Curentul, decembrie 1929-ianuarie 1930 (Anul 2, nr. 673-708)

1929-12-01 / nr. 673

2 VIN de XERES sau UNTURA de PEŞTE? Ce preferai? U» ca Dta­ne Copiii Dv. sunteţi obligaţi să luaţi Untură de peşte aduceţi-vă aminte că mwmiPAIE8ADUIHE iln extrase de fi.^i de morun — dedcris la gust conţine toste prin­cipiile active hn untură Ca pepla şi e de patru ori mai nedv L) : vânzare la toate Farmaciile și Droguerin­e. Literatura Germană la Librăria F. ZWEIER, Str. C. A. Rosetti 7 (.lângă 'teatrul Mic) Raiuri de Ser­gaturi de tBron§ daturi de Cotm I '^bilâ aa^âdiM j ftbricaiiSnoMl­ j SutmanSh­arcus teuf! £5/65 ll 6a Str.Sfti Apostoli68 1 Cereţi azi No. 121 din Tipărită în cinci culori, cu o copertă ilustrată ce reprezintă pe Dita Parlo, apreciata vedetă a casei Ufa şi cu ur­mătorul bogat sumar : Numai păpuşă de Paul Peroff, Diavolul la pândă de Pompata, Misterele grafologiei. Ceremonii funebre la diferite po­poare (ca ilustraţiuni interesante in text). Rătăcirea unui cadavru regal. O condamnare la moarte care a­­duce avere. Un roman de iubire din patria fil­mului (ca numeroase ilustraţiuni). „Mike“ regele studiourilor de Jo­seph de Saxa. Moda încălţămintei pentru seremul ce vine (cu ilustraţii explicative). Cronica medicală: Despre sifilis de­­dr. Em. Dorna, Curiozităţi şi Evenimente.—Curierul Nostru—Grădina Evei—Curierul Me­­■died—Jocurile Noastre—Pagina Hu, montat, etc., etc. 70 ilustraţiuni de actualitate Opă­rite In offset, 24 pagini­­ hârtie satL na*. © “ APRECIATA 51 CERUTA ÎN TOATA LUMEA cea mai buna LAMA de RAS­KILEZIA LEMNE DE FOC CER-FAG-COJITE livrează prompt PREDEAL I. THEODOR STR. SMARDAN 4, Etaj I Telafon 15/99 DE ÎNCHIRIAT diferite săli 9i încăperi pentru Ate­iere sau depozite instalaţie electrică. A se adresa Bulev. Mărăşeşti, 101 la portar Durabilitatea mobilelor garantam! Nu regretat! o călătorie la TARGU­ MUREŞ m­ieu convinsa ci suferi cumpăra - -favorabil, eftui al Dina 91 CU PUTĂ m BATE Székely & Réti Fabrica de Mobile Unarten Mills! Ma­rs cerere trimetem şi reprezentan­tul nostru cu detene. Procesul comuniştilor la Chişinău CHIŞINĂU 29. — Tribunalul sec­ţia II a început astăzi judecarea procesului celor 98 comunişti cari au provocat dezordinile din zita de 24 Noembrie. S-au luat întinse măsuri de pază. Cei 38 comunişti au fost aduşi sub o puternică excortă. Apărarea a cerut amânarea pro­­cesului, susţinând că aceşti comu­nişti nu au ultragiat autorităţile. Tribunalul a amânat procesul pentru ziua de 3 Dec. Comuniştii sunt în greva foamei de Duminică. Stil şi compoziţiune confimiare 29. a căpătato (= căpătat-o); 30. că starea lui... (căci — pentru că — starea lui...); 31. a fost mai înfloritoare ca... (­ decât); 32. ca celorlalţi (cacofonie); 33. celorlanţi (= celorlalţi); Aşa­dar, în vreo 20 de rânduri numai 33 de greşeli şi nu dintre cele mai nevinovate. Cu drept cuvânt se va întreba din nou cetitorul : cum a putut un asemenea asasin al limbii stră­moşeşti să treacă din clasă în clasă, şi să ajungă în pragul ace­stui examen. Cauzele sunt ceva mai serioase şi asupra gravităţii lor fac atent, — în primul loc — corpul didactic orânduit — pe­­de oparte — să pregătească, pe de alta, să selecţioneze valorile de pseudovalori. Dar sacul e departe de a fi pe fund. Un alt candidat scrie despre I. Creangă că : „este cel mai reprezentant scrii­tor“ şi că „amintirile şi poveştile sale sunt operele sale“­Altul vorbeşte despre „ideea principală al acestui capitol.-'1. Un al treilea : „Tot din prozatori moldoveni putem considera puţin pe Titu Maiorescu... Proza s’a... El nu a fost influenţat decât de poezia populară şi astfel este scrise în­­tr’un mod foarte popular...“. Dela un altul amintim : „a căror operă există şi vor ră­mânea...). Al V-lea zice că: „Negunzi din pag. l­a (care?) caută să-i dea poeziei sti­lul ştiinţific...). Al VI-lea­ precizează că „miş­carea semănătorisită este mişca­rea datorită căreia se datoreşte acest mare eveniment literar“. Al VII-lea scrie: „mediocri­­tăţi­le— primi (— primii)... li­ se (■*= li se); sa făcut (~ s’a...); la des­­finţat (­ l-a desfiinţat...); li sa co­mis (= s’a comis). Dela ultimii doi reproduc: „Tinerii au adus idei noui pe care lea introdus... „Cronica descrie viaţa şi obi­ceiurile ţăranilor aşa, după cum erau şi, cum este şi astăzi’1. In fine : „fiind foarte fericiţi că Moldova noastră a putut să dea aşa roade îmbelşugate şi care în toate seco­lele vor fi apreciate şi cetite aşa cum se cetesc azi“. Vom recunoaşte: o listă destul de lungă, de obositoare şi indi­gestă care dă pe faţă halul nenoro­cit de degradare linguistică şi sti­listică în care se află majoritatea candidaţilor căzuţi la în­scris. Căci — se va recunoaşte: dacă întradevăr exprimarea trebue să fie hotârîtoare — toţi elevii cu ast­fel de exprimări trebue să se re­semneze şi sau să renunţe defini­tiv la bacalaureat sau s'o iea d’a­­capa cu­ dictări, copieri, reprodu­ceri din memorie sau libere şi tot aşa mai departe — toată seria de exerciţii metodice de stil şi com­­poziţiune. Şi iarăşi se va recunoaşte: dacă legiuitorul, atunci când a ajuns la gândul că — după 7 ani de liceu ro­mânesc — absolventul trebue să poseadă cel puţin „o exprimare clară şi precisă — la lucrările scrise“ a fost fericit inspirat — lu­crurile trebue să petreacă aşa, cu toată exactitatea — dându-li-se ba­calaureatul numai acelora cari vor fi avut şi dragostea şi răgazul să ajungă la acea exprimare­­ — poate — singurul metod de a ajunge la un mai desăvârşit simţ al adevăratei limbi româneşti, a­­meninţată din zi în zi mai mult cu înstrăinarea de toată şleahta de translatori din toate domeniile. In felul acesta — poate — că se a­­junge, odată şi odată, la firme şi reclame mai gramatical stilizate, la întreruperi cinematografice, la corespondenţă, la liste de bucate mai româneşte orânduite. Ceia ce cere bacalaureatul aici e departe de a fi un simplu şi inutil deziderat pedagogic sau şcolar. E semnalal unei adânc simţite necesităţi cultu­rale şi naţionale. Nu de alta — dar dacă nici stu­denţii universitari nu vor şti să a­­corde subiectul cu predicatul, substantivul cu adjectivul, pronu­mele cu verbul, dacă nici aceşt’a­­— deveniţi, apoi, profesionişti nu vor fi în stare să deosebească pe­­ cei buni de ce-i; pe s’a dus de o­­pera sa, pe l­aţi de laţi, pe mi­ au de miau, pe s’au de sau, pe m­aţi de maţ, pe ne-a de nea şi câte al­tele — ce vor fi stare să facă aţâţi alfabeţi, analfabeţi şi pseudoanal­­fabeţi, aţâţi semidocţi, aţâţi mici şi mari patroni, aţâţi industriaşi, amploiaţi şi conţopişti? Aşa dar măcar atât: o corectă exprimare — dacă, în privinţa cu­noştinţelor de fond — stăm aşa cum se va vedea în cele urmă­toare. Paul I. Papadopol Fara econt Flata în 10 rata lunare si mai am­ apar­at din lume «Olotonal Pathé» Lunar 850 Lei, apar« u ll ZD ii plin (I ie ii») Cel mai mare succes al tehnicei fran­ceze, aparat de voiaj construit de casa Pathé Frères din Paris. Prin sistemul de rezonantă radio magneto­fonică brevet al Casei, aparatul în formă de valiză, e în acelaş timp ex­trem de elegant şi rezistent A«l auzi înseamnă a«­ adopta. Expedifiuni în toata ţara Cel mai vast repertoriu de plăci ro­mâneşti, străine, dansuri, etc. Comenzile la : „PATHEPHONUL“ BUCUREŞTI, CAL. VICTORIEI 93 Pentru direcţia gene­rala C. f. R. Repetatelor noastre cereri cari privesc zăpăceala de la C. F. R. li se răspunde cu o diabolică persi­stenţă în răul care se vede, că nu poate fi extirpat cu nici un preţ. De-abia semnalasem pierderea coletelor pentru Aiud, că iată acum se întâmplă o nouă întârziere: pa­chetele cu ziarele noastre, n’au a­­juns in Aiud Luni 25 Noembrie, ci abia a doua zi. Cerem a se face o riguroasă an­chetă şi­ a se aplica sancţiunile cu­venite celor vinovaţi, pentru a pune capăt sistemului alarmant al întârzierii sau pierderii francaturi­­lor cu ziare. Cuiu e vremea " VINERI, 29 Noembrie 1929 In România, ora 8 a. m. Acelaş timp variabil cu cerul mai mult acoperit, ceaţă şi uşoare preci­­pitaţiuni locale se menţin în în­treaga ţară. Vântul slab din sectorul Nordic, mai tare pe litoralul Mării, îngheţ în timpul nopţii în regiunea muntoasă şi prin jumătatea de Nord a ţării, temperatura minimă variind Intre minus 2 gr. la minus 5 gr. in a­­ceastă parte a ţării şi plus 1 gr. la 4 gr. In rest. Temp. maximă ori a atins Intre plus 4—11 gr. Presiunea atmosferică e cuprinsă între 763 m. m. la Mediaş şi 769 m. m. la Belgrad. La Bucureşti-Filaret, ora 8 a. m. Presiunea atmosf. 767 m. m. Temp. 4 gr. Umiditatea 99 la sută. Vânt dela SW cu 2 m. p. s Cerul acoperit (burniţă). Temp. maximă ori 7 gr. Temp, minimă azi 4 gr. Apa din ploae 5 m. m. Timpul probabil dela 29-30 Noem­brie, ora 20.­— Presiunea In uşoară scădere cu 1-3 m. m. Timpul se va menţine umed, cu ce­rul variabil mai mult acoperit şi o da­­tă dimineaţa şi seara. Vânt slab din direcţiuni nehotă­râte. Temperatura staţionară. Uşoare precipitaţiuni vor cădea in Ardeal şi Bucovina. curentul . SAMBATA, 30 NOEMBRIE 1929 ORTODOX : Sf. Apostol Andrei în­tâiul chemat, CATOLIC ; Ap. Andrei. ISRAELIT : 27 Heşvan 5690, Sabath. MUS.: 27 Gemadi-el-Ahir 1348. TEATRE OPERA ROMANA : ora 8.30 seara : „Tannhauser". NAȚIONAL : ora 2.30 matineu: „O scrisoare pierdută"; ora 8.30 seara: „Marele Duhovnic". VENTURA : ora 3 matineu: „Fraţi de cruce“; ora 9 seara: „Melo". REGINA MARIA: ora 3 matineu: „Iubire ispăşită"; ora 8.45 seara : „Fetele de azi". FANTASIO: ora 9 seara: „Noi nu ju­căm să ne amuzăm". STUDIO T. NAŢIONAL: ora 5.45 matineu : ,,Muşcata din fereastră"; ora 8.45 seara „Mary Dugan". LIRIC : ora 9 seara : „Vânzătorul de păsări’’. LIPSCANI: ora 9 seara: „Mărgeluş’'. FANTOME ŞI PAIAŢE : ora 9 seara : „Sicriul de carne, sabotaj, o vizită nocturnă’’. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Nina Petrovna’’ cu Bri­­citta Helm, Warwick Ward şi Franz Lederer. TRIANON : „THE SINGING FOOL* (Cântăreţul nebun) cu AL Jolson în iQm sonor şi două concerte date de marele team­ BENIAMINO GI­GLI şi renumita orchestră „ABE LYMANN’’. LUX: „Nopţi princiare" cu Jacques Catelaine, Gina Muc­es şi Miha­­lesco. REGAL: „Masca de fier" on Douglas Fairbanks. SELECT: „Nuntă­­ Hepatic" cu Nascy Carroll, Charles Rogers şi Jean Hersholt, şi Jurnalul cu ac­tualităţi Gaumont. CINEMA BULEVARD PALACE: „Pre­zidentul Haimanalelor, cu Harry Piei. 10 acte senzaţionale. ELITE: „Sperjura” cu La Jana şi Rene Navarre. LIPSCANI-PALACE: „Nocturna” ,n Raquel Meier: „Paulette lube,, te" cu Carmen Boni, Hans Junkerman şi Jack Trevor In pauză: balet şi canto. FEMINA : „In taina noppd" cu LI­ Dagover şi Hane Stuewe. MARNA : Revista: „Eu mâna iţi să­rut M-me" şi filmul „Privighetoa­rea amorului". MARCONI: „Frumoasa Exilată“ cu Bikie Dove şi trupa Titi Mihaliescu. VOLTA-BUZEŞTI: „Aur" cu Dolores Costello“ şi trupa Brezeanu. ROMA : „Omul fără cap" cu Carlo Aldini. Trupa M. Bruno. RAHOVA: „Fluture de Trotuar" cu Anna May Wong. DICHIU: „Manon" cu John Bani­­more şi o comedie de Stan şi Bran. Bran. GLORIA : „Ţarul Pavel I şi M-me Pompadour”. TERRA: Premiera „Călăreţul negru" cu Fred Thomson şi compania de reviste: Stoenescu şi Columbeanu. AMERICAN: „Păcatele Părinţilor'' cu Emil Janings. ATENEUL OBOR (Şcoala Sg. Haret): „Viena Dansează’’ cu Lia Mare. REX: „Furtuna” cu John Barri­­more. FILANTROPIA: „Doctorul Balsamo”, operă completă. FARMACII DE SERVICIU I- Alătăsaru, Victoriei 110, Tel. 60/65 ; dr­ L. Coniver (fostă Hen­teseu­), Victoriei 1­ 4, Tel. 18/84; Alex. Roşu, Griviţei 74, Tel. 24/39; Gh. Bulandra, str- Carol 9 ; C­­raieni, Dorobanţilor 17 ; M. Cu­­gler, Regală 6, Tel- 31/32; I. Ochi Griviţei 252, Tel. 48/63 ; Maria N. Stăinescu, b-dul Pache Protopo­­pescu 31 ; Evlampia Georgescu, 13 Septembrie 2 ; Ştefan Cornea, Văcăreşti 83 ; Alex­ Leist, Dr. Fe­lix 67. Citiţi Mica Publicitate Un leu cuvântul antetul silei Baloane de săpun Bufei In silele când treburile mele tmi îngăduie un ceas-doud de odihnă, la vremea am iesii, printre trecătorii ce defilează pe dinaintea ferestrii, am remarcat, — sunt câteva luni, de atunci — o servitoare, naltă fi voi­­nică, ducând spre casă, totdeauna la aceiaș oră, un copilaş de vre­o cinci anişori, cu ochi gravi, albaştri, şi cu bucle blonde. — ,,Aista-i plodul lui madam Bet­­ty, de lângă farmacie’, mi-a expli­­cat bucătăreasa — moldoveancă că­reia Bucureștiul n’a isbutit să-i de­­natureze accentul — într’o si când, prin geamul deschis, asistam la ur­mătoarea scenă: — ,,Bubi, hai acasă, că ne­ aştep­­tă cucoanar, — „tiu merg­.»'* răspunse Bubi, înţepenit pe o pereche de picioruşe subţiri ca nişte fuse, — „Şi de ce nu vrei?'' insista bona, — „Aşa, fiidcă nu vreau!...” Servitoarea tl smuci de mdină tU fiindcă Bubi se sbătea ca un­­peşte un undiţă, îl luă în braţe, ferindu-şi faţa de palmele pe care copilul î le trăgea pe ■ nenumărate. — „Stai tu, numai, să ajungem acasă!...” îl ameninţa femeia. Şi porni ca o vijelie. Alaltăeri, fără să vreau, am sur­­prins o convorbire între bucătărea­­sa mea şi bona lui Bubi. Am aflat, astfel, o mulţime de lucruri: Că ma­dam Betty trăieşte cu ,,unul” de la Tribunal, pe care o înşeală cu un asistent de farmacie, că are picoare groase dar le bandajează in fiecare seară, că Bubi e un copil nenorocit, că-i curge sânge din nas şi că mă­nâncă. In fiecare zi, bătaie. — ,, Eri” continuă servitoarea, „mă miram şi eu ce păţise. Că se făcuse ceasul aproape 6 şi nu-i bă­­tuse defel. Numai ce,o aud că mă strigă. — Marițo, zice, aprinde lampa tn refragerie. Dar Bubi, de colo, să nui tacă, odată vine în fața mea şi zice: — Să n'aprinşi lampa şi lumină să fie!...” — „ranzîî’’ face bucătăreasa mea, clătinând capul in semn de mirare. „Şi cucoana d.tale ci-o zds?.„'r — „Ce să mai zică? S’a speriat aşa• de tare că l-a luat pe Bubi de cap şi l.a bătut de credeam că.l omoară. Că zicea că de unde a mai învăţată­ şi pe asta?...” I Geer Patrick „Michiduţă“ culturalul de la Teatrul Naţional înainte de numirea sa la Teatrul Naţional, Liviu Rebreanu, momăia de vaselină, s-a gândit să se afirme culturaliceşte in Capitală. A suspendat, prin urmare, roma­nul la care scria şi-a născocit un a­­parat pe care l-a numit „Mich­iduţă” şi care era menit să Împrăştie cul­tura pe stradă. Un mic studio rentabil, ca toate celelalte. Ap­aratul e întradevăr ingenios : bagi 2 lei, apeşi pe un buton şi un loc să iasă o caramea, iese un „ăla" urât, un drac care se aţine să prindă o bilă. Prinzi bila, norocul dumitale-' Pică patru lei. Nu o prinzi, ai câş­tigat un „gogulică", adică... nimic, şi poţi pleca mulţumit că ai dat doi iei lui Liviu Rebreanu. Invenţia aceasta, atât de culturală, se adresează tineretului şcolar, în speciaL Pâră s’o breveteze, Tata Liviu Moa­hălă, s’a gândit că a ar fi rău s’o pună pe numele Societăţii Scriitori­­lor Români, unde e­ prezident, aşa că in numele acestei societăţi, a intervenit la ministerul de interne, cerând per­misiunea de-a pune în calea copiilor şcolari ispititoarea lui invenţiune. Petiţia semnată de Liviu Rebrea­nu, s'a înregistrat la ministerul de interne sub numărul 257 din 1929 și a aşteptat aprobarea... Ministerul insă, n’a apreciat pe in­ventatorul Liviu Rebreanu, ci l-a dat afară printr’o adresă oficială, care constitue o adevărată saladă de pi­cioare In... spate. D. ministru Costăchescu, al instruc­ţiunii, a fost desgustat de complotul momâiei cenuşii de la Teatrul Naţio­nal împotriva şcolărimii, şi l-a pe­depsit apoi pe de­asupra. Vom arăta felul cum derrier-ul său a devenit apoi gazda tuturor picioa­relor în antrenament de indignare... TOM. Comunicările de eri dela Academie Eri d. a. Ia orele 3 Academia Ro­mână a ţinut şedinţă publică. A prezidat d. ION BIANU, D. prof. ŢIŢEICA, secretarul gene­ral al Academiei, a citit procesul ver­bal a două şedinţe anterioare — când s’a luat cunoştinţă de diferitele dona­­ţiuni ce s’au făcut acestei înalte insti­­tuţiuni. Relevă importanţa donaţiunei HA­­MANGIU, aducând omagii donato­­rului. S’a citit apoi o scrisoare din partea d-lui Hamangiu care s’a scuzat că nu poate lua parte la şedinţă. COMUNICĂRILE D-LUI G. BALŞ In prima sa comunicare, d. Balş a vorbit despre „Biserica din Lujeni". E vorba de o bisericuţă mică, aproa­pe de graniţa Poloniei. După forma şi simplitatea ei arhitectonică drep­tunghiulară — fără soclu nici chenar — ea pare să fi fost clădită în a doua jumătate a sec. XV. Comparată cu alte biserici din acea epocă prezintă un interes cu totul deosebit prin ca­racterul ei arhaic. In a doua comunicare „Introduce­rea pridvorului în planul bisericilor moldoveneşti" d. Balş deduce din di­feritele cercetări făcute că pridvorul a apărut în compunerea bisericilor în ultimii ani ai domniei lui Ştefan cel­ Mare. D. Balş exemplifică aceasta cu bisericile Neamţu şi Sft. Gheorghe din Suceava,­­­ construite înainte de Probota lui Petru Rareş. ALTE COMUNICĂRI D. general Rosetti a adus în aceiaşi şedinţă câteva importante contribuţii la „Istoria armamentului la noi". Vor­bind despre sabia dăruită de V. Lupu, Ţarului — sabie ce se găseşte în te­zaurul de la Moscova, şi despre să­biile lui Brâncoveanu — găsite la un anticar din Paris — d-sa deduce că a­­cestea au fost făcute la Constantino, pot şi nu cum au afirmat unii, în Mol­dova. In a doua comunicare, d. general R. Rosetti vorbeşte despre diferitele pre­supuneri asupra introducerii steagului tricolor la noi. Unii cred că alegerea celor trei culori a fost făcută de tine­­retul revoluţionar din 1848 — din simpatie pentru tricolorul francez. Du­pă alţii culorile ar fi fost hotărâte cu ocazia adunării de la Blaj. După do­cumentele descoperite de d-sa, cele 3 culori ale steagului românesc datează din anul 1834 , de pe vremea dom­niei lui Alexandru Ghika Vodă. Du­pă alegerea acestuia, cele trei culori au fost aprobate şi întărite prin fir­man împărătesc. Şedinţa a fost ridicată în orele 4 şi jumătate. Cărți-Reviste Primim la redacţie: „Exposé sur rhistoire de la guerre1' par g-ral Coulcer. ,Epigrame" de Grî-GrL „Gazeta de Duminică nr. 213, „Oglinda lumii“ nr. 48. instituţiile culturale într’un sat model Conferinţa d-­ui Bucuta A doua conferinţă în ciclul „Despre sat“ organizat de Casa Şcoalelor a fost cea a d-lui Em. Bucuta. D sa a arătat înţelesul satului model, o pro­­ectare în spaţiu a unui grup de oa­meni desăvârşiţi, o zugrăvire socială în forme ideale. In satul românesc preocuparea noastră este răspândirea „culturei“ la un număr cât mai mare de oameni : educaţia poporului, că­reia oratorul îi precizează­­ trei înţe­lesuri : 1) învăţământul obligator, minimul de cunoştinţe ce-i dă statul, pentru a pregăti un orizont de înţe­legere. 2) Educaţia populară cade in sarcina societăţii, pentru a păstra minimul de cultură şi să-l rotun­jească. 3) Osteneala colectivă pentru ca o generaţie să fie păstrată în con­temporaneitate. Satul are o viaţă pro­prie , cu datinele ,şi vechimea lui. Cu această unitate se dă lupta din care satul ese de multe ori biruitor, înfăţişează ca model de educaţiune populară ţări îndepărtate ca Dane­marca şi ţările vecine : Bulgaria, Iu­­goslavia, Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria, cu un număr de analfabeţi disparent. Oratorul ajungând la noi spune că deşi avem toate formele de educaţiu­ne populară lipseşte însă experienţa­, situaţia e tragică 60% analfabeţi iar şcoala fabrică alţi analfabeţi. Trebue să dăm satelor cuvântul de vraje şi de cunoaştere a cărţii. Duminică 1 Decembrie 384 m. BUCUREŞTI.­­ 17: Orch. Harvard Johnson: Ice cream foxtrot; Moţoi: Muzică uşoară şi naţională; Shilkret: Jeanin­vals ; Ferm­e: Celei care minte, romanţă. Hora de la Zana. 17,15: D. F. Aderca : Buletinul ar­tistic european. 17,30: Orch. Moţai : Continuare. Bianco : Parjure Tango; Brown: Nunta pictorului Dolt, iox­­trat; Dr. Postuza: Anette, vals, inter­mezzo. Romanţă ţigănească rusă. Ho­ra lui Moţi. 18. Buletin meteorolo­gic. 18.05: Orch. Moţoi: Continuare. Fibich: Poema (solo violina ). Mo­ţai­: Scott: Mă întrebi dacă te iu­besc; N. Ochialbi: Mica convorbire. Florescu: Steluţa. Hora lui Pompie­­ru : Cavadia: Unde eu­. Cine'n lu­me nu iubeşte. Paşte calul lui Gheor­ghiţă. 21: Seară de operă. 325 m. BRESLAU. - 21,80: Con­cert. 23,30: Muzică de dans. 259 m. LEIPZIG. — 22,15: Con­cert. 23,15: Muzică de dans. 0,50 : Concert. # 350,6 BARCELONA. — 19,30: Con cert. 23,05 Trans din Madrid. 360 m. STUTTGART. - 20,30: Con­cert de pian. 21: „Dușmanul muzi­­cei ’, operetă comică într’un act de Genée. 23,15: Concert 24,30: Con­­cert-246 m. KASSEL. - 20,30- Orches­tra Radio. 22: „Weh dem der dreht’’, revistă de Hilarius. 0,30: Concert. — 403 m. BERNA. — 20,30: Serată Sâmbătă 30 Noemb. 1929 populară. 23,14: Concert seral. 23,40: Radio dancing. 403 m. KATTOWIGE. — 21,30 : Muzică ușoară. 24: Muzică de dans. 418 m. BERLIN. — 283 m. Stettin. — 21: Cabaret. 22: Concert. 24,50: Muzică de dans. 438 m. STOCKHOLM. - 1340 m. Motolla. — 18: Gramofon. 20,30 r „Lo hengrin” de Wagner. 23,05- Meteo­rul. 487 m­. PRAG­A. — 20,05- Muzică populară. 21: Arii din operete. 22,35 Concert de pian. 23,20: Trans. de la cafeneaua Lloyd. 516,3 m. VIENA. — 283,5 m. Inns­bruck. — 245,9 m­. Linz. — 12- Con­cert. 17,30: Concert 19,5 : Muzică de cameră. 20,55: Ora, meteorul 21: „O­­ţel şi piatră’’, piesă în 3 acte de Lud­wig Anzengruber, în continuare mu­zică de dans. După terminarea pro­gramului trans de radiofotografii. 550 m. BUDAPESTA. — 10,15- Con­cert. 18,05: Concert. 18,40: Gramo­fon. 20,30: Reprezentaţie în studie. 22,25: Orch. de ţigani. 24: Concert. 1200 m. CONSTANTINOPOL.­­ 15,30: Muzică turcească. 16,30: Con­cert. In continuare concert a! orch de ţigării. 18,30: Muzică turcească, noutăţi. 1725 m. PARIS (Clichy). — 19,35: Gramofon. 20,15: Causerie. 21,45 : •fracuo^ Teatru-Muzică De la Teatrul Naţional D-na Marioara Voiculescu joacă rolul Principesei Clotilda Romano din noua piesă a d-lui Victor Efti­­miu, „MARELE DUHOVNIC“, a că­rui premieră are loc astă seară Sâm­bătă la Teatrul Naţional. Piesa este pusă în scenă de maestrul Paul Gusti şi cuprinde în distribuţie pe d-na Agepsina Macri, d-nii N. So­­reanu, I. Sârbu, N. Bălţăţeanu şi Gh. Calboreanu. Im Studio Teatru! Naţional se re­prezintă astăzi Sâmbătă în matineu şi seara marele succes „MARY DU­GAN ESTE VINOVATA 7" Fetele de azi Astăzi şi In fiecare seară se joacă cu mare succes la Teatrul „Regina Maria”, „Fetele de azîn comedie ul­tramodernă de Gustav Davis, cu d. Tony Bulat­dra şi d.ra Cătuşă Elvas in rolurile principale. Biletele la Agen­ţia Feder şi la cassa teatrului Matineu­ literar de Duminică Al doilea matineu literar organi­zat de S. S. R. la Teatrul Naţional Duminică 1 Decembrie, orele 11 a. m. va fi închinat memoriei lui A. Vlahuţă dela a cărui moarte s’au îm­plinit 10 ani. Conferenţiază d. Ion Sân Giorgiu. Citesc d-nii Radu I­ Rosetti, Horia Furtună şi Eug. Botez şi dau concursul d-nele Maria Filoti, Ana Luca, Lucreţia Enescu şi d-nii Al. Demetriad, Spiridon Dumitrescu şi I. Manu. DE LA OPERA Ordinea spectacolelor cu celebra cântăreaţă FRIDA SA­VINI a suferit o modificare după cum urmează : 6 Decembrie, „FAUST” şi 9 Decembrie „TANNHAUSER". In ambele repre­zentaţii va cânta. Înconjurată de cei mai de seamă protagonişti ai Operei. Astăseară se cântă „TANNHÄU­SER“ cu distribuţia premierei şi d-na L. Enescu in rolui Elisabeta. La pupitru, d. A. Alessandrescu. Concertul simfonic de Duminica Duminică are loc la Ateneu un con­cert simfonic extraordinar dirijat de maestrul Enescu. Programul cuprin­de uvertura tragică de Biajvnis, sint­­fonia pastorală de Beethoven, legen­da rusă „Kikimora“ de LUfloiv şi două fragmente, simfonice din „Ro­­meo şi Julietta" de Berlioz. EXPOZIŢII M. S. Regina Maria a vizitat cu­ librăria de artă „Hasefer” din strada Egnén Ca­rada­l (Karagheorghevici) în care se află şi expoziţia de sculp­tură şi pictură a artistului Mattis Teutsch din Braşov. Majestatea Sa a reţinut numeroase lucrări de artă şi operele literare mai de seamă, trapeeze şi germane, apă­rute în ultima vreme. CITIŢI „Baloane­­le Săpun“ schiţe de Gregore Patricia (Geer Patrick) Editura „Cultura Românească“ de vânzare la toate librăriile Preţul fir­mei

Next