Curentul, iulie 1930 (Anul 3, nr. 875-905)
1930-07-19 / nr. 893
Sâmbătă 69 Suri Ea S83S1Pwmanammmmsmmzmnm~ ‘ Suveranul prezidează inaugurarea uzinei hidro-electrice de la Primirea Suraanului in sufletul samfeavifa. Cuvântarea Pi. sale iteteiiii, la Mresh Pentru întâmpinarea M. Sale Regelui Carol, care era îd trecere spre Dobreşti, unde a avut loc ori de dimineaţă inaugurarea uzinei hidro-electrice a Municipiului Bucureşti, populaţiunea din toate satele din jurul Pietroşiţei a început să sosească încă de aseară. La ora 2 noaptea, M. S. Regele a ajuns in gara Pietroşiţa, unde a poposit pâind dimineaţa. Pentru venirea Regelui comuna Pitroşiţa a fost superb ornată. Dis de dimineaţă o mulţime imensă aştepta sosirea Suveranului. Au luat parte sătenii din tot judeţul, sosiţi călări sau cu căruţe. Casele erau împodobite cu covoare naţionale. De dimineaţă la 8 a sosit in localitate d-l director ministerial Cămărăşescu. La ora 10, A. S. Prinţul Nicolae soseşte cu automobilul de la Bucureşti. Primit cu urare, se îndreaptă spre vagonul regal; peste o jumătate de oră, trenul regal trage la peron, unde aşteptau sosiţi de la Sinaia, prim ministru Iuliu Maniu, director Cămărăşescu, prefect Săndulescu, prim preşedinte al trib. Marinescu, prim procuror Eleotorescu, deputat Spineanu, judecător. Păduraru, etc. Din tren, coboară Suveranul şi Prinţul Nicolae, în uratele mulţimii. După ce se fac prezentările de rigoare, primarul com. Pietroşiţa oferi tradiţionala, pâine, şi sare, rostind o cuvântare de întâmpinare. In urmă, d-na Cornescu, oferă o frumoasă jerbă de flori, după care, în numele primarilor rurali d-na Eitcenberg Mirelea oferă flori şi urează bun sosit. In uralele mulţimei, Suveranul şi Principele Nicolae pornesc spre uzinele de la Dobreşti, pitalului străin, d. Dem. Dobrescu, isbuteşte o metaforă sezisantă, spunând că acest capital străin este asemenea leului din junglă, care după ce-şi sfâşie prada pentru a o înghiţi, are grijă să lase ceva ciolane de ros şi pentru celelalte vietăţi ale locului. Trecând la un al doilea simbol, şi insistând asupra veleităţilor capitalismului modern de a colabora la solidaritatea finală a umanităţii, d. Dem. I. Dobrescu citează un pasagiu care Savil Simon regretă că oamenii nu şi-au croit hainele cu încheietura la spate, pentru ca necesitatea de a-fi încheia reciproc copcile şi agrafele să-i oblige şi la o permanentă colaborare. Incheiând, d. Dem. I. Dobrescu salută pe Suveran, care, spune d-sa, ştie să cutreere ţara din fundul Halelor Capitalei pâind în creciul munţilor, — adăugând că vede în aceasta zorile unei noi etape a Monarhiei: monarhia înscăunată intr'Un tron de suflete. A urmat apoi vizitarea uzinelor, şi masa, — după care s’au mai turtit următoarele cuvântări : Cuvântarea d-lui Meeus, adfministratorMfielegat el Hydrofine! D. Meeus, din partea societăţii Hydrofina, exprimă recunoştinţa pentru bunăvoinţa cu care Suveranul a asistat la inaugurare, statornicind un bun augur prin Augusta Sa prezenţă. In numele grupului belgian care colaborează cu munca românească de peste 25 ani, — şi în calitatea sa personală de nepot al generalului Brialmont, care a fost făurarul sistemului românesc de fortificațiuni militare, urează României spor şi asperitate, sub domnia noului ei Rege. *Atr MS REGELE CAROL II Sustrea la Dabeşa înainte de sosirea M. Sale Regelui, — în automobila, sosiseră la uzină toţi tehnicienii întreprinderii, de la Sinaia, unde avusese loc aseară şi un banchet, în prezenţa d-lor V. Madgearu, Ion Mihalache, I. Lugoşianu, Crişan, şi Demi-Dobrescu, întâmpinaţi de conducătorii nouei uzina, Suveranul şi Principele Nicolae au vizitat instalaţîunile şi motoarele, cerând lămuriri asupra lucrărilor executate şi asupra forţei de energie. După sfeştanie, şi după cuvântarea preotului, a luat cuvântul d. Sergent, Discursul d°Iui Sergent D. Sergent, preşedintele de la „Banque de l’Union Parisienne“, începe prin a mulţumi Suveranului pentru cinstea făcută societăţilor Hydrofina, Ialomitza şi Entreprises électro-mécaniques, asistând la inaugurarea uzinei Dobreşti, la care au cooperat reprezentanţi ai capitalului român, belgian şi francez. Făcând un scurt istoric al lucrărilor, începute în baza unui contract din Octombrie 1928 cu Primăria Municipiului Bucureşti, Ed. Sergent arată că societatea română Ialomîtza, finanţată de soc. Hydrofina, al cărui preşedinte este, a început lucrările în primăvara anului 1929. In prima perioadă s’a construit şoseaua de acces, lungă de 13 km. şi largă de 5 m., peste munţi foarte accidentaţi, un adevărat tur de forţă de execuţiune rapidă şi de pricepere tehnică. In a doua perioadă, au fost începute lucrările de construire a uzinei şi a instalaţiunilor hidraulice, — realizate, printr’un alt record de viteză, în mai puţin de un an. Uzina, — alimentată de apele Ialomiţei şi ale afluentului ei Brateni, captate la 1200 m. altitudine, după o cădere utilă de 285 — cuprinde maşini cu o forţă totală de 22.000 H. P. Bazinul superior de la Scropoasa, de o capacitate de 550.000 metri cubi, este creat graţie unui baraj înalt de 25 m.; apele se scurg printr’un tunel de 1 km. lungime, perforat în munte, şi cuirasat interior cu beton armat. O conductă metalică de 1000 m. conduce la uzină,în vreme ce apa Bratecului este adusă pe o conductă de oțel de 3 km., sprijinită de 7 poduri metalice, până la albia de echilibru, un enorm cilindru scobit în stânci, adânc de 30 m. și cu un diametru interior de 7,80 m. Pentru executarea lucrărilor, s-au folosit : 1) Patru mii de tone de materiale. 2) Numeroase funiculare, pe şine şi pe cablu. 3) Utilaj de şantier, în valoare de 27.000.000 lei. 4) Materiale (conducte, ciment, lemn, oţelărie) in valoare de 150 milioane lei. 5) Mânăde lucru, furnizată de lucrători recrutaţi chiar din regiune, ale căror salarii s’au ridicat la suma de 125.000.000 lei. Sfârşind, d. Sergent mulţumeşte tuturor celor ce şi-au înfrăţit râvna şi truda pentru desăvârşirea operei realizate. Alături de toţi colaboratorii aceştia, cunoscuţi sau anonimi, salută pe Suveran, închinând pentru Rege şi pentru ţară. Discursul d-lui Derra« I. Dolareseia Preşedintele comisiunii interimare a Capitalei salută prezenţa Suvera»meu, la inaugurarea unei uzine electrice, generatoare de lumină, adăugănd că vede şi în această prezenţă un simbol al dorinţei Majestăţii Sale de a încuraja luminarea norodului. Încercând să caracterizeze mai plastic caracterele esenţiale ale ca Cuvântarea Regenului şi Domnilor, Vă mulţumesc pentru cuvintele calde pe cari le-aţi avut astăzi, aici, pentru ţara mea. Cu o nespusă bucurie am primit invitaţiunea ce mi-aţi făcut de a asista la inaugurarea uzinelor dela Dobreşti. Am venit, pentru că am ţinut întotdeauna să dau întregul meu concurs operelor utile, menite să asigure prosperitatea ţării Mele. Şi am venit cu atât mai mult, cu cât d-voastră aţi început o operă mare, aceea a desvoltării moderne a României. Resursele naturale ale acestei ţări sunt atât de enorme, încât,cu toate greutăţile prin cari ea trece în clipa aceasta, — sunt sigur că vom ajunge, cu concursul binevoitor al tuturor, să i le desvoltăm deplin, asigurându-i locul pe care-l merită în concertul ţărilor civilizate. Opera începută aci este de o hotărîtoare însemnătate. Şi sper că pilda pe care o daţi va fi desăvârşită şi imitată şi de alţii. In afară de Bucureşti, sper că celelalte localităţi vor profita de această rodnică iniţiativă. Mulţumindu-vă, ridic paharul Meu pentru prosperitatea societăţii d-stră. Şi adaog că sper ca, mâine, să se mai găsească şi altele, cari să urmeze drumul de civilizare şi de belşug. îndată după cuvântare, Regele a binevoit a acorda persoanelor de mai jos următoarele recompense 1) D-lui Charles Sergent, — Coroana României în gradul de Mare Cruce. 2) D-lor Laurent Meeus şi Hector Carlier, — cordonul ordinului „Steaua României“. 3) D-lui Fernand Carlier, — ordinul „Coroana României“ în gradul de comandor. 4) D-lor Jean Pisson de Go şi Maurice Rangeard, — „Steaua României“ în gradul de ofiţer. 5) D-lor Gayet, Bourquin şi Boutry, — „Coroana României“ în gradul de ofiţer. * La orele 3 p. m., M. Sa Regele împreună cu Principele Nicolae a plecat în automobil spre Pietroşiţa, ceilalţi oaspeţi reîntorcăndu-se la Sinaia, de unde au pornit spre Bucureşti. D. Iorga despre d. Vintilă Brătianu In „Neamul Românesc“ de aseară, d. prof. N. Iorga publică următorul interesant şi drept portret al d-lui Vintilă Brătianu : „E la modă să se vorbească de rău şi să se ia în batjocură omul care este, sau este încă (aşteptând mai rău) şeful partidului liberal. „Cum niciodată nu m’am ţinut de modă, eu pot vorbi altfel. „Puterea d-lui Vintilă Brătianu, exercitată cu exclusivism şi uneori fără consideraţie pentru adversar, nu m’a impresionat. Slăbiciunea sa de astăzi, a doua zi după retractarea unui gest de orgoliu, nu mă îndeamnă să mă adaug la corul insultătorilor. „Aşa cum este, fiul al doilea al marelui Brătianu s-a resimţit de o educaţie de familie profund onestă, îndărătnic laborioasă, îndreptată după normele celui mai curat patrotism. Inginer, a învăţat să conteze numai cu elementele calculable în viaţa unei societăţi. Viaţa de partid l-a smuls de la ocupaţii migăloase care au trebuit să-i facă totdeauna o deosebită plăcere, poate singura voluptate, şi l-a învestit cu o funcţie pe care o înţelege ca o misiune unică, în faţa căreia nu poate fi alta. „N a reuşit în ce şi-a impus ca principală datorie : refacerea financiară şi economică a ţării. Spiritul său nu era potrivit pentru marile probleme revoluţionare de după război. Dar, dacă a ajuns la un faliment pe care poate singur nu-l vede, nu e de sigur vina sa : altul mai mare i-a lăsat-o întreagă, ca o teribilă moștenire supt care a trebuit să cadă". CURENTUL Carnetele I. C. V. f.iniunea generală a invalizilor, orfanilor şi văduvelor din războiu "Mucenicii Neamului’’ şi societatea „Izbânda" a invalizilor şi văduvelor din războiu, aduc din nou la cunoştinţa generală că s'a anulat dispoziţia preschimbării carnetelor C. F. Il.f in nouile tipuri, întrucât contravenea ar. 42 din legea I. O. V. Rămân deci în uz vechile tipuri de carnete pe cari oficiul național I. O. V. le va elibera acelora cari în’ că nu le posedă, și va înlocui pe cele deteriorate. Solemnitatea de Duminică de la Brăila In ziua de 20 Iulie va avea loc la Brăila inaugurarea şi botezul dragelor construite în şantierul P. A. R. I. D. şi care actualmente se găsesc puse în funcţiune la canalele troui, se se sapă în delta Dunărei. Cu această ocazie se vor vizita lucrările marilor canale. Vor asista d-nii miniştri Mihalache, Iunian, Madgearu, şi d. subsecretar de stat Anexei. Va lua cuvântul d. dr. G. Antipa, preşedintele consilului de administraţie al P. A. R. I. D.-ului. D. inginer I. Vidraşcu, administratorul general, va da citire raportului la care va răspunde d. I. Mihalache. Botezul dragelor se va face Duminică la 10.30 a. m. Se va vizita apoi şantierul de la canalul din insula Sf. Gheorghe. Se va face apoi îmbarcarea pentru plecarea la Galaţi-Braila. Prima sesiune a organizaţiei internaţionale contra Trachomului La 25 iulie a. c., se va deschide Geneva prima, sesiune a Uniunei internaţionale contra Trachomului conjunctivita granuloasă), organizaţie hotărîtă într-o comisie cu ocazia celui de al 13-lea congres internaţional de oftlmologie, ce a avut loc la Amsterdam, în Septembrie 1023. Vor lua parte delegaţi ai societăţilor şi asociaţiilor oftalmologice din toate ţările Europei, din Statele Unite ale Americei, din Mexic, din Argentina, din China şi din Japonia. D-l dr. Const. Pandelescu pleacă la 18 curent în acest scop, la Geneva. Au fost de asemenea invitaţi: Comitetul de igienă al Societăţii Naţiunilor, Asociaţia internaţională de profilaxia orbitei, Consiliul internaţional de oftalmologie, Fundaţia Rockefeller Şi Tusfirmul Rockefeller. Abonamente pentru el, lu-a pe C. F. R. pentru băi Administraţia căilor ferate emite, pe timpul sezonului de băi, abonamente de cls. III-a pentru toţi solicitatorii cari locuesc la o distanţă maximă de 40 km. depărtare de staţiunile balneare. Preţurile acestor bilete sunt următoarele : de la 0 la 10 km. lei 120, pentru 10 zile şi lei 180, pentru 15 zile ; 11-15 km. lei 160 şi 240, 16-20 km., 200-300 lei ; 21.25 km. 240-360 Iei ; 26-30 km. 320-480 lei ; 31-35 km. 360-540 lei ; 36-40 km. 400-600 lei. Biletele de abonament se vor comanda la casele de bilete în următoarele staţiuni : Arad pentru Băile Lipova ; Brad pentru Vata de jos ; Cetatea Albă pentru Bucaz ; Cluj pentru Cojocna Mare şi Cojocna Tunel ; Constanţa pentru Mamaia, Agigea, Eforie şi Carmen Silva; Miercurea Ciucului pentru Halta Jeghei şi Tuşnad Băi ; Oradea pentru Felix şi Episcopia ; R. Vâlcea pentru Ocnele Mari, Govora şi Călimăneşti; Reghinul Săsesc pentru Ideciu Băi ; Sf. Gheorghe pentru Tuşnad şi Malmaş ; Sibiu pentru Ocna Sibiului ; Sighet pentru Băile Costin ; Sighişoara pentru Sf. Maria de Jos ; Tg. Mureş pentru Sf. Gheorghe de Mureş ; Timişoara Domniţa Elena pentru Buziaş şi Merţişoara. 99Curentul“ sportiv Matchul Cluj-Bucureşti După o amânare cauzată şi de lipsa de gospodărie a comisiunei bucureştene de specialitate, matchul nautic Cluj Bucureşti a fost fixat pentru zilele de 18 şi 19 iulie. Partida interpraşe care va avea loc începând de astăzi la ştrandul Kiseleff, are ca program, următoarele probe: Ziua I 18 Iulie 100 metri înnot liber, juniori; 100 metri înnot liber doamne; 200 metri înnot pe piept seniori; 1800 metri înnot liber seniori; ștafeta mixtă 3X100 metri seniori; 100 metri înnot pe spate seniori; Sărituri obligatorii; Water polo. Ziua II, 49 Iulie. 100 metri înnot liber seniori; 100 metri înnot pe piept doamne; 400 metri înnot liber seniori; Ştafeta 4X100 metri seniori; 800 metri înnot liber seniori; Sărituri libere; Watter polo. * A doua reuniune nautică Cluj-Bucureşti se poate considera disputată cu anticipaţie. Până în prezent, comisiunea noastră de nataţie n‘a procedat încă la selecţionarea echiperilor. O aşa pretinsă reuniune care a avut loc acum câtva timp n‘a fost decât o parodie. Clujenii se prezintă însă bine antrenaţi, şi le va fi extrem de uşor să devoreze prada ce le-o întind cu seninătate oficialii bucureşteni. Avem cu siguranţă soarta... Bucureştenilor. CIIII Mica Publicitate LA MASA BUNA. PAINE BUNA deci consumaţi Pâinea GAGEL Cronica judiciara Tribunalele militare Compamnarea a doi ofiţeri Consiliul de războiu al corpului II armată, secţia I de sub preşedinţia d-lui colonel Străjescu, comisar regal fiind d. lycot. col. Pomponiu Victor, a judecat procesele căp. rez. Dedu M. Alex. din C. R. Bucureşti şi sublocot. rez. Vasilescu P. Ion din reg. 36 inf., ambii acuzaţi de infracţiune la regulele pentru pregătirea mobilizării, caz ce intră în prevederile art. 224 bis C. J. M. Consiliul deliberând, i-a condamnat la câte 2 luni închisoare în lipsă. Achitat Secţia II a aceluiaşi consiliu a judecat procesul jand. fruntaş Dolofan Ion din Legiunea Jand. Ialomiţa, vinovat de scăpare de arestaţi. Apărarea prin d. avocat Traian Mihail a dovedit inexistenţa delictului, cerând în consecinţă un verdict de achitare. Consiliul l-a achitat pe jandarm de orice penalitate. Amnistiat Soldatul Cercel Const, din reg. 4 roşiori, vinovat de dezertare în ţară, a fost amnestiat prin I. D. Fruntaş comamnat Secţia II-a a mai judecat şi procesul fruntaşului Gavrilescu Petre de la comand. div. 4-a, trimis în judecată pentru insulta superiorului şi insubordonanţă. Susnumitul fruntaş era învinuit că ar fi lovit şi insultat pe un sergent instructor, şef al unei patrule de poliţie militară. Pentru aceste grave abateri de la îndatoririle militare, consiliul l-a condamnat la un an închisoare. Forme de contumacie S-a dispus facerea formelor de contumacie pentru soldaţii Ioan Costache din reg. 63 inf., Filip Vasile din C. R. Brăila, Bosica Nicolae din reg. 5 inf. şi Teodor Martin din reg. 33 infamerie, toţi vinovaţi de dezertare la inamic. ---------—gaz —-------------— Pentru primăria sectorului Albastru Mai mulţi cetăţeni ni se plâng că imediat după ce dă o ploaie nu mai pot trece prin str. Hagidina care a fost făcută, în afară de fondurile primăriei, şi cu o sumă importantă de bani colectată de la cetăţeni. Strada pavată prost, după un an numai, a devenit inutilizabilă. Primăria de Albastru are cuvântul- 5 PROCESUL FRAUDELOR DELA SOC. „GENERALA“ DE ASIGURARE Trib. Ilfov s. III osândise la patru ani închisoare pe I. Albu, ca principal culpabil in fraudele de 12.700.000 lei săvârşite în dauna soc. „Generala“ de asigurări din Bucureşti, cu polite de asigurare fictive si cu diverse alte manopere. Contra acestei sentinţe au făcut apel condamnaţii în prezenţă şi opoziţie cei condamnaţi în lipsă. Unul dintre apeluri şi anume acel al lui I. Albu a venit ori spre judecare în faţa Curţii de Apel, secţia II de sub preşedinţia d-lui Camil Dumitrescu. Curtea, după lungi desbateri a respins apelul, confirmând sentinţa condamnatoare, însă a admis cererea inculpatului de a i se calcula timpul petrecut în prevenţie în cel de pedeapsă. INFSRSINAREA MANDATULUI DE ARESTARE AL MARIEI CALINESCU Se cunosc îndeajuns isprăvile escroacei Maria Călinescu, isprăvi care au dus la arestarea ei. Trib. Ilfov s. II c. a infirmat ori mandatul de arestare, emis contra ei. Parchetul a făcut apel. TRIMES IN JUDECATA PENTRU BANCRUTA frauduloasa D. procuror Crupenschi a deschis ori acţiune publică pentru bancrută simplă şi frauduloasă, împotriva comerciantului falit Josef Simovici din şoseaua Mihai Bravu No. 3, dovedindu-se împotriva lui vina de a fi înstrăinat parte din activ. ŞOFER TRIMIS IN judecata D. procuror Gerota a dat rechizitoriu definitiv de urmărire în contra lui Ion Băltăreţu, de meserie şofer mecanic. Vina ce se,impută acestuia, este că conducând maşina d-lui Gh. Tăzlăoanu, şeful de cabinet al d-lui ministru de interne Vaida Voevod, a lovit pe pietonul Teodor Iliescu, omorându-l. Dosarul afacerii a fost restituit cabinetului 3 instrucţie, în vederea ordonanţei definitive. ACJIUNE PUBLICA CONTRA UNUI BĂTĂUŞ Tot ori s’a deschis acţiune publică pentru ultraj cu lovire în contra lui Const. Buloi, şofer mecanic, pentru vina că primind admonestări din partea agentului de circulaţie Gh. Mateescu, a replicat luându-l la bătaie. Inculpatul a fost trimis în stare de arest în judecata ocolului urban. ■ . ,, .... Respectarea repausului duminical Ministerul de interne a dat un ordin circular către prefecţii de judeţe, chestorii municipiilor din întreaga ţară şi prefecturii Bucureşti prin care li se atrage atenţia că cu toate ordinele ce s'au dat pentru respectarea repauzului duminical, totuşi la minister se primesc numeroase plângeri, că în unele localităţi aceste dispoziţiuni nu sunt aplicate. Pentru ca această stare de lucruri să nu mai dăinuiască, ministerul cere să se ia cele mai severe măsuri pentru ca legea repauzului duminical să fie cu strictețe respectată. — —MM»»....................... înmonMnftirea lui Esseila Paşcani Eri a avut loc înmormântarea lui Eusebiu Paşcani, fostul director al Şcoalei superioare de comerţ din Bucureşti. Cortegiul funebru a pornit la orele 6 d. a., de la şcoala comercială, din b-dul Domniţei, pe care defunctul a condus-o de la 1915. După un serviciu religios simplu, „Tatăl Nostru“, spus de unul din foştii săi elevi, deoarece prin cererea sa de incinerare, preoţii au refuzat din ordin slujba, au rostit cuvântări d-nii . Al. Tănăsescu, profesor al şcoalei, care a arătat meritele defunctului şi activitatea ce a desfăşurat-o pe tărâmul naţional cultural, prof. Em. Brancovici a relevat pierderea simţită de şcoala şi cultura comercială prin dispariţia lui Paşcanu. Din partea Corpului contabililor a vorbit d. A. Marinescu, vice-preşedinte, iar din partea industriei d. Mociorniţă. Carul funebru urmat de d-nii Gr. L. Trancu-Iaşi, fost ministru, prof. Gh. Alesseanu, prim-preşedinte al Curţii de conturi, N. Butculescu, decanii Corpului contabililor, Jean Petrescu, Tenov, Pandele, Tănăsescu, Botez, profesori şi absolvenţi ai şcoalei cât şi un număr mare de comercianţi şi industriaşi, a parcurs apoi străzile, bulev. Domniţei, Academiei, calea Victoriei, str. Carol şi Şerban-Vodă, până la crematoriul „Cenuşa“ unde, după ce o companie din vânătorii de munte a dat onorurile, corpul defunctului, conform ultimei sale dorinți, a fost incinerat. —