Curentul, februarie 1930 (Anul 3, nr. 730-757)

1930-02-28 / nr. 757

Vineri 2& Febru­ar mmsmmm Leg ferarea cazierului jud ciar In se n consta sistematizarea cazierului . Una din reformele menite a schim­ba mult din situaţiunea de incerti­tudine a criminalităţii în România este, după cum se ştie, cea referi­toare la CAZIERUL JUDICIAR. Consiliul legislativ studiază cu multă asiduitate această reformă şi se speră că în curând va fi termi­nată. Discuţiuni importante au avut loc cu privire la locul pe care tre­buie să-l aibă această lege în ca­drul legilor noastre penale. S-a susţinut de unii ca acest ca­zier să fie trecut în procedura pe­nală, iar alţii au propus o legislaţie specială, a acestui cazier. Prima părere care e împărtăşită mai de toate legislaţiile occiden­tale a triumfat. Pe de altă parte s'a mai pus în discuţie unde trebue trecută starea civilă a acelor care trec prin faţa autorităţilor judecă­toreşti s­au a juris­dicţiunilor din urmărire ii instrucţiuni. Şi asupra acestui punct discuţiuni numeroase au avut loc. Majoritatea s’a raliat la părerea ca aceste caziere trebuie să fie concen­trate la locul de naştere al infracto­rilor. UN CAZIER CENTRAL S‘a mai decis deasemenea ca să fie şi un cazier central la Bucureşti unde autorităţile s’ar putea adresa pentru a stabili identitatea împrici­naţilor. S’a­ admis ca pe fişele cazierului să fie trecute nu numai condamna­­ţiunile deliquenţilor ci chiar măsu­rile pe care eventual le-ar lua par­chetele şi judecătorii de instrucţie. Mai mult chiar, unele dispoziţiuni cu caracter pur civil, cum ar fi o interdicţie, o punere sub curatelă sau un faliment să figureze pe a­­ceste fişe. Cu ocazia punerii în aplicare a Co­dului de procedură penală în care ar figura cazierele, va fi necesar a se face apel la un personal instruit şi care va fi ataşat pe lângă fie­care parchet al tribunalelor. Proectul este încă în studiu la sec­ţia I a consiliului legislativ de sub preşedinţia d-lui Ionescu-Dolj şi pro­babil că în cursul lunei Martie va fi terminat şi încadrat în viitoarea procedură penală, care va fi supusă Parlamentului odată cu Codul penal modificat. Prin aplicarea cazierului, autorită­ţile judiciare vor fi în măsură să-şi facă o idee precisă despre situaţia recidiviştilor, întrucât se va trece pe lângă fotografie şi măsurătorile re­comandate de sistemul Bertullon şi amprentele digitale propuse de dac­­tiloscopia modernă­ De altfel, în aplicarea acestui sis­tem, se va ţine seamă de toate des­coperirile făcute în susnumitul do­meniu. O MELICESCU Cronica judiciară Un comisionar de filme, acuzat de fals In urma cercetărilor făcute, par­chetul prin d. procuror Benedict Sto­­enescu, a deschis ori acţiune publică, pentru vina prevăzută şi pedepsită de articolele 125, 332, 333 şi 40 din codul penal, în contra lui Aron Nas­sen, cunoscut comisionar de filme, din str. Labirint 179. Nüssen a fal­sificat semnătura d-luî Francisc Hir­­ oMET MENŢINUT ARESTAT Precum am arătat în numărul nos­tru de ori, secţia a 2-a a Tribunalu­lui de comerţ, după divergenţă, infir­mnase mandatul de arestare emis de cabinetul 7 de instrucţie în contra lui Dumitru Oneţ "acuzat de omorârea lucrătorului grevist Petre Ionescu. Parchetul a făcut dri apel în con­tra jurnalului de infirmare a manda­tului, menţinând arestat pe Oneţ. SCHIMBUL DE TERENURI IN VEDEREA COMASĂRII In faţa secţiei a 3-a a înaltei Curţi de Casaţie, în complect de di­­verginţă, a venit ori spre judecare chestiunea dacă ordinul de suspen­darea unui schimb de terenuri în ve­derea comasăreî, — după ce acesta fusese admisă de comitetul agrar, — este un act de gestiune sau un act de autoritate. Chestiunea are impor­tanţa pentru a se putea şti dacă ordi­nul de suspendare poate sau nu să fie atacat cu acţiune în contencios administrativ. Producându-se din nou diverginţa, chestiunea a­ fost trimisă spre solu­ţionare in secţiuni unite. A. PARCHETUL APELEAZA SENTINŢA PROCESULUI MILOZI Parchetul, prin d. procuror Alevra a făcut un apel în contra sentinţei schield, pe o cambie pe care a res­­contat-o la Banca Moldova. Tot pe acesta l-a înşelat obţinând girul său pe mai multe cambii ce ur­mau să servească la preschimbarea altora, cari însă nu i-au fost restitui­te, cauzându-i prin aceasta o impor­tantă pagubă. secţiei a 2-a a Tribunalului, care a­­ch­itase pe d. Panova, iar pe d Mi­­lozi Si condamnase la 3030 lei a­­mendă. CONTENCIOS ADMINISTRATIV In contra decretului din Martie 1929, prin care Ministerul de Dome­­niu dizolvase Camera de Agricultu­­ră a judeţului Vaslui, foştii membri (preotul I. Grigoriu, Ghinea, T. larid, etc.) au făcut acţiune In con­tencios administrativ, cerând anularea decretului de dizolvare şi instalarea vechiului consiliu. Secţia l-a a Curţei de Apel, în completul d-lor G. T. Ionescu, Cătu­­neanu şi Orleanu, a pronunţat ori respingerea acţiune! şi deci menţi­nerea decretului de dizolvare. DIVERSE In chestiunea escrocheriei săvârşi­tă în dauna Asociaţiei Generale a Presei de I. şi A. Lindenberg, d. co­misar Vasilescu de la poliţia Capita­lei, a dresat actele necesare. Dosa­rul a fost înaintat parchetului. — Cabinetul 7 de instrucţie a dat era ordonanţă definitivă de neurmă­­rire în chestiunea d-lui N. Voicules­­cu — fals în acte publice, la comi­tetul şcolar al judeţului Ilfov. Ch­iil Mica Publicitate Duminică 2 Martie a. c-C­urentul VA PUBLICA IN FOILETONUL /AU Campania electorală Intruniri Se guvernameataie de eri In­sect, b­e Verile In strada Câmpineanu, organizaţia naţional-ţărănistă de verde a organi­zat o populată întrunire. Au luat cuvântul d-nii avocaţi C- Tunescu, C. Algiu, I. Ivănescu, depu­tat Mitică Rădulescu, Toma Ştefănes­cu, prof. Stănescu, P. Bruteanu, I. Birnberg, Florea Pârvu şi deputat Vasilescu Notara, arătând opera în­făptuită de partidul naţional-ţără­­nesc. D. Pompiliu Ioniţescu, vice-preşe­­dintele Camerei, a subliniat activi­tatea economică şi refacerea credi­tului ţării, înfăptuite de actualul gu­vern. Organizaţia naţional-ţărănistă din culoarea de verde, ţine întrunire astăzi la ora 4, în sala cea mare a Halea Griviţa. Vor lua cuvântul d-nii Pompiliu Ioaniţescu, Mitică Rădulescu, de­putaţi, maior G. Angelescu, prima­rul sec­­orului, etc. * La­­Va 6 jum., se va ţine întru­nire în calea Griviţei No. 215, unde vor vorbi candidaţii guvernamen­tali IN CARTIERUL PIEPTĂNARI Aseară la orele S s'a ţinut o în­trunire la Casa de stat „Dem. Do­­brescu", sub prezidenţia d-lui g-ral Pavelescu. D. Chiriţa Vaislescu primarul sec­torului Albastru, arată înfăptuirile actualei comiisii interimare. IN DEALUL SPIREI La aceiaşi oră în sala „Manole Georgescu " a avut lor o altă întru­nire a organizaţiei de Albastru la care au luat cuvântul d-nii Chiriţă Vasilescu, Gh. Russo, Trotuşeanu, Ştefănescu, Cezar Simionescu etc. IN STR. DOMNIŢA ANASTASIA întrunirea s-a ţinut la Casa de stat, din str. Domniţa Anastasia, participând numeroşi cetăţeni. Au luat cuvântul d-nii Gheor­­ghiu, dr. Iancu, Turcescu, Const Ionescu şi P. Frumuzache cari au expus programul partidului. D. Niculescu Duvăz, consilier co­munal, a­u numărat înfăptuirile comisiunei interimare a sectorului de albastru. IN CARTIERUL LUPEASCA Tot aseară a avut loc o întrunire în comuna suburbană Lupeasca, unde alegerile au loc in ziua de 4 Martie. Au luat cuvântul d-nii Chiriţă Vasilescu, primarul sect. de albas­tru, G. Russe, G. Dragu primarul comunei: ' ■7 • v'â;. •••••. Distribuirea curţilor de alegător Din cauza aglomerărei lucrărilor birourilor electorale dela primăriile de sectoare, distribuţia cărţilor de alegător nu s’a putut efectua incă. Primăria sectorului II negru a­­aurtă că distribuţia cărţilor începe astazî şi se va face în fiecare zi în­tre orele 9—12. 16—20 la biroul e­­lectoral al Primăriei, din str. Sf. Vineri. In sectorul III albastru, distribu­ţia se face cu începere de Sâmbătă, la circumscripţiile poliţieneşti din sector, în care scop s’au repartizat la fiecare câte un membru al comi­siei interimare şi funcţionarii nece­sari La sectorul I galben operaţia se va efectua în cinci localuri care se vor anunţa şi probabil, la inceputul săptămânei viitoare. Grupul dr. Gheorghian-col. Şeinescu a depus listă DIZIDENŢII VOR FI EXCLUŞI Cu toate presiunile guvernamen­talilor contra celor ce urmează a face parte din lista dizidentă, d. co­lonel Şeinescu a reuşit totuşi a alcă­tui lista care va avea în frunte pe d. dr. Gheorghian. Ori după amiază lista purtând ca semn Ochiul lui Dumnezeu, a fost depusă la tribunal, în următoarea formaţiune : Dr. Gheorghian, col. Şeinescu, Fi­lip Chefner, Eugen Ionescu, Gr. Du­­mitrescu, Achil Şaxaga, d-na general Praporgescu, general Boboc, Iosef Wechter, preotul Lahovary Popes­­cu, George Bechi, Costică Vasiles­cu, I. Solomoneanu, C. Vasilescu, C. Stănciulescu, D. Iliescu, Ion Georgescu, Mişu Predescu, Ion Tra­­che şi Gr. Voicu. URMEAZA SANCTIUNI... Ceia­ ce era de prevăzut, s'a întâm­plat. La început s’a­­încercat a se con­vinge nemuîţturtiţii că depunerea unei liste separate, dăunează guvernului, aducând insă beneficii liberalilor în culoarea de Galben, unde lupta din­tre d-nii Dem. Dobrescu şi dr. I. Costinescu apare ca foarte strânsă. Cu duhul blândeţei, nu s’a reuşit. S’a trecut apoi la soluţiuni mai drastice, naţional-ţărăniştii fiind a­­meninţaţi cu excluderea din partid. Amendările nu au intimidat pe dizi­denţi, dovadă este faptul depunerei listei. Perseverenţa d-lui colonel Sei­­nescu, ca şi a d-lui dr. Gheorghian — prin procură — a provocat o reacţiune energică din partea or­ganizaţiei guvernamentale. Delegaţia permanentă a organi­zaţiei de Capitală, a fost convoca­tă pentru astăseară la club, când va lua în discuţie sancţionarea vi­novaţilor. . După câte se pare, delegaţia va decide excluderea celor ce fac parte din lista d-lor dr. Gheor­­gh­ian—colonel Seinescu. Xil II Sinuciderea unui, complice al spionilor Tibacu-Caramanov Studentul Pasaisky se omoară de teama urmărilor IAŞI, 2b. — Am anunţat tare.­onie despre sinucid­­ea in împrejurări cu totul misterioase a studentului Pa­saisky de la facultatea de ştiinţe de pe lângă Umanitatea din Iaşi- Vestea sinuciderii a produs o pro­fundă impresie în rândurile studen­ţilor basarabeni cari cunoşteau în­­deaproape pe colegul lor Paşalsky. Moartea co­leguri­i Ici e comentată în fel şi chip, dar mai ales îşi are o lăture cu totul senzaţională. CE SUSŢIN COLEGII LUI PASALSKY Unii din studenţii colegi ai lui Pasaisky, declară că această sinu­cidere ar fi fost provocată de o dra­goste nenorocită. Alţii insă o explică ca datorită unei alte împrejurări, căreia desigur tre­buie să îi urmeze o serioasă anchetă, pe cae o aşteptăm, pentru complecta lămurire- O AGENDA CIFRATA Aceşti studenţi care ex­clud posibilitateaa sinuci­derii din cauza dr­anostei, susţin că, cu câteva zile înainte de a se întâmpla nenorocirea, Pasaisky ar fi pierdut o agenda cifra­tă, din cauza căreia era foarte abătut Ce conţinea această a­­gen­dă şi cum de Pasaisky a pierdut-o, e un mister. O atenţie deosebită tre­bue să se dea însă acestui fapt, care urmează a des­­vălui un nou complice in afacerea de spionaj a lui Tibacu şi Caramanov. Se ştie ca Printre studenţii ba­­sarabeni există mulţi comunişti. Este incă recentă în minte desco­perirea lui Timotei Marin. Cu agenda pe care Pasalsky a pier­dut-o cuprindea însemnări în legătură cu afacerea de spionaj și cu studentul se temea de urmările descoperirii faptelor, nu mai în­cape — credem — nici­ o îndoială. O dragoste nenorocită și o sinuci­dere, survenită tocmai în acest timp al cercetărilor, constitesc explicaţii prea copilăreşti. CINE E SINUCIGAŞUL? Dintr'o familie onorabilă, tatăl lui Pasaisky locueşte la Tighina. Are rude în Chişinău şi în multe oraşe din Basarabia­ Ceea ce însă e interesant, este faptul că o rudă a lui Pasaisky e membru in comisia interimară a Municipiului Chișinău. A furnizat sau nu această rudă, oarecari date lui Pasaisky, care la rândul lui să le fi predat lui Tibacu sau Caramanov ? Sunt întrebări pe cari o anchetă serioasă trebue să le lămurească-FRIMU Lupiştii şi propaganda In cuprinsul sectorului de verde, candidaţii blocului cetăţenesc (li­sta No. 3 cu semnul roata), în frun­te c­u d. dr. N. Lupu, desfăşoară o via activitate electorală. Candidaţii cutreeră zilnic secto­rul, luând contact cu cetăţenii. S’au anunţat mai multe întruniri de cartier, la care vor lua cuvântul d. dr. Lupu, şi ceilalţi candidaţi. O cantină pentru semenii Prin aria sectorului II Negru în dorinţa de a veni în ajutorul oame­nilor săraci, muncitori şi şomeri face cunoscut că a înfiinţat în sub­solul Halei Obor o cantină popu­lară, unde se poate mânca cu suma de lei 15, o ciorbă, o mâncare şi o jumătate de pâine care din punct de vedere cantitativ și calitativ nu lasă nimic creatent. Ultimele rezultate la Ilfov In alegerile ultime din zilele de 25 şi 26 Februarie, s’au mai ales la restul de 51 sate, 43 primari naţio­­nali-ţărănişti, 3 liberali, 41 ajutori de primari naţionali-ţărănişti şi 3 ajutori de primari liberali. Sunt în balotaj 5 primari­­şi 7 a­­ju­tori de primari. S-au atribuit 516 mandate de con­silieri, 348 naţional ţărăniştilor, 158 liberalilor, 10 listei cetăţeneşti. In rezumat din 51 sate,, aproape toate locurile de primari şi ajutori de primari, au fost cucerite de par­tidul naţional-ţărănesc. La Ploeşti vor fi nouă liste PLOEŞTI, 26. — Astăzi, la biroul central electoral s'a mai depus o listă pentru alegerile comunale. Li­sta e prezentată în numele meseria­şilor şi are în frunte pe d. I. Spi­­rescu. In total, vom avea în localitate, nouă liste, Incherare electorală UN SATEAN U­S SIMLEUL SILVANIEI, 26. S­tre comuna Di din județul Sălaj, s’a produs o încăerare cu caracter politic. Săteanul Lazăr Teodor a fost ucis. Parchetul a dispus an­chetarea cazului. ­­f A. O­­lenopol La 10 ani de la moartea sa S-au împlinit 10 ani de când a murit şi a­­ fost înmormântat în Capitala ţârii Alexandru Xenop,ci unul dintre marii noştri istorici din generaţiile trecute şi mai mult de­cât atât, unul dintre cei mai mari cărturari şi cugetători ai Ro­mâniei contimporane. Născut la Iaşi, înainte de jumă­tatea veacului trecut, când micele noastre ţărişoare se apropiau cu greu de cea dintâi Unire, Alexan­dru Xenopol, fiu de părinţi săraci, s'a pregătit a fi jurist.. Mintea sa sa îndreptat însă de timpuriu spre alte preocupări, superioare acelora legate rea mult de viaţa trecătoare, încă înainte de a scrie teza sa la­tină de la Berlin, el debuta strălu­cit în „Convorbiri Literare“ ale Ju­­nimei din primii ei­­ani, cu două studii remarcabile: unul asupra Culturii Naţionale şi altul asupra I­­storiei Civilizaţiilor, în legătură cu faimoasa pe acele vremuri „Istoria Civilizaţiei in Anglia" a lui Henry Thomas Buckle. încă de pe acum se desemna astfel o lăture a persona­lităţii aceluia ce avea să fie unul dintre teoreticianii şi filosofii Isto­riei, nu numai de la noi, ci din toată lumea. Era încă în viaţă, când concepţia sa aparte despre princi­piile fundamentale ale istoriei îşi cucerise un loc de cinste alăturea de acelea ale marilor cugetători contimporani, asupra aceleiaşi pro­bleme. Nu este iarăşi o întâmplare, că printre cele dintâi, producţii ale sale, se numără publicarea unei inscripţii de la­­Neamţ şi­­ măiastră cuvântare festivă croetită la serba­rea naţională del­a mormântul lui Ştefan cel Mare, 15 August 1871,, la care era de faţă şi Mihail Eminescu. Istoria Românilor şi filosof­ia Is­toriei aveau să fie câmpul de lucru al vieţei sale întregi. Nu numai istoria ţării din trecutul mai în­depărtat, ci întreaga istorie a po­porului,­­care, despărţit subt stăpâ­niri străine, avea să se unească şi subt ochii săi, alcătuind o ţară nouă, frumoasă şi bogată, ca puţine altele pe lume, pentru al cărei su­flet nou, să lucreze generaţiile ur­mătoare. La conştiinţa de sine a celei vechi a lucrat şi el, studiind pe rând, fie capitole neguroase de la începutul vieţei noastre de Stat, pentru care duşmanii căutau să ne conteste, până şi vieţuirea pe aces­te locuri, fie aprigele lupte dintre Ruşi şi Turci, peste trupul înge­­nunchiat în dureri şi umilinţe ale unui popor, decât care puţine altele au avut de suferit mai mult. Nu a făcut totuşi istoria patrio­tică şi încă şi mai puţin şovină, isvor de patimi şi ură. Cel ce căuta înseşi resorturile adânci ,ale isto­riei, ca ştiinţă, nu putea să săvâr­şească aşa ceva, oricât, ar crede altfel unii dintre istoricii de astăzi sau alţii din generaţiile următoare care nu l-au cunoscut. „Pentru autorul celei dintâi Is­torii a Românilor din Dacia Tra­­iană" dintre întâia şi ultima Unire sentimentul său cald, dincolo de cercetarea conştiincioasă a adevă­rului cucerit, cu câtă pregătire şi ştiinţă putea avea pe vremea sa, era numai răsunetul adevărului însuşi, într’un suflet de amplă şi adâncă resonanţă. Suflet care în nici un caz nu putea rămâne străin de marile dureri ale unei naţii al cărei viitor apropiat era printre puţinii pe care îl învederau, în această privinţă. Xenopol a avut poate ceva din patima înaintaşilor săi în aceiaş ştiinţă, refugiu ocro­titor al tuturor naţiilor oropsite., Nu ştiu dacă aceasta nu se va în­tâmpla totdeauna, câtă vreme isto­ria se va scrie de oameni. Istoric şi filosof, cum l’am cu­noscut cu toţii, filosof poet şi ar­tist până în adâncul intimităţii sale, cum l’au cunoscut mai puţini; iubitor de oameni şi de viaţă, pen­tru care a fost unul dintre marii entusiaşti şi muncitori ai genera­ţiei sale, iubind pe cei mai tineri, încurajându-i, ajutându-i, grăbin­­­­du-se chiar a fi printre cei dintâi care să le recunoască lumina tal­tentului, şi când a fost, a geniului răsbătător apoi pe deasupra tutu­rora, — Alexandru Xenopol va ră­mâne prin mintea şi sufletul său, una dintre cele mai alese persona­lităţi din epoca de sfârşit a ţării noastre de em­ şi de început a ţării noastre de astăzi. Amintirea sale legată de trei col­ţuri de ţară: Iaşi, Bucureşti şi Arad, o generaţie mai atentă şi eliberată de multele şi marile griji ale pre­zentului, îi va ridica un monument vrednic,­­ ■ şi nu numai la locul unde se odihnesc oasele sale şi unde astăzi peste un mic mormânt neîmprejmuit, în preajma capelei dela Belu, străjueşte umil o şi mai mică cruce de lemn, de pe care nu­mele şi anii vieţei sale s'au şters de mult, doar florile continuu proaspete mai vorbind despre iu­birea a­ prea puţini, faţă de acela care a trăit,­ a gândit şi a simţit pentru o întreagă ţară, la una dintre cele mai grele ale ei răs­pântii." 1 1. ANDREESCU Să mă grăbesc, altfel se epuizează!!®. 13?tf!R S0ZSÎ3 HQaSfPl iiitSlrală apărută azi, cu următorul sumar: illSiSraia magiCf, Pactul cu diavolul, Farmece magice, Le­­genda celor doi logodnici, Magia indiană I 38 COpfSîîl EB03 sfsietor de Calina i muzica gsopusarâ I in lupul cu buna cu«' USlflta I 0 da!crl8 da cncare da Maurice Dekobra | CeaU de Ludovic Daus (urmare şi sfârşit) | CU PPetUÎ Ui&tOI (instrucţiuni practice pentru adepţii vitezei) | BlltOlDS, 1*69616 femeilor | Ecranul nostru. Sclavele superstiţiei | Granica me­dicală, despre cancer i­mosese săptămâne. | Curierul medi­cal I curierul nostru. Jocuri, Humor, | din grădina Evei, etc, 100 ilustraţiuni, ICI 8 la toţi depositorii de ziare. CAPITALA Comuniştii, înaintaţi parchetului Am relatat la timp înmormân­tarea lucrătorului grevist Petre Ionescu, omorât de lucrătorul Oneţ, din serviciul urm­elor Le­­maître, care se afla în legitimă apărare. La înmormântare au luat parte un grup de comunişti, iar un cu­noscut agitator s’a urcat pe carul mortuar spre a ţine o cuvântare. Sosind poliţia, comuniştii au în­ceput să-i insulte, lovind chiar pe reprezentanţii forţei publice■ S'au operat 15 arestări, printre care şi trei femei. Com­uniştii arestaţi, am fost con­duşi la prefectura de poliţie, unde sa făcut triarea lor, iar eri au fost înaintaţi parchetului de Ilfov­ Cei arestaţi sunt: Constantin Trandafirescu, mecanic; Gheorghe, Popa, bucătar; Petre Bătrân,zt cismar; Aristide Moloman­, cured. Iar; Ştefan Du­dau, croitor; Stăn,­fan Cerbiş, bucătar; Ion C­ăl­că, muncitor; Isidor Goldstein, croi­,­tor ; Nistor Gavril, zidar ; Con­stantin Tuilescu, tăbăcar ; Mau­­riciu lined, bucătar; Geza Encel, șofer și Gheorghe Stănculescu, brutar. . Cele trei femei au fost puse ifi libertate. Grav accid­en­t de anitmobil­ uri noaptea, pe la orele 2 şi jum., în piaţa Rosetti, s’a petrecut un grav accident de automobil. Iată cele întâmplate : Artistul Ion Radulescu, din st­rda Rondă 39, însoţit de artista Olga Sadova, din şos. lancului 77, pe când traversa piaţa Rosetti, au fost lo­viţi de un automobil, ce venea cu mare viteză şi cu faruriie stinsa din­spre strada Gard Cei doi artişti au SINUCIDEREA UNEI SERVITOARE Fata Ana Bos, de 17 ani, servitoare in calea Rahovei 50, s’a sinucis erî noaptea în camera sa dela mansardă, luând o puternică otravă, întrucât nu mai locuia nimeni lângă servitoare, gemetele ei nu au fost auzite, aşa că nu i-a venit ni­meni în­ ajutor. Motivul funestului act nu se cu­noaşte. MOARTE SUBITA Femeia Constanţa Georgescu, de 50 ani, din str. Bandi 2, pe când cobora eri­d­­a, dintr’un tramvai, în piaţa Sft. Gheorghe, i-a venit rău căzând jos. După puţin timp a încetat din viaţă. O NENOROCIRE IMPRESIO­NANTA Femeia Alexandrina Teognosti, de 40 ani, din str. Cobălcescu 4, voind a stinge aseară o lampă de gaz, care luase foc, i s’au aprins hainele. La strigătele victimei i-a sărit în ajutor soţul ei Nicolae Teognosti, de 40 ani, tipograf, care vrând a-şi sal­va soţia, fără să-şi dea seama a lua­t-o în braţe, căutând să o desbrace de hainele incendiate. La un moment dat, ambii soţi au fost cuprinşi de flăcări. La strigătele lor au sărit ve­cinii cari cu greu au reuşit să-i desbrace de vestminte. Soţii Teognosti s’au ales cu grave arsuri pe tot corpul şi cu ambulanţa Salvării au fost transportaţi la spi­talul Brâncovenesc, fost loviţi as botul mar­ket şi ansa» câţi la mare distanţă. Ion Rădulescu, sa ales cu frac­tu­ra piciorului .ffing şi mai multe Ie­rnuri, iar artista cu grave leziuni ia ambele picioare și mâini. Victimele, în sfere gravă au fost transportate cu ambulanţa Haivai­i In spitalul Upip­a. Cu toate semnaieie şeiqtutilat, au­­­tom­obii»­ a dispărut fără a i se fi­­ piktat lua­ Măcar numărul. ...VI­ I Accident mortal ° DE MUNCA Lucrătorului rotar Ilie Rambacu, de 40 ani, din serviciul atelierelor, căilor ferate Griviţa, i-a căzut la timpul lucrului in cap, o roată dela o macara­ Nefericitul lucrător i s’a as­ces cu fractura bazei craniului şi pâa­nă să i se fi putut da vreun ajutor,­ a încetat din viaţii. Cercetaşeşti Principele Nicolae, comandantul marei legiuni a Cercetaşilor Ro­mâniei, a lucrat ieri cu directorul Cercetăşiei d. It. colonel Sâmbo­­teanu Ulisse. A. S. a aprobat dife­rite numiri de Comandanţi şi în­fiinţări de unităţi , fixând tot­deodată şi unele amănunte privi­­toare la congresul ce va avea loc în ziua de 23 Aprilie şi Jamboteca naţională proectată a se ţine în a­­cest an la P. Neamţ. D-nii comandanţi de unităţi sunt rugaţi a complecta tabelele nr. 1, 2, 3, precum şi raportul, şi a le trimete cât mai neîntârziat Co­mandamentului. Comandanţii cohortei IV .verdi sunt invitaţi a lua parte la sfatul Cohortei, ora 19.30 la sediul centu­riei a V-a Str. Ştirbey Vodă. D-nii comandanţi de cohorta din Legiunea „Păstorul Bucur” sunt convocaţi pentru azi joi ora 5.30 la comandamentul Marei Le­giuni, de către comandantul le­­giunei, d. prof. Lefterim * ah * "

Next