Curentul, ianuarie 1931 (Anul 4, nr. 1064-1083)
1931-01-11 / nr. 1064
iass Asanaa siBifisaei IBSL Ai i K BP REVEDEREA Capital $i Rezerve pesta tei 120.000.000 j ra ■------- s S Seria Vil-a — Cupon No. 6 § m * Cei mai elină sursă in piesa de sch mb pentru or.ce tip de marina. Anveiopa cu mare reducere, la „PiiOiîiESUL AUTOidOMlILUr £. Sîânciuiescu _____Cil V.ctur.ei 128. iel. 218-32. li EG IA AUTONOMA C. F. li. Publicaţie Se aduce la cunoştința generală că in ziua de Sâmbătă, 14 februrie 1991, ora 10, se va tine licitaţie publică in sala de licitatii a Regiei Autonome C. F. R. din strada General Berkelot /Vol, cu oferte inchise si sigilate pentru : Aprovizionarea cu 18.140 m. c. scânduri de brad fasonate. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C.F.R. iar pentru orice alte informaţii referitoare la această licitaţie cei interesaţi se vor adresa Direcţiei Economatului C. F. R. calea Victoriei No. 118 etajul IV, camera 5 in orice zi de lucru între orele 12—12,30). rimar dat judecăţii pentru aviiuri electorale BîJAILA. — Parchetul a deschis acţiune publică împotriva primarului comunei Brăiliţa, Gheorghe Matei. Acesta, cu prilejul depunerii candidaturilor pentru alegerile comitetelor agricole săteşti, a refuzat să primească depunerea candidaturilor listei opoziţiei, în frunte cu Oprea Molache şi Tudorache Eniţă, pe motiv câ cererea care întovărăşea lista nu era complectată cu obişnuita formulă, d-sale domnului primar al comunei. Rafiáié® pentru Mareşalul Jeffre la Brăila BRAILA. — In ziua de 7 Ianuarie col., sa oficiat la biserica catolică din localitate, din iniţiativa d lui M. Roscliff consulul Franţei la Brăila, un requiem pentru odihna sufletului mareşalului Joffre. Au participat reprezentanţii autorităţilor civile şi militare, d. M. Roscoff, consul coloniei frâna ei şi membrii Venicarea gestiunor unor punct onan de IAŞI. 9. Azi dimineaţă a sosit în localitate, d. inspector Bistreanu, pentru a face verificarea gestiune! fostului şef al serviciului agricol din directorat d. Botez precum şi a gestiune! d.lui Urdea. Dană crima la Braşov BIAŞOV. 8. De Sf. Ion două crime s‘au petrecut în judeţul nostru. Prima s’a petrecut la fabrica de postav Prejmer. Lucrătorul teren, Comun fiind biter, s'a dus la cantina fabricii cu tovarăşul său Boga Lanoş. După ce au golit şi multe sticle cu vin, Peren* a început să-i impute lui Boga, ea a auzit că și el face curte aceleiaș fete. (Cum era turmentat de băutură, Perenz a scos cuiul aplicăndu-i patru lovituri puternice la piept. Boga, rănit grav, a fost transportat la spital, iar agresorul arestat. A doua crimă s’a întâmplat în Apața. Tot din dragoste. Locuitorul Vereş Mihail, a aplicat două lovituri de ciomag în cap văduvei Roza Veber, cu care întreţinea relaţiuni de dragoste, pe motiv că aceasta îl înşeală. În stare foarte gravă femeea a fost internată în sanatoriu. Sunt puţine speranţe că va scăpa cu viaţă. Recensământul cititorilor Urmare din pagina la rului de un singur articol lămuritor. — nu toţi cititorii noştri au ştiut ziua în care avea să fie publicat formularul. Unora dintre ei ie-a scăpat, — alţii n’au mai găsit la vânzători numărul de Marţi 6 Ianuarie, epuizat pretutindeni în câteva ore. Zeci de cititori, prin scrisori stăruitoare, ne aduc mustrarea de a fi făcut recensământul fără destulă preparaţiune de publicitate, aruncând asupra noastră răspunderea neparticipârii lor la concurs. Toţi aceştia, în cor, ne cer insistent să le dăm şi lor putinţa de a răspunde, şi de a concura la premiile recensământului. O altă categorie de cititori, — pentru noi bine venit Este, mai poate tot din pricina publicării ales, citit în auzul întregii redacţiunî, — înregistrat şi luat în seamă. Articolul nostru de astăzi este prea subire a formularului, sau din cauza unei roduri prea expeditive a explicaţiunilor din manşetă, — ne-au răspuns cmn-astfel, în primul rând, un artî-! Pjei'tând conştiincios răspunsurul de mulţumire, — expresiunea n*e *a toate întrebările, — dar unei recunoştinţe pe care o dato- jK*tfind să scrie un număr pronorăm de-acum tuturor celor ce au ţinut să-şi integreze simţirile în ritmul slovei noastre de mâine. In al doilea rând, articolul acesta mai are şi un alt rost de lămuriri. Desigur din vina noastră, care am precedat publicarea formulaSuc, în locul rezervat numărului total de răspunsuri pe cari le vom primi la acest recensământ. Pentru noi, cari am aşteptat de la aceasta vastă consultare mai ales sugestiuni şi sfaturi de prefacere, răspunsurile acestor corespondenţi sunt desigur şi ele binevenite. Din păcate, uitând să facă o profeţie asupra numărului total de răspunsuri pe care le vom primi până la urmă, corespondenţii aceştia nu au nici o posibilitate de a câştiga un premiu. , Pentru aceşti cititori, aşadar, pentru cei ce nu şi-au putut procura ziarul cu formularul, pentru cei ce ar fi vrut să participe la recensământ ca şi pentru toţi cei ce ne roagă să le dăm şi lor posibilitatea «de a concura la nişte premii la cari au dreptul, —ai a hotărât să mai gabficăm încă o singură dată ionim. Darul de răspuns la recensământul ziarului „Curentul*. Inutil să mai spunem câ toate cele câteva mii de răspunsuri primite până astăzi rămân perfect valabile, — ele fiind chiar primele despuiate și clasate în dosarul general al recensământului nostru. Inutil să adăugăm, iarăși, că pe formularul ce se va publica mâine, Duminică 11 Ianuarie (tot în forma în care s’a publicat), se poate răspunde cât de complect, fărându-se orice fel de adăugiri şi de schimbări la răspunsurile socotite prea geometrice sau prea imprecise !Orice mustrare venită de la un cititor este preţioasă. Orice sfat este bi-In taină, — şi în schimb, — voi da şi eu un sfat amatorilor de premii, când vor ajunge la numărul pronostic, să nu meargă până la numărul 750.000 cu generozitatea cu care a mers (măgulindu-ne, desigur) d. Gh. Simionescu, politehnician cu predilecțiuni pentru cifre impresionante. Oricât am vrea să ne sporim tirajul, mărturisim că de milion nu suntem încă atât de aproape cum ne crede simpaticul nostru corespondent. Personal, cred că numărul total al răspunsurilor primite se va situa între 115.000 şi 40.000. Poate mai multe, poate mai puţine. In orice caz, cu cifra care a dat p, d. Gh. Simionescu nu va câştiga marele nostru premiu Ce să facă, spre a avea mai multe şanse? Să complecteze mâine din nou formularul, pronosticând un număr mai puţin astronomic... sau politehnic. Alt sfat: dacă vă mulţumiţi să complectaţi doar formularul, fără a adaloga vreo scrisoare de comentariu, nu aveţi nevoe să francaţi plicul cu 6 lei. Plicul se lasă deschis,—se scrie în colţ „Imprimate’', şi franchează numai cu 1 teu. Şi, — încă odată, — mulţumim. Şi, — încă odată, — noroc. Tuturor, — fireşte , Ion Dimitrescu privesc cu interes întrebările cuprinse în foaia de recensământ. — totuşi, necomplectând îndată foaia, din cauza indolenţei, s’au culcat cu gândul să facă acest efort a doua zi, când nu au mai găsit formularul. Au renunţat astfel cu ciudă la hotărârea fermă dela început, de a răspunde*. Ca d. Zaharia, care dă ..Curentului“ sfaturi atât de ingenioase de desăvârşire — sute de alţi concurenţi au însoţit răspunsurile lor de scrisori lămuritoare, cu comentarii cari la unii ating proporţiuni impresionante de broşură. Tuturor acestora, — din nou, — le mulţumim mai călduros decât celorlalţi. Orice rând venit de la cititorii aceştia este nei opere literare (CMllaHire <Ib pag. l-a) tot însăşi al ascensiune! literare, şi păstrate cu sfinţenie din tată în răpus de povara unui destin barbar. Domnul Matei Ion Caragiate fiul mai mare al lui I. L. Caragiale, apare în arena literară cu un volumaş comprimat, dar bogat şi lumintos ca operă de creaţie artistică, ,ttrai de curte-veche" această plăsmuire măiastră de slovă şi sensibilitate poetică, deschide perspectiva speranţelor nelimitate, atunci când alţii au năzuit definitiv către culmea realizărilor artistice. I. Al. Bratescu-Voineşti, prudent şî resemnat s’a oprit la timp, după câteva semnificative înştiinţări ale instinctului literar. Domnul G. Ibrăileanu, priveşte nostalgic şi cu bonomie sufletească de pe soclul ridicat cu darul prieteniilor peripatetice. Domnul M. Dragomirescu inspirat de vigoarea misticismului, mai crede naiv într’o reabilitare pe ogorul înţelenit al criticei ştiinţifice, în timp ce d- F. Lovinescu închee testamente memoriale şi se angilează precaut cu ştampila apropiatului epilog.. Cinematografierea frescei literare, poate continua, cu riscul însă ca fiecare, din cazurile înfăţişate, să reprezinte o problemă cu date speciale. Ori, nu acesta este gândul nostru, ci dimpotrivă, revenind la ceea ce lăsam să se întrevadă la început, tragem o linie de demarcaţie. D-l M. Sadoveanu păstoreşte literatura românească, pentru că talentul sfios la început, a prins aripî şi s’a avântat cu modestie în livada şi atmosfera naturală a casei strămoşeşti S’a ridicat apoi robust, a cuprins într’o ochire amănunţită împrejurimile, s’a pogorât paşnic şi înţelegător în alţii şi sa echilibrat pe sine, şi când scriitorul s’a convins că nu gândeşte cu şira spinării şi nu scrie cu picioarele, a purces cu chibzuinţă şi înţeleaptă statornicie la o laborioasa creaţie artistică. Domnul M Sadoveanu, a urmărit cu conştiinciozitate dezvoltarea naturală a literaturii noastre specifice în colaborare organică cu ţarina răzăşeasca Cine a pornit vreodată din târgul Fălticenilor, şi a urcat anevoe dealul Oprişănilor, iar în ziua de Mercure a Paştelui a descins în satul Rădăşanilor, aflat la această dată anuală în plină sărbătoare, a putut veni în contact cu imagina rurală a operii literare a d-lui M Sadoveanu, o mare comună de răzeşi, cu ogoare muncite cu râvnă Nicolae Roşu fiu. Un sat simetric organizat, cu ctee încheiate în bârne, sutidriluite artistic şi aşezate în bătaia soarelui. Livezi mănoase cu nuci seculari, cu perji producători de ţuică, şi peste toată această abundenţă rustică, păstorind câteva zeci de familii închinate muncii sistematizate şi superstiţioşi păstrători ai datinilor străbune. Iată-l pe d-l M. Sadoveanu, gospodărind cu viguroasă fecunditate o bogată producţie literară, lată-l pe maestrul desăvârşit al verbului, îngemănat cu acorduri lungi de liră, care a dat limbii armonii paradisiace, şi a învolburat gândirea cu vigoarea simetrică a brazdelor arate Cu o remarcabilă putere de difuziune a gândului, a pătruns în tainele trecutului, şi în loc să-l evoce romantic l’a realizat frenetic într’o ambianţă armonioasă de natural şi sublim Cu o abilitate caracteristică marelui romancier, d-l M. Sadoveanu şi-a îngăduit să contempleze adâncu,ile , nevenit, misterioase şi minunate ale firei omeneşti, şi să ne redea cu o abilă posibilitate de exteriorizare a emoţiei artistice, toată epopeia plaiurilor moldoveneşti. Din dealul Copoului, unde se răsfaţă mănoasă comoara literară a d -l uri M. Sadoveanu, marele romancier moldovean oferă tuturor năpăstuiţilor soartei lecţia unei imense activităţi publicistice dată-o, cu propriile d-sale cuvinte, grăite cu prilejul discursului de recepţie la Academie, d. M Sadoveanu este „im copac cu rădăcinile înfipte în trecutul şi în puterea de simţire a poporului său“- Gândire lucidă, izvorâtă din datele originare ale înţelepciunii unui popor de agricultori, tradiţional şi rustic. Talent real, amplificat progresiv în aderenţă imediată cu atmosfera locală, sensibilitate nefalsificată prin snobisme sau alte impurităţi eterogene, împrumutate prin contactul cu cafeneaua literară. De aceia d-l M. Sadoveanu este real, fecund, desăvârşit, de aceea treizeci de an; de neîntreruptă activitate literara nu înseamnă o epuizare, şi cele peste cincizeci de volume publicate înregistrează ritmul unei senabilităţi amplificate progresiv, şsclipirile unei gândiri registrate cu disciplinele echilibrului interior. KiOr MTM !' Carnetul milei (alinas) Baloane de samur Sâmbătă I0 (rnuarie 1931 ORT.: Sf. Mart. Grigoriu eprem. Nitiei (Niţului) (1396). CAT.: Sf. Agaton Papa (632), ISR.t 21 Teveth S691 Şabath. MUS-: 20 Şaban 1349. TEATRE IRAŢIONAL, matineu ora 2,30, „Omul cu mârţoaga"; ceara ora 8,30: „Evantaiul d-neî Wendermere“. REGINA MARIA, matineu ora 3: „Călăoria din urmă“! rears ora 9: „Pardon, madame“. ELITA, seara ora 9,ÎS: „Caltaboșul vecel“. MAJESTIC, seara ora 9,ÎS: „Două inimi intr’un pat“. ALHAMBRA, seara ora 9,15: „M. B, et Co.“ COMP. DE OPERETE seara ora 9,15: „Barul minune“. CINEMATOGRAFE TRIANON: „Cântecul s’a sfarşit în limba germană cu Liane Haid, Willy Forst şi Hedwig Bleibtren. REGAL: „Regele vagabonzilor“, cu Denis King şi Jeanette MacDonald. SELECT : „Dansatoarea“ cu Dolores del Rio şi Charles Farrell. Ultimul jurnal sonor Fox. CAPITOL: „Un vals în Wagons lits" cu Lucie English, Angelo Ferrari, etc. VOX: „Monta Carlo“, cu Jeanette MacDonald şi Miki in „Ţăranul vesel“. ROXY: „Student să fii la Heidelberg“ cu Fred Louis Lerch şi Anita Doris. BULEVARD PALACE: „Insula misterioasă“ film colorat fi vorbit în germană după romanul lui Jules Verne cu Lionel Barrymore, Jane Doly şi Lloyd Hughes. CORSO: „In luptă cu infernul“ cu Carlo Aldini şi Siegfried Arno. MAJESTIC (ziua): Pat şi Patachon în „Moştenitorii veseli“. OMNIA: „Tragedia popoarelor“. A R. P. A. (Sala Franklin): „Şarpele“ cu Greta Garbo şi Conrad Nagel. A. R. P. A.: (Sala Episcopiei): „Modelul“ cu Ivan Petrovici, Lagrange, Nita Naldi şi Andre Nex. MARNA: „Mireasa regimentului“ şi trupa de reviste Titi Mihăilescu : „Cu lipici“. MARCONI: „Tarabanova“ film sonor şi vorbitor. Seara trupa de reviste va juca „Pardon*". VOLTA BUZEŞTI: „Patru draci“ cu Janet Gaynor, Mary Dunen, Charles Morton, Barry Norton şi jurnal sonor. ROMA: „Regii circului“ cu Tim şi Tom şi „Străinul misterios“ cu Buffallo Bell şi artişti. TIR.RA: „Falca de oţel“ cu celebrul câine Rin-Tin-Tin, complectate în 2 acte şi revistă. GLORIA: „Atlantic“ film sonor şi vorbitor în limba germană cu Fritz Kortner, Willy Forst ş. a. Complectare Raquel Meller şi Jurnal Fox. REX: „Fulgerul“ cu Lon Chaney şi „Stan şi Bran la cabaret“, film sonor. RAHOVA: „Parada dragostei“, film sonor cu Maurice Chevalier şi Jeanette MacDonald. ŞERBAN Vodă: „Titanicul“ cu George O’Obrien şi „Eroul“ cu Harold Lloyd. AMERICAN: „Rio-Rita“ cu Bébé Daniels şi John Boles. DICHIU: „Jeannine“ cu Coleen Moore şi Gary Cooper şi o complectară. BRAŞCU, str. Ziduri 53: „Răzbunarea ţigăncii (Fata ursarului) cu Ramon Novaro şi o comedie. ATENEUL OBOR: ,,Femeia pe cruce“ cu Adalbert Schletow. ILEANA OBOR: „Hotel Imperial“ cu Pola Negri. FILANTROPIA: „Cadavrul viu“ de Leo Tolstoi şi o complectare. LEONARD: „Cruzimile Siberiei" cu Alina Rubens şi o comedie. EDISON (A. R. P. A.): „Domniţa haiducilor", seara trupa Fotache. LUCIFER (Dudeşti 97) : „Tragedia popoarelor“ şi Pescarii veseli“ cu Pat şi Patachon. Mărturisesc, cu toată umilinţa, că nu ştiu boacă, englezeşte. De aceia eram cam ingrijat, la început când amicul meu inginerul Bunescu, de la Moreni, mi-a prezentat pe englezii lui — mister Johnson şi mister O’Tonell — ingineri, ca şi dânsul, la o societate petroliferă cu capital internaţional. — „Am dat-o dracului îmi ziceam in gândul meu: „Când or începe ăştia să mă ia pe englezeşte, mă fac de ruşine..." Şi repetam mereu, în minte fraza salvatoare : —„Niet... englisch !“ care ştiu ce înseamnă : — „Nu ştiu englezeşte !" Din fericire, însă, n’a fost nevoie să fac uz de ea. Ambii „gentlemeni” vorbeau franţuzeşte şi nemţeşte. Ba chiar, din când in când, o dădeau şi pe româneşte. —Eşti foarte vesel de cunoştichn...“ m’a asigurat mister Johnson. La care, ca să-i fac plăcere, i-am răspuns şi eu pe... englezeşte: — „Aber ich, slhr... încântat !" Pe urmă am intrat Inlr’un local. Johnson a cerut „whyski", O Tonell şi cu Bunescu câte un ţap, iar eu ştiindu-mă îmbrăcat subţire — adică, pe româneşte, stând prost cufinanţele“ şi neştiind... cine plăteşte — am cerut un şpriţ mic... La un moment dat, ştiind că englezilor le place să râdă de scoţieni, n’am de lucru şi încep să le spun anectode scoţiene. (Ştiam vre-o c âteva... calde, abia aflate dela un flmic întors de curând din Londra. Şi încep să-mi dau drumul la gură... Le-o spun pe aia cu cei doi scoţieni cari făcuseră prinsoare pe cinci penny, care stă mai mult cu capul sub apă şi cari, de frică să nu piardă pariul eu rămas sub apă până in ziua de azi. Pe urmă le-o spun pe aia cu englezul care cumpărase, de la un scoţian, douăzeci de găini, pe cari urma să le trimeată, la amiază, acasă. Şi când colo, la amiază vânzătorul nu-i aduce decât nouăsprezece, fiindcă a douăzecea nu se oitase încă, in ziua aceia... In sfârşit pour la bonne bouche le spun anecdota cu scoţianul care venise la Londra, cu nevastă-sa, la un moment dat, femeia simte un junghiu prin stomacşi-i cere, lui bărbatu-său, un penny, ca să intre intr’o ..vespassiană“. , ,da vezi...“ îi zice scoţianul, cântărind moneda în mână. „Vezi să nu fie, cumva, vreo spaimă goală Te pomenești c'or fi numai nişte simple „gaze“ și dăm banii de pomană In vremea asta Johnson râdea, cu gura până la urechi. Da’O’Tonell, văd câ se scoală, chiamă chelnerul, plăteşte ţapul şi dă un leu bacşiş şi, pe urmă, pleavă fără să ne dea bună-ziua. — „Da’ce l-a apucat ?"... fac eu, vexat. , ,Ma l-a apucat nimica..." răspunde „Bunescu“ deprimat. „Dar ai nimerit-o şi tu, ca Jeremia cu oiştea’n gard... OTonell e scoţian pur,sânge. Nu te uitai la el . Leşină, de plăcere, nu alta Geer Patrick Anecdote „Scoţiene“ Farmaci le de serviciu Irtiţciîfjfcoefe 10 Ianuarie Al. Komaraicki cal. Victoriei 26, tel. 336/42 ; Al. Hoşu (La Gătean) cal. Griviţei 74 tel. 324/39; V. M. Birmănescu cal. Rahovei 50; C. Va icni cal. Dorobanţilor 17; 1. Vespremeciu cal. Şerban Vodă 47; Ştofa© Connec (M Grünbaum) cat. Văcăreşti 83; Evlavilia Gheorghiu, cal. 13 Septembrie 2 tel. 306/02; Maria Miculescu-Stanescu b-dul Fake Protopopescu 31; Al. Cepleanu (farm. „Fiore“) str. Carol 41 tel. 358/13; 1. Feingold str. Ilegală 3, tel. 320/16; AL Leiste str. dr. Felix 67; Gh. Gavriliu sos. Fantesimon 221. Teatru-Muzici Represesilaţiile piesei „Ginul cu snire Grija“ Astăzi, Sâmbătă 10 Ianuarie, Teatrul Naţional reprezintă în matineu ,,Omul cu mârţosga’ de D. G Ciprian, iar seara ,,Evantaiul d-rei Vendermere* pe Oscar Wilde. „PErdwir, irissefaroc“ la Fnegma Karia „Pardon madame” Varianta comedia care sa joacă în fiecare seară la Teatrul „Regina Maria“ I obţine un succes extraordinar, Stârnind hohote de ’■âs şi aplauze entuziaste la fiecare scenă. D niii Maximilian şi Tony Bulandra sunt neîntrecuţi, alături de d rele Cătuşă Elvass, Silvia Dumitrescu şi d-nii Marc,Ionescu, Ion Talani, N Gărdescu, C. Etterle, cari formează un admirabil ansamblu. Concertul violomistu« îljî Jceîî Fiesurescu După o absenţă de 18 ani din ţară violonistul Jean Nestorriscu va da in seara de 17 c., un concert in sala Ateneului Român. In tot timpul lipsei sale din ţară Jean Nestorescu s’a făcut util patriei sale printr’o rodnică propagandă, — fiind şi decorat de Vihi Work council of the United States — cu diploma de onoare — cu citaţia : „Loyal Service to our country" — distincţie ce se acordă foarte rar străinilor. D. Nestorescu a fost director al orchestrei simfonice delae Cercle Theatre din Cleveland,Ohio, profesor la conservatorul de New York și alte principale școli din America. * Cunoscutul pianist George Ciolar va da, în cursul lunei Februarie, un concert în sala Ateneului, „Simosta“ Azi Sâmbătă la orele 9 jum. seara şi mâine. Duminică, matineu la 6 jum şi seara la 9 jum. se reprezintă la teatrul Elita revista ..Caltaboşul vesel* de Nicon Vilsin şi Lunettes Noires. Miercuri 14 Ianuarie, ora 9 seara precis, are loc premiera comediei muzicale in trei acte, ,,Simona“ de d-nil Victor Rodan şi N Constantineseu, muzica de Raoul Sculy cu d-nele Say Vasiliu, Mia Apostolescu, Doljean şi cu d-nii Gestică Toneanu, tenorul J Brună, G. Rădăşeanu, Nae Simionescu, Prof, Willy, Lorentz, Glodariu, etc. Locurile vor fi numerotate, iar reţineri se pot face ca începere de Duminică 11 Ianuarie, ora 3 d. a. Roalineurile Testest1.ati jjAlEsamtoa44 Duminecă 11 Ianuarie, are loc la teatrul Alhambra primul matineu cu noul succes ,,M. B. & Co.’’. JJwUUttBSTi iu m. 13 Muzică inlsfurmmntală (plăci de gramofon), 13.30 Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte şi semnal orar. 1350 Muzică uşoară (plăci de gramofon), 15 45 D-1 prof. univ. I Simionescu: Zăpada, 16.00 DJ prof. univ. N. Cartojan: Basmul românesc. 16.15 D-1 prof. M Jora : Prelegerea V-a ,,Forma în 2“. 16.45 D. prof. univ. C. Kiriţescu, directorul gen al învăţământului sec. : Informaţii şcolare (Crima unui elev de liceu şi datoria şcolarilor,. 17 Orchestra Moţei: Muzică uşoară şi muzică românească. 18 Informaţiuni meteorul şi semnal orar. 18.15 orchestra Moţoi. 19.01 D-l prof. univ. Simion Mehedinţi : Pământul şi poporul romănesc. 19.20 D Dinu Rosetti: Dâmboviţa şi Colentina in preistorie 19.40 D. Alex. Maicu: Corăbierul care a ocolit întâia oară Asia. 20 Muzică simfonică (plăci de gramofon). 20.40 D Tudor Arghezi : Cronică. 21 Festivalul de muzică corală organizat de SocietateaCompozitorilor Români cu prilejul a 10 atu de la înfiinţarea ei. (Transmisiune de la Atheneu). Corul „Carmen“ sub conducerea l.lui I. Chirescu. Coruri religioase: I. Ghica.Comăneşti: Veniţi să ne bucurăm; Kirjac lleruvic; Cucu: Răspunsurile. Coruri originale: Kirjac : Morarul; Bârcă: Noi umblăm să colindam; I. Borgovan: Cântec de Crăciun; I Vidu: Feste deal (solist d. G Stefanovici). Cântece populare : I. Chirescu : Nunta din Cana Galilei; Călinuscu: Spune-mi* maică; Gh. Dima: Hai In horă; Mandycewski: Of şi iar of ; Muzicescu: Ileana, Ueano; Kiriac Am umblat pădurile; Kiriac : Din Imnul Încoronării“. La sfârşitul concertului Informaţiuni LONDRA REGIONAL, 3563 m — 16.30 Concert, 18.15 Muzică de dans. 19.45 Concert. 22 Concert al arch. radio. 23 30 Muzică de dans. TOULOUSE, 385.1 m. 18.15 Concert de violoncel. 18.30 Chansonette. 19 20 Muzică de dans. 20 Melodii RADIO SâîîMă 0 Ianuarie 1331 20.45 Concert simfonic. 21 15 Solo-s^ uri diverse 22 Concert cu fragmen-... te din operete. 23 Concert al orch. vietieze 23.45 Tangouri. BERLIN, 419 m. 15 Plăci de gramofon. 16.20 Pentru tineret. 10.45 Conf. 17.3. Concert distractiv. 1930 Pentru lucrători 19.35 Conf. 20 Concert de pian. 21 Poveşti. 21 30 Actualităţi. 22 Meteorul, știri sportive. 22.10 Cabaret. 1 Muzică de tuns. PRAGA, 483.2 m - 13 Meteorul. Noutăţi. Pentru agricultori. 13.30 Irans din Brno concert 14.30 Bur- , sa pentru lucru, ln formațiuni soci- ■ ale. 14.55 Bursa. 16.50 Pentru copii. 17.30Irans, din Mor. Ostrava, muzică de dans. 18.51. Conf. 19 Pentru -y agricultori. 19.10 Pentru lucrători. 19.20 Emisiune germană. 20.15 Informaţiuni. 20.20 Concert de fanfară^ . 21.20 Trans, din Mor Ostrava, revistă radiofonică. 22.30 Trans, din Brno concert. 23 Meteorul. Noutăţi. Sport. 23 20 Informaţiuni. Cronica, teatrală. 23.25 Trans, din Mor. Os ,trava, radio,film. VILNA, 510.4 m. — 12 Concert da amiază 12.55 Meteorul 13 Urmarea concertului de amiază. 14 Ora, meteorul. 14.10 Plăci de gramofon. 15.30 Ora, meteorul. 18 Ora distractivă, itali. 18.15 Lumea artelor (Ciclu). 19.30 Ora, meteorul. 20 Actualități. 20.40 Concert de harfă. 21 Karl Farkas turnează un film sonor. • BUDAPESTA, 550,5 m, 10 15 Concert. 13 Muzică de clopote 13.05 emert executat de orch. Mandits. 17 Feuilleton. 18 Conf. pentru cercetaşi. 19 Conferinţă 19.25 Concert al orch reg I inf. honvezi, 20.30 Curierul amatorilor de radio. 21.15 Irans. unei reprezentaţii din studio, ZURICH, 459 m - 20.30 Prertică , catolică 21 trans, din Viena. 23 Me-teorul. Ştiri. 23.10 Muzică de dans, la plăci PARIS EIFFEL, 1445.8 m — 18.45 Jurnalul vorbit. 19.15 Bul. Vorbit. 19.30 Conferinţă. 20.10 Meteorul. 20.20 Serată teatrală. PROGRAM NAŢIONAL 1554.4 m. 14 Muzică uşoară 18 15 Pentru-.. copii 19.15 Știri. 19.45 Concert de pian. 20.30 Concert popular. 22 45 Concert coral. 23.25 Muzică de dans. Sproiecolele săptămânii Dela 5 la li iaatuarie 1931 ZILELE • EA 1 K.)i NAţiONAL l'UHlKbL (CEGI NA MAKI A IbAihUL vENtUKA 1 ieatkul PLITEI t CA ' i\UL j MAjESilC j l*TKUL Comp. de opere ie 1 IcrtlhUL AlHAMBRA SAMBA IA Omul cu mârţoaga evantrodiie' Wendei meie Că ăioia din urmă Şoarece de B ser c Caltaboşul vesel Două 'tdlmentr’un pat Barut minune M. B. et. co. (Jeunnes f Ies de Palace) Lap.: n madame Dumanca DUMINICA I Coco ui I negri ^ Cruciada şi I Act veneţian I Tonaje Perdon martim.I Şoarece de Bnerica Duşmanca Cataboşul vesel Două inime intr’un pat Barul minuneI M. B. et. co. (Jeunnes fites de Palace) ţţ • *»!i TO f ywMSRfyţtfg w*—•'•ş Crâmpee... Astăseară conferinţa Hoitecneur D. Houdecoeur, conservatorul general al muzeului Luxemburg din Paris şi directorul Artelor Frumoase din Egipt, va vorbi astă seara la ora 6 in Aula Fundaţiei Curul I despre : ,,Lévolution des Chateaux en France". Intrarea liberă. A doua conferinţă va avea loc Luni, despre: ,,L'Arhitectura moderne en France". Marţi seara va vorbi la Liadio, despre: ,,Les tendences de lurt decorative". „Joc şi cântec românesc“ Societatea „Joc şi cântec românesc" de sub preşidenţia doamnei Luza S. Mândrescu, aduce la cunoştinţa publicului amator de jocuri , şi cântece româneşti, ce îşi reia activitatea astăzi Sâmbătă, orele 0 seara. Deoarece însă în ultimul timp numărul participanţilor crescuse în aşa măsură încât localul ,,Casei Fe ,meii” ajunsese neîndestulător, şezătorile se vor ţine pe viitor în vasta sală a cantinei studenţilor în drept ,Sala Gutemberg). Viaţa polonezilor din Franţa In Franţa se află foarte numeroşi polonezi, în special muncitori. Un,nete oraşe din Franţa, în care se află mai multe mii de locuitori, 85 mul la sută sunt polonezi. Majoritatea populaţiei din aceste oraşe vorbeşte limba poloneză. Meseriile şi comerţul in aceste oraşe şi in satele învecinate sunt în mâinile polonezilor cari îşi au învăţători şi preoţi polonezii. In bazinurile carbonifere franceze, în magazinele, cafenele şi restaurantele din aceste regiuni se vorbește limba poloneză. In comunele Mericourt, Auby, Versn, Coupigny, Calonne,Ricouart, etc., se aud de sărbătirile de Crăciun și Anul Nou cântece religioase poloneze. şcoala piTnccreitcft Ora 16 Verdi : La Forza del Destino 2 duete cu Arangi Lombardi şi Cari. Galeffi; Donizetti: Arii din Lucia de Lamermoor cântate de Ouglielmetti; Variaţii pe o temă de ■ Mozart cântate de Guglielmetti; Leoncavallo; Mattinata şi Tristi : A Marecchiare cântate de Enzo de Muro Lomanto; Giordano; Andrea Chenier şi Leoncavailo; Pagacei, cântate de Fertile; Wagner: Tannhauser Aria lui Wolfram şi Berlioz- La Damnation de Faust Serenada, cântate de Stracciari. Plăci Columbi-