Curentul, septembrie 1929 (Anul 2, nr. 582-611)

1929-09-01 / nr. 582

Isiminkă I SeptembrieJ^^ggg^ Importanţa economică a porturilor dunărene Cu prilejul târgului de mostre din Bratislava FRAGA, (Ceps)­ — In Cehoslo­vacia, Dunărea câştigă o impor­tanţă tot mai mare, ca drum al exportului şi importului, care u­­neşte Cehoslovacia cu România şi Iugoslavia, cu Marea Neagră şi Orientul apropiat. Importanţa por­turilor dunărene creşte din an in an şi aceasta atât în ce priveşte exportul, cât şi importul. Pe Du­nare se transportă mari cantități de produse economico-agricole ale statelor agricole şi se desvoltă tot mai mult transportul de produse industriale spre statele balcanice şi Orientul apropiat. Chestiunea desvoltării transportului dunărean va forma obiectul unei atenţii spe­ciale cu prilejul Târgului de mostre din Bratislava, care s-a deschis zilele acestea. Este necesar a se observa că im­portul de cereale prin porturile du­nărene a înregistrat oscilaţii con­siderabile în urma recoltelor ne­­proporţionate. In schimb exportul produselor industriale din Ceho­slovacia prezintă o tendinţă de continuă creştere, calea dunăreană prezentând o importanţă tot mai mare în comerţul extern cehoslo­vac­ Aceste fapte se evidenţiază în următoarele cifre: In timp ce în 1927 s’au importat prin Bratislava mărfuri în valoare de 600 milioane cor. ceh­, s’au im­portat în 1928 prin acest port măr­furi numai în valoare de 544,7 mii­ cor. Această descreştere a im­portului se datorează recoltei insu­ficiente din Iugoslavia și Româ­nia. Exportul prin Bratislava în 1927 s-a cifrat la 650 milioane cor­­ceh, în 1928 la 706 mii cor. ceh. Cehoslovacia a exportat în spe­cial mașini, textile, sticlă, etc­ In anul acesta rulementul portu­lui Bratislava este mult mai mare decât cei din anul trecut şi chiar de Cel din anul 1927. Importanţa porturilor dunărene de pe terito­riul cehoslovac pentru această ţară se ilustrează prin următoa­rele cifre. Pe când înainte de răz­­ or - 11 111 11 boi rulementul general al porturi­lor dunărene de pe teritoriul ceho­slovac s’a cifrat la 70.000 tone a­­nual, în 1927 acest rulement s’a ci­frat la 1-244-380 tone, iar în 1928 la 1.255.000 tone în valoare de peste un miliard şi jum. cor. cehe. O mare importanţă poate avea pentru desvoltarea transportului dunărean şi reînoirea relaţiilor co­merciale cu sudul Rusiei. Pia­acerea eior Galati GALATI, 30­ — Plaja cer­aalelor se prezintă calmă- Pretrile sunt: Orzul de la lei 41—42000 vag- Ovăzul lei 33 000 vag- Grâul li 66.000 vag. Secară lei 46000 vag. Fasolea lei 88.000 vag- Fructele de răpită lei 37­ 000 vag. Sămânță de bostan lei 200.000 vag. la Piaţa cerealelor la Brăila Sunt lei BRALA 3b. — Oarzele staţionare şi cotează: Orz de 62—64 Cu 3 la sută 41 SAP Al­­­­VI Orz de 66­^68 lei 42-250—43-000 Orz de 66 jum. Cu 2 la sută lei 45.000 bord. Ovăz de 45 cu 5 la sută lei 32.000 1. d. Ovăz de 45 jum. Cu 3 la sută lei 34-250 bord.-Fasole de Dunăre cu 10 la sută lei 95.000 bordo- Fasole de Ialomiţa lei 95.000 1. p. lei 96.500—98.000 1. p. Fasole de Ialomiţa lei 95.000 1­ p. Fasolea a câştigat fată de pre­tul de ori 2­000 Iei la vag. In obor au sosit: 900 care orz cu 4.10—4.20 lei. 4 care grăut cu 6.80 lei- 26 care mei cu 3-20—3.60 lei. 6 care ovăz cu 4.00 lei. 2 care porumb cu 6.10 lei­ Punerea în valoare a băilor Statului Lucrările ce se fexeeistă în deltă O- ing- I. Vidraşcu, administrato­rul general al Pescăriilor Sta­ nîui, s’a înapoiat dela Constanţa şi din Delta Dunărei­ unde conduce perso­nal, după planurile întocmite de d­ea, lucrările de punere în valoare a Bălţilor Sta.nîui. D-sa comunică următoarele în ce priveşte problema pescuitului: După lucrările care s au început, pescuitul în apele Sta.nîui va fi or­ganizat chiar din a doua jumătate a Ionei Septembrie­­Anul acesta s’a simţit o mare lipsă de peşte, datorită lipsei de organizare a cherhanalelor, lipsei de unelte de pescuit, cât şi ne­funcţionalei frigoriferului de la Ga­laţi- Graţie măsurilor luate, încă din luna viitoare, pieţele publice vor fi din nou alimentate cu Peşte- Intre lucrările ce se execută este şi aceea de la lacul Sirca pentru prinderea chelarilor. Se fac mari lucrări de ca­nale în deltă, pentru punerea in va­loare a bălţilor din insula Sf. Gheor­­gh­e şi Dianel Raportul de lucrări al d-luî ingi­ner Vidraşcu în această chestiune a fost aprobat de Consiliul superior al pescăriilor, punându-se la dispoziţia şi toate fondurile necesare. Lucrările au început, şi ele sunt menite să sporească producţia de peşte de la 20 la 40 milioane legr, pe an. Aceste lu­crări de la Hârşova şi până la mare ar costa 170 milioane pe an. Ele ar produce în schimb un venit de 300 milioane lei anual. Guvernul a pus la dispoziţia Administraţiilor pescă­riilor suma de 100 milioane lei pentru lucrările in legătiră cu pescuitul -ii 19 milioane lei pentru îndiguire. Proiectul de regulament al legii pentru organizarea cooperaţiei, al­cătuit de d. ministru al muncii şi cooperaţiei I. Răducanu, — admis de către Consiliul General al Coo­peraţiei în ultima sa şedinţă, a fost aprobat de consiliul de miniş­­tri-in şedinţă de en, — urmând să fie înaintat consiliului superior le­gislativ. Regulamentul acesta desăvârşe­şte noua bază legală a cooperaţiei române asigurându-i posibilitatea unei desvoltări confo­rme­­ principii­lor­ adevăratei cooperaţii. P D. ministru al muncii Ion Ră­ducanu pleacă în Ardeal pentru a ***** inspecta federalele şi cooperati­vele principale­­din acea regiune­. In ziua de 2 Septembrie d-sa va prezida o consfătuire coopera­tistă la care vor lua parte repre­zentanţii federalelor din Ardeal şi Banat, precunm şi organele de con­trol şi­­propagandă ale Oficiului Naţional al Cooperaţiei. Se vor discuta măsurile de luat pentru desăvârşita aplicare a legii pentru organizarea cooperaţiei. — Duminică 1 Septembrie are loc în­­ Blaj şedinţa de constituire' a cercului cultural'' cooperatist,' la care vor lua parte delegaţii coope­rativelor din acea regiune­’ .... "L . ILJi.'J..J'JJ__■■-'.Jg» De la oficiul naţional al cooperaţiei române CUBCN10t Viaţa economică O problemă alimentară de primul ordin Producţiunea de legume şi fructe. Industria Uzarea lor. Fabriceie­ste conserve compoturi etc. şi publicul consumator Cultura legumelor şi a arborilor fructiferi a ocupat întotdeauna in ţara noastă, un loc de frunte, în special la micul producător, care se pretează mai bine unor astfel de ocupaţiuni. Rentabilitatea acestor două ra­muri de producţiune este din cele mai superioare atât ca vânzare di-' rectă a produselor ..crude* *’, cât şi fabricate sub forma de conserve, compoturi, marinclade, etc­ Totuşi preţurile, cu care aceste articole ajung, pe piaţa de consu­maţie, fie sub forma ,,crudă“, dar mai ales sub forma preparată, este atât de ridicat, faţă de costul materialului brut şi cheltuielior de fabricaţie încât publicul con­sumator este în permanenţă spe­culat, de astfel de articole de pri­ma necesitate. Nu se poate invoca, aci lipsa materialului de­ fabricaţie, întru­cât astăzi în ţară avem o produc­ţie de legume şi de fructe, din cele mai frumoase, după cum nu se, pot invoca nici preţurile, pen­­tru că fabricaţia fie sub forma de conserve, fie sub forma de com­poturi, se execută toamna, când legumele şi fructele se obţin cu preţurile scăzute de ,,en gros“. Cât priveşte cheltuielele de fa­­bricaţiune, după cum ✓om vedea, sunt prea puţin complicate sau exagerate, pentru a justifica pre­ţurile de astăzi. Ne propunem, ca într’o serie de articole, să studiem această ches­­tiune, atât de importantă, atât pentru producătorul agricol, cât și pentru publicul consumator. Vom vedea, dacă produsele de când pleacă din ferma producătorului și până ajung sub forma fabri­cată publicului consumator, pot fi grevate de cheltuieli atât de ri­dicate, care să justifice preţurile „Curente“ ale marilor sau micilor fabrici de conserve, compoturi şi alte produse fabricate de acest fel­­ PRODUSE INDIGENE ŞI IMPOR­TATE­­ La un■ moment dat, piaţa noa­stră a fost invadată de produse similare, de provenienţă, din ţări streine, până şi din California. Ori­cât de reduse, ar fi cheltuie­­lele de producţie din acele ţări, totuşi faţă de cheltuielele de tran­sport, ambalaj, vamă, ridico etc., vom studia, cum se pot totuşi vinde pe piaţă cu preţurile actua­le, având în vedere şi calitatea lor atât de superioară. Industrializarea fructelor şi a le­gumelor face parte din mirele program al industrializare! pro­duselor agricole, cu care chestiu­ne ziarul nostru s’a ocupat pe larg. Considerăm şi astăzi, că prin industrializarea produselor agri­cole, de orișice fel se face un pas important înainte spre raţionali­zarea şi mai ales ridicarea venitu­lui net, faţă de cheltuielele de pro­­ductiune din ce in ce mai ridicate­ INTRE PRODUCĂTOR, FABRI­CANT SI PUBLICUL CONSUMATOR Pentru o mai bună cunoaştere a chestiunei acesteia, vom grupa studiul de faţă în mai multe ar­ticole şi anume: a) Productiunea generală a le­gumelor şi arborilor fructiferi din România. Cheltuielele de produc­tions şi rentabilitatea, fată de ce­lelalte culturi agricole. Necesita­tea selecţionărei sortelor şi a in­­troducerei culturilor fortate pon­ta producerea ,trufandalelor“. b) Sistemul de desfacere al pro­duselor legumicole şi pomicole şi piaţa de astăzi. c) Modalitatea de aprovizionare cu produsele fabricate, a institu­­ţiunilor de stat: armată, spitale, internate etc­d) Industria conservelor şi com­poturilor în stadiul actual din ţară. Cheltuielile de producţie şi preţul de desfacere, faţă de materialul brut agricol. e) Politică financiară şi vamală, de import şi export a acestor pro­duse. Este cert astăzi că sute de mii de producători, îşi câştigă exis­tenţa de pe urma legumiculturei şi pomiculturei, după cum tot atât de adevărat este că publicul con­sumator, duce o lipsă mare sau plăteşte preţuri exorbitante pen­tru aceste produse. Alimentarea în timpul verei, cu produse brute şi alimentarea în timpul iernei cu produse fabricate (conserve, compoturi etc.), este o problemă de primul ordin şi socia­lă şi economică, şi de aceea îi vom da cea mai mare atenţiune, adăugând la aceasta şi alimenta­rea armatei şi celorlalte instituţii de stat, care prezintă o aceaşi importanţă. Vom arăta în fine şi car© ar fi rostul Cooperaţiunei in această industrializare, prin înfiinţarea Cooperativelor de fabricaţie, com­puse din chiar producători, cu ajutorul creditului statului- Ion Scutaru Se pregăteşte o nouă grevă generală pe falea-Jiulm VULCAN­ — De câteva zile prin­tre muncitorii Văii-Jiului domneşte o mare agitaţie, conducătorii co­muniştilor fac o întinsă propa­gandă printre muncitori, pentru a-i determina să declare grevă gene­rală­ Motivul acestei greve, ar fi o protestare contra condamnării co­muniştilor arestaţi cu ocazia în­mormântării com­un­istrului de la Ti­mişoara. D-l căpitan Ionescu de acord cu celelalte autorităţi locale au luat întinse măsuri pentru prevenirea unor nouă tulburări a liniştei locale. BBgBBgBmBaaSBK3W­S­KSWM » De la camera de comerţ şi industrie înscrierile şi reînscrierile la Şcoa­la­ Superioară de comerţ a Camerii din Bucureşti încep la 1 Septembrie şi se fac în fiecare dimineaţă 10—12 la Şcoala din str- Argeş 7 (Moşilor), până la 10 Septembrie. Se primesc eleve care au absolvit 3 clase liceale (noul program), ve­chile absolvente cu 4 clase (vechiul program) şi absolventele Şcoalelor elementare şi practice de comerţ ca­re vor trece examenul de diferenţă-Corigentele la Şcoala Superioara de comerţ (Argeş 7) se ţin de la 2-6 Septembrie, iar examenele de dife­renţă între 12-15­ * întrucât la această şcoală se plă­tesc taxe, Şcoala acordă patru bursa elevelor sărace Şi meritoase. Examenul pentru aceste patru burse se va da In ziua de 14 Septem­brie la Şcoala din str. Argeş 7­ Examentul constă în probe orale Şi scrise din matematici şi limba ro­mână (programa cursului inferior)­* Inscrierle Şi reînscrierile la Şcoli-1-­­«-iu-fice de­­V-cri ale Camerei din Bucureşti, încep în ziua de 1 Sept. (4-7 p. m ) la Secretariatul fiecărei şcoli. , D-na Florica Brăneanu, profesoa­ră titulară, a fost numită directoare a Şcoalei superioare de comerţ a Ca­merei din Bucureşti-Camera de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti, aduce la cunoştinţa comercianţilor şi industriaşilor din circumscripţia sa, ca, de urgenţă, sâ se conformeze dispoziţiunilor din le­­­ge asupra înscrierii firmelor, art. 3 şi anume : „Nici un comerciant nu se va pu­tea folosi de emblema aleasa pentru tablă, afişe, prospecte, reclame, co­respondenţă, etc , dacă nu o va însoţi de numele şi pronumele său, cari vor trebui să fie scrise în întregime —alăturea, deasupra sau dedesubtul emblemei — în mod vizibil şi citat-Societăţile în nume colectiv şi, care în comanda, vor însoţi emblema a­­leasă de,„Urma,lor ,socială’’.,,iar cele anonime şi cooperative de această indicaţiune Comercianţii cari exercită comer­ţul de bancă şi societăţile în nume colectiv sau în comandită al căror obiect este acest comerţ, nu pot a­­vea emblemă Cei ce nu se conformează acestor dispozîțîuni, voi suferi rigorile legii. Leni B­ursa BUCUREȘTI, 30 August PARIS 15.15 ZUKICK­ 3.08. V­­LONDRA 817 Banca Blank 1150 Banca Naţională JOCGO, 10050 Cred Minier 520, 30, 35, 50 Petrol Block 280. Steaua Română 1150-I. R. D. P. 230. Postav. Buhuşi 400. Antrepozitele frigoriere 520 Scris­­iune Aris. Iaşi 47 DEVIZE Paris 6.59 . Londra 813.50 New York 103,09 Belgia 23,42 Italia 8,81 Elveţia 32,42­ 4 Fraga 4,98% Sch austriaci 23,72 M Berlin 40,12 Pengő 29,39 Pl. olandezi 67.50 SCHIMBUL IN STRAINATATI PARIS (Închidere) BUCURESTI 1515 Londra 123. 49 New-York 2536 Germania 66, 50 Belgia 355­­5 Italia 133.80 Praga necotat Serbia necotat Elveţia 4SI-75 Olanda 1024.50 ZURICH(închiderea) BUCUREŞTI 8­7 New-York 4.84 Paris 123 30 Bruxelles 34 37 20 Ital­ia 92.70 Elveţia 25.19 30 Olanda 12­09 58 Praga 163 72 Germania 20.3S 10 Viena 34.43 Budapesta 27­ 79 Belgrad 27« Suedia 1810 începe de acum semănatul de toamnă! Şi e bine să nu întârziaţi , ca să daţi timp rădăcinii să se lege zdravăn de pământ, să nu prindă crudă gerul iernei. Îngheţul­ prăpădeşte mai re­pede semănătura proaspătă, de­cât pe cea crescută şi înfrăţită. Veţi arunca în cele 3 milioane de ha., de grâu (cât se seamănă pe an, deo­bicei, în ţara noastră) vr’o 60.000 de vagoane de sămânţă. Şi alte vr'o 1800 vagoane de să­mânţa de orz de toamnă pe vre-o 110.000 hectare.­ Noroc buni Dar şi minte înţeleaptă ! Căci multa risipă — multă pagubă şi multă■ trudă zadarnică aduce pen im plugar lipsa de înţelepciune — mai ales in momentul când asvârle sămânţa in pământ. Să vedem ce se întâmplă cu grâul — ca­­să vorbim numai de el acuma. — dacă-1 semănăm aşa cum îl luăm din arie. ^ Mai întâi risipim pe degeaba vreo 12.000 de vagoane (care costă bani), numai prin faptul că semănăm cu mâna in loc să semănăm cu maşina. Semănatul cu maşina economseşte cară a cincea parte din sămânţă. Ea seamănă numai ce trebuie — lui ici des şi colo rar. .— şi nu rămâne ni­­mic pe­ deasupra neingropat să usuce soarele sau să mănânce păsările. A­­poi maşina îl seamănă la aceiaşi a­­dâncime de răsare tot­odată. Soarele pătrunde mai lesne şi paiul se coace mai repede, de nu cade aşa uşor la vânt. Iar curăţitul de plămidă şi de bite buruieni, se face cu multă înles­nire. CUM SA SE FACA SEMĂNATUL Dar paguba cea mare nu vine din felii cum semănăm, ci din felul se­minţei pe care o semănăm-Credeţi dvs­, că semănăm 60000 de vagoane de grâu, din care iese fi­rul bob la bob ? Cel puţin 3000 de vagoane sunt: neghină, măzâriche, plămidă, şi tot felul de burueni, dacă sâmân­a se pune necurăţită în pă­mânt, pentru că la noi nu e răspân­dit; obiceiul de a sa da la vânturătoa­­re şi la tinori sămânţa — ci o sea­mănă românul cu totul, aşa cum a adunat-o din alte Nu cresc oare destule bălării în ţară fără sâ te semene nimeni? Mai trebuie şi adunate şi semănate pe Urma pîngului ? Să re­ai muncim ? Să ne murdărim cu ele, de buna noastră voie, marfa curată ? Să mergem mai departe cu soco­teala. în cele 60 000 de vagoane de să­mânţă — aşa cum ar ieşi din arie, la noi — sunt pe puţin alte 10080— 15000 de vagoane de secară, de orz, şi de­­ ovăz- Bună e şi secara — dar de ce s- o amesteci cu grâul ? La Obor se vinde grâul - grâu, şi sece­­ra-secară- Iar pe pieţile străine. — aşa ceva (amestecătură) nu se cum­pără De ce să ne batem joc de marfă ? Apoi mai sunt alte vreo 1500 de va­goane de boabe de grâu care nu în­colţesc: ori că sunt seci, ori sunt sfă­râmate! De ca să le aruncăm ia v­ani ? De ce să nu Ie oprim ca să le măcinăm ori să hrănim animalele ? Şi în sfârşit, ceea ce rămâne—grâu adevărat ce soi de grâu e ? E neam bun ? E ds neam prost ? Pentru căi ,.ce semănăm, aceea răsare1’, „Neam bun de oameni". — ..Neam bun de vite'* — aşa e cu toate, aşa e şi cu sămânţa ds £'‘âa : „neam bun” şi ..neam presî ! 60.­100 de vagoane de sămânţă de grâu de neam prost — pot da ţării în­­tun an bun, pe cele 3 milioane ha,­­ cel mult 270 000 vagoane (cam 900 kgr­­a ha ). Numai 45.0­10 de vagoane de să­mânţă de grâu de mran bun, pot da pe aceiaşi întindere, în acelaş an, c­u acelaşi ploi, cu aceiaş muncă, cu a­­ceiaşi pu­şgari, aproape cu 109 000 de vagoane mai mult. Ş încă de ce calitate, şi de ce preţ! Eu am făcut socoteala numai la grâu!­ Aşa e şi cu ceilalte-Şi mai ales cu orzul ! Nu este cereală mai plină de ames­tecături ca orzul românesc-Mergea vorba acum câţiva ani că hamalii din portul Hamburg, n’au voit să descarce orzul românesc din vapoare pentru că­ înăbuşă praful Şi murdăriile cu care era amestecat. Eu nu cred — dar mă doare Inima că se poate vorbi aşa ceva de ţara mea. Iată marea însemnătate a seminţe­lor curate şi de soluri alese! Singu­ra, alegerea seminţei, sporeşte pro­ducţia cu 30 la sută. Şi-l ridică Pre­ţul poate cu alte 20 la sută Da aceea în străinătate—este luptâ şi întrecere mare intre învăţaţii agri­culturii, cum să producă sămânţa, de soiuri alese, care să dea­­ şi mult şi bun. SELECŢIONAREA SEMINŢELOR Dintr’o holdă de milioane de spice de grâu (luăm grâul ca pildă, dar aşa se face cu toate plante­ mai însemnate) se aleg numai câte­va sute de spice , cele mai pline şi cele mai frumoase. Fiecare spic se seamănă pe bucăţica lui de pă­mânt, alături de altă bucăţică se­mănată cu un spic de rând, (se zice „martor”), ca să se vadă deo­sebirea­ La sfârşitul anului, se vede ce a ieşit din fiecare spic. Se opresc — din cele câteva sute de parcele, — numai câteva care au dat roade mai frumoase şi care au ţinut piept mai bine la ger, la secetă, la rugină, la cădere, la scu­turare, — apoi care au bobul mai bogat, mai greu, mai frumos. Pen­tru anul viitor se pun la semănat numai cele 3—4 parcele cari au eşit în frunte. Se urmăresc şi în anul al doilea şi al treilea — până când din toate rămâne una — două care se trage, fiecare, din spicul de cel mai bun sol (linie). Aceste seminţe se chiamă „selecţionate”. Şi selecţionarea se urmăreşte pe fel şi fel de căi şi prin fel şi fel de mijloace-Astfel de seminţe selecţionate, nu se răspândesc însă în cotnari până când nu se fac,e o nouă proba: în ce colturi de ţară le merge tot aşa de bine, ca acolo unde s’au prăşit. Pentrucă s’a făcut dovada că sămânţa bună în satul meu de munte,­­unde am umezeală şi adă­post) nu­ e tot aşa de bună şi în satul d-tale aşezat în Bărăgan unde e vânt, şi secetă şi ger. Prin Câmpurile de experienţă” — ani de zile, se urmăreşte: în ce colţuri de ţară îi prieşte fie­cărui soi de sămânţă aleasă ? Şi numai după aceea, se dă la marea înmulţire ca să cumpere numai plugarii din acele părţi. Câte 10—-15 ani ţin astfel de în­cercări. Şi producţia e sporită numai prin calitatea seminţei cu 30 la sută. JERTFELE FĂCUTE DE STAT Astfel de încercări, de câţiva ani se fac şi la noi — la şcolile înalte de agricultură, la câteva din fer­mele Statului şi la 4 particulari (Soc- Sămânţa, d-nii : Cipăianu, Konopi, Ştefani). Acum Statul a pus dintr-un fond de 500 de milioane pe care îl are anume pentru sporirea producţiunii agriculturii vreo 70 milioane iei pentru desăvârşirea acestor lu­crări. Apoi Statul a luat măsuri, ca nici un bob din acea sămânţă „selec­ţionată" din aceste ferme să nu mai meargă la măcinat, ci să intre toată în pământ­ S’a dat poruncă să fie dată la plugari, pe schimb cu d’a tor. kgr. pe kgr. Diferenţa de preţ o plăteşte Statul cu alte vr'o câteva zeci de milioane da lei Statul a mai luat măsura să cum­pere maşini de curăţit cereale (cu­­răţitoare, trioare şi vânturătoare). Ele se dau la cooperative şi Ca­­merele Agricole şi se plătesc în 70 lei suta (25 lei la sută) şi plăteşte Statul, şi încă pe datorie, în doi până la trei ani cu dobânzi de ni­mic. Vă spun acestea ca sâ vedeţi oe jertfe face Statul. Şi încă e puţin Când va putea, va face mai arip — căci ele se răsplătesc din sporul de producţie, din care vine şi Sta­tului partea lui de venit. Da­r pentru că ţinta să fie atinsa, se cere şi ajutorul minţii Dvs­, frat, plugari. De aceea, ascultaţi şi înţelegeţi: Când auziţi, de seminţe de soi bun , alergaţi după ele. Fermele au poruncă să dea toată sămânţa începând cu plugarii întovă­răşiţi în cooperative agricole, iar a, acolo unde dacă nu se poate altfel se vor da şi la plugarii in parte cu cei cari îşi pregătesc mai cuminte pă­mântul de semănat. Cum nu avem insă, dă cât 0 sută de vagoane sămânţă de soi ales de grâu (seminţe selecţionate) şi mai puţin de o sută de vagoane pentru orz (tot selecţionat) nădejdea cea mare pentru anul acesta şi alţi câţi­­va, este să curăţim sămânţa cea mai bună care se găseşte prin localitate, pr­in apropiere — pr­in părţile Gt . clima asemănătoare ~~ şi apoi, şi o semănăm după ce am crurâţit-o.­­ Unde sunt curăţitoare (la ferme), alergaţi acolo. Intrun ceas e gata. Dacă pe aproape nu sunt curăţi­toare daţi,o la trioare (cilindre). Tvioarele asvârl, departe murdării­le ! pământ, pietricele; daltă panic boabele pipernicite, buruienile miei, neghina, măzărichea, pălămida, apeir spărturile, secara şi Orzul — şi In sfârşit, alege, pe mărime, bob cu bob, tot ce rămâne gria curat. Acolo unde nu sunt trioare — daţi sămânţă măcar la vinturitoare. Pleava şi seminţele uşoare (buruieni, neghină) sunt alese de o parte iar boabele grele de altă parte. Să nu meragă în pământ de­cât bobul plin, greu şi bine copt, care încolţeşte şi are are în el hrană bo­gată, să poată hrăni colţul până când, se lipeşte de pământ ca apoi să sugă hrana de aci. Şi saramuraţi, sămânţa înainte de a o semăna — cu piatră vânătă, ori cu prafuri pe care le găsiţi la Came­­rile Agricole. Căci aşa­ se fereşte de boala tăciu­nelui şi a măturei, care se găseşte şi ea în sămânţa ei lipită de sămânţa grâului. Nu uitaţi o clipă. Ce semănaţi a­ Ceea culegeţi — şi că bălăriile tre­buiesc stârpite,­­au nu semănate şi muncile !. MIHALACHE Ministrul Agriculturii A doua scrisoare către plugari a d-lui L Mihalache Plugari, semănaţi sămânţă aleasă! Ciorapii şi Tricota­feie „MONIGA” au­­întrunit toate su­fragiile mele fiind pe deplin satisfă­cută de frumuseţea şi durabilitatea lor. (ss) Miss Universe SINGURUL CIORAP DE MĂTASE APRECIAT DE „MISS UNIVERSE ESTE CIORAPUL „MONICA“ JUCDJUmJ) ^ J , _ ff . «fm­xMKfe % MW" -Baroul Paris-Bucureşti Jara escală PE UN AVION CUMPĂRAT DE A. R­­P A. Cu un avion „BREGUET 19*’ din cele cumpărate de Asociaţia Română pentru Propaganda Avia­ţiei anul trecut, maiouri Burduloiu şi căpitanul laCobescu au executat rân­dul Bucureşti-Viena-Paris şi înapoi, Paris-Bucureşti fără escala pentru a câştiga Cupa „V. Bi­­bescu“­A. R. P. A. are satisfacţia că toate încercările mari ale aviaţii­ noastre se fac cu avioanele cum­părate din fondurile strânse în ur­ma acţiunei de propagandă pe care o întreprinde şi ţine să împărtă­şească tuturor membrilor şi dona­torilor săi această satisfacţie- S-a făcut încă o dovadă că obolul pu­blic dat în folosul aviaţiei este cu multă precauţiune întrebuinţat ?i cetăţenii sunt rugaţi să aibă în ve­dere că orice ban dat prin A. R. P­­A­ şi filialele sale judeţene este bine administrat. Cidlul Mica Publicitate 1 leu cuvântul

Next