Curentul, septembrie 1929 (Anul 2, nr. 582-611)

1929-09-08 / nr. 589

Raidul de aviaţie al Micii Antante şi Poloniei Plecarea concurenţilor Eri la orele 5,25 dimineaţa a în­ceput circuitul aerian al Micii În­ţelegeri şi al Poloniei. La decolarea celor 24 de avioane participante au asistat d-nii: Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei, Kun­zi Jizerski, ministrul Cehoslovaciei; nu­m­eroşi ataşaţi militari streini; d-nii generali: Rudeanu, Igovski, Dumi­­trescu, Sârbul şi Sichitiu, toţi ofi­ţerii aviatori din garnizoană şi un numeros public. DECOLAREA Decolarea a avut loc în ordinea următoare: 1. Maiorul Radovici, iugoslav, ora 5,25, avion De­voi­tine motor His­­pano. 2. Lt. Baiblac, Jugoslav, ora 5,25, avion Ariax motor Jupiter. 3. Lt. Tănăsescu, român, ora 5,31, avion Devoitine motor h­ispano. 4. Lt. Viscowski, polonez, ora 5,34 avion Fiat motor Fiat. 5. Căpitan Sucup, cehoslovac, ora 5,37, avion Avia motor I-Iispano. R. Lt. Pârvulescu, român, ora 5,40 avion Nieuport motor Hxsp­atio. 7. căpitan Cinaici, Jugoslav, ora 5,43 avion Avia motor Jupiter. 3. Maior Kalla, cehoslovac,­­ ora 5,45 avion Smolik motor Hornet. 9. Căpitan Dlugosovski, polonez, ora 5,49 avion și motor Fiat. 10. Căpitan Romanescu, român, ora 5,52 avion Nieuport motor His­­pano. 11. Căpitan Marchicevsk­i, ora 5,55 avion Avia­r reparat la noi, motor Jupiter. 12. Căpitan Pavlicovski, polonez, ora 5,58, avion Spad motor Lorrain. 13. Căpitan Poolea român ora 6,01 avion Dewoitine motor h­ispano. 14. Căpitan Rupe­­ci, Jugoslav, ora 6.07 avion Dewoitine motor Hispano. 15. Maior Divis , cehoslovac, ora 6.07 avion Avia motor h­ispano. 16. Maior Navratil, Jugoslav, ora 6.38 (având pană de bujie îi i s’a dat plecarea după cei alţi concurenţi, al Silea) avion Dewoitine motor Hispano. 17. Colonel Coşovski polonez, ora 6,3i avion Spad motor Lorrain. 18. Maior Jeinescu român, ora 6,1­* avion Dewoitine motor Hispano. 19. Căpitan Brazda cehoslovac, o­­ra 6,19 avion Avia motor Hispano. 20. Lt. Baian, polonez, ora 6,22, avion Spad motor Lorrain. 2­1. Maior Makcovski, cehoslovac, ora 6,25 avion Avia motor Jupiter. e. 32. Maior Mureș cehoslovac, ora 6,35 avion Avia motor Jupiter. 23. Căpitan Parnula polonez, ora 6,28, avion și motor Fiat. 24. Lt. Stefane­scu, român, ora 6,31 avion Nieuport motor Hispano. La douăzeci de minute după ple­carea ultimului concurent, maiorul maiorul Makcovski s-a. Întors la Bă­­neasa, având o tijă ruptă la curba­­torul unei supape. După reparaţie a plecat din nou. 19, 21 şi 22 sunt ceho­slovace, 1, 7, 11, 14 şi 16 iugo­slave, 4, 9, 12, 17, 20, 23 poloneze şi 3, 6, 10, 13, 18, 24 româneşti. BUCUREŞTI-IA­ŞI IN 66 MINUTE Timpul cel mai scurt pe distan­ta Bucureşti-Iaşi a fost de 66 mi­­nute, realizat de căpitanul Sukup (cehoslovac) cu avionul No. 5, ce­­ea ce corespunde unei viteze pe parcurs de 291.5 km. oră. Al doilea pe această distantă a fost lt. Tănă­sescu, in 68 minute cu o viteză de 283 km. oră. IAŞI-LVOV IN 88 MINUTE Pe etapa Iaşi-Lvow, timpul cel mai scurt a fost realizat de Maio­rul Mureş (cehoslovac) cu avionul No. 22, in 88 minute şi. iam. a sta­bilit 401,11 km., realizând o viteză de 272 km. pe oră. Pe această etapă dintre piloni ro­­mâni cea mai mare iuţeală a fost realizată de Lt. Tănăsescu (avion No. 3) care a străbătut distanţa din­­tre Iaşi-Lwo­, în 90 minute, reali­zând deci o viteză de 267,5 km. pe oră. Nesosind încă de la Lwow confir­marea orelor de plecare ale concu­renţilor, nu s-a mai putut calcula exact timpurile­ şi iuţelile. ACCIDENTE Din telegramele primite până acum se ştie că avionul 21 maior Malkovski (cehosl.), care pierduse la plecarea din Bucureşti aproa­pe 2 ore din cauza rupturei unei­­ piese de motor, aprobându-i-se în­locuirea, a plecat după ceilalţi concurenţi şi zoreşte cu toată pu­terea motorului să-i ajungă, la ora 14,27 a părăsit Varşovia spre Praga via Cracovia Prostecov. Avionul No. 1 (maior Radovici, iugoslav) a rămas­­ pană la Var­şovia, No. 16 (maior Navratil, iu­goslav) a­ avut pană şi a­ reparat la Lublin (Polonia) şi a părăsit Varşovia la 14,34, avionul No. 17 (col. Kossovschi polonez) în pană de alimentare la Varşovia, rezer­­voriile fiindu-i umplute din eroa­re cu apă în loc de benzină. SOSIREA LA PRAGA Ultimele ştiri primite din Pra­ga anunţă sosirea acolo a avioane­lor 4 (la ora 14,17), 2 (la ora 14,28), 3 (15,10), 7 (15,13), 20 (15,23), 22 (16,33), 6 (16,58), 22 (17,23 şi 10 sec.) 23 (17,23 şi 27 sec.). Până la ora când punem sub presă a fost însă semnalată trece­rea prin Prosteiov, aerodrom ce­hoslovac de control între Kraco­via şi Praga, a următoarelor a­­vioane în ordinea în care s’au suc­cedat: 4, 2, 20, 7, 13, 18, 23, 5, 8, 17, 11, 10, 15, 6, 3, 22, 24, 21, deci 18 a­­vioane din douăzeci și două ple­cate din Varșovia. Intru cât ora expedierei telegra­mei din Prosterow este destul de târzie (19,20 ora Europei Centrale sau 20,20 ora noastră), este mai mult ca sigur că restul de patru a­­vioane s-au înapoiat la Cracovia. Primii concurenţi, date fiind că de la Praga la­ Bucureşti sunt circa. 1560 km. şi numai trei opriri, vor începe să sosească înspre amiază. Se cuvine să li se facă o primire bine meritată, după uriaşa sforţare făcută şi primejdiile înfruntate cu atâta eroică simplicitate. l­aw Cam a decurs raidul Până la ora când punem sub presă, telegraful nu ne-a trans­mis ora precisă a sosirei la Praga de­cât pentru 9 avioane din 24 plecate. Se ştiu însă orele precise ale sosirilor şi plecărilor din Iaşi (p­rocesul-verbal adus cu avionul de căpit.-av. Popescu Romeo) din Lwow (telegramă dată de lt. rez. aviator Beller, comisarul nostru) şi din Varşovia (telegramă dată de lt.-col. aviator Giossanu, comi­sarul nostru). In datele de mai jos, avioanele sunt indicate prin numerile de or­dine ale plecărei din Bucureşti. SOSIREA LA IAŞI La Iaşi au sosit în ordinea ur­mătoare: 1, 3, 2, 5, 6, 8, 4, 9, 10, 13, 12, 11, 15, 14, 19, 18, 17, 20, 24, 23, 22, 16, 21. LA LWOW Ordinea sosirei a fost: 1, 3, 2, 7, 5, 4, 6, 13, 15, 14, 10, 11, 18, 9, 8, 24, 20, 17, 16, 19, 23, 22, 12, 21 LA VARȘOVIA 2, 3, 4, 7, 12, 1, 15, 5, 14, 11, 13, 9, 20, 18, 15, 16, 23, 17, 24, 19, 22, 8, 16, 21. Reamintim că avioanele 5, 8, 15, Dwmreică 8 Septen:­iri£ incidente armate la frontiera bulgaro ■ iugoslavă Grănicerii bulgari vor să arunce In aer un post iugoslav BELGRAD, 6 (Rador).— bulgar. Prefectura din Niş anunţă La ora 6 dimineaţa, că­că în noaptea de 3 spre 4 Septembrie, soldaţii bul­gari dela postul de fron­tieră No. 15, în apropiere de satul Petourişti au des­cărcat două salve de mi­­tralieră urmate de expre­­sia unei bombe şi de fo­curi de armă, totul petre­­cându-se pe teritoriul bul­­gar. La ora 2 dimineaţa, soldaţii bulgari s-au apro­piat de postul Iugoslav Mo. 24 şi au încercat prima strigăte să provoace pe căpitanul Kovacevici şi pe sublocotenentul Yan­­kovici, cari comandă de­taşamentul grănicerilor iugoslavi. Această provo­care a fost urmată de noai focuri de puşcă şi s’au mai auzit exploziile a două bombe pe teritoriul pitonul bulgar Vasilieff s’a prezentat în faţa pos­tului iugoslav, cu un sol­dat bulgar pe cal, pretin­zând că soldatul ar fi fost rănit în cursul nopţii de 4 emigranţi bulgari, cari venind de pe teritoriul iugoslav, ar fi atacat pos­tul său. Căpitanul Vasil Bieff ameninţa în acelaş timp că va arunca în aer postul iugoslav, ca mă­sură de represalii. Militarii din postul iu­goslav au asistat la acea­stă scenă ca şi la provo­cările din cursul nopţii, fără a reacţiona. Cât priveşte afirmaţia despre un pretins atac al emigranţilor bulgari, ea e absolut lipsită de orice temeiu. Nota guvernului iugoslav remisă guvernului bulgar Belgrad, 6 (Rador). — Ziarele publică textul notei pe care mini­strul Iugoslaviei la Sofia, d. Ne­­chci, a remis-o azi guvernului bul­gar, relativ la regularea raportu­rilor de frontieră cu Bulgaria. No­ta conţine 4 propuneri pe care le face guvernul iugoslav• La înce­putul notei, se face istoricul aces­tei chestiuni de la 5 Februarie 1929, când guvernul iugoslav a propus guvernului bulgar numirea unei comisiuni mixte care să stu­dieze măsurile susceptibile să asi­gure buna ordine și traficul cel mai bun la fontiere, regularea chestiunei dublei proprietăţi, ca şi înfiinţarea unui organ permanent care să intervină in mod automat în cazul când se vor produce in­cidente la frontiere. Această ini­ţiativă a guvernului iugoslav a dus la întrunirea Conferinţei de la Pi­­rot, ale cărei lucrări au fost înco­ronate prin protocolul din 16 A­­prilie, care a servit guvernului bul­gar ca bază pentru elaborarea ce­lor două regulamente prin care se prevăd toate aporturile de fron­tieră dintre cele două țări. Guvernul iugoslav, încă prin nota sa din 28 iunie a constatat că aceste regulamente nu soluţio­nau chestiunile referitoare la pro­prietăţi dible şi la zona neutră, iată de care Conferinţa din Pirol nu a putut să cadă de acord, şi că aceasta nu poate să însemne un acord definitiv şi durabil. Nota spune apoi că guvernul iu­goslav ia act de declaraţia prevă­zută în nota bulgară din 9 August, anume că guvernul bulgar este să accepte modificări şi adău­giri complimentare la zisele regu­lamente, însă regretă că guvernul bulgar nu a acceptat măsurile pro­puse la Pirot de delegaţia iugosla­vă, măsuri care însemnau soluţii definitive. Pe de altă parte, guver­nul iugoslav se arată gata ; întâi, să pună în vigoare provizoriu a­­cordurile de la Pirot, cu modifică­rile şi adăugirile complimentare, a­lăturate la notă. In al doilea rând, să considere acordurile modificate şi completate, provizorii şi valabile pe timp de 3 luni. In al treilea rând, să continuie imediat tratativele pentru regularea celor două ches­tiuni litigioase şi să numească o co­misiune mixtă pentru lichidare, dacă este posibil, pe loc a dublelor proprietăţi. In al patrulea rând, nota iugoslavă propune că dacă în termenul de 3 luni cât va dura pro­vizoratul ziselor regulamente, nu se va ajunge la un acord definitiv, aceste regulamente să înceteze de a fi valabile, în mod automat. Nota termină arătând că aceste propuneri arată că guvernul iugo­slav nu-şi schimbă atitudinea sa, el dorind tot timpul să găsească o soluţie definitivă a chestiunilor li­tigioase, declarând totdeodată că­­şi declină orice răspundere în caz de incidente provocate de nere­­glementarea dublelor proprietări. Guvernul iugoslav îşi exprimă­ în fine convingerea că guvernul bul­gar va arăta bunăvoinţa spre a lichida aceste două chestiuni liti­gioase fără amânări și așa cum le propune guvernul iugoslav, acesta fiind singurul mijloc de a se supri­ma cauzele incidentelor de fron­tieră. Un zmn sovietic se prăbuşeşte în Marea Neagră 9 CALATORI ŞI COMANDANTUL ARMATEI ROŞII DIN CAUCAZ AU FOST ÎNGHIŢIŢI DE VALURI CONSTANŢA. 6.­ Un a­­vion, aparţinând soc. de navigaţie aeriană din Se­vastopol, având pe bord 10 pasageri, s-a prăbuşit în Marea Neagră, la o de­­părtare de 42 de mile de Constanţa. Toţi călătorii, printre care se afla şi generalul Fabricius ajutor de co­mandant al armatei sovi­etice din Caucaz, şi-au g­ă­sit moartea în valuri. Două avioane se cioc­nesc în Iugoslavia 3 MORŢI PRAGA, 6. (Rador). — In cursul manevrelor din Boemia de sud, un avion de vânătoare s’a ciocnit cu un avion de recunoaştere. Apara­tele s’au prăbuşit la pământ şi s’au sfărimat. Un ofiţer şi doi subofi­ţeri au murit pe loc. Accidentul se datoreşte soarelui prea puternic, care a împiedecat pe pilotul avionului de vânătoare să mai poată vedea înaintea sa. Un avion iugoslav se prăbuşeşte l­a pământ BELGRAD, 6 (Rador) — La concursul de avioane militare pen­tru cupa Regelui, un avion s-a pră­buşit lângă Sarajevo, din cauza u­­nei avarii a motorului. Pilotul Ko­vacevici a fost omorât, observato­rul grav rănit CURENTUL DE APARATE DE RADIO DUMINICA 1 SEPTEMBRIE diek­ 16-24 EXPOZIŢIA INTERNATIONALA DE RADIO Parcul Carol­­ ■ Intrarea liberă In Parc A zi PREMIERA lui TEATRUL TRIANON CINEMA UN REGAT PENTRU O FEHIEE om viata amoroasa a lui Jerome Bonaparte CU DOLORES COSTELO si CONRAD HAGEL JURNAL MON.­ARTA Afacerea contrabandistului Perlmann O goană zadarnică după un certificat de la vămi intre mătăsurile cumpărate la vamă şi cele vândute la Sinaia Ele sunt la fel, dar sunt aceleaşi? Contrabandistul de mătăsuri Perl­mann, vrând să ramâe negustorul de postavuri Perlmann—aşa cum spune firma de pe întunecoasa sa dugheană şi cum se dădea până ieri negustori­lor pe pragul falimentului din cauza cinstei — a colindat, ieri, toată ziua, la ministerul de finanţe, în scopul că acei, în tovărăşia cărora opera sub motivul mărfurilor rămase în rebut şi scoase la licitaţie, îi vor furniza un certificat de onorabilitate, pe care — se jurase pe toate sperţurile oferite la licitaţie — că-l va trimite, în co­pie legalizată de legaţiunea Reich­­ului, şi nemţilor de pe timpul ocupa­ţiei, ca să vadă, şi ei neîncrezători, câtă stimă şi consideraţie ca şi res­­pect a reuşit să-şi fabrice în ţara ro­mânească, în locul ştreangului ce-i profetizau ei- SPIRITUL DE JERTFA PATRIOTIC Nu ştim dacă a reuşit să capete a­­cest certificat prin care Petelmann,deşi stofă lână în lână pe faţă şi, totuşi de mătase toată pe dos, să fie scos basma curată-Ceea ce ştim e că la dugheana sa de pe strada Academiei nu se mai lucra —­ în orele de închidere — la împachetarea ,,rebutului cumpărat de la vămi” (la licitaţie !) ci se răsfo­iau facturile şi se citeau registrele, ca să poată dovedi cum mătăsurile vândute la Sinaia cucoanelor în cu­rent cu moda, nu erau de contraban­dă» şi nici nu erau bune, ci prove­neau dela licitaţiile vămii şi erau de­modate» decolorate, tăiate şi chiar putrede şi că dacă te-a cumpărat n a făcut aceasta decât dintriun spirit da jertfă Patriotic (amintire de pe tim­pul nemţilor) pentru a mări astfel încasările statului, căci, din ziare d-sa a văzut şi mai ales ştie că unii contribuabili-negustori nu au fost impuşi cum trebuia, în urma unor pertractări cu perceptorii­ Şi mai ştim că pe ziua de ieri n a făcut caz de contraserviciile la care are dreptul, în baza faptului că a cumpărat mătăsuri demodate, deco­lorate şi tăiate de vremuri- LACRIMI CULESE DE LA AL­D Simţind ghiara legilor de repre­­­siune a contrabandelor întinsă spre el, a făcut apel la lacrimile ce-a vă­zut curgând in timpul nemţilor şi cari au fost aşa de rodnice pentru pă­mântul negustoreştilor sale apucătu­ri şi ca prin minune le-a condensat din orbietele ochilor săi uscaţi de atâ­ta sete după câştiguri cu orice preţ şi a început să plângă, jurându-se pe toţi nemţii şi înjurând pe toţi comi­sarii că mătăsurile ce rindea erau aşa de degradate, încât nu poţi aj­unge măcar de o batistă dintr’un ba­lm întreg. Dar bine, ilustră perlă de com­promitere a negustoriei româneşti, cine putea să-ţi cumpere aceste fe­luri de mătase şi cum le ofereai cu­coanelor la Sinaia ? Gelos pe nu­mele de negustor cu stofe englezeş­ti, nu-ţi era teamă că-ţi strici re­putaţia aşa de solid construită pe timpul nemţior ? Şi mai ales cine poate crede că astfel de mătăsuri o­­ferea ? Agenţii dela vamă? Cu agenţii este altă socoteală. Care se va lichi­da în ziua când o anchetă va cer­ceta, cum au rămas mărfurile în rebut, în ce condiţiuni s’au ţinut li­citaţiile, ce preţuri au fost oferite şi in ce împrejurări a ajuns Perlmann cu atâta trecee încât ştia ce are să ramde în rebut ca să se aprovizio­neze de cu vreme. Sau pubicul? Dar publicul ştia că este negustor numai­ de stofe en­glezeşti şi nu ştia că în ascunzişu­rile magazinului, Perlmann negusto­rul îmbrăcat in stofe engleze are şi mătăsuri. UN FOLOS IMEDIAT Totuşi lacrimile lui Perlmann au fo­losit la ceva. La imobilitatea autori­tăţilor vamale şi a fiscului. Am cerut ca ancheta — dacă se doreşte să se afle realitatea (adică în ce măsură Perlmann a cumpărat mătăsuri din rebuturile vămii şi în ce măsură a vândut mătăsuri, cu ce preţ le-a cumpărat şi ce preţuri se puteau obţine pentru astfel 8* mărfuri, ce sunt pe Piaţă şi ce pre­ţuri a realizat pe mărfurile ce le-a vândut) — să conflete imediat regisp­­rele-Până acum nu s’a făcut-Ca? Perlmann ara dreptul la un tratament deosebit da cal al contra­­bandiştilor de rând ? Sau se vrea si i se lase timpul necesar ca să poată prezenta, singur, registrele şi actele doveditoare ? Şi na făcut nici fiscal vre­un pas. Şi, totuşi, este foarte interesant să se ştie la cât a fost impus negustorul da stofe Perlmann de pe strada Acade­miei la cât au fost impuşi ceilalţi negustori tot de stofe şi tot de pe stra­da Academiei. SUNT ACELEAŞI MĂRFURI mai este ceva* Informaţiile agenţilor va­mali arată că mărfurile vândute de Perlmann la Sinaia sunt la fel cu măr­furile cumpărate prin li­citaţie la vămi. Suntem şi noi de acord că mărf­uri­le vândute sunt la fel cu cele cumpărate la licita­ţie. Căci nu ne închipuim ca o mătase să fie altfel­ numai prin schimbarea locului de desfacere. Dar sunt aceleaşi ? O scrisoare Primim: DOMNULE DIRECTOR, întrucât o persoană interesată a abuzat de ospitalitatea ziarului Dv., inducând în eroare pe vreunul din d-nii redactori, vă rog să aveţi bună­voinţa de a da o formală desmin­­ţire afirmaţiei înserate în „Curentul’’ din 6 col., cu privire la „un scandal cu focuri de­ revolver, la şcoala evan­ghelică". Inexistenţa unui scandal de propor­ţia celui inventat şi mai ales focu­rile de revolver sunt desminţite de însuşi cuprinsul notiţei. Că autorităţile nu au intervenit, poate dovedi circa 6-a, chestura No. 4.­­ Cu distinse sentimente, A. VOGEL Si-ţii Apostoli No. 25 Capitala ACCIDENT DE AUTOCAMION Eri la orele 10 dim., pe str. Echi­noxului, în dreptul casei cu No. 81, nişte muncitori încărcaui într’un ca­mion depozitat în stradă. Muncitorul Ştefan Creţu, de 38 ani din str- 13 Septembrie, în momentul când maşina da înapoi ca să poată eşi de pe trotuar se afla în­ spatele autocamionului. Când maşina a ajuns aproape de muncitor, el a căutat să se dea în lături, însă a fost prea târziu căci a fost trântit la pământ. iar roatele dinapoi ale maşinei au trecut peste corpul muncitorului. Până a­­ se fi dat vreun ajutor muncitorul şi-a dat sfârşitul-Cadavrul a fost dus la morgă, iar comisarul Drăghicescu, de la circa 30, a deschis o anchetă. încercări de sinucidere Bătrânul Constantin Şinca, de 84 ani, fiind suferind de mai mul timp, a încercat ieri d. a. să se sinucidă, bând o cantitate de fosfor dizolvat în apă-Internul ,,Salvării” i-a dat îngrijiri lăsându-l la domiciliu­— Prostituata Aurelia Gârbovea­­nu, de 23 ani, din șoseaua Panduri 1, din cauza mizeriei a încercat să se sinucidă bând 100 gr sare de mă­­criș-Un intern al „Salvării’’ i-a dat pri­mele îngrijiri- D. Clemencean restabilit PARIS, G. (Rador). Starea d-luî Clermenceau e acum perfect satisfăcătoare. D-l Clemenceau şi-a reluat de azi ocupaţiunile obiş­nuite. Retragerea trupelor franceze din Renania BERLIN, G. (Rador). Ziarele din Paris anunță că retragerea tru­pelor franceze din Renania, va în­cepe la 1 Octombrie. ­in hidroavion cade în Marea Mânecii PARIS, 8­ (Rador). — Un mare hidro­avion german, transportând 24 pasageri, plecat să asiste 18 Londra la concursul pentru pupa Schneider a amerizat brusc 9» marea Mânece!­i hidroavionul a putut insă pluti până când au Sosit vapoarele de ajutor, chemate prin­­ semnale de radio. « Şedinţa Comisiunii interimare a sectorului III Albastru Comisiunea interimară a secto­rului de Albastru a ţinut şedinţă publică aseară la orele 6 p. m. A prezidat d. primar Chiriţă Vasilescu asistat de d. secretar .Vasile Constantinescu-_______ Luîndu-se în discuţie pavarea străzilor cari urmează a fi execu­tate în actuala campanie de lucru, se decide a se trata cu d. Hara­­lambie Ionescu pentru furnizarea a 300 vagoane de piatră­ Cererea locuitorilor din străzile Iancovescu, V. Bălescu şi C. Bo­nca pentru pavare se va studia de com­isiune la faţa locului. LOCALUL' 'PRIMĂRIEI D. 'Andrei lonescu aduce la cu­noştinţa comisiunei că la 15 Sept­­expiră contractul cu Soc. de Sal­vare pentru localul în care se află Primăria. Se ia cunoştinţă de memoriul funcţionarilor sectorului can ara­tă că din cauza insuficienţei loca­lului actual, doi funcţionari sau îmbolnăvit de tuberculoză.­­ Având în vedere urgenţa pro­blemei se decide a se interveni de urgenţă pe lângă d. ministru Cos­­tăchescu pentru a decide evacua­rea localului din Calea Rahovei în care se află acum şcoala profesio­nală Principesa Elisabeta şi unde urmează a se muta Primăria. După ce s’au rezolvat diverse chestiuni curente şedința s’a ridi­cat la orele 8. Conferinţa inspectorilor muncii D. ministru Ion Răducanu a con­­vocat pentru Luni 9 Septembrie a. c., pe inspectorii muncii din toată­ ţara pentru a discuta diferite ches­tiuni în legătură, cu aplicarea legii contractului da muncă.

Next