Curentul, septembrie 1929 (Anul 2, nr. 582-611)
1929-09-08 / nr. 589
Raidul de aviaţie al Micii Antante şi Poloniei Plecarea concurenţilor Eri la orele 5,25 dimineaţa a început circuitul aerian al Micii Înţelegeri şi al Poloniei. La decolarea celor 24 de avioane participante au asistat d-nii: Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei, Kunzi Jizerski, ministrul Cehoslovaciei; numeroşi ataşaţi militari streini; d-nii generali: Rudeanu, Igovski, Dumitrescu, Sârbul şi Sichitiu, toţi ofiţerii aviatori din garnizoană şi un numeros public. DECOLAREA Decolarea a avut loc în ordinea următoare: 1. Maiorul Radovici, iugoslav, ora 5,25, avion Devoitine motor Hispano. 2. Lt. Baiblac, Jugoslav, ora 5,25, avion Ariax motor Jupiter. 3. Lt. Tănăsescu, român, ora 5,31, avion Devoitine motor hispano. 4. Lt. Viscowski, polonez, ora 5,34 avion Fiat motor Fiat. 5. Căpitan Sucup, cehoslovac, ora 5,37, avion Avia motor I-Iispano. R. Lt. Pârvulescu, român, ora 5,40 avion Nieuport motor Hxspatio. 7. căpitan Cinaici, Jugoslav, ora 5,43 avion Avia motor Jupiter. 3. Maior Kalla, cehoslovac, ora 5,45 avion Smolik motor Hornet. 9. Căpitan Dlugosovski, polonez, ora 5,49 avion și motor Fiat. 10. Căpitan Romanescu, român, ora 5,52 avion Nieuport motor Hispano. 11. Căpitan Marchicevski, ora 5,55 avion Aviar reparat la noi, motor Jupiter. 12. Căpitan Pavlicovski, polonez, ora 5,58, avion Spad motor Lorrain. 13. Căpitan Poolea român ora 6,01 avion Dewoitine motor hispano. 14. Căpitan Rupeci, Jugoslav, ora 6.07 avion Dewoitine motor Hispano. 15. Maior Divis , cehoslovac, ora 6.07 avion Avia motor hispano. 16. Maior Navratil, Jugoslav, ora 6.38 (având pană de bujie îi i s’a dat plecarea după cei alţi concurenţi, al Silea) avion Dewoitine motor Hispano. 17. Colonel Coşovski polonez, ora 6,3i avion Spad motor Lorrain. 18. Maior Jeinescu român, ora 6,1* avion Dewoitine motor Hispano. 19. Căpitan Brazda cehoslovac, ora 6,19 avion Avia motor Hispano. 20. Lt. Baian, polonez, ora 6,22, avion Spad motor Lorrain. 21. Maior Makcovski, cehoslovac, ora 6,25 avion Avia motor Jupiter. e. 32. Maior Mureș cehoslovac, ora 6,35 avion Avia motor Jupiter. 23. Căpitan Parnula polonez, ora 6,28, avion și motor Fiat. 24. Lt. Stefanescu, român, ora 6,31 avion Nieuport motor Hispano. La douăzeci de minute după plecarea ultimului concurent, maiorul maiorul Makcovski s-a. Întors la Băneasa, având o tijă ruptă la curbatorul unei supape. După reparaţie a plecat din nou. 19, 21 şi 22 sunt cehoslovace, 1, 7, 11, 14 şi 16 iugoslave, 4, 9, 12, 17, 20, 23 poloneze şi 3, 6, 10, 13, 18, 24 româneşti. BUCUREŞTI-IAŞI IN 66 MINUTE Timpul cel mai scurt pe distanta Bucureşti-Iaşi a fost de 66 minute, realizat de căpitanul Sukup (cehoslovac) cu avionul No. 5, ceea ce corespunde unei viteze pe parcurs de 291.5 km. oră. Al doilea pe această distantă a fost lt. Tănăsescu, in 68 minute cu o viteză de 283 km. oră. IAŞI-LVOV IN 88 MINUTE Pe etapa Iaşi-Lvow, timpul cel mai scurt a fost realizat de Maiorul Mureş (cehoslovac) cu avionul No. 22, in 88 minute şi. iam. a stabilit 401,11 km., realizând o viteză de 272 km. pe oră. Pe această etapă dintre piloni români cea mai mare iuţeală a fost realizată de Lt. Tănăsescu (avion No. 3) care a străbătut distanţa dintre Iaşi-Lwo, în 90 minute, realizând deci o viteză de 267,5 km. pe oră. Nesosind încă de la Lwow confirmarea orelor de plecare ale concurenţilor, nu s-a mai putut calcula exact timpurile şi iuţelile. ACCIDENTE Din telegramele primite până acum se ştie că avionul 21 maior Malkovski (cehosl.), care pierduse la plecarea din Bucureşti aproape 2 ore din cauza rupturei unei piese de motor, aprobându-i-se înlocuirea, a plecat după ceilalţi concurenţi şi zoreşte cu toată puterea motorului să-i ajungă, la ora 14,27 a părăsit Varşovia spre Praga via Cracovia Prostecov. Avionul No. 1 (maior Radovici, iugoslav) a rămas pană la Varşovia, No. 16 (maior Navratil, iugoslav) a avut pană şi a reparat la Lublin (Polonia) şi a părăsit Varşovia la 14,34, avionul No. 17 (col. Kossovschi polonez) în pană de alimentare la Varşovia, rezervoriile fiindu-i umplute din eroare cu apă în loc de benzină. SOSIREA LA PRAGA Ultimele ştiri primite din Praga anunţă sosirea acolo a avioanelor 4 (la ora 14,17), 2 (la ora 14,28), 3 (15,10), 7 (15,13), 20 (15,23), 22 (16,33), 6 (16,58), 22 (17,23 şi 10 sec.) 23 (17,23 şi 27 sec.). Până la ora când punem sub presă a fost însă semnalată trecerea prin Prosteiov, aerodrom cehoslovac de control între Kracovia şi Praga, a următoarelor avioane în ordinea în care s’au succedat: 4, 2, 20, 7, 13, 18, 23, 5, 8, 17, 11, 10, 15, 6, 3, 22, 24, 21, deci 18 avioane din douăzeci și două plecate din Varșovia. Intru cât ora expedierei telegramei din Prosterow este destul de târzie (19,20 ora Europei Centrale sau 20,20 ora noastră), este mai mult ca sigur că restul de patru avioane s-au înapoiat la Cracovia. Primii concurenţi, date fiind că de la Praga la Bucureşti sunt circa. 1560 km. şi numai trei opriri, vor începe să sosească înspre amiază. Se cuvine să li se facă o primire bine meritată, după uriaşa sforţare făcută şi primejdiile înfruntate cu atâta eroică simplicitate. law Cam a decurs raidul Până la ora când punem sub presă, telegraful nu ne-a transmis ora precisă a sosirei la Praga decât pentru 9 avioane din 24 plecate. Se ştiu însă orele precise ale sosirilor şi plecărilor din Iaşi (procesul-verbal adus cu avionul de căpit.-av. Popescu Romeo) din Lwow (telegramă dată de lt. rez. aviator Beller, comisarul nostru) şi din Varşovia (telegramă dată de lt.-col. aviator Giossanu, comisarul nostru). In datele de mai jos, avioanele sunt indicate prin numerile de ordine ale plecărei din Bucureşti. SOSIREA LA IAŞI La Iaşi au sosit în ordinea următoare: 1, 3, 2, 5, 6, 8, 4, 9, 10, 13, 12, 11, 15, 14, 19, 18, 17, 20, 24, 23, 22, 16, 21. LA LWOW Ordinea sosirei a fost: 1, 3, 2, 7, 5, 4, 6, 13, 15, 14, 10, 11, 18, 9, 8, 24, 20, 17, 16, 19, 23, 22, 12, 21 LA VARȘOVIA 2, 3, 4, 7, 12, 1, 15, 5, 14, 11, 13, 9, 20, 18, 15, 16, 23, 17, 24, 19, 22, 8, 16, 21. Reamintim că avioanele 5, 8, 15, Dwmreică 8 Septen:iri£ incidente armate la frontiera bulgaro ■ iugoslavă Grănicerii bulgari vor să arunce In aer un post iugoslav BELGRAD, 6 (Rador).— bulgar. Prefectura din Niş anunţă La ora 6 dimineaţa, căcă în noaptea de 3 spre 4 Septembrie, soldaţii bulgari dela postul de frontieră No. 15, în apropiere de satul Petourişti au descărcat două salve de mitralieră urmate de expresia unei bombe şi de focuri de armă, totul petrecându-se pe teritoriul bulgar. La ora 2 dimineaţa, soldaţii bulgari s-au apropiat de postul Iugoslav Mo. 24 şi au încercat prima strigăte să provoace pe căpitanul Kovacevici şi pe sublocotenentul Yankovici, cari comandă detaşamentul grănicerilor iugoslavi. Această provocare a fost urmată de noai focuri de puşcă şi s’au mai auzit exploziile a două bombe pe teritoriul pitonul bulgar Vasilieff s’a prezentat în faţa postului iugoslav, cu un soldat bulgar pe cal, pretinzând că soldatul ar fi fost rănit în cursul nopţii de 4 emigranţi bulgari, cari venind de pe teritoriul iugoslav, ar fi atacat postul său. Căpitanul Vasil Bieff ameninţa în acelaş timp că va arunca în aer postul iugoslav, ca măsură de represalii. Militarii din postul iugoslav au asistat la această scenă ca şi la provocările din cursul nopţii, fără a reacţiona. Cât priveşte afirmaţia despre un pretins atac al emigranţilor bulgari, ea e absolut lipsită de orice temeiu. Nota guvernului iugoslav remisă guvernului bulgar Belgrad, 6 (Rador). — Ziarele publică textul notei pe care ministrul Iugoslaviei la Sofia, d. Nechci, a remis-o azi guvernului bulgar, relativ la regularea raporturilor de frontieră cu Bulgaria. Nota conţine 4 propuneri pe care le face guvernul iugoslav• La începutul notei, se face istoricul acestei chestiuni de la 5 Februarie 1929, când guvernul iugoslav a propus guvernului bulgar numirea unei comisiuni mixte care să studieze măsurile susceptibile să asigure buna ordine și traficul cel mai bun la fontiere, regularea chestiunei dublei proprietăţi, ca şi înfiinţarea unui organ permanent care să intervină in mod automat în cazul când se vor produce incidente la frontiere. Această iniţiativă a guvernului iugoslav a dus la întrunirea Conferinţei de la Pirot, ale cărei lucrări au fost încoronate prin protocolul din 16 Aprilie, care a servit guvernului bulgar ca bază pentru elaborarea celor două regulamente prin care se prevăd toate aporturile de frontieră dintre cele două țări. Guvernul iugoslav, încă prin nota sa din 28 iunie a constatat că aceste regulamente nu soluţionau chestiunile referitoare la proprietăţi dible şi la zona neutră, iată de care Conferinţa din Pirol nu a putut să cadă de acord, şi că aceasta nu poate să însemne un acord definitiv şi durabil. Nota spune apoi că guvernul iugoslav ia act de declaraţia prevăzută în nota bulgară din 9 August, anume că guvernul bulgar este să accepte modificări şi adăugiri complimentare la zisele regulamente, însă regretă că guvernul bulgar nu a acceptat măsurile propuse la Pirot de delegaţia iugoslavă, măsuri care însemnau soluţii definitive. Pe de altă parte, guvernul iugoslav se arată gata ; întâi, să pună în vigoare provizoriu acordurile de la Pirot, cu modificările şi adăugirile complimentare, alăturate la notă. In al doilea rând, să considere acordurile modificate şi completate, provizorii şi valabile pe timp de 3 luni. In al treilea rând, să continuie imediat tratativele pentru regularea celor două chestiuni litigioase şi să numească o comisiune mixtă pentru lichidare, dacă este posibil, pe loc a dublelor proprietăţi. In al patrulea rând, nota iugoslavă propune că dacă în termenul de 3 luni cât va dura provizoratul ziselor regulamente, nu se va ajunge la un acord definitiv, aceste regulamente să înceteze de a fi valabile, în mod automat. Nota termină arătând că aceste propuneri arată că guvernul iugoslav nu-şi schimbă atitudinea sa, el dorind tot timpul să găsească o soluţie definitivă a chestiunilor litigioase, declarând totdeodată căşi declină orice răspundere în caz de incidente provocate de nereglementarea dublelor proprietări. Guvernul iugoslav îşi exprimă în fine convingerea că guvernul bulgar va arăta bunăvoinţa spre a lichida aceste două chestiuni litigioase fără amânări și așa cum le propune guvernul iugoslav, acesta fiind singurul mijloc de a se suprima cauzele incidentelor de frontieră. Un zmn sovietic se prăbuşeşte în Marea Neagră 9 CALATORI ŞI COMANDANTUL ARMATEI ROŞII DIN CAUCAZ AU FOST ÎNGHIŢIŢI DE VALURI CONSTANŢA. 6. Un avion, aparţinând soc. de navigaţie aeriană din Sevastopol, având pe bord 10 pasageri, s-a prăbuşit în Marea Neagră, la o depărtare de 42 de mile de Constanţa. Toţi călătorii, printre care se afla şi generalul Fabricius ajutor de comandant al armatei sovietice din Caucaz, şi-au găsit moartea în valuri. Două avioane se ciocnesc în Iugoslavia 3 MORŢI PRAGA, 6. (Rador). — In cursul manevrelor din Boemia de sud, un avion de vânătoare s’a ciocnit cu un avion de recunoaştere. Aparatele s’au prăbuşit la pământ şi s’au sfărimat. Un ofiţer şi doi subofiţeri au murit pe loc. Accidentul se datoreşte soarelui prea puternic, care a împiedecat pe pilotul avionului de vânătoare să mai poată vedea înaintea sa. Un avion iugoslav se prăbuşeşte la pământ BELGRAD, 6 (Rador) — La concursul de avioane militare pentru cupa Regelui, un avion s-a prăbuşit lângă Sarajevo, din cauza unei avarii a motorului. Pilotul Kovacevici a fost omorât, observatorul grav rănit CURENTUL DE APARATE DE RADIO DUMINICA 1 SEPTEMBRIE diek 16-24 EXPOZIŢIA INTERNATIONALA DE RADIO Parcul Carol ■ Intrarea liberă In Parc A zi PREMIERA lui TEATRUL TRIANON CINEMA UN REGAT PENTRU O FEHIEE om viata amoroasa a lui Jerome Bonaparte CU DOLORES COSTELO si CONRAD HAGEL JURNAL MON.ARTA Afacerea contrabandistului Perlmann O goană zadarnică după un certificat de la vămi intre mătăsurile cumpărate la vamă şi cele vândute la Sinaia Ele sunt la fel, dar sunt aceleaşi? Contrabandistul de mătăsuri Perlmann, vrând să ramâe negustorul de postavuri Perlmann—aşa cum spune firma de pe întunecoasa sa dugheană şi cum se dădea până ieri negustorilor pe pragul falimentului din cauza cinstei — a colindat, ieri, toată ziua, la ministerul de finanţe, în scopul că acei, în tovărăşia cărora opera sub motivul mărfurilor rămase în rebut şi scoase la licitaţie, îi vor furniza un certificat de onorabilitate, pe care — se jurase pe toate sperţurile oferite la licitaţie — că-l va trimite, în copie legalizată de legaţiunea Reichului, şi nemţilor de pe timpul ocupaţiei, ca să vadă, şi ei neîncrezători, câtă stimă şi consideraţie ca şi respect a reuşit să-şi fabrice în ţara românească, în locul ştreangului ce-i profetizau ei- SPIRITUL DE JERTFA PATRIOTIC Nu ştim dacă a reuşit să capete acest certificat prin care Petelmann,deşi stofă lână în lână pe faţă şi, totuşi de mătase toată pe dos, să fie scos basma curată-Ceea ce ştim e că la dugheana sa de pe strada Academiei nu se mai lucra — în orele de închidere — la împachetarea ,,rebutului cumpărat de la vămi” (la licitaţie !) ci se răsfoiau facturile şi se citeau registrele, ca să poată dovedi cum mătăsurile vândute la Sinaia cucoanelor în curent cu moda, nu erau de contrabandă» şi nici nu erau bune, ci proveneau dela licitaţiile vămii şi erau demodate» decolorate, tăiate şi chiar putrede şi că dacă te-a cumpărat n a făcut aceasta decât dintriun spirit da jertfă Patriotic (amintire de pe timpul nemţilor) pentru a mări astfel încasările statului, căci, din ziare d-sa a văzut şi mai ales ştie că unii contribuabili-negustori nu au fost impuşi cum trebuia, în urma unor pertractări cu perceptorii Şi mai ştim că pe ziua de ieri n a făcut caz de contraserviciile la care are dreptul, în baza faptului că a cumpărat mătăsuri demodate, decolorate şi tăiate de vremuri- LACRIMI CULESE DE LA ALD Simţind ghiara legilor de represiune a contrabandelor întinsă spre el, a făcut apel la lacrimile ce-a văzut curgând in timpul nemţilor şi cari au fost aşa de rodnice pentru pământul negustoreştilor sale apucături şi ca prin minune le-a condensat din orbietele ochilor săi uscaţi de atâta sete după câştiguri cu orice preţ şi a început să plângă, jurându-se pe toţi nemţii şi înjurând pe toţi comisarii că mătăsurile ce rindea erau aşa de degradate, încât nu poţi ajunge măcar de o batistă dintr’un balm întreg. Dar bine, ilustră perlă de compromitere a negustoriei româneşti, cine putea să-ţi cumpere aceste feluri de mătase şi cum le ofereai cucoanelor la Sinaia ? Gelos pe numele de negustor cu stofe englezeşti, nu-ţi era teamă că-ţi strici reputaţia aşa de solid construită pe timpul nemţior ? Şi mai ales cine poate crede că astfel de mătăsuri oferea ? Agenţii dela vamă? Cu agenţii este altă socoteală. Care se va lichida în ziua când o anchetă va cerceta, cum au rămas mărfurile în rebut, în ce condiţiuni s’au ţinut licitaţiile, ce preţuri au fost oferite şi in ce împrejurări a ajuns Perlmann cu atâta trecee încât ştia ce are să ramde în rebut ca să se aprovizioneze de cu vreme. Sau pubicul? Dar publicul ştia că este negustor numai de stofe englezeşti şi nu ştia că în ascunzişurile magazinului, Perlmann negustorul îmbrăcat in stofe engleze are şi mătăsuri. UN FOLOS IMEDIAT Totuşi lacrimile lui Perlmann au folosit la ceva. La imobilitatea autorităţilor vamale şi a fiscului. Am cerut ca ancheta — dacă se doreşte să se afle realitatea (adică în ce măsură Perlmann a cumpărat mătăsuri din rebuturile vămii şi în ce măsură a vândut mătăsuri, cu ce preţ le-a cumpărat şi ce preţuri se puteau obţine pentru astfel 8* mărfuri, ce sunt pe Piaţă şi ce preţuri a realizat pe mărfurile ce le-a vândut) — să conflete imediat regisprele-Până acum nu s’a făcut-Ca? Perlmann ara dreptul la un tratament deosebit da cal al contrabandiştilor de rând ? Sau se vrea si i se lase timpul necesar ca să poată prezenta, singur, registrele şi actele doveditoare ? Şi na făcut nici fiscal vreun pas. Şi, totuşi, este foarte interesant să se ştie la cât a fost impus negustorul da stofe Perlmann de pe strada Academiei la cât au fost impuşi ceilalţi negustori tot de stofe şi tot de pe strada Academiei. SUNT ACELEAŞI MĂRFURI mai este ceva* Informaţiile agenţilor vamali arată că mărfurile vândute de Perlmann la Sinaia sunt la fel cu mărfurile cumpărate prin licitaţie la vămi. Suntem şi noi de acord că mărfurile vândute sunt la fel cu cele cumpărate la licitaţie. Căci nu ne închipuim ca o mătase să fie altfel numai prin schimbarea locului de desfacere. Dar sunt aceleaşi ? O scrisoare Primim: DOMNULE DIRECTOR, întrucât o persoană interesată a abuzat de ospitalitatea ziarului Dv., inducând în eroare pe vreunul din d-nii redactori, vă rog să aveţi bunăvoinţa de a da o formală desminţire afirmaţiei înserate în „Curentul’’ din 6 col., cu privire la „un scandal cu focuri de revolver, la şcoala evanghelică". Inexistenţa unui scandal de proporţia celui inventat şi mai ales focurile de revolver sunt desminţite de însuşi cuprinsul notiţei. Că autorităţile nu au intervenit, poate dovedi circa 6-a, chestura No. 4. Cu distinse sentimente, A. VOGEL Si-ţii Apostoli No. 25 Capitala ACCIDENT DE AUTOCAMION Eri la orele 10 dim., pe str. Echinoxului, în dreptul casei cu No. 81, nişte muncitori încărcaui într’un camion depozitat în stradă. Muncitorul Ştefan Creţu, de 38 ani din str- 13 Septembrie, în momentul când maşina da înapoi ca să poată eşi de pe trotuar se afla în spatele autocamionului. Când maşina a ajuns aproape de muncitor, el a căutat să se dea în lături, însă a fost prea târziu căci a fost trântit la pământ. iar roatele dinapoi ale maşinei au trecut peste corpul muncitorului. Până a se fi dat vreun ajutor muncitorul şi-a dat sfârşitul-Cadavrul a fost dus la morgă, iar comisarul Drăghicescu, de la circa 30, a deschis o anchetă. încercări de sinucidere Bătrânul Constantin Şinca, de 84 ani, fiind suferind de mai mul timp, a încercat ieri d. a. să se sinucidă, bând o cantitate de fosfor dizolvat în apă-Internul ,,Salvării” i-a dat îngrijiri lăsându-l la domiciliu— Prostituata Aurelia Gârboveanu, de 23 ani, din șoseaua Panduri 1, din cauza mizeriei a încercat să se sinucidă bând 100 gr sare de măcriș-Un intern al „Salvării’’ i-a dat primele îngrijiri- D. Clemencean restabilit PARIS, G. (Rador). Starea d-luî Clermenceau e acum perfect satisfăcătoare. D-l Clemenceau şi-a reluat de azi ocupaţiunile obişnuite. Retragerea trupelor franceze din Renania BERLIN, G. (Rador). Ziarele din Paris anunță că retragerea trupelor franceze din Renania, va începe la 1 Octombrie. in hidroavion cade în Marea Mânecii PARIS, 8 (Rador). — Un mare hidroavion german, transportând 24 pasageri, plecat să asiste 18 Londra la concursul pentru pupa Schneider a amerizat brusc 9» marea Mânece!i hidroavionul a putut insă pluti până când au Sosit vapoarele de ajutor, chemate prin semnale de radio. « Şedinţa Comisiunii interimare a sectorului III Albastru Comisiunea interimară a sectorului de Albastru a ţinut şedinţă publică aseară la orele 6 p. m. A prezidat d. primar Chiriţă Vasilescu asistat de d. secretar .Vasile Constantinescu-_______ Luîndu-se în discuţie pavarea străzilor cari urmează a fi executate în actuala campanie de lucru, se decide a se trata cu d. Haralambie Ionescu pentru furnizarea a 300 vagoane de piatră Cererea locuitorilor din străzile Iancovescu, V. Bălescu şi C. Bonca pentru pavare se va studia de comisiune la faţa locului. LOCALUL' 'PRIMĂRIEI D. 'Andrei lonescu aduce la cunoştinţa comisiunei că la 15 Septexpiră contractul cu Soc. de Salvare pentru localul în care se află Primăria. Se ia cunoştinţă de memoriul funcţionarilor sectorului can arată că din cauza insuficienţei localului actual, doi funcţionari sau îmbolnăvit de tuberculoză. Având în vedere urgenţa problemei se decide a se interveni de urgenţă pe lângă d. ministru Costăchescu pentru a decide evacuarea localului din Calea Rahovei în care se află acum şcoala profesională Principesa Elisabeta şi unde urmează a se muta Primăria. După ce s’au rezolvat diverse chestiuni curente şedința s’a ridicat la orele 8. Conferinţa inspectorilor muncii D. ministru Ion Răducanu a convocat pentru Luni 9 Septembrie a. c., pe inspectorii muncii din toată ţara pentru a discuta diferite chestiuni în legătură, cu aplicarea legii contractului da muncă.