Curentul, iulie 1930 (Anul 3, nr. 875-905)

1930-07-19 / nr. 893

Sâmbătă 69 Suri Ea S83S1P­wmanammmmsmmzmnm~ ‘ Suveranul prezidează inaugurarea uzinei hidro-electrice de la Primirea Suraanului in sufletul samfeavifa. Cuvântarea Pi. sale iteteiiii, la Mresh­ Pentru întâmpinarea M. Sale Re­gelui Carol, care era îd­ trecere spre Dobreşti, unde a avut loc ori de dimineaţă inaugurarea uzinei hi­­dro-electrice a Municipiului Bucu­reşti, populaţiunea din toate satele din jurul Pietroşiţei a început să sosească încă de aseară. La ora 2 noaptea, M. S. Regele a ajuns in gara Pietroşiţa, unde a po­posit pâind dimineaţa. Pentru veni­rea Regelui comuna Pitroşiţa a fost superb ornată. Dis de dimineaţă o mulţime imen­să aştepta sosirea Suveranului. Au luat parte sătenii din tot judeţul, sosiţi călări sau cu căruţe. Casele erau împodobite cu covoare naţio­nale. De dimineaţă la 8 a sosit in loca­litate d-l director ministerial Că­­mărăşescu. La ora 10, A. S. Prinţul Nicolae soseşte cu automobilul de la Bucu­reşti. Primit cu urare, se îndreaptă spre vagonul regal; peste o jumăta­te de oră, trenul regal trage la pe­ron, unde aşteptau sosiţi de la Sinaia,­­ prim ministru Iuliu Maniu, di­rector Cămărăşescu, prefect Săndu­­lescu, prim preşedinte al trib. Ma­­rinescu, prim procuror Eleotorescu, deputat Spineanu, judecător. Pădu­­raru, etc. Din tren, coboară Suveranul şi Prinţul Nicolae, în uratele mulţimii. După ce se fac prezentările de ri­goare, primarul com. Pietroşiţa o­feri tradiţionala, pâine, şi sare, ro­stind o cuvântare de întâmpinare. In urmă, d-na Cornescu, oferă o frumoasă jerbă de flori, după care, în numele primarilor rurali d-na Eitcenberg Mirelea oferă flori şi urea­ză bun sosit. In uralele mulţimei, Suveranul şi Principele Nicolae por­nesc spre uzinele de la Dobreşti, pitalului străin, d. Dem. Dobrescu, isbuteşte o metaforă sezisantă, spu­nând că acest capital străin este a­­semenea leului din junglă, care du­pă ce-şi sfâşie prada pentru a o în­ghiţi, are grijă să lase ceva ciolane de ros şi pentru celelalte vietăţi ale locului. Trecând la un al doilea simbol, şi insistând asupra veleităţilor capita­lismului modern de a colabora la solidaritatea finală a umanităţii, d. Dem. I. Dobrescu citează un pasagiu care Savil Simon regretă că oa­menii nu şi-au croit hainele cu în­cheietura la spate, pentru ca necesi­tatea de a-fi încheia reciproc copcile şi agrafele să-i oblige şi la o perma­nentă colaborare. Incheiând, d. Dem. I. Dobrescu salută pe Suveran, care, spune d-sa, ştie să cutreere ţara din fundul Ha­lelor Capitalei pâind în creciul mun­ţilor, — adăugând că vede în acea­sta zorile unei noi etape a Monar­hiei: monarhia înscăunată intr'Un tron de suflete. A urmat apoi vizitarea uzinelor, şi masa, — după care s’au mai tur­tit următoarele cuvântări : Cuvântarea d-lui Meeus, adfministratorMfielegat el Hydrofine! D. Meeus, din partea societăţii Hy­­drofina, exprimă recunoştinţa pen­tru bunăvoinţa cu care Suveranul a asistat la inaugurare, statornicind un bun augur prin Augusta Sa pre­zenţă. In numele grupului belgian care colaborează cu munca românească de peste 25 ani, — şi în calitatea sa personală de nepot al generalului Brialmont, care a fost făurarul si­stemului românesc de fortificațiuni militare, urează României spor şi asperitate, sub domnia noului ei Rege. *At­r­­­ M­S REGELE CAROL II Sustrea la Dab­eşa înainte de sosirea M. Sale Rege­lui, — în automobila, sosiseră la u­­zină toţi tehnicienii întreprinderii, de la Sinaia, unde avusese loc asea­ră şi un banchet, în prezenţa d-lor V. Madgearu, Ion Mihalache, I. Lu­­goşianu, Crişan, şi Demi-Dobrescu, întâmpinaţi de conducătorii nouei uzina, Suveranul şi Principele Nico­­lae au vizitat instalaţîunile şi mo­toarele, cerând lămuriri asupra lu­crărilor executate şi asupra forţei de energie. După sfeştanie, şi după cuvânta­rea preotului, a luat cuvântul d. Ser­gent, Discursul d°Iui Sergent D. Sergent, preşedintele de la „Banque de l’Union Parisienne“,­­ începe prin a mulţumi Suveranului pentru cinstea făcută societăţilor Hydrofina, Ialomitza şi Entreprises électro-mécaniques, asistând la i­­naugurarea uzinei Dobreşti, la care au cooperat reprezentanţi ai capi­talului român, belgian şi francez. Făcând un scurt istoric al lucră­rilor, începute în baza unui contract din Octombrie 1928 cu Primăria Municipiului Bucureşti, E­d. Ser­gent arată că societatea română Ialomîtza, finanţată de soc. Hydro­­fina, al cărui preşedinte este, a în­ceput lucrările în primăvara anului 1929. In prima perioadă s’a con­struit şoseaua de acces, lungă de 13 km. şi largă de 5 m., peste munţi foarte accidentaţi, un adevă­rat tur de forţă de execuţiune ra­pidă şi de pricepere tehnică. In a doua perioadă, au fost începute lu­crările de construire a uzinei şi a instalaţiunilor hidraulice, — reali­zate, printr’un alt record de viteză, în mai puţin de un an. Uzina, — alimentată de apele Ia­­lomiţei şi ale afluentului ei Brateni, captate la 1200 m. altitudine, după o cădere utilă de 285 — cuprin­de maşini cu o forţă totală de 22.000 H. P. Bazinul superior de la Scropoasa, de o capacitate de 550.000 metri cubi, este creat graţie unui baraj înalt de 25 m.; apele se scurg prin­­tr’un tunel de 1 km. lungime, per­forat în munte, şi cuirasat interior cu beton armat. O conductă meta­lică de 1000 m­. conduce la uzină,­­în vreme ce apa Bratecului este a­­dusă pe o conductă de oțel de 3 km., sprijinită de 7 poduri metalice, până la albia de echilibru, un e­­norm cilindru scobit în stânci, a­­dânc de 30 m. și cu un diametru in­terior de 7,80 m. Pentru executarea lucrărilor, s-au folosit : 1) Patru mii de tone de mate­­riale. 2) Numeroase funiculare, pe şine şi pe cablu. 3) Utilaj de şantier, în valoare de 27.000.000 lei. 4) Materiale (conducte, ciment, lemn, oţelărie) in valoare de 150 milioane lei. 5) Mână­­de lucru,­­ furnizată de lucrători recrutaţi chiar din re­giune, ale căror salarii s’au ridicat la suma de 125.000.000 lei. Sfârşind,­­ d. Sergent mulţu­meşte tuturor celor ce şi-au înfrăţit râvna şi truda pentru desăvârşirea operei realizate. Alături de toţi co­laboratorii aceştia, cunoscuţi sau a­­n­onimi, salută pe Suveran, închi­nând pentru Rege şi pentru ţară. Discursul d-lui Derra« I. Dolareseia Preşedintele comisiunii interimare a Capitalei salută prezenţa Suvera­­»meu, la inaugurarea unei uzine electrice, generatoare de lumină, a­­dăugănd că vede şi în această pre­zenţă un simbol al dorinţei Majes­­tăţii Sale de a încuraja luminarea norodului. Încercând să caracterizeze mai plastic caracterele esenţiale ale ca­ Cuvântarea Regenu­lui şi Domnilor, Vă mulţumesc pentru cu­vintele calde pe cari le-aţi a­­vut astăzi, aici, pentru ţara mea. Cu o nespusă bucurie am primit invitaţiunea ce mi-aţi făcut de a asista la inaugura­rea uzinelor dela Dobreşti. Am venit, pentru că am ţi­nut întotdeauna să dau între­gul meu concurs operelor utile, menite să asigure prosperita­tea ţării Mele. Şi am venit cu atât mai mult, cu cât d-voastră aţi început o operă mare, a­­ceea a desvoltării moderne a României. Resursele naturale ale aces­tei ţări sunt atât de enorme, încât,­cu toate greutăţile prin cari ea trece în clipa aceasta, — sunt sigur că vom ajunge, cu concursul binevoitor al tu­turor, să i le desvoltăm deplin, asigurându-i locul pe care-l merită în concertul ţărilor ci­vilizate. Opera începută aci este de o hotărîtoare însemnătate. Şi sper că pilda pe care o daţi va fi desăvârşită şi imitată şi de alţii. In afară de Bucureşti, sper că celelalte localităţi vor profita de această rodnică ini­ţiativă. Mulţumindu-vă,­­ ridic pa­harul Meu pentru prosperita­tea societăţii d-stră. Şi adaog că sper ca, mâine, să se mai gă­sească şi altele, cari să urmeze drumul de civilizare şi de bel­şug. îndată după cuvântare, Regele a binevoit a acorda persoanelor de mai jos următoarele recompense 1) D-lui Charles Sergent, — Co­roana României în gradul de Mare Cruce. 2) D-lor Laurent Meeus şi Hec­tor Carlier, — cordonul ordinului „Steaua României“. 3) D-lui Fernand Carlier, — or­dinul „Coroana României“ în gra­dul de comandor. 4) D-lor Jean Pisson de Go şi Maurice Rangeard, — „Steaua Ro­mâniei“ în gradul de ofiţer. 5) D-lor Gayet, Bourquin şi Bou­­try, — „Coroana României“ în gra­dul de ofiţer. * La orele 3 p. m., M. Sa Regele îm­preună cu Principele Nicolae a ple­cat în automobil spre Pietroşiţa,­­ ceilalţi oaspeţi reîntorcăndu-se la Sinaia, de unde au pornit spre Bu­cureşti. D. Iorga despre d. Vintilă Brătianu In „Neamul Românesc“ de aseară, d. prof. N. Iorga pu­blică următorul interesant şi drept portret al d-lui Vintilă Brătianu : „E la modă să se vorbească de rău şi să se ia în batjocură omul care este, sau este încă (aşteptând mai rău) şeful par­tidului liberal. „Cum niciodată nu m’am ţi­nut de modă, eu pot vorbi alt­fel. „Puterea d-lui Vintilă Bră­tianu, exercitată cu exclusi­vism şi uneori fără considera­ţie pentru adversar, nu m’a im­presionat. Slăbiciunea sa de astăzi, a doua zi după retrac­tarea unui gest de orgoliu, nu mă îndeamnă să mă adaug la corul insultătorilor. „Aşa cum este, fiul al doilea al marelui Brătianu s-a resim­ţit de o educaţie de familie profund onestă, îndărătnic la­borioasă, îndreptată după nor­mele celui mai curat patrotism. Inginer, a învăţat să conteze numai cu elementele calcula­ble în viaţa unei societăţi. Via­ţa de partid l-a smuls de la o­­cupaţii migăloase care au tre­buit să-i facă totdeauna o deo­sebită plăcere, poate singura voluptate, şi l-a învestit cu o funcţie pe care o înţelege ca o misiune unică, în faţa căreia nu poate fi alta. „N a reuşit în ce şi-a impus ca principală datorie : reface­rea financiară şi economică a ţării. Spiritul său nu era potri­vit pentru marile probleme re­voluţionare de după război. Dar, dacă a ajuns la un fali­ment pe care poate singur nu-l vede, nu e de sigur vina sa : altul mai mare i-a lăsat-o în­treagă, ca o teribilă moștenire supt care a trebuit să cadă". CURENTUL Carnetele I. C. V. f.iniunea generală a invalizilor, or­fanilor şi văduvelor din războiu "Mu­cenicii Neamului’’ şi societatea „Iz­bânda" a invalizilor şi văduvelor din războiu, aduc din nou la cunoştinţa generală că s'a anulat dispoziţia preschimbării carnetelor C. F. Il.f in nouile tipuri, întrucât contravenea ar. 42 din legea I. O. V. Rămân deci în uz vechile tipuri de carnete pe cari oficiul național I. O. V. le va elibera acelora cari în­’ că nu le posedă, și va înlocui pe cele deteriorate. Solemnitatea de Duminică de la Brăila In ziua de 20 Iulie va avea loc la Brăila inaugurarea şi botezul dragelor construite în şantierul P. A. R. I. D. şi care actualmente se găsesc puse în funcţiune la canalele troui, se se sapă în delta Dunărei. Cu această ocazie se vor vizita lucrările marilor canale. Vor asista d-nii miniştri Mihala­che, Iunian, Madgearu, şi d. sub­secretar de stat Anexei. Va lua cu­vântul d. dr. G. Antipa, pre­şedintele consilului de administra­ţie al P. A. R. I. D.-ului. D. inginer I. Vidraşcu, administratorul gene­ral, va da citire raportului la care va răspunde d. I. Mihalache. Botezul dragelor se va face Du­minică la 10.30 a. m. Se va vizita apoi şantierul de la canalul din insula Sf. Gheorghe. Se va face apoi îmbarcarea pen­tru plecarea la Galaţi-Braila. Prima sesiune a organizaţiei internaţionale contra Tracho­­mului La 25 iulie a. c., se va deschide Geneva prima, sesiune a Uniunei internaţionale contra Trachomului conjunctivita granuloasă), organi­zaţie hotărîtă într-o comisie cu o­­cazia celui de al 13-lea congres in­ternaţional de oft­lmologie, ce a avut loc la Amsterdam, în Septem­brie 1023. Vor lua parte delegaţi ai societă­ţilor şi asociaţiilor oftalmologice din toate ţările Europei, din Statele Unite ale Americei, din Mexic, din Argentina, din China şi din Japo­nia. D-l dr. Const. Pandelescu pleacă la 18 curent în acest scop, la Ge­neva. Au fost de asemenea invitaţi: Co­mitetul de igienă al Societăţii Na­ţiunilor, Asociaţia internaţională de profilaxia orbitei, Consiliul inter­naţional de oftalmologie, Fundaţia Rockefeller Şi Tusfirmul Rockefel­ler. Abonamente pentru el, lu­-a pe C. F. R. pentru băi Administraţia căilor ferate emi­te, pe timpul sezonului de băi, a­­bonamente de cls. III-a pentru toţi solicitatorii cari locuesc la o distan­ţă maximă de 40 km. depărtare de staţiunile balneare. Preţurile acestor bilete sunt ur­mătoarele : de la 0 la 10 km. lei 120, pentru 10 zile şi lei 180, pentru 15 zile ; 11-15 km. lei 160 şi 240, 16-20 km., 200-300 lei ; 21.25 km. 240-360 Iei ; 26-30 km. 320-480 lei ; 31-35 km. 360-540 lei ; 36-40 km. 400-600 lei. Biletele de abonament se vor co­manda la casele de bilete în urmă­toarele staţiuni : Arad pentru Băile Lipova ; Brad pentru Vata de jos ; Cetatea Albă pentru Bucaz ; Cluj pentru Cojocna Mare şi Cojocna Tunel ; Constanţa pentru Mamaia, Agigea, Eforie şi Carmen Silva; Miercurea Ciucului pentru Halta Jeghei şi Tuşnad Băi ; Oradea pen­tru Felix şi Episcopia ; R. Vâlcea pentru Ocnele Mari, Govora şi Căli­­măneşti; Reghinul Săsesc pentru Ideciu Băi ; Sf. Gheorghe pentru Tuşnad şi Malmaş ; Sibiu pentru Oc­na Sibiului ; Sighet pentru Băile Costin ; Sighişoara pentru Sf. Ma­ria de Jos ; Tg. Mureş pentru Sf. Gheorghe de Mureş ; Timişoara Dom­niţa Elena pentru Buziaş şi Merţi­­şoara. 99Curentul“ sportiv Matchul Cluj-Bucureşti După o amânare cauzată şi de lip­sa de gospodărie a comisiunei bu­­cureştene de specialitate, matchul nautic Cluj Bucureşti a fost fixat pentru zilele de 18 şi 19 iulie. Partida interpraşe care va avea loc începând de astăzi la ştrandul Kiseleff, are ca program, următoa­rele probe: Ziua I 18 Iulie 100 metri înnot liber, juniori; 100 metri înnot liber doamne; 200 metri înnot pe piept seniori; 1800 metri înnot liber seniori; ștafeta mixtă 3X100 metri se­niori; 100 metri înnot pe spate seniori; Sărituri obligatorii; Water polo. Ziua II, 49 Iulie. 100 metri înnot liber seniori; 100 metri înnot pe piept doamne; 400 metri înnot liber seniori; Ştafeta 4X100 metri seniori; 800 metri înnot liber seniori; Sărituri libere; Watter polo. * A doua reuniune nautică Cluj-Bu­­cureşti se poate considera dispu­tată cu anticipaţie. Până în prezent, comisiunea noa­stră de nataţie n‘a­ procedat încă la selecţionarea ech­iperilor. O aşa pre­tinsă reuniune care a avut loc acum câtva timp n‘a fost decât o parodie. Clujenii se prezintă însă bine an­trenaţi, şi le va fi extrem de uşor să devoreze prada ce le-o întind cu seninătate oficialii bucureşteni. Avem cu siguranţă soarta... Bu­­cureştenilor. CII­II Mica Publicitate LA MASA BUNA. PAINE BUNA deci consumaţi Pâinea GAGEL Cronica judiciara Tribunalele­ militare Compam­narea a doi ofiţeri Consiliul de războiu al corpului II armată, secţia I de sub preşedinţia d-lui colonel Străjescu, comisar re­­gal fiind d. lycot. col. Pomponiu Vic­tor, a judecat procesele căp. rez. Dedu M. Alex. din C. R. Bucureşti şi sublocot. rez. Vasilescu P. Ion din reg. 36 inf., ambii acuzaţi de infrac­ţiune la regulele pentru pregătirea mobilizării, caz ce intră în prevede­rile art. 224 bis C. J. M. Consiliul deliberând, i-a condam­nat la câte 2 luni închisoare în lipsă. Achitat Secţia II a aceluiaşi consiliu a ju­decat procesul jand. fruntaş Dolofan Ion din Legiunea Jand. Ialomiţa, vi­novat de scăpare de arestaţi. Apărarea prin d. avocat Traian Mi­hail a dovedit inexistenţa delictului, cerând în consecinţă un verdict de achitare. Consiliul l-a achitat pe jandarm de orice penalitate. Amnistiat Soldatul Cercel Const, din reg. 4 roşiori, vinovat de dezertare în ţa­ră, a fost amnestiat prin I. D. Fruntaş com­amnat Secţia II-a a mai judecat şi pro­cesul fruntaşului Gavrilescu Petre de la comand. div. 4-a, trimis în ju­decată pentru insulta superiorului şi insubordonanţă. Susnumitul fruntaş era învinuit că ar fi lovit şi insultat pe un sergent instructor, şef al unei patrule de po­liţie militară. Pentru aceste grave abateri de la îndatoririle militare, consiliul l-a condamnat la un an închisoare. Forme de contumacie S-a dispus facerea formelor de con­tumacie pentru soldaţii Ioan Costa­­che din reg. 63 inf., Filip Vasile din C. R. Brăila, Bosica Nicolae din reg. 5 inf. şi Teodor Martin din reg. 33 in­fam­erie, toţi vinovaţi de dezertare la inamic. ---------—gaz —-------------— Pentru primăria sectorului Albastru Mai mulţi cetăţeni ni se plâng că imediat după ce dă o ploaie nu mai pot trece prin str. Hagidina care a fost făcută, în afară de fon­durile primăriei, şi cu o sumă im­portantă de bani colectată de la ce­tăţeni. Strada pavată prost, după un an numai, a devenit inutilizabilă. Primăria de Albastru are cu­vântul- 5 PROCESUL FRAUDELOR DELA SOC. „GENERALA“ DE ASIGURARE Trib. Ilfov s. III osândise la patru ani închisoare pe I. Albu, ca princi­pal culpabil in fraudele de 12.700.000 lei săvârşite în dauna soc. „Genera­la“ de asigurări din Bucureşti, cu polite de asigurare fictive si cu di­verse alte manopere. Contra acestei sentinţe au făcut apel condamnaţii în prezenţă şi o­­poziţie cei condamnaţi în lipsă. Unul dintre apeluri şi anume acel al lui I. Albu a venit ori spre jude­care în faţa Curţii de Apel, secţia II de sub preşedinţia d-lui Camil Du­­mitrescu. Curtea, după lungi desbateri a res­pins apelul, confirmând sentinţa condamnatoare, însă a admis cere­rea inculpatului de a i se calcula timpul petrecut în prevenţie în cel de pedeapsă. INFSRSINAREA MANDA­TULUI DE ARESTARE AL MARIEI CALINESCU Se cunosc îndeajuns isprăvile es­croacei Maria Călinescu, isprăvi ca­re au dus la arestarea ei. Trib. Ilfov s. II c. a infirmat ori mandatul de arestare, emis contra ei. Parchetul a făcut apel. TRIMES IN JUDECATA PENTRU BANCRUTA frauduloasa D. procuror Crupenschi a deschis ori acţiune publică pentru bancrută simplă şi frauduloasă, împotriva co­merciantului falit Josef Simovici din şoseaua Mihai Bravu No. 3, dove­­dindu-se împotriva lui vina de a fi înstrăinat parte din activ. ŞOFE­R TRIMIS IN judecata D. procuror Gerota a dat rechizi­toriu definitiv de urmărire în contra lui Ion Băltăreţu, de meserie şofer mecanic. Vina ce se,impută acestuia, este că conducând maşina d-lui Gh. Tăz­­lăoanu, şeful de cabinet al d-lui mi­nistru de interne Vaida Voevod, a lovit pe pietonul Teodor Iliescu, o­­morându-l. Dosarul afacerii a fost restituit cabinetului 3 instrucţie, în vederea ordonanţei definitive. ACJIUNE PUBLICA CON­TRA UNUI BĂTĂUŞ Tot ori s’a deschis acţiune publi­că pentru ultraj cu lovire în contra lui Const. Buloi, şofer mecanic, pen­tru vina că primind admonestări din partea agentului de circulaţie Gh. Mateescu, a replicat luându-l la bătaie. Inculpatul a fost trimis în stare de arest în judecata ocolului­­ ur­ban. ■ . ,, .... Respectarea repausului duminical Ministerul de interne a dat un or­din circular către prefecţii de judeţe, chestorii municipiilor din întreaga ţară şi prefecturii Bucureşti prin care li se atrage atenţia că cu toate ordinele ce s'au dat pentru respec­tarea repauzului duminical, totuşi la minister se primesc numeroase plângeri, că în unele localităţi aceste dispoziţiuni nu sunt aplicate. Pentru ca această stare de lucruri să nu mai dăinuiască, ministerul cere să se ia cele mai severe mă­suri pentru ca legea repauzului du­minical să fie cu strictețe respec­tată. ­— —MM»»....................... înmonMnftirea lui Esseila Paşcani Eri a avut loc înmormântarea lui Eusebiu Paşcani­, fostul director al Şcoalei superioare de comerţ din Bucureşti. Cortegiul funebru a pornit la o­­rele 6 d. a., de la şcoala comercială, din b-dul Domniţei, pe care defunc­tul a condus-o de la 1915. După un serviciu religios simplu, „Tatăl No­stru“, spus de unul din foştii săi e­­levi, de­oarece prin cererea sa de incinerare, preoţii au refuzat din ordin slujba, au rostit cuvântări d-nii . Al. Tănăsescu, profesor al şcoalei, care a arătat meritele de­functului şi activitatea ce a desfă­­şurat-o pe tărâmul naţional cultu­ral, prof. Em. Brancovici a relevat pierderea simţită de şcoala şi cul­tura comercială prin dispariţia lui Paşcanu. Din partea Corpului con­tabililor a vorbit d. A. Marinescu, vice-preşedinte, iar din partea in­dustriei d. Mociorniţă. Carul funebru urmat de d-nii Gr. L. Trancu-Iaşi, fost ministru, prof. Gh. Alesseanu, prim-preşedinte al Curţii de conturi, N. Butculescu, de­canii Corpului contabililor, Jean Petrescu, Tenov, Pandele, Tănă­sescu, Botez, profesori şi absol­venţi ai şcoalei cât şi un număr mare de comercianţi şi industriaşi, a parcurs apoi străzile, bulev. Dom­niţei, Academiei, calea Victoriei, str. Carol şi Şerban-Vodă, până la crematoriul „Cenuşa“ unde, după ce o companie din vânătorii de munte a dat onorurile, corpul defunctului, conform ultimei sale dorinți, a fost incinerat. —

Next