I SeptembrieJ^^ggg^ Importanţa economică a porturilor dunărene Cu prilejul târgului de mostre din Bratislava FRAGA, (Ceps) — In Cehoslovacia, Dunărea câştigă o importanţă tot mai mare, ca drum al exportului şi importului, care uneşte Cehoslovacia cu România şi Iugoslavia, cu Marea Neagră şi Orientul apropiat. Importanţa porturilor dunărene creşte din an in an şi aceasta atât în ce priveşte exportul, cât şi importul. Pe Dunare se transportă mari cantități de produse economico-agricole ale statelor agricole şi se desvoltă tot mai mult transportul de produse industriale spre statele balcanice şi Orientul apropiat. Chestiunea desvoltării transportului dunărean va forma obiectul unei atenţii speciale cu prilejul Târgului de mostre din Bratislava, care s-a deschis zilele acestea. Este necesar a se observa că importul de cereale prin porturile dunărene a înregistrat oscilaţii considerabile în urma recoltelor neproporţionate. In schimb exportul produselor industriale din Cehoslovacia prezintă o tendinţă de continuă creştere, calea dunăreană prezentând o importanţă tot mai mare în comerţul extern cehoslovac Aceste fapte se evidenţiază în următoarele cifre: In timp ce în 1927 s’au importat prin Bratislava mărfuri în valoare de 600 milioane cor. ceh, s’au importat în 1928 prin acest port mărfuri numai în valoare de 544,7 mii cor. Această descreştere a importului se datorează recoltei insuficiente din Iugoslavia și România. Exportul prin Bratislava în 1927 s-a cifrat la 650 milioane corceh, în 1928 la 706 mii cor. ceh. Cehoslovacia a exportat în special mașini, textile, sticlă, etc In anul acesta rulementul portului Bratislava este mult mai mare decât cei din anul trecut şi chiar de Cel din anul 1927. Importanţa porturilor dunărene de pe teritoriul cehoslovac pentru această ţară se ilustrează prin următoarele cifre. Pe când înainte de răz or - 11 111 11 boi rulementul general al porturilor dunărene de pe teritoriul cehoslovac s’a cifrat la 70.000 tone anual, în 1927 acest rulement s’a cifrat la 1-244-380 tone, iar în 1928 la 1.255.000 tone în valoare de peste un miliard şi jum. cor. cehe. O mare importanţă poate avea pentru desvoltarea transportului dunărean şi reînoirea relaţiilor comerciale cu sudul Rusiei. Piaacerea eior Galati GALATI, 30 — Plaja ceraalelor se prezintă calmă- Pretrile sunt: Orzul de la lei 41—42000 vag- Ovăzul lei 33 000 vag- Grâul li 66.000 vag. Secară lei 46000 vag. Fasolea lei 88.000 vag- Fructele de răpită lei 37 000 vag. Sămânță de bostan lei 200.000 vag. la Piaţa cerealelor la Brăila Sunt lei BRALA 3b. — Oarzele staţionare şi cotează: Orz de 62—64 Cu 3 la sută 41 SAP AlVI Orz de 66^68 lei 42-250—43-000 Orz de 66 jum. Cu 2 la sută lei 45.000 bord. Ovăz de 45 cu 5 la sută lei 32.000 1. d. Ovăz de 45 jum. Cu 3 la sută lei 34-250 bord.-Fasole de Dunăre cu 10 la sută lei 95.000 bordo- Fasole de Ialomiţa lei 95.000 1. p. lei 96.500—98.000 1. p. Fasole de Ialomiţa lei 95.000 1 p. Fasolea a câştigat fată de pretul de ori 2000 Iei la vag. In obor au sosit: 900 care orz cu 4.10—4.20 lei. 4 care grăut cu 6.80 lei- 26 care mei cu 3-20—3.60 lei. 6 care ovăz cu 4.00 lei. 2 care porumb cu 6.10 lei Punerea în valoare a băilor Statului Lucrările ce se fexeeistă în deltă O- ing- I. Vidraşcu, administratorul general al Pescăriilor Sta nîui, s’a înapoiat dela Constanţa şi din Delta Dunărei unde conduce personal, după planurile întocmite de dea, lucrările de punere în valoare a Bălţilor Sta.nîui. D-sa comunică următoarele în ce priveşte problema pescuitului: După lucrările care s au început, pescuitul în apele Sta.nîui va fi organizat chiar din a doua jumătate a Ionei SeptembrieAnul acesta s’a simţit o mare lipsă de peşte, datorită lipsei de organizare a cherhanalelor, lipsei de unelte de pescuit, cât şi nefuncţionalei frigoriferului de la Galaţi- Graţie măsurilor luate, încă din luna viitoare, pieţele publice vor fi din nou alimentate cu Peşte- Intre lucrările ce se execută este şi aceea de la lacul Sirca pentru prinderea chelarilor. Se fac mari lucrări de canale în deltă, pentru punerea in valoare a bălţilor din insula Sf. Gheorghe şi Dianel Raportul de lucrări al d-luî inginer Vidraşcu în această chestiune a fost aprobat de Consiliul superior al pescăriilor, punându-se la dispoziţia şi toate fondurile necesare. Lucrările au început, şi ele sunt menite să sporească producţia de peşte de la 20 la 40 milioane legr, pe an. Aceste lucrări de la Hârşova şi până la mare ar costa 170 milioane pe an. Ele ar produce în schimb un venit de 300 milioane lei anual. Guvernul a pus la dispoziţia Administraţiilor pescăriilor suma de 100 milioane lei pentru lucrările in legătiră cu pescuitul -ii 19 milioane lei pentru îndiguire. Proiectul de regulament al legii pentru organizarea cooperaţiei, alcătuit de d. ministru al muncii şi cooperaţiei I. Răducanu, — admis de către Consiliul General al Cooperaţiei în ultima sa şedinţă, a fost aprobat de consiliul de miniştri-in şedinţă de en, — urmând să fie înaintat consiliului superior legislativ. Regulamentul acesta desăvârşeşte noua bază legală a cooperaţiei române asigurându-i posibilitatea unei desvoltări conforme principiilor adevăratei cooperaţii. P D. ministru al muncii Ion Răducanu pleacă în Ardeal pentru a ***** inspecta federalele şi cooperativele principaledin acea regiune. In ziua de 2 Septembrie d-sa va prezida o consfătuire cooperatistă la care vor lua parte reprezentanţii federalelor din Ardeal şi Banat, precunm şi organele de control şipropagandă ale Oficiului Naţional al Cooperaţiei. Se vor discuta măsurile de luat pentru desăvârşita aplicare a legii pentru organizarea cooperaţiei. — Duminică 1 Septembrie are loc în Blaj şedinţa de constituire' a cercului cultural'' cooperatist,' la care vor lua parte delegaţii cooperativelor din acea regiune’ .... "L . ILJi.'J..J'JJ__■■-'.Jg» De la oficiul naţional al cooperaţiei române CUBCN10t Viaţa economică O problemă alimentară de primul ordin Producţiunea de legume şi fructe. Industria Uzarea lor. Fabriceieste conserve compoturi etc. şi publicul consumator Cultura legumelor şi a arborilor fructiferi a ocupat întotdeauna in ţara noastă, un loc de frunte, în special la micul producător, care se pretează mai bine unor astfel de ocupaţiuni. Rentabilitatea acestor două ramuri de producţiune este din cele mai superioare atât ca vânzare di-' rectă a produselor ..crude* *’, cât şi fabricate sub forma de conserve, compoturi, marinclade, etc Totuşi preţurile, cu care aceste articole ajung, pe piaţa de consumaţie, fie sub forma ,,crudă“, dar mai ales sub forma preparată, este atât de ridicat, faţă de costul materialului brut şi cheltuielior de fabricaţie încât publicul consumator este în permanenţă speculat, de astfel de articole de prima necesitate. Nu se poate invoca, aci lipsa materialului de fabricaţie, întrucât astăzi în ţară avem o producţie de legume şi de fructe, din cele mai frumoase, după cum nu se, pot invoca nici preţurile, pentru că fabricaţia fie sub forma de conserve, fie sub forma de compoturi, se execută toamna, când legumele şi fructele se obţin cu preţurile scăzute de ,,en gros“. Cât priveşte cheltuielele de fabricaţiune, după cum ✓om vedea, sunt prea puţin complicate sau exagerate, pentru a justifica preţurile de astăzi. Ne propunem, ca într’o serie de articole, să studiem această chestiune, atât de importantă, atât pentru producătorul agricol, cât și pentru publicul consumator. Vom vedea, dacă produsele de când pleacă din ferma producătorului și până ajung sub forma fabricată publicului consumator, pot fi grevate de cheltuieli atât de ridicate, care să justifice preţurile „Curente“ ale marilor sau micilor fabrici de conserve, compoturi şi alte produse fabricate de acest fel PRODUSE INDIGENE ŞI IMPORTATE La un■ moment dat, piaţa noastră a fost invadată de produse similare, de provenienţă, din ţări streine, până şi din California. Oricât de reduse, ar fi cheltuielele de producţie din acele ţări, totuşi faţă de cheltuielele de transport, ambalaj, vamă, ridico etc., vom studia, cum se pot totuşi vinde pe piaţă cu preţurile actuale, având în vedere şi calitatea lor atât de superioară. Industrializarea fructelor şi a legumelor face parte din mirele program al industrializare! produselor agricole, cu care chestiune ziarul nostru s’a ocupat pe larg. Considerăm şi astăzi, că prin industrializarea produselor agricole, de orișice fel se face un pas important înainte spre raţionalizarea şi mai ales ridicarea venitului net, faţă de cheltuielele de productiune din ce in ce mai ridicate INTRE PRODUCĂTOR, FABRICANT SI PUBLICUL CONSUMATOR Pentru o mai bună cunoaştere a chestiunei acesteia, vom grupa studiul de faţă în mai multe articole şi anume: a) Productiunea generală a legumelor şi arborilor fructiferi din România. Cheltuielele de productions şi rentabilitatea, fată de celelalte culturi agricole. Necesitatea selecţionărei sortelor şi a introducerei culturilor fortate ponta producerea ,trufandalelor“. b) Sistemul de desfacere al produselor legumicole şi pomicole şi piaţa de astăzi. c) Modalitatea de aprovizionare cu produsele fabricate, a instituţiunilor de stat: armată, spitale, internate etcd) Industria conservelor şi compoturilor în stadiul actual din ţară. Cheltuielile de producţie şi preţul de desfacere, faţă de materialul brut agricol. e) Politică financiară şi vamală, de import şi export a acestor produse. Este cert astăzi că sute de mii de producători, îşi câştigă existenţa de pe urma legumiculturei şi pomiculturei, după cum tot atât de adevărat este că publicul consumator, duce o lipsă mare sau plăteşte preţuri exorbitante pentru aceste produse. Alimentarea în timpul verei, cu produse brute şi alimentarea în timpul iernei cu produse fabricate (conserve, compoturi etc.), este o problemă de primul ordin şi socială şi economică, şi de aceea îi vom da cea mai mare atenţiune, adăugând la aceasta şi alimentarea armatei şi celorlalte instituţii de stat, care prezintă o aceaşi importanţă. Vom arăta în fine şi car© ar fi rostul Cooperaţiunei in această industrializare, prin înfiinţarea Cooperativelor de fabricaţie, compuse din chiar producători, cu ajutorul creditului statului- Ion Scutaru Se pregăteşte o nouă grevă generală pe falea-Jiulm VULCAN — De câteva zile printre muncitorii Văii-Jiului domneşte o mare agitaţie, conducătorii comuniştilor fac o întinsă propagandă printre muncitori, pentru a-i determina să declare grevă generală Motivul acestei greve, ar fi o protestare contra condamnării comuniştilor arestaţi cu ocazia înmormântării comunistrului de la Timişoara. D-l căpitan Ionescu de acord cu celelalte autorităţi locale au luat întinse măsuri pentru prevenirea unor nouă tulburări a liniştei locale. BBgBBgBmBaaSBK3WSKSWM » De la camera de comerţ şi industrie înscrierile şi reînscrierile la Şcoala Superioară de comerţ a Camerii din Bucureşti încep la 1 Septembrie şi se fac în fiecare dimineaţă 10—12 la Şcoala din str- Argeş 7 (Moşilor), până la 10 Septembrie. Se primesc eleve care au absolvit 3 clase liceale (noul program), vechile absolvente cu 4 clase (vechiul program) şi absolventele Şcoalelor elementare şi practice de comerţ care vor trece examenul de diferenţă-Corigentele la Şcoala Superioara de comerţ (Argeş 7) se ţin de la 2-6 Septembrie, iar examenele de diferenţă între 12-15 * întrucât la această şcoală se plătesc taxe, Şcoala acordă patru bursa elevelor sărace Şi meritoase. Examenul pentru aceste patru burse se va da In ziua de 14 Septembrie la Şcoala din str. Argeş 7 Examentul constă în probe orale Şi scrise din matematici şi limba română (programa cursului inferior)* Inscrierle Şi reînscrierile la Şcoli-1-«-iu-fice deV-cri ale Camerei din Bucureşti, încep în ziua de 1 Sept. (4-7 p. m ) la Secretariatul fiecărei şcoli. , D-na Florica Brăneanu, profesoară titulară, a fost numită directoare a Şcoalei superioare de comerţ a Camerei din Bucureşti-Camera de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti, aduce la cunoştinţa comercianţilor şi industriaşilor din circumscripţia sa, ca, de urgenţă, sâ se conformeze dispoziţiunilor din lege asupra înscrierii firmelor, art. 3 şi anume : „Nici un comerciant nu se va putea folosi de emblema aleasa pentru tablă, afişe, prospecte, reclame, corespondenţă, etc , dacă nu o va însoţi de numele şi pronumele său, cari vor trebui să fie scrise în întregime —alăturea, deasupra sau dedesubtul emblemei — în mod vizibil şi citat-Societăţile în nume colectiv şi, care în comanda, vor însoţi emblema aleasă de,„Urma,lor ,socială’’.,,iar cele anonime şi cooperative de această indicaţiune Comercianţii cari exercită comerţul de bancă şi societăţile în nume colectiv sau în comandită al căror obiect este acest comerţ, nu pot avea emblemă Cei ce nu se conformează acestor dispozîțîuni, voi suferi rigorile legii. Leni Bursa BUCUREȘTI, 30 August PARIS 15.15 ZUKICK 3.08. VLONDRA 817 Banca Blank 1150 Banca Naţională JOCGO, 10050 Cred Minier 520, 30, 35, 50 Petrol Block 280. Steaua Română 1150-I. R. D. P. 230. Postav. Buhuşi 400. Antrepozitele frigoriere 520 Scrisiune Aris. Iaşi 47 DEVIZE Paris 6.59 . Londra 813.50 New York 103,09 Belgia 23,42 Italia 8,81 Elveţia 32,42 4 Fraga 4,98% Sch austriaci 23,72 M Berlin 40,12 Pengő 29,39 Pl. olandezi 67.50 SCHIMBUL IN STRAINATATI PARIS (Închidere) BUCURESTI 1515 Londra 123. 49 New-York 2536 Germania 66, 50 Belgia 3555 Italia 133.80 Praga necotat Serbia necotat Elveţia 4SI-75 Olanda 1024.50 ZURICH(închiderea) BUCUREŞTI 87 New-York 4.84 Paris 123 30 Bruxelles 34 37 20 Italia 92.70 Elveţia 25.19 30 Olanda 1209 58 Praga 163 72 Germania 20.3S 10 Viena 34.43 Budapesta 27 79 Belgrad 27« Suedia 1810 începe de acum semănatul de toamnă! Şi e bine să nu întârziaţi , ca să daţi timp rădăcinii să se lege zdravăn de pământ, să nu prindă crudă gerul iernei. Îngheţul prăpădeşte mai repede semănătura proaspătă, decât pe cea crescută şi înfrăţită. Veţi arunca în cele 3 milioane de ha., de grâu (cât se seamănă pe an, deobicei, în ţara noastră) vr’o 60.000 de vagoane de sămânţă. Şi alte vr'o 1800 vagoane de sămânţa de orz de toamnă pe vre-o 110.000 hectare. Noroc buni Dar şi minte înţeleaptă ! Căci multa risipă — multă pagubă şi multă■ trudă zadarnică aduce pen im plugar lipsa de înţelepciune — mai ales in momentul când asvârle sămânţa in pământ. Să vedem ce se întâmplă cu grâul — casă vorbim numai de el acuma. — dacă-1 semănăm aşa cum îl luăm din arie. ^ Mai întâi risipim pe degeaba vreo 12.000 de vagoane (care costă bani), numai prin faptul că semănăm cu mâna in loc să semănăm cu maşina. Semănatul cu maşina economseşte cară a cincea parte din sămânţă. Ea seamănă numai ce trebuie — lui ici des şi colo rar. .— şi nu rămâne nimic pe deasupra neingropat să usuce soarele sau să mănânce păsările. Apoi maşina îl seamănă la aceiaşi adâncime de răsare totodată. Soarele pătrunde mai lesne şi paiul se coace mai repede, de nu cade aşa uşor la vânt. Iar curăţitul de plămidă şi de bite buruieni, se face cu multă înlesnire. CUM SA SE FACA SEMĂNATUL Dar paguba cea mare nu vine din felii cum semănăm, ci din felul seminţei pe care o semănăm-Credeţi dvs, că semănăm 60000 de vagoane de grâu, din care iese firul bob la bob ? Cel puţin 3000 de vagoane sunt: neghină, măzâriche, plămidă, şi tot felul de burueni, dacă sâmâna se pune necurăţită în pământ, pentru că la noi nu e răspândit; obiceiul de a sa da la vânturătoare şi la tinori sămânţa — ci o seamănă românul cu totul, aşa cum a adunat-o din alte Nu cresc oare destule bălării în ţară fără sâ te semene nimeni? Mai trebuie şi adunate şi semănate pe Urma pîngului ? Să reai muncim ? Să ne murdărim cu ele, de buna noastră voie, marfa curată ? Să mergem mai departe cu socoteala. în cele 60 000 de vagoane de sămânţă — aşa cum ar ieşi din arie, la noi — sunt pe puţin alte 10080— 15000 de vagoane de secară, de orz, şi de ovăz- Bună e şi secara — dar de ce s- o amesteci cu grâul ? La Obor se vinde grâul - grâu, şi secera-secară- Iar pe pieţile străine. — aşa ceva (amestecătură) nu se cumpără De ce să ne batem joc de marfă ? Apoi mai sunt alte vreo 1500 de vagoane de boabe de grâu care nu încolţesc: ori că sunt seci, ori sunt sfărâmate! De ca să le aruncăm ia vani ? De ce să nu Ie oprim ca să le măcinăm ori să hrănim animalele ? Şi în sfârşit, ceea ce rămâne—grâu adevărat ce soi de grâu e ? E neam bun ? E ds neam prost ? Pentru căi ,.ce semănăm, aceea răsare1’, „Neam bun de oameni". — ..Neam bun de vite'* — aşa e cu toate, aşa e şi cu sămânţa ds £'‘âa : „neam bun” şi ..neam presî ! 60.100 de vagoane de sămânţă de grâu de neam prost — pot da ţării întun an bun, pe cele 3 milioane ha, cel mult 270 000 vagoane (cam 900 kgra ha ). Numai 45.010 de vagoane de sămânţă de grâu de mran bun, pot da pe aceiaşi întindere, în acelaş an, cu acelaşi ploi, cu aceiaş muncă, cu aceiaşi puşgari, aproape cu 109 000 de vagoane mai mult. Ş încă de ce calitate, şi de ce preţ! Eu am făcut socoteala numai la grâu! Aşa e şi cu ceilalte-Şi mai ales cu orzul ! Nu este cereală mai plină de amestecături ca orzul românesc-Mergea vorba acum câţiva ani că hamalii din portul Hamburg, n’au voit să descarce orzul românesc din vapoare pentru că înăbuşă praful Şi murdăriile cu care era amestecat. Eu nu cred — dar mă doare Inima că se poate vorbi aşa ceva de ţara mea. Iată marea însemnătate a seminţelor curate şi de soluri alese! Singura, alegerea seminţei, sporeşte producţia cu 30 la sută. Şi-l ridică Preţul poate cu alte 20 la sută Da aceea în străinătate—este luptâ şi întrecere mare intre învăţaţii agriculturii, cum să producă sămânţa, de soiuri alese, care să dea şi mult şi bun. SELECŢIONAREA SEMINŢELOR Dintr’o holdă de milioane de spice de grâu (luăm grâul ca pildă, dar aşa se face cu toate plante mai însemnate) se aleg numai câteva sute de spice , cele mai pline şi cele mai frumoase. Fiecare spic se seamănă pe bucăţica lui de pământ, alături de altă bucăţică semănată cu un spic de rând, (se zice „martor”), ca să se vadă deosebirea La sfârşitul anului, se vede ce a ieşit din fiecare spic. Se opresc — din cele câteva sute de parcele, — numai câteva care au dat roade mai frumoase şi care au ţinut piept mai bine la ger, la secetă, la rugină, la cădere, la scuturare, — apoi care au bobul mai bogat, mai greu, mai frumos. Pentru anul viitor se pun la semănat numai cele 3—4 parcele cari au eşit în frunte. Se urmăresc şi în anul al doilea şi al treilea — până când din toate rămâne una — două care se trage, fiecare, din spicul de cel mai bun sol (linie). Aceste seminţe se chiamă „selecţionate”. Şi selecţionarea se urmăreşte pe fel şi fel de căi şi prin fel şi fel de mijloace-Astfel de seminţe selecţionate, nu se răspândesc însă în cotnari până când nu se fac,e o nouă proba: în ce colturi de ţară le merge tot aşa de bine, ca acolo unde s’au prăşit. Pentrucă s’a făcut dovada că sămânţa bună în satul meu de munte,unde am umezeală şi adăpost) nu e tot aşa de bună şi în satul d-tale aşezat în Bărăgan unde e vânt, şi secetă şi ger. Prin Câmpurile de experienţă” — ani de zile, se urmăreşte: în ce colţuri de ţară îi prieşte fiecărui soi de sămânţă aleasă ? Şi numai după aceea, se dă la marea înmulţire ca să cumpere numai plugarii din acele părţi. Câte 10—-15 ani ţin astfel de încercări. Şi producţia e sporită numai prin calitatea seminţei cu 30 la sută. JERTFELE FĂCUTE DE STAT Astfel de încercări, de câţiva ani se fac şi la noi — la şcolile înalte de agricultură, la câteva din fermele Statului şi la 4 particulari (Soc- Sămânţa, d-nii : Cipăianu, Konopi, Ştefani). Acum Statul a pus dintr-un fond de 500 de milioane pe care îl are anume pentru sporirea producţiunii agriculturii vreo 70 milioane iei pentru desăvârşirea acestor lucrări. Apoi Statul a luat măsuri, ca nici un bob din acea sămânţă „selecţionată" din aceste ferme să nu mai meargă la măcinat, ci să intre toată în pământ S’a dat poruncă să fie dată la plugari, pe schimb cu d’a tor. kgr. pe kgr. Diferenţa de preţ o plăteşte Statul cu alte vr'o câteva zeci de milioane da lei Statul a mai luat măsura să cumpere maşini de curăţit cereale (curăţitoare, trioare şi vânturătoare). Ele se dau la cooperative şi Camerele Agricole şi se plătesc în 70 lei suta (25 lei la sută) şi plăteşte Statul, şi încă pe datorie, în doi până la trei ani cu dobânzi de nimic. Vă spun acestea ca sâ vedeţi oe jertfe face Statul. Şi încă e puţin Când va putea, va face mai arip — căci ele se răsplătesc din sporul de producţie, din care vine şi Statului partea lui de venit. Dar pentru că ţinta să fie atinsa, se cere şi ajutorul minţii Dvs, frat, plugari. De aceea, ascultaţi şi înţelegeţi: Când auziţi, de seminţe de soi bun , alergaţi după ele. Fermele au poruncă să dea toată sămânţa începând cu plugarii întovărăşiţi în cooperative agricole, iar a, acolo unde dacă nu se poate altfel se vor da şi la plugarii in parte cu cei cari îşi pregătesc mai cuminte pământul de semănat. Cum nu avem insă, dă cât 0 sută de vagoane sămânţă de soi ales de grâu (seminţe selecţionate) şi mai puţin de o sută de vagoane pentru orz (tot selecţionat) nădejdea cea mare pentru anul acesta şi alţi câţiva, este să curăţim sămânţa cea mai bună care se găseşte prin localitate, prin apropiere — prin părţile Gt . clima asemănătoare ~~ şi apoi, şi o semănăm după ce am crurâţit-o. Unde sunt curăţitoare (la ferme), alergaţi acolo. Intrun ceas e gata. Dacă pe aproape nu sunt curăţitoare daţi,o la trioare (cilindre). Tvioarele asvârl, departe murdăriile ! pământ, pietricele; daltă panic boabele pipernicite, buruienile miei, neghina, măzărichea, pălămida, apeir spărturile, secara şi Orzul — şi In sfârşit, alege, pe mărime, bob cu bob, tot ce rămâne gria curat. Acolo unde nu sunt trioare — daţi sămânţă măcar la vinturitoare. Pleava şi seminţele uşoare (buruieni, neghină) sunt alese de o parte iar boabele grele de altă parte. Să nu meragă în pământ decât bobul plin, greu şi bine copt, care încolţeşte şi are are în el hrană bogată, să poată hrăni colţul până când, se lipeşte de pământ ca apoi să sugă hrana de aci. Şi saramuraţi, sămânţa înainte de a o semăna — cu piatră vânătă, ori cu prafuri pe care le găsiţi la Camerile Agricole. Căci aşa se fereşte de boala tăciunelui şi a măturei, care se găseşte şi ea în sămânţa ei lipită de sămânţa grâului. Nu uitaţi o clipă. Ce semănaţi a Ceea culegeţi — şi că bălăriile trebuiesc stârpite,au nu semănate şi muncile !. MIHALACHE Ministrul Agriculturii A doua scrisoare către plugari a d-lui L Mihalache Plugari, semănaţi sămânţă aleasă! Ciorapii şi Tricotafeie „MONIGA” auîntrunit toate sufragiile mele fiind pe deplin satisfăcută de frumuseţea şi durabilitatea lor. (ss) Miss Universe SINGURUL CIORAP DE MĂTASE APRECIAT DE „MISS UNIVERSE ESTE CIORAPUL „MONICA“ JUCDJUmJ) ^ J , _ ff . «fmxMKfe % MW" -Baroul Paris-Bucureşti Jara escală PE UN AVION CUMPĂRAT DE A. RP A. Cu un avion „BREGUET 19*’ din cele cumpărate de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei anul trecut, maiouri Burduloiu şi căpitanul laCobescu au executat rândul Bucureşti-Viena-Paris şi înapoi, Paris-Bucureşti fără escala pentru a câştiga Cupa „V. Bibescu“A. R. P. A. are satisfacţia că toate încercările mari ale aviaţii noastre se fac cu avioanele cumpărate din fondurile strânse în urma acţiunei de propagandă pe care o întreprinde şi ţine să împărtăşească tuturor membrilor şi donatorilor săi această satisfacţie- S-a făcut încă o dovadă că obolul public dat în folosul aviaţiei este cu multă precauţiune întrebuinţat ?i cetăţenii sunt rugaţi să aibă în vedere că orice ban dat prin A. R. PA şi filialele sale judeţene este bine administrat. Cidlul Mica Publicitate 1 leu cuvântul