Curentul, octombrie 1929 (Anul 2, nr. 612-642)

1929-10-01 / nr. 612

Cereți pretutindeni Ciorapul bărbătesc frumos, durabil ,i­eftin. parabilitatea mobilelor gariRlimi Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ ui veţi convinge ci puteţi cumpăra - -ta jorabli. alun sl bine şl CU PUTĂ IH­RATE Székely & Réti Fabrica de Mobile Mart asortinen­t de Biane sl pianine La cerere trimetem şi reprezentan­tul nostru cu desene. 1 isiwiiirir» Cutia cu scrisori*) Lasa agresiune Însemnări inocente în marginea unui fapt divers Nemulţumit de o cronică dra­matică (sic), apărută în ziarul „Cuvântul”, d. Al. O. Teodorea­­nu I lovit pe ziaristul (sic), Că­­lugaru (sic). ZIARELE In adevăr, Călugărul din vechiul schit, A fost măgar şi l-am plesnit. Punct. In urma acestui detaliu (singurul riguros exact asupra ace­stei chestiuni personale), m’am tre­zit într o buna dimineaţă cu toată presa română în cap. Şi, cu drept cuvânt. Aşa cum a fost relatat de ziarul „Cuvântul", unde s’a jucat piesa, faptul (sau, dacă vreţi, actul), e reprobabil. Dovadă că tocmai foş­tii mei colegi de redacţie au găsit cuvintele cele mai aspre pentru a-l condamna. Dar: . . , . . .je n’ai mérité, Ni cet exces dTionneur, ni cette indig irit* Căci. Tot ce s’a scris împotriva mea e explicabil. Ba, ceva mai mult. E de mirare că unele ziare, din motive măgulitor sentimentale pentru mine, au fost mult prea blajine în atitu­dinea lor. Faptul ar fi meritat o în­fierare mult mai energică și mult mai violentă, dacă ar fi fost adevă­rat. Nu este. Asta e tot. De aceia, întâmplarea pretinde im­perativ oarecari comentarii margi­­nale, pe care îmi permit să le fac. Mai întâi: ______ In clipi înecare i-am aplicat dom­­niai-sale domnului Ion Călugăru (de ce Călugăru?), palme 6 (şase), nu cetisem cronica domniei sale. Zic vouă, confraţilor: cetiţi-o! Nu-i aşa domnule, de-o pildă Dem. Teodores­­cu, că pentru a susţine că am lovit pentru aceasta, ar trebui să presu­pui în p­realabil că sunt un imbecil? O poli face? Mă rog matale! Dar, să lăsăm prostiile! Mărturisesc că, în clipa in care ,ni s’a atras atenţia asupra cronicei d-lui Calugără (aşa vrea el să i se zică), m'am îngrozit la gândul că s’ar putea bănui că din această cau­ză, am procedat în felul ştiut. Cu naivitate (închipuirea mea entuzia­stă proectează lumini favorabile a­­supra semenilor), îmi închipuiam că e cu neputinţă ca la acei ce mă cu­nosc personal, lansarea puerilă a u­­nui asemenea svon absurd să gă­sească un pic de credit. L’a găsit. E singurul amănunt pe care îl re­gret. Confraţi întru totul stimabili, cu care nu am avut decât raporturi cordiale, au acceptat versiunea, aşa­ cum li s’a servit (bărbier, mister, halviţă, revolver!) Păcat. Exer­ciţiul profesiunei ar fi trebuit să-i familiarizeze cu procedeele în vigoare în asemenea ocazii. De aceia poate, unanimitatea juste­­lor protestări, nu mi-a turburat nici somnul, nici pofta de mâncare (pre­feram să mi-o turbure, căci aș fi făcut economii, care mi-ar fi prins bine momentan). In nici un caz însă nu-mi puteam Închipui că distinşii mei confraţi (toţi confraţii mei sunt distinşi), nu-şi dau seamă că ziarul „Cuvântul“ le-a pus în faţa ochilor o lupă, prezentându-le apoi un film Subiectul: Al. O. Teodoreanu (adică eu), ce­tind ziarul „Cuvântul”, tnebunind subit, cam în dreptul frazei: „Ro­dia de aur“ e proastă (nu te supăra, Adrian Maniule !), şi strecurându­­mă apoi ca un al doilea Max Gold­stein pe sub zidurile cercului mili­tar pentru a pândi ora prielnica la care Călugăru (dacă aşa-şi zice el!*), e singur In redacţie (precum ai scris, amice Devechi), în scopul de a-i curma zilele (crezi, domnule Cecro­­pide ?) In faţa valului de indignare provocat de filmul citat, iertaţi-mă domnii mei, dar, ca Leopardi in faţa mării, surâd. Să mă explic? Nici gândesc! Asta o voiu face la parchet, unde am fost reclamat. Tot ce vă pot spune însă e că nu am avut revolver şi că n’am fost câtuşi de puţin ameninţat de personalul servil al redacţiei zia­rului lezat. Dacă ar fi fost aşa, vă scriam de la Văcăreşti şi nu de la „Grancea“ (excelentă berea lui Gran­cea), de unde vă scriu acum. Dar nu vreau să vă dau dovezi. Din mo­ment ce l-aţi crezut pe Ion acela, Călugăru, mă puteţi crede şi pe mi­ne (nu-i aşa?) De aceia nu voiu in­sista asupra negrei mele fapte, de­cât din punct de vedere estetic. La dulcele ceas al aperitivului sunt ge­neros (precum cu chelnerii şi cu confraţii). Şi adevăr zic vouă, mare greşeală aţi făcut intitulând fapta mea, Laşa agresiune. A lovi un om e un lucru grav de care eu (nu vă supăraţi), îmi dau foarte bine sea­mă. Judecând un asemenea fapt, nu e frumos să scrii comicării. A trans­pune incidentul pe­ un plan umoris­tic e odios. Aţi făcut-o. Aţi scris Laşa agresiune. Lumea a râs. Mi-a părut rău pentru domniile voastre (generozitatea). Prevăzusem că veţi proceda aşa. Martori sunt toţi ami­cii pe care îi prevenisem că voiu sancţiona fizicamente pe Ion Cu­lu­­găru (nu-mi iau răspunderea ace­stei denumiri arbitrare), că am spus în gura mare şi în auzul tuturor la Cafeneaua Capşa că se va scrie: Laşa agresiune. S’a scris. Pentrucă regretam (orişicât!), fap­ta mea, m’a iritat la culme confir­marea acestui prognostic. Dacă gestul meu ar fi fost pentru beletrişti măcar, generator de adjec­tive colorate, aş fi avut o consolaţie cel puţin literară (mă înţelegi, Bra­nişte). Nu era nevoie să înghit pra­furi de ghicit (mi se pare că nici nu există), pentru a şti că se va scrie ,,Laşu agresiune“, după cum chi­mistul e sigur, într’o situaţie simi­lară, că introducând hârtia de tur­nesol într’o bază, ea devine albas­tră, __ şi roşie într’un acid. In scri­sul curent lacrima e totdeauna fur­tivă, burghezul infam, muncitorul conştient şi organizat, iar agresiu­nea lasă colegul susţinut atât de so­­lidar şi quasi-unanim, ar fi meritat desigur alt tratament. Aşa cum stau lucrurile, mie nu-mi mai e îngăduit decât să mulţumesc confraţilor pentru mărinimia lor. Ar fi putut să mă ucidă. Şi m’au cruţat. AL. O. TEODOREANU *) Redacţiunea nu-şi ia răspun­derea celor publicate în această rubrică. Pământul ( mânată ! Urmare din pag. I) date publicităţii (1) aduc aminte piilor, azi oameni, de tatăl lor ,rolut undeva, pe câmpurile de bă­,­e. Un linţoliu se atşerne, osemintele iau cu infinită grijă, fiecare bai­re de pământ e verificat cu mâna ele iau drumul cimitirului naţional ,e a şi continua odihna printre î­­­nsa armată de cruci albe, peste ni veghează candela eternă din finul Amintirei. 1) Iată un exemplu de astfel de anunţare : „La 6 Maiu 1929, s’a găsit la Sou­­chez, cota 119, un corp, purtând in­dicaţiile următoare: Resturi de uniformă franceză; pla­că de identitate foarte deteriorată, pe care abia se poate cîti: ......NE ...CEL., clasa 190X, Cercul de Re­­crutare ...NE, No. matricol ..86 şi un ceas de damă care s’a lăsat cu corpul. Corpul a fost pus într’un coşciug şi îngropat în cimitirul militar na­ţional Notre-Dame-de-Lorette, mor­mântul No. 18.850”. .’v. G. Kivăran-Răzvan Dela Academia de drept din Oradea Înscrierile la această Academie vor avea loc dela 1—20 Octombrie a. c. înscrieri excepţionale, In ca­zuri bine motivate, până la 15 No­­embrie a. c. Intre orele 9—11 a. m. înscrieri pentru anul I se fac In baza diplomei de bacalaureat (sau certificat de maturitate, diplomă de absolvire a cursului liceal pentru timpul anterior Legii bacalaureatu­lui), extras de naştere, certificat de naţionalitate şi certificat de morali­tate. Examenele integrale, de corigenţă, şi examenele finala de licenţă se vor ţinea intre 20—31 octombrie a. c. înscrierile pentru examene se vor face între 11—18 Octombrie a. c., orele 9—11 a. m. Cursurile Încep la 1 Noembrie 1929. Citi­ti Mica Publicitate CURENTUL Abuzurile şoc. „Meşiţa“ După scandalul provocat la unele societăţi petrolifere, unde, din lipsa elementelor capabile de conducere au fost jefuite în chip neruşinat pungile acţionarilor, astăzi suntem în măsură a vedea starea nenoro­cită in care a fost adusă societatea ..Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa1­ de către administratorii ei. Ne amintim de succesul emisiuni­lor de până acum şi în special al celor de după războiu, când se dă­dea o adevărată bătălie pentru ac­ţiunile Reşiţei, — datorită desigur încrederei în valoarea imenselor bogăţii, ale societăţei­ S’au perin­dat însă la conducerea ei, o serie de oameni SPECIALIŞTI ori PO­LITICI, cari, în loc să se îngrijeas­că de gospodărie, au făcut opera­ţiuni nepermise, ce-au dus la de­zastrul de azi, unii încasând mi­lioane de lei, alţii făcând politică de ruină. Şi de aceia astăzi acţionarii so­cietăţii încearcă o întrunire de protestare. Deşi reprezentanţii societăţii Re­şiţa au contractat un împrumut de 2 milioane dolari, totuşi, membrii consiliului de administraţie, nu POT PLATI AMARATUL DIVIDENT LA ACŢIUNI. De ce? Fiindcă nu sunt fonduri. Reşiţa nu-şi poate in­casa creanţele de la Stat. Dar, de unde zecile de milioane pentru plata tantiemelor membri­lor din consiliu şi ale directorilor? La care s’ar mai adăuga exagera­tele cheltueli generale ce consumă 1/5 parte din venitul brut Și trebue să constatăm că Re­şiţa face parte dintre întreprinde­rile industriale, care în timpul din urmă practică o procedură nouă faţă de acţionari, fără a-şi da sea­ma că acţionarii sunt proprietarii întreprinderei. Prin noua procedură se favorizează doar mandatarii ac­ţionarilor la conducerea între­­prinderei, intervertindu-se raportul dintre aceştia şi acţionari Ceea ce desigur indispune şi nemulţumeşte pe cei din urmă-Conducătorii Reşiţei prin proce­deul condamnabil de a nu plăti di­­videntul, ce trebuia achitat incă din iunie, dovedesc incapacitatea de a figura în fruntea societăţei. Ca plata dividentului să fie amâ­nată de pe o lună pe alta, în cazul de faţă 4 luni, înseamnă că institu­ţia reprezentată prin actualii con­ducători este rău cotată, şi i se refuză orice credit. Urmarea se poate prevedea! C. Arsettie Eroare judiciară sau altceva? D­ P. Maxian ajutor controlor totul Maxîan suspendat!? în Administraţia financiară Lă­­puşna, ne aduce la cunoştinţă, fapte, cari bazate pe acte autenti­­ce, duc la concluzia că s’a comis o gravă eroare judecătorească, pentru ca să n’o numim altfel. Ajutorul de controlor descope­rise încă în anul 1926 la acea ad­ministraţie mari fraude, săvârşite de către controlorul fiscal H. Ce­­tin, perceptorul Viniciuc, concubi­na acestuia V- Dobrovojenco şi de M. Zîbenberg-Dosarul fraudelor a fost ridicat în acel an de d. procuror N- Pe­­riteatcov. De atunci nu i s’a maî dat de urmă. Administraţia financiară, ordo­nând o nouă anchetă, a restabilit toate falsurile comise de asocia­ţia de mai sus-S’au găsit însă magistraţi, cari prin nu ştim ce misterioasă Inter­pretare a textelor de legi, au lăsat în libertate pe delapidatori, neexe­­cutân­d nici măcar dispoziţia minis­terului, de a suspenda pe funcţio­narii vinovaţi Dar nu numai atât: de unde Ma­xian era descoperitorul Tăişurilor, cei prinşi cu mâţa în sac au însce­nat un proces omului care îi dă­duse pe mâna histiţiei. Aşa că, fără nici un motiv, Ma­xian e arestat şi condamnat la trei ani închisoare­ iar de frauda­­torii Viniciuc şi Zîbenberg, au fost puşi la adăpost de orice penalitate. Statul a rămas prejudiciat de suma de 111.834 lei, iar denunţă­ Rămâi uluit de această totală răsturnare a celui mai elementar bun simţ juridic: hoţii puşi la lo­cul de cinste, iar omul cinstit care i-a prins, să fie băgat la închi­soare­... Acte autentificate de Curtea de Casaţie emanate de la Curtea de Apel şi parchetul general Chişi­nău, constituesc o zdrobitoare do­vadă de vinovăţie împotriva pro­curorului N. Pereateatcov şi a ju­decătorilor C. Dardan şi C. Vasi­­liu, cari au instruit această afa­cere. Nu aducem nici o jignire magis­traturii când în numele unui prin­cipiu de dreptate, ne ridicăm şi cerem o exemplară sancţiune pen­tru cei ce s’au făcut vinovaţi de atari fapte. Altfel se subminează la temelie însuşi prestigiul de care trebue să se bucure această sacră şi inviola­bilă instituţie a ţării: magistratura. Se face acum o nouă instrucţie de către d- judecător Bărbescu de­la cap. II şi de parchetul general Chişinău­ Dosarul de fond a fost, deocam­dată, suspendat. Până atunci, Maxian umblă, muritor de foame, cerând pentru el şi cei 6 membri ai familiei sale, ceiace î s’a furat cu atâta cinism: cinstea. Ministerele de Finanţe­ şi de Justiţie vor şti, sperăm, să facă aşa fel ca Statul sa fie despăgu­bit, moral şi material, de cei cari, liberi astăzi,­ sfidează legile țării. Capitala MOARTE SUBITA Din noapte a încetat subit din viaţă săteanul Ştefan Constantin Haimana, de 37 ani, vânzător ambu­lant, de fel din comuna Stăneşti- Chirculeşti (Vlaşca) pe când dormea cu mai mulţi consăteni de ai lui la hangiul Ion Petrescu, din calea Rahovei 349. Cadavrul săteanului a fost trans­portat la Morgă. NENOROCIRE Muncitorul Gh. Mincu, de fel din comuna Râca (Teleorman) s’a dus eri seară să se culce la construcţia din calea Griviţei 162. Fiind întuneric şi cum muncito­rul nu cunoştea locurile construc­ţiei a căzut în pivniţă, unde a ră­mas în nesimţire până a doua zi când a fost găsit de paznic. Muncitorul care s-a ales cu grave leziuni a fost dus la spitalul Brân­­covenesc. ACCIDENTUL DELA HIPODRO­MUL BANEASA Jocheul Taylor. In timpul unei curse pe hipodromul Băneasa a că­zut cu calul Zzabed. Unii din cai cari urmau au tre­cut peste jocheu provocându-i gra­ve leziuni. Cu ambulanţa salvării, care se a­­fla pe câmpul de curse, a fost dus la sanatoriul de Antoniu. OSEMINTE OMENEŞTI La binaua din str. Vasile Lascăr 106, proprietatea d-lui dr. Ştefănes­­cu-Galaţi, făcându-se săpături s’au găsit oseminte omeneşti. ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE Alexandrina Veru, din str. Albine­lor 5, în urma unor certe avute cu concubinul ei Dumitru Vartopianu, a încercat să se sinucidă luând o soluţie toxică. — Femeia Zina Sandu, de 28 ani, fără domiciliu stabil în Capitală a avut aseară pe bal. Ferdinand în dreptul casei cu Nr. 144 un rendes­­vous cu iubitul ei şi văzând că nu vine a băut conţinutul unei sticluţe cu tinctută de iod pe care o avea la dânsa. Cu o trăsură a fost dusă la spita­lul Filantropia. Hippism Premiul Vivian, disputat eri­ la Bă­neasa, a fost câştigat de Coquin, in­discutabil cel mai l­­bun cal tânăr al turcu­lui. Pensionarul d-lui Schles­­singer, bine prezentat de Divald, a dispus cu uşurinţă de M’Amour şi Gouverneur, două flyeri cu excelente performanţe la activul lor, dovedind că generaţia actuală este de clasă superioară. Aceeaş impresie ne-au lăsat şi victoriile lui Mikado şi Ou de Paşte, ultimul reabilitat de eşecul inexplicabil de la Floreasca. Dăm mai jos rezultatul technic şi relevăm victoria bine primită a lui Calibert în Pr. Nucet. Publicul a o­­vaţionat culorile proprietarului sârb, reprezentat pe turt prin persoana d-lui ministru Pscholak-Antici. Un accident cu urmări serioase s-a înregistrat în parcursul Pr. Bale. Jockeul Paylor a căzut cu calul, ale­­gându-se cu leziuni grave. A fost transportat la sanatoriul Antoniu. Iată rezultatul : Pr. Haglesti: Habitus, Fadol, Saladin. N. P. Cimpoi, Albatross II, Nun Mare, Raptor, Mangup, Silver Carte, Latin. Cota 10 : 176; 32; 20; 19. Pr. Mierlari: Ou de Paste, Sonia, Gibson Boy. N. P. Marcheta, Nahat. Cota 10 : 56; 35; 29. Pr .Bragadiru: Coca, Dehogyis, nem, Rohano. N. P. Prinţişor, Gay Navarre. Cota 10 : 49 - 96, 14. Pr. Ch. Vivian: Coquin, M A- mour, Soha, N. P. Gouverneur, Cit, ri.-se. Cota 10 : 16, 20, 26. Pr. Bale: Bonita, Jean Hableu­, Sange Verte. N. P. Despîna, Moşu­­lică, Gilda, Curcubeu, Cavaler, Sziţa, Leuştean II, Katalin, Misti, Şoim, Szabad (căzut). Cota 10 ; 96; 32; 106; 17. Pr. Vifor: Mikado Frig, Zdrang. N. P. Mascota, Pupăză. Cota 10 ; 14; 10; 10. Pr. Nucet, Caribet, Bimbaşa Paşa, Mierloiu. N. P. Floreasca, Do­rine, Ezas, Cosiţa Dragul Mamei, nova, Isteţ, Morning Star. Cota la event. Mikado,Caribet 10 : 133. Grevă la fabrica din Bum­işi IAŞI, 28.­­ Din Buhuşi se a­­nunţă că un număr de 60 lucrători de la fabrica de ţesătorie, au de­clarat grevă, cerând mărirea sala­riilor. Inspectoratul muncei a fost în­ştiinţat Ştiri din Oneşti DE LA PRIMĂRIE.­­ La primă­ria oraşului nostru, au început întoc­­mirile listei comunale şi întocmirea listei electorale, în care se va trece şi femeile, conform nouei legi admi­­­nistrative. înscrierile se fac în fiecare zi de către funcţionarii primăriei pe sectoare. UN NOU RESTAURANT. — Oraşul nostru, fiind lipsit de restau­rante, d- Ghica Lolu, s’a gândit a în­fiinţa imul. Aşa dar, deoarece se simte ne­voia pe data de 15 Octombrie a. c. se va deschide noul restaurant pe Bulevardul M. Olănescu. DELA ŞCOALA ORTODOXA— Cursurile la şcoala ortodoxă de fe­te din localitate, va începe pe ziua de 1 octombrie. Cursurile, vor fi ţinute, de profe­sori de la liceul dr. C. Angelescu din localitate. Cu cât va fi numărul elevelor mai mare, vor fi şi taxele mai mici. Gimnaziul va funcţiona cu clasele I, II, III şi IV. DIVERSE.„Pentru sezonul de iarnă, cinematograful Diaconescu, va rula în frumosul salon al batalionului de jandarmi, din localitate.­­ Cine doreşte a da spre publi­care ceva în ziarul „Curentul“ sau Mica Publicitate, se vor adresa cores­pondentului, sau d-lui I. Ghiţescu, de­pozitar de ziare, din str. Târgovişte. Marti­e Octombrie 1929 ... Carnetul zilei LUNI, 30 SEPTEMBRIE 1929 Sf. Părinte Grigore Episcopul Ar­meniei Mari CATOLIC : Sf. Ieronim (Jerome) ISRAELIT : 25 Elii 5689 MUSULMAN : 25 Rebi el-Ahir 1348 TEATRE NATIONAL: seara „Măsură pentru măsură“. VENTURA: seara „Stăpânul inimei sale“. FANTASIO : seara ,nici nu ne jucăm să ne amuzăm“. „ CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Asfalt” cu Gustav Fröe­­lich şi Betty Aman. TRIANON: ,Temeea şi paiaţa“ după romanul lui Pierre Lonys. LIPSCANI PALACE: „Demonii Ome­nirii’’ cu Emil Janings, Conrad Veidt şi Werner Krauss, în Pauză Transformistul Joia. SELECT: ,,Masca diavolului“ cu John Gilbert, Eve­r­ Bem şi Alma Rubens. Complectare „Stan şi Bran ghinionişti”. BULEVARD PALACE: „Malac repor­­ter cinematografic” cu Buster Keaton şi Marceline Day. Complec­tam „Banda veselă suferă de mă­sele“, comedie în 2 acte. LUX : Pat şi Patachon în „Şampio­­nii Africei“. SCALA : „Svăpăiata” Cu Zamora, Şi filmul „Dansul morţii“ cu Goesta Eckman. MARNA: „Dominoul Negru“ cu Harry Lietke şi artişti- MARCONI: Wolga,Wolga“ şi re­vista ,Adios Mucia­cios“ cu Mari­­lena Bodescu. VOLTA BUZEŞTI: „Dansatorul” cu Willy Fritsch şi opereta „M-zelle Nitouche” cu Garassi Cernea. Po­pea. DICHIU : „In sânul Haremului“ cu Karina Bell şi Gunar Tom­aes. La sfârşit comedie- Filmul va fi acom­paniat pentru prima oară la noi cu orchestră specială care va face surpriză spectatorilor. GLORIA : „O crimă celebră“ (Chi­cago), comedie şi jurnal. TERRA : Lya Putty în „Viaţă de apaş“ şi Bébé Daniels în „Fiica Şeicului“ seara revista ,,Ustură dar trece“. AMERICAN : „Unul contra tuturor” şi comedie cu „Stan şi Bran”. BOGACIU (Capul B-dului Pache): „Grădina lui Alah” cu Ivan Pe­trovich- La fine o nostimă comedie LILIACUL: „Pumnalul de oţel” cu Genne Tuney. ROMA : „Unul contra tuturor“. REX : Căpitanul Sorell“ şi o com­­­plectare. FILANTROPIA: Pat, Patachon şi Pa­tachonel în „Marinarii Boxeuri“ şi o comedie-REGELE MIHAI I-lu (Călăraşi 119) ! „Transatlanticii“ şi revista „Aşa vreau, aşa fac“ RAHOVA ! „Titanic” cu George O’Brien şi Virginia Valii FARMACII DE SERVICIU Gh. Rămăşcan, str. Doamnei 27;­­ S. Georgescu cal. Griviţei 323; Em. Schuster, cal. Victoriei 138; W. Greser, cal. Moşilor 298; D. Nicolau, cal. Rahovei 81; Farm. Flora, str. Carol 89; A. Solomon, cal. Dudești 28; N. Sterescu, Bd. Elisabeta 34; M. Paleacu, Bd Col. Ghica 57. Dacă a fost vre­odată, pe lumea asta, un om mirat, apoi acela a fost Sandu Ștefănescu — „doctorul", cum ii spune toată lumea. In dimineața aceia frumoasă, de vară, cum eșea de la „Hôtel du Cé­­dre”, din rue de Lacépède, cu cine credeţi că se întâlneşte?... Cu sora-sa, Vera — pe care o ştia la Făgăraş— şi cu doi prieteni — tot români: un maior şi cu nevastă-sa. Doctorul se frecă la ochi şi nu­ venea să creadă. Ceilalți, râdeau să se topească. Dinadins nu-l anunța­seră. Vroiau să-l surprindă. După primele efuzii, începură să curgă — ploaie ! — întrebările : _ „Dar când aţi venit? Ce fac cei de-acasă? Ce fac Vicenţa şi Lenuţa?” (surorile doctorului). Iar un chip de concluzie: — „Asta nu se face, pe onoarea mea! Să-mi fi scris, veneam — cel puţin — la gară. Aşa, se putea în­tâmpla să nici nu mă găsiţi...’’ — „Sau să te­­ găsim.„ cine ştie cum!” il complectă, râzând, maiorul. Şi, pe urmă, o luară cu toţii spre Hotel.„ ■­­ Cele 6 săptămâni de Paris, au trecut ca un vis. Doctorul s’a de­montat, săracul, făcând pe ciceronele. Şi — băiat galant şi frate afectuos— îşi vedea economiile, topindu-se, in hatârul soră-sei. In ajunul despărţirii, au eşit de di­mineaţă, cu toţii, la Boîs de Bou­logne. Şi, cum mergeau aşa, fericiţi de a trăi, doctorul avu un gând ge­neros. — „Vera, ştii ceva? Ai să-mi faci un comision. Cum ne întoarcem acum, le cumpăr fetelor — Lenuţel şi Vicenţii — câte o rochiţă fru­moasă. Dau un ban mai mult, dar — vorba aici — le iau ceva... clasa I. (In vocabularul doctorului, asta în­seamnă superlativul). Dar* 1’leanine propose!... Când se inapoiau de la Boîs, le-a abătut să ia câte un aperitiv la ,,Caiée de la Paix’’.„ La 2, erau tot acolo. Când au eşit, in sfârşit, erau veseli, cu toţii. Dar 200 de frauci (francezii) îşi găsi­seră mormântul in tejgheaua som­­ptuasei cafenele. Dejunul l'au luat pe la 4. La 7 erau, iar, pe Bulevard. ' — „Ascultă Vera’ zise doctorul, după ce-şi făcu inventarul portofelu- lui. JLe iau, mai bine, câte un batik frumos!...’’ Şi îşi ţuguia buzele, ca cineva care suge o felie, dulce, de portocală. Şi fiindcă tot era târziu, amânară cumpărăturile pe a doua zi.„ Noaptea, pe la 12, când eşeau de la „Rai mort”, din Place Pigall’s, „batik”-urile se transformaseră, pe rând, în câte o pereche de mănuși— pe cinstei — și, apoi, in câte o pe­reche de ciorapi (clasa I-a­) După un vermuth băut la ,botul calului', ciorapii se prefăcuseră In batiste de mătase. A doua zi — la nuit porte con sell — două forfecuțe de „menteire** erau gata-gata să fie cumpărate. Dar preţul lor nu mai era compatibil cu disponibilităţile doctorului* Iată cum se face că, descînzănd pe peronul gării din Făgăraş, Vera le-a adus fetiţelor — drept solie a de­părtatului Paris — căte un pacheţel de ciocolată „Milka-Suchard”... Geer Patrick Baloane de săpun METAMORFOZA Moartea unui scrii­­tor polonez De curând a murit la Varşovia cu­­noscutul scriitor şi critic teatral polo­nez Adam Zagorski. Zagorski s-a născut în Galiţia, unde şi-a început şi activitatea literară. Pe timpul ocupa­ţiei germano-austriace a venit la Var­şovia, unde a preluat conducerea zia­rului „Glos Stolk­y” (Glasul Capita­­lei). Mai târziu a lucrat şi la alte ziare. Ca specialist teatral a fost mult timp şi membru al direcţiunii teatre­lor comunale, precum şi al Direcţiunii Institutului teatral la al cărui înfiin­ţare a contribuit într’o mare măsură. Zagorski a scris până în ultimul mo­ment al vieţei sale, deşi a fost mereu bolnav. Două zile înainte de moarte a asitat la reprezentarea premierii „Primăvara Naţiunilor” de No­wac­­zynski. In cercurile literare şi teatrale ale Varşoviei moartea lui A. Zagor­­ski a fost deplânsă de toţi. Dezideratele arti­ştilor bulgari La congresul artiştilor bulgari, care a avut loc de mult la Sofia, s'a votat o rezoluţie prin care s’a cerut guver­nului ca să reglementeze teatrul prin o lege specială.. S’a mai cerut o re­ducere de 75 la sută pe căiie ferate. In rezoluţie s’a protestat apoi contra cinematografelor flotante care au fost introduse în Bulgaria. Până în prezent diferitele localităţi din provincie in­vitau trupele de artişti, actualmente se dă întâietate filmului. ______ ■ a De la Teatrul Naţional Pentru Joi 3 Octombrie Teatrul Naţional anunţă premiera piesei „O femee fără importanţă’ de Oscar Wilde.­­ Piesa este pusă în scenă de d. Va­sile Enescu şi se joacă în costume şi toalete moderne. Din distribuţie fac parte d-nii N. Bălţăţeanu, A. Marius, C. Stăncescu, G. Calboreanu, I. Finteşteanu, A. Critico, G. Franga, şi d-nele: Nat­a­­şa Alexandra, Mouoara Zimniceanu, Gleg Danielopol, Ana Luca, Puia Io­­nescu-Mihailide, Sarmiza Lungeanu şi d-na Maria Filotti în rolul femei fără importanţă. Luni seara 30 Septembrie se reprezintă „Măsură pentru măsu­ră” de W- Shakespeare, cu d. Gri­­goriu şi N. Atanasiu, restul an­samblului acelaș de la premieră- 394 m­. BUCUREŞTI.—17: Orches­tra Radio — muzică de dans. 18 : D-na Sorana Ţopa — deja Teatrul Naţional — recitări. 18.15: Orches­tra Radio — continuare; Flotow : „Alessandro Stradella“ — uvertură ; Lecocq: „Nălucile“ balet — panto­­mimă ; Donizetti-Tavan : Fantazie din „Lucia de Lamermoor“. 21: Quar­tetul Capeleanu (d-na Margareta Ca­ Peleanu, vioară I; d-rele Bela Saso­­ver, vioară II; Hilda Wexler, violă şi Ana Vilig, cello); Schubert: Quar­tet No. 3. 21.30: D- ing. Caranfil: Ju-­­bileul electricităţii. 21-45: Quarte­tul Capeleanu — continuare; Bocherini; Quartetul No. 3; Ravel: Quartet. 22.50: Buletin meteorologic şi ştiri de presă. 253 m. BRESLAU­ — 17 30: Con­cert. 18 30: Pentru copii. 19-15: Con­ferinţă literară. 20.05: Concert con­sacrat operelor lui Mozart. 21 30 : Trans, nov- radiofonic „Partida pierdută“. 22-20: Concert cu scrisori. 259 m- LEIPZIG­ — 17.30: Concert radio. 19.30: Conf. literară. 21: Con­cert arch. radio. 22.30: Lectură- 23: Muzică de dans. 274 m. TORINO. — 18: Concert quartet radio- 20­15: Concert quintet radio. 22: Muzică variată. 276 m. KOENIGSBERG. - 18.30: Conf. muzicală- 19.45: Concert de lied-uri. 20.30: Curs de limba en­gleză. 21-05: Declamări. 21.40: Mu­zică de dans. 23-30: Concert de ba­lalaici. 332 m. NEAPOLE. — 18: Muzică de dans- 18-30: Ora, meteorul. 22-02: „Elixirul amorului“ operă în 3 acte de Donizetti. . 350 5 m. BARCELONA. — 19.30: Concert executat de trio-ul radio. 22.20: Muzică de dans. 379 5 m. ECHENKŢadY W G Y. — 21: Program de studio. 21.30: Con­cert de orch. 2: Conf. 2-15: Concert de orch. 3.30: Program din New- York. 5: „Rendez-vous la 711“ piesă de teatru. Luni 30 septembrie 1929 399 m- DAVENTRY (EXPRES).— 17: Concert de orch. 18: Concert de­ balade. 18-30: Muzică de dans. 20-30 Muzică uşoară- 22: Concert de pro­menadă. 23-55: Concert de orch. 0.15 Muzică de dans. 418 m. BERLIN. — 17.30: Concert 18-45: Lectură. 20-05: Concert al orch. Steinhard. 21-30: Trans. din Varşovia, concert Internaţional, în continuare muzică de dans. 424 m. MADRID. — 16: Concert executat de trio-ul radio. 21: Muzică de dans. 24: Concert coral. 516­3 m. VIENA. — 12: Concert. 16.15: Trans. de radiofotografii. 17: Concert de după amiază- 18-30: Pen­tru tineret. 19-20: Conf. despre Goethe- 19.50: Fritz Brügel din pro­priile opere- 20-30: Conf. 21: Arii internaţionale. 21-30: Trans. din Varşovia. După terminarea progra­mului trans. de radiofotografii. 533 m. MUENCHEN. - 18.30: Con­cert coral- 19: Curs de limba fran­ceză- 20: „Copii de regi“, piesă mu­zicală în 3 acte-550 m. BUDAPESTA-- 10.15: Con­cert. 13: Muzică de clopote, meteo­rul. 13.05: Concert al quartetului ra­dio. 17.20 : Pentru doamne. 18-15 : Lectură- 19: Orch. de ţigani. 20-15: Curs de limba germană. 20.45: Conf. 21-30: Trans. programului din Var­şovia.- 23-20: Orch. de ţigani. 760 m. GENEVA.— 21-45: „Tosca“ operă în 3 acte de Puccini. 1200 m. CONSTANTINOPOL. — 18: Muzică de dans- 20: Muzică tur­cească. 22: Orch­ de ţigani. 22.30: Concert de orch- Mozart. 23: Muzică de jazz. 1411 m. VARŞOVIA— 19: Muzică uşoară. 21-05: Curs de limba fran­ceză. 21-30: Concert internaţional. 23.20: Comunicate sportive. 23-45: Muzică uşoară. 1444 m- PARIS (EIFFEL).­­ 19­45: Jurnalul vorbit. 21.10: Meteorul. 21.20: Concert simfonic.

Next