Curentul, februarie 1930 (Anul 3, nr. 730-757)
1930-02-28 / nr. 757
Vineri 2& Februar mmsmmm Leg ferarea cazierului jud ciar In se n consta sistematizarea cazierului . Una din reformele menite a schimba mult din situaţiunea de incertitudine a criminalităţii în România este, după cum se ştie, cea referitoare la CAZIERUL JUDICIAR. Consiliul legislativ studiază cu multă asiduitate această reformă şi se speră că în curând va fi terminată. Discuţiuni importante au avut loc cu privire la locul pe care trebuie să-l aibă această lege în cadrul legilor noastre penale. S-a susţinut de unii ca acest cazier să fie trecut în procedura penală, iar alţii au propus o legislaţie specială, a acestui cazier. Prima părere care e împărtăşită mai de toate legislaţiile occidentale a triumfat. Pe de altă parte s'a mai pus în discuţie unde trebue trecută starea civilă a acelor care trec prin faţa autorităţilor judecătoreşti sau a jurisdicţiunilor din urmărire ii instrucţiuni. Şi asupra acestui punct discuţiuni numeroase au avut loc. Majoritatea s’a raliat la părerea ca aceste caziere trebuie să fie concentrate la locul de naştere al infractorilor. UN CAZIER CENTRAL S‘a mai decis deasemenea ca să fie şi un cazier central la Bucureşti unde autorităţile s’ar putea adresa pentru a stabili identitatea împricinaţilor. S’a admis ca pe fişele cazierului să fie trecute nu numai condamnaţiunile deliquenţilor ci chiar măsurile pe care eventual le-ar lua parchetele şi judecătorii de instrucţie. Mai mult chiar, unele dispoziţiuni cu caracter pur civil, cum ar fi o interdicţie, o punere sub curatelă sau un faliment să figureze pe aceste fişe. Cu ocazia punerii în aplicare a Codului de procedură penală în care ar figura cazierele, va fi necesar a se face apel la un personal instruit şi care va fi ataşat pe lângă fiecare parchet al tribunalelor. Proectul este încă în studiu la secţia I a consiliului legislativ de sub preşedinţia d-lui Ionescu-Dolj şi probabil că în cursul lunei Martie va fi terminat şi încadrat în viitoarea procedură penală, care va fi supusă Parlamentului odată cu Codul penal modificat. Prin aplicarea cazierului, autorităţile judiciare vor fi în măsură să-şi facă o idee precisă despre situaţia recidiviştilor, întrucât se va trece pe lângă fotografie şi măsurătorile recomandate de sistemul Bertullon şi amprentele digitale propuse de dactiloscopia modernă De altfel, în aplicarea acestui sistem, se va ţine seamă de toate descoperirile făcute în susnumitul domeniu. O MELICESCU Cronica judiciară Un comisionar de filme, acuzat de fals In urma cercetărilor făcute, parchetul prin d. procuror Benedict Stoenescu, a deschis ori acţiune publică, pentru vina prevăzută şi pedepsită de articolele 125, 332, 333 şi 40 din codul penal, în contra lui Aron Nassen, cunoscut comisionar de filme, din str. Labirint 179. Nüssen a falsificat semnătura d-luî Francisc Hir oMET MENŢINUT ARESTAT Precum am arătat în numărul nostru de ori, secţia a 2-a a Tribunalului de comerţ, după divergenţă, infirmnase mandatul de arestare emis de cabinetul 7 de instrucţie în contra lui Dumitru Oneţ "acuzat de omorârea lucrătorului grevist Petre Ionescu. Parchetul a făcut dri apel în contra jurnalului de infirmare a mandatului, menţinând arestat pe Oneţ. SCHIMBUL DE TERENURI IN VEDEREA COMASĂRII In faţa secţiei a 3-a a înaltei Curţi de Casaţie, în complect de diverginţă, a venit ori spre judecare chestiunea dacă ordinul de suspendarea unui schimb de terenuri în vederea comasăreî, — după ce acesta fusese admisă de comitetul agrar, — este un act de gestiune sau un act de autoritate. Chestiunea are importanţa pentru a se putea şti dacă ordinul de suspendare poate sau nu să fie atacat cu acţiune în contencios administrativ. Producându-se din nou diverginţa, chestiunea a fost trimisă spre soluţionare in secţiuni unite. A. PARCHETUL APELEAZA SENTINŢA PROCESULUI MILOZI Parchetul, prin d. procuror Alevra a făcut un apel în contra sentinţei schield, pe o cambie pe care a rescontat-o la Banca Moldova. Tot pe acesta l-a înşelat obţinând girul său pe mai multe cambii ce urmau să servească la preschimbarea altora, cari însă nu i-au fost restituite, cauzându-i prin aceasta o importantă pagubă. secţiei a 2-a a Tribunalului, care achitase pe d. Panova, iar pe d Milozi Si condamnase la 3030 lei amendă. CONTENCIOS ADMINISTRATIV In contra decretului din Martie 1929, prin care Ministerul de Domeniu dizolvase Camera de Agricultură a judeţului Vaslui, foştii membri (preotul I. Grigoriu, Ghinea, T. larid, etc.) au făcut acţiune In contencios administrativ, cerând anularea decretului de dizolvare şi instalarea vechiului consiliu. Secţia l-a a Curţei de Apel, în completul d-lor G. T. Ionescu, Cătuneanu şi Orleanu, a pronunţat ori respingerea acţiune! şi deci menţinerea decretului de dizolvare. DIVERSE In chestiunea escrocheriei săvârşită în dauna Asociaţiei Generale a Presei de I. şi A. Lindenberg, d. comisar Vasilescu de la poliţia Capitalei, a dresat actele necesare. Dosarul a fost înaintat parchetului. — Cabinetul 7 de instrucţie a dat era ordonanţă definitivă de neurmărire în chestiunea d-lui N. Voiculescu — fals în acte publice, la comitetul şcolar al judeţului Ilfov. Chiil Mica Publicitate Duminică 2 Martie a. c-Curentul VA PUBLICA IN FOILETONUL /AU Campania electorală Intruniri Se guvernameataie de eri Insect, be Verile In strada Câmpineanu, organizaţia naţional-ţărănistă de verde a organizat o populată întrunire. Au luat cuvântul d-nii avocaţi C- Tunescu, C. Algiu, I. Ivănescu, deputat Mitică Rădulescu, Toma Ştefănescu, prof. Stănescu, P. Bruteanu, I. Birnberg, Florea Pârvu şi deputat Vasilescu Notara, arătând opera înfăptuită de partidul naţional-ţărănesc. D. Pompiliu Ioniţescu, vice-preşedintele Camerei, a subliniat activitatea economică şi refacerea creditului ţării, înfăptuite de actualul guvern. Organizaţia naţional-ţărănistă din culoarea de verde, ţine întrunire astăzi la ora 4, în sala cea mare a Halea Griviţa. Vor lua cuvântul d-nii Pompiliu Ioaniţescu, Mitică Rădulescu, deputaţi, maior G. Angelescu, primarul secorului, etc. * LaVa 6 jum., se va ţine întrunire în calea Griviţei No. 215, unde vor vorbi candidaţii guvernamentali IN CARTIERUL PIEPTĂNARI Aseară la orele S s'a ţinut o întrunire la Casa de stat „Dem. Dobrescu", sub prezidenţia d-lui g-ral Pavelescu. D. Chiriţa Vaislescu primarul sectorului Albastru, arată înfăptuirile actualei comiisii interimare. IN DEALUL SPIREI La aceiaşi oră în sala „Manole Georgescu " a avut lor o altă întrunire a organizaţiei de Albastru la care au luat cuvântul d-nii Chiriţă Vasilescu, Gh. Russo, Trotuşeanu, Ştefănescu, Cezar Simionescu etc. IN STR. DOMNIŢA ANASTASIA întrunirea s-a ţinut la Casa de stat, din str. Domniţa Anastasia, participând numeroşi cetăţeni. Au luat cuvântul d-nii Gheorghiu, dr. Iancu, Turcescu, Const Ionescu şi P. Frumuzache cari au expus programul partidului. D. Niculescu Duvăz, consilier comunal, au numărat înfăptuirile comisiunei interimare a sectorului de albastru. IN CARTIERUL LUPEASCA Tot aseară a avut loc o întrunire în comuna suburbană Lupeasca, unde alegerile au loc in ziua de 4 Martie. Au luat cuvântul d-nii Chiriţă Vasilescu, primarul sect. de albastru, G. Russe, G. Dragu primarul comunei: ' ■7 • v'â;. •••••. Distribuirea curţilor de alegător Din cauza aglomerărei lucrărilor birourilor electorale dela primăriile de sectoare, distribuţia cărţilor de alegător nu s’a putut efectua incă. Primăria sectorului II negru aaurtă că distribuţia cărţilor începe astazî şi se va face în fiecare zi între orele 9—12. 16—20 la biroul electoral al Primăriei, din str. Sf. Vineri. In sectorul III albastru, distribuţia se face cu începere de Sâmbătă, la circumscripţiile poliţieneşti din sector, în care scop s’au repartizat la fiecare câte un membru al comisiei interimare şi funcţionarii necesari La sectorul I galben operaţia se va efectua în cinci localuri care se vor anunţa şi probabil, la inceputul săptămânei viitoare. Grupul dr. Gheorghian-col. Şeinescu a depus listă DIZIDENŢII VOR FI EXCLUŞI Cu toate presiunile guvernamentalilor contra celor ce urmează a face parte din lista dizidentă, d. colonel Şeinescu a reuşit totuşi a alcătui lista care va avea în frunte pe d. dr. Gheorghian. Ori după amiază lista purtând ca semn Ochiul lui Dumnezeu, a fost depusă la tribunal, în următoarea formaţiune : Dr. Gheorghian, col. Şeinescu, Filip Chefner, Eugen Ionescu, Gr. Dumitrescu, Achil Şaxaga, d-na general Praporgescu, general Boboc, Iosef Wechter, preotul Lahovary Popescu, George Bechi, Costică Vasilescu, I. Solomoneanu, C. Vasilescu, C. Stănciulescu, D. Iliescu, Ion Georgescu, Mişu Predescu, Ion Trache şi Gr. Voicu. URMEAZA SANCTIUNI... Ceia ce era de prevăzut, s'a întâmplat. La început s’aîncercat a se convinge nemuîţturtiţii că depunerea unei liste separate, dăunează guvernului, aducând insă beneficii liberalilor în culoarea de Galben, unde lupta dintre d-nii Dem. Dobrescu şi dr. I. Costinescu apare ca foarte strânsă. Cu duhul blândeţei, nu s’a reuşit. S’a trecut apoi la soluţiuni mai drastice, naţional-ţărăniştii fiind ameninţaţi cu excluderea din partid. Amendările nu au intimidat pe dizidenţi, dovadă este faptul depunerei listei. Perseverenţa d-lui colonel Seinescu, ca şi a d-lui dr. Gheorghian — prin procură — a provocat o reacţiune energică din partea organizaţiei guvernamentale. Delegaţia permanentă a organizaţiei de Capitală, a fost convocată pentru astăseară la club, când va lua în discuţie sancţionarea vinovaţilor. . După câte se pare, delegaţia va decide excluderea celor ce fac parte din lista d-lor dr. Gheorghian—colonel Seinescu. Xil II Sinuciderea unui, complice al spionilor Tibacu-Caramanov Studentul Pasaisky se omoară de teama urmărilor IAŞI, 2b. — Am anunţat tare.onie despre sinucidea in împrejurări cu totul misterioase a studentului Pasaisky de la facultatea de ştiinţe de pe lângă Umanitatea din Iaşi- Vestea sinuciderii a produs o profundă impresie în rândurile studenţilor basarabeni cari cunoşteau îndeaproape pe colegul lor Paşalsky. Moartea colegurii Ici e comentată în fel şi chip, dar mai ales îşi are o lăture cu totul senzaţională. CE SUSŢIN COLEGII LUI PASALSKY Unii din studenţii colegi ai lui Pasaisky, declară că această sinucidere ar fi fost provocată de o dragoste nenorocită. Alţii insă o explică ca datorită unei alte împrejurări, căreia desigur trebuie să îi urmeze o serioasă anchetă, pe cae o aşteptăm, pentru complecta lămurire- O AGENDA CIFRATA Aceşti studenţi care exclud posibilitateaa sinuciderii din cauza dranostei, susţin că, cu câteva zile înainte de a se întâmpla nenorocirea, Pasaisky ar fi pierdut o agenda cifrată, din cauza căreia era foarte abătut Ce conţinea această agendă şi cum de Pasaisky a pierdut-o, e un mister. O atenţie deosebită trebue să se dea însă acestui fapt, care urmează a desvălui un nou complice in afacerea de spionaj a lui Tibacu şi Caramanov. Se ştie ca Printre studenţii basarabeni există mulţi comunişti. Este incă recentă în minte descoperirea lui Timotei Marin. Cu agenda pe care Pasalsky a pierdut-o cuprindea însemnări în legătură cu afacerea de spionaj și cu studentul se temea de urmările descoperirii faptelor, nu mai încape — credem — nici o îndoială. O dragoste nenorocită și o sinucidere, survenită tocmai în acest timp al cercetărilor, constitesc explicaţii prea copilăreşti. CINE E SINUCIGAŞUL? Dintr'o familie onorabilă, tatăl lui Pasaisky locueşte la Tighina. Are rude în Chişinău şi în multe oraşe din Basarabia Ceea ce însă e interesant, este faptul că o rudă a lui Pasaisky e membru in comisia interimară a Municipiului Chișinău. A furnizat sau nu această rudă, oarecari date lui Pasaisky, care la rândul lui să le fi predat lui Tibacu sau Caramanov ? Sunt întrebări pe cari o anchetă serioasă trebue să le lămurească-FRIMU Lupiştii şi propaganda In cuprinsul sectorului de verde, candidaţii blocului cetăţenesc (lista No. 3 cu semnul roata), în frunte cu d. dr. N. Lupu, desfăşoară o via activitate electorală. Candidaţii cutreeră zilnic sectorul, luând contact cu cetăţenii. S’au anunţat mai multe întruniri de cartier, la care vor lua cuvântul d. dr. Lupu, şi ceilalţi candidaţi. O cantină pentru semenii Prin aria sectorului II Negru în dorinţa de a veni în ajutorul oamenilor săraci, muncitori şi şomeri face cunoscut că a înfiinţat în subsolul Halei Obor o cantină populară, unde se poate mânca cu suma de lei 15, o ciorbă, o mâncare şi o jumătate de pâine care din punct de vedere cantitativ și calitativ nu lasă nimic creatent. Ultimele rezultate la Ilfov In alegerile ultime din zilele de 25 şi 26 Februarie, s’au mai ales la restul de 51 sate, 43 primari naţionali-ţărănişti, 3 liberali, 41 ajutori de primari naţionali-ţărănişti şi 3 ajutori de primari liberali. Sunt în balotaj 5 primarişi 7 ajutori de primari. S-au atribuit 516 mandate de consilieri, 348 naţional ţărăniştilor, 158 liberalilor, 10 listei cetăţeneşti. In rezumat din 51 sate,, aproape toate locurile de primari şi ajutori de primari, au fost cucerite de partidul naţional-ţărănesc. La Ploeşti vor fi nouă liste PLOEŞTI, 26. — Astăzi, la biroul central electoral s'a mai depus o listă pentru alegerile comunale. Lista e prezentată în numele meseriaşilor şi are în frunte pe d. I. Spirescu. In total, vom avea în localitate, nouă liste, Incherare electorală UN SATEAN US SIMLEUL SILVANIEI, 26. Stre comuna Di din județul Sălaj, s’a produs o încăerare cu caracter politic. Săteanul Lazăr Teodor a fost ucis. Parchetul a dispus anchetarea cazului. f A. Olenopol La 10 ani de la moartea sa S-au împlinit 10 ani de când a murit şi a fost înmormântat în Capitala ţârii Alexandru Xenop,ci unul dintre marii noştri istorici din generaţiile trecute şi mai mult decât atât, unul dintre cei mai mari cărturari şi cugetători ai României contimporane. Născut la Iaşi, înainte de jumătatea veacului trecut, când micele noastre ţărişoare se apropiau cu greu de cea dintâi Unire, Alexandru Xenopol, fiu de părinţi săraci, s'a pregătit a fi jurist.. Mintea sa sa îndreptat însă de timpuriu spre alte preocupări, superioare acelora legate rea mult de viaţa trecătoare, încă înainte de a scrie teza sa latină de la Berlin, el debuta strălucit în „Convorbiri Literare“ ale Junimei din primii eiani, cu două studii remarcabile: unul asupra Culturii Naţionale şi altul asupra Istoriei Civilizaţiilor, în legătură cu faimoasa pe acele vremuri „Istoria Civilizaţiei in Anglia" a lui Henry Thomas Buckle. încă de pe acum se desemna astfel o lăture a personalităţii aceluia ce avea să fie unul dintre teoreticianii şi filosofii Istoriei, nu numai de la noi, ci din toată lumea. Era încă în viaţă, când concepţia sa aparte despre principiile fundamentale ale istoriei îşi cucerise un loc de cinste alăturea de acelea ale marilor cugetători contimporani, asupra aceleiaşi probleme. Nu este iarăşi o întâmplare, că printre cele dintâi, producţii ale sale, se numără publicarea unei inscripţii de laNeamţ şi măiastră cuvântare festivă croetită la serbarea naţională dela mormântul lui Ştefan cel Mare, 15 August 1871,, la care era de faţă şi Mihail Eminescu. Istoria Românilor şi filosofia Istoriei aveau să fie câmpul de lucru al vieţei sale întregi. Nu numai istoria ţării din trecutul mai îndepărtat, ci întreaga istorie a poporului,care, despărţit subt stăpâniri străine, avea să se unească şi subt ochii săi, alcătuind o ţară nouă, frumoasă şi bogată, ca puţine altele pe lume, pentru al cărei suflet nou, să lucreze generaţiile următoare. La conştiinţa de sine a celei vechi a lucrat şi el, studiind pe rând, fie capitole neguroase de la începutul vieţei noastre de Stat, pentru care duşmanii căutau să ne conteste, până şi vieţuirea pe aceste locuri, fie aprigele lupte dintre Ruşi şi Turci, peste trupul îngenunchiat în dureri şi umilinţe ale unui popor, decât care puţine altele au avut de suferit mai mult. Nu a făcut totuşi istoria patriotică şi încă şi mai puţin şovină, isvor de patimi şi ură. Cel ce căuta înseşi resorturile adânci ,ale istoriei, ca ştiinţă, nu putea să săvârşească aşa ceva, oricât, ar crede altfel unii dintre istoricii de astăzi sau alţii din generaţiile următoare care nu l-au cunoscut. „Pentru autorul celei dintâi Istorii a Românilor din Dacia Traiană" dintre întâia şi ultima Unire sentimentul său cald, dincolo de cercetarea conştiincioasă a adevărului cucerit, cu câtă pregătire şi ştiinţă putea avea pe vremea sa, era numai răsunetul adevărului însuşi, într’un suflet de amplă şi adâncă resonanţă. Suflet care în nici un caz nu putea rămâne străin de marile dureri ale unei naţii al cărei viitor apropiat era printre puţinii pe care îl învederau, în această privinţă. Xenopol a avut poate ceva din patima înaintaşilor săi în aceiaş ştiinţă, refugiu ocrotitor al tuturor naţiilor oropsite., Nu ştiu dacă aceasta nu se va întâmpla totdeauna, câtă vreme istoria se va scrie de oameni. Istoric şi filosof, cum l’am cunoscut cu toţii, filosof poet şi artist până în adâncul intimităţii sale, cum l’au cunoscut mai puţini; iubitor de oameni şi de viaţă, pentru care a fost unul dintre marii entusiaşti şi muncitori ai generaţiei sale, iubind pe cei mai tineri, încurajându-i, ajutându-i, grăbindu-se chiar a fi printre cei dintâi care să le recunoască lumina taltentului, şi când a fost, a geniului răsbătător apoi pe deasupra tuturora, — Alexandru Xenopol va rămâne prin mintea şi sufletul său, una dintre cele mai alese personalităţi din epoca de sfârşit a ţării noastre de em şi de început a ţării noastre de astăzi. Amintirea sale legată de trei colţuri de ţară: Iaşi, Bucureşti şi Arad, o generaţie mai atentă şi eliberată de multele şi marile griji ale prezentului, îi va ridica un monument vrednic, ■ şi nu numai la locul unde se odihnesc oasele sale şi unde astăzi peste un mic mormânt neîmprejmuit, în preajma capelei dela Belu, străjueşte umil o şi mai mică cruce de lemn, de pe care numele şi anii vieţei sale s'au şters de mult, doar florile continuu proaspete mai vorbind despre iubirea a prea puţini, faţă de acela care a trăit, a gândit şi a simţit pentru o întreagă ţară, la una dintre cele mai grele ale ei răspântii." 1 1. ANDREESCU Să mă grăbesc, altfel se epuizează!!®. 13?tf!R S0ZSÎ3 HQaSfPl iiitSlrală apărută azi, cu următorul sumar: illSiSraia magiCf, Pactul cu diavolul, Farmece magice, Legenda celor doi logodnici, Magia indiană I 38 COpfSîîl EB03 sfsietor de Calina i muzica gsopusarâ I in lupul cu buna cu«' USlflta I 0 da!crl8 da cncare da Maurice Dekobra | CeaU de Ludovic Daus (urmare şi sfârşit) | CU PPetUÎ Ui&tOI (instrucţiuni practice pentru adepţii vitezei) | BlltOlDS, 1*69616 femeilor | Ecranul nostru. Sclavele superstiţiei | Granica medicală, despre cancer imosese săptămâne. | Curierul medical I curierul nostru. Jocuri, Humor, | din grădina Evei, etc, 100 ilustraţiuni, ICI 8 la toţi depositorii de ziare. CAPITALA Comuniştii, înaintaţi parchetului Am relatat la timp înmormântarea lucrătorului grevist Petre Ionescu, omorât de lucrătorul Oneţ, din serviciul urmelor Lemaître, care se afla în legitimă apărare. La înmormântare au luat parte un grup de comunişti, iar un cunoscut agitator s’a urcat pe carul mortuar spre a ţine o cuvântare. Sosind poliţia, comuniştii au început să-i insulte, lovind chiar pe reprezentanţii forţei publice■ S'au operat 15 arestări, printre care şi trei femei. Comuniştii arestaţi, am fost conduşi la prefectura de poliţie, unde sa făcut triarea lor, iar eri au fost înaintaţi parchetului de Ilfov Cei arestaţi sunt: Constantin Trandafirescu, mecanic; Gheorghe, Popa, bucătar; Petre Bătrân,zt cismar; Aristide Moloman, cured. Iar; Ştefan Dudau, croitor; Stăn,fan Cerbiş, bucătar; Ion Călcă, muncitor; Isidor Goldstein, croi,tor ; Nistor Gavril, zidar ; Constantin Tuilescu, tăbăcar ; Mauriciu lined, bucătar; Geza Encel, șofer și Gheorghe Stănculescu, brutar. . Cele trei femei au fost puse ifi libertate. Grav accident de anitmobil uri noaptea, pe la orele 2 şi jum., în piaţa Rosetti, s’a petrecut un grav accident de automobil. Iată cele întâmplate : Artistul Ion Radulescu, din strda Rondă 39, însoţit de artista Olga Sadova, din şos. lancului 77, pe când traversa piaţa Rosetti, au fost loviţi de un automobil, ce venea cu mare viteză şi cu faruriie stinsa dinspre strada Gard Cei doi artişti au SINUCIDEREA UNEI SERVITOARE Fata Ana Bos, de 17 ani, servitoare in calea Rahovei 50, s’a sinucis erî noaptea în camera sa dela mansardă, luând o puternică otravă, întrucât nu mai locuia nimeni lângă servitoare, gemetele ei nu au fost auzite, aşa că nu i-a venit nimeni în ajutor. Motivul funestului act nu se cunoaşte. MOARTE SUBITA Femeia Constanţa Georgescu, de 50 ani, din str. Bandi 2, pe când cobora erida, dintr’un tramvai, în piaţa Sft. Gheorghe, i-a venit rău căzând jos. După puţin timp a încetat din viaţă. O NENOROCIRE IMPRESIONANTA Femeia Alexandrina Teognosti, de 40 ani, din str. Cobălcescu 4, voind a stinge aseară o lampă de gaz, care luase foc, i s’au aprins hainele. La strigătele victimei i-a sărit în ajutor soţul ei Nicolae Teognosti, de 40 ani, tipograf, care vrând a-şi salva soţia, fără să-şi dea seama a luat-o în braţe, căutând să o desbrace de hainele incendiate. La un moment dat, ambii soţi au fost cuprinşi de flăcări. La strigătele lor au sărit vecinii cari cu greu au reuşit să-i desbrace de vestminte. Soţii Teognosti s’au ales cu grave arsuri pe tot corpul şi cu ambulanţa Salvării au fost transportaţi la spitalul Brâncovenesc, fost loviţi as botul market şi ansa» câţi la mare distanţă. Ion Rădulescu, sa ales cu fractura piciorului .ffing şi mai multe Iernuri, iar artista cu grave leziuni ia ambele picioare și mâini. Victimele, în sfere gravă au fost transportate cu ambulanţa Haivaii In spitalul Upipa. Cu toate semnaieie şeiqtutilat, automobii» a dispărut fără a i se fi piktat lua Măcar numărul. ...VI I Accident mortal ° DE MUNCA Lucrătorului rotar Ilie Rambacu, de 40 ani, din serviciul atelierelor, căilor ferate Griviţa, i-a căzut la timpul lucrului in cap, o roată dela o macara Nefericitul lucrător i s’a asces cu fractura bazei craniului şi pâană să i se fi putut da vreun ajutor, a încetat din viaţii. Cercetaşeşti Principele Nicolae, comandantul marei legiuni a Cercetaşilor României, a lucrat ieri cu directorul Cercetăşiei d. It. colonel Sâmboteanu Ulisse. A. S. a aprobat diferite numiri de Comandanţi şi înfiinţări de unităţi , fixând totdeodată şi unele amănunte privitoare la congresul ce va avea loc în ziua de 23 Aprilie şi Jamboteca naţională proectată a se ţine în acest an la P. Neamţ. D-nii comandanţi de unităţi sunt rugaţi a complecta tabelele nr. 1, 2, 3, precum şi raportul, şi a le trimete cât mai neîntârziat Comandamentului. Comandanţii cohortei IV .verdi sunt invitaţi a lua parte la sfatul Cohortei, ora 19.30 la sediul centuriei a V-a Str. Ştirbey Vodă. D-nii comandanţi de cohorta din Legiunea „Păstorul Bucur” sunt convocaţi pentru azi joi ora 5.30 la comandamentul Marei Legiuni, de către comandantul legiunei, d. prof. Lefterim * ah * "