Curentul, august 1931 (Anul 4, nr. 1260-1282)
1931-08-01 / nr. 1260
Simicătă 8 Antrust 10% Instalarea noua comisii Mariam lacarei CĂREI. — Ziarul ..Curentul 1 a fost singurul care a informat la timp opinia publică despre proectarea schimbării de conducere a oraşului nostru. Astăzi suntem in măsură sa arătăm că informaţiile noastre au fost drepte, căci ele sunt întărite prin faptul că ori vechea corisie interimară, care timp de o luna a nesocotit interesele româneşti din Cărei cu o dragoste neţărmurită, a fost demisa, iar în locul ei a fost instalată noua comisie, compusă din: d. Ion Cleja, preşedinte, dr. Iuliu Pop, vice-preşedinte, iar d-nii: prof. Augustin Ossian, Iosif Negrean, şi Valentin Vanca, membri. Instalarea a avut loc în sala festivă a primăriei şi a fost făcută de d. prefect al judeţului,Gheorghe Matieşenu. A asistat un imens public, compus din români, şi foarte mulţi minoritari, pe a căror faţă era brăzdată adânc durerea, fiindcă vezi Doamne, comisia e curat românească, căci partidul maghiar din localitate rămânând fidel perdilecţiilor sale şoviniste, a refuzat să primească locul oferit de români în comisie. îndrumări date de d. prefect Iţla Mieşanu După jurământul depus de noua comisie, d. prefect Matieşanu a dat o seamă de îndrumări referitoare la munca spornică şi cinstită ce trebue s’o depună noua conducere, pentru ca oraşul să prospereze, iar locuitorii ori de ce neam ar fi ei, să nu fie strânşi în cleşte la încasarea impozitelor, căci atunci s’ar spori şi mai mult nemulţumirile colective creiate de criza economică şinanciară prin care trece omenirea azi. ..Calea dv. să fie cinstită şi dreaptă, căci numai aşa munca grea care va aşteaptă va putea fi roditoare pentru comună şi locuitori, iar încrederea pe care guvernul „ a acordat-o prin mine o veţi legitima ca întemeiată şi o veţi răsplăti“. Cu aceste cuvinte şi a terminat d. prefect cuvântarea sa. Mulţumirile aduse de d. Ion Cleja • îndrumărilor de mai sus a răspuns preşedintele comisiei, ION CLEJA, spunând: Sfatul bogat şi frumos pe care ni l-a dat de prefect azi va fi pentru noi cel mai luminos far de călăuzire în preocupările noastre de muncă asiduă de mâine. Nu vom încerca niciodată să ne îndepărtăm de cele arătate de dv., în programul de muncă energică pe care ni lam făcut. Formaţia pe care această comisie o are e o chezăşie că conducerea oraşului e încadrată fericit în ritmul unei vizibile priceperi pe care noi toţi o vom folosi dezinteresaţi la trecerea pasului greu spre care ne împinge violenţa crizei economice şi financiare de azi. Respectul profund pe care sufletele noastre îl manifestează pentru d. prim ministru Nicolae Iorga, e pentru noi încă un imbold care va stimula activitatea noastră, şi ne va da tărie să ducem la bun sfârşit planul nostru de gospodărie comunală harnică şi cinstită. Cuvântul nostru Cum va lucra această comisie interimară vom vedea mai târziu. Ii cerem însă de la început sa se orienteze după un spirit mai românesc, și toate rănile deschise de vechea comisie condusă anapoda de maghiarofilul Darabant, să se îngrijească ca să le vindece la timp. laraţi cazui şcolii normale din Cărei CĂREI. — După o veste rea, care creiase o profundă nelinişte printre românii din Cărei şi care viza mutarea şcolii normale de aici la Satu Mare, azi lumea e domolită de o altă veste îmbucurătoare. E vorba doar că ministerul instrucţiunii ar fi hotărît ca această școală sa rămână, definitiv la Cărei, având local încăpător, iar din punct da vedere cultural, fiind situată admirabil în mijlocul unei masse compacte de minoritari, refractari românismului. Dacă ar fi numai acest motiv, care motivează excelent măsura luată de minister, n’am avea multe de spus şi nu ne-am expune să susţinem cu atâta tărie rămânerea acestei şcoli în oraşul nostru. Toată lumea — afară de unguri, — cunoaşte sinceritatea captivantă a statului român, care nu urmăreşte deloc desnaţionalizarea minoritarilor dela noi, ba dimpotrivă a căutat întotdeauna să încadreze temeinic fiecare fracţiune minoritară în ritmul adevăratelor sale tradiţii de rasă. Tendinţa aceasta e verificată documentat de înfiinţarea şi susţinerea atâtor şcoli ungureşti şi şvăbeşti în comunele cu astfel de populaţie, statul făcând mari sacrificii materiale, faţă de criza pronunţată de azi, pentru ca aceste şcoli să funcţioneze normal. Altceva ne îndreptăţeşte pe noi să cerem cu toată vigoarea dreptului pe care-l avem, ca nici un fir de păr să nu se mişte de la această şcoala, menită să străjuiască întărirea culturii naţionale româneşti la graniţa de vest Ceea ce tiu cunoaşte ministerul Ministerul instrucţiunii se află între două alternative, deopotrivă de importante, şi socoteşte că pe oricare ar realiza-o nu slăbeşte cu nimic interesele de cultură românească din această regiune, mai cu seama că oraşele Cărei şi Satu Mare sunt destul de aproape unul de altul. Şi la Cărei e necesară această şcoală dar nici Satu Mare nu trebueşte nesocotit In acest caz rămânerea sau mutarea ei depinde de cei cari vor şti să manifesteze o mai puternică convingere pentru dreptatea cauzei urmărită de ei. Ceea ce poate că va fi scăpat din vedere în expunerile făcute de delegaţia românilor din Cărei ministerului instrucţiunii, complectăm noi în acest loc. Printre populaţia oraşului Cărei, care este de 18.600 locuitori, se află aproape 10.000 de români complect maghiarizaţi de fosta stăpânire maghiară. Câteva sate româneşti din jurul oraşului sunt la fel contaminate de aceiaşi boală. Spre aceste suflete rătăcite se îndreaptă gândul nostru şi cerem ca ele să nu mai fie lăsate mereu în voia soartei. Este ori-unul ca statul să nu se gândească deloc la readucerea la matca românească a acestor fraţi rupţi din sânul sufletului nostru de vitregia trecutului. Or, o şcoală ca aceasta e cel mai bun instrument de luptă pentru naţionalizarea lor, şi acesta e cel mai puternic motiv care pledează în favorul oraşului Cărei, ca şcoala să rămână aici. Noi credem că ne-am făcut o supremă datorie semnalând această situaţie, şi dacă oraşul nostru va fi vitreg de această instituţie atât de necesară din toate punctele de vedere, vina nu va fi a noastră, iar dacă ministerul instrucţiunii totuşi va lua o măsură negativă, ea va fi cu atât mai stranie cu cât ştim că la cârma ţârii se află cel mai mare dintre români, d. profesor Nicolae Iorga. Sperăm însă că dreptatea cauzei noastre nu va fi nesocotită. N. Trăistaru —mmmmmmsgfg^ * «IMN" ......... Rolur de memorior comisiei interimare ensiene CLUJ 29. — Rolurile membrilor comisiei interimare clujene au fost distribuite în modul următor: d. prof. dr. Coriolan Tătaru, preşedinte, d. Sebastian Bornemisa, locţiitor de preşedinte, d. Marius Peculea, la secţia financiară, d. prof. Vasile Candrea Oficiul stării civile, d. Vasile Cărpinişan, secţia economică, d. ing. Manase, serviciul tehnic, dr. Traian Popovich serviciul sanitar. er D. Teodor Mihali se retrage din viaţa politici CLUJ, 29. — D. Teodor Mihali, senator majoritar şi fost primar al municipiului Cluj, şi-a manifestat într’un cerc de prieteni intenţia de a se retrage din viaţa politică, renunţând la mandatul de senator. Intenţia d-lui Teodor Mihali este pusă în legătură cu noua coisie interimară a municipiului Cluj, care a fost numită, chiar cu o zi după întoarcerea d-sale delaBucurești, unde i se dăduse asigurări in alt sens decât s’au petrecut faptele cu 24 de ore mai târziu. Or, chiar în ziua când aceste asigurări au apărut în presa minoritară, a sosit şi decretul de numire a comisiei interimare, tocmai în constituirea cum i se dăduseră d-lui Teodor Mihail asigurări, că nu se va îmtâmpla. Fireşte, d. Teodor îşi motivează intenţia de a se retrage definitiv din viaţa politică prin vârsta înaintată şi nevoia de odihnă şi linişte. Cu toată această motivare, justificată de altfel, intenţia d-sale este interpreată ca o supărare împotriva guvernului-FAGARAS, 28 iulie. Din toamna anului 1930 la hotel ,,Weber“ din localitate s-a comis un furt in dauna comerciantului Th. Blaga din Bucureşti, când în timpul somnului V a dispărut suma de 1351X10 lei. Acest comerciant venise la Făgăraş în compania lui Titu Constantinescu, cunoscut tuturor polţiilor din ţară, pentru a cumpăra 2 vagoane cu mere. In timpul nopţii aşa susţinea păgubaşul, de sub pernă i-a dispărut punga cu banii, tot odată și prietenul s’a făcut nevăzut. Cu toate cercetările făcute n’a putut fi prins decât prin luna Februarie a. c., când încerca să şantajeze pe cantonierul C. F. R. din halta „Mândra". Un miori intre vii Arestat, a recunoscut încercarea de şantaj precum și furtul de 135.000 lei de la comerciantul Blaga. Find complectamente un om pierdut din cauză că întrebuinţează în cantităţi prea mari morfină şi heroină, judecătorul de instrucţie nu a avut posibilitatea să-şi termine cercetările deoarece acuzatul Titu Consatinescu era ca nebun, îşi rupea hainele de pe el şi urla ca animalele atunci când nu i se făcea inecţii cu morfină. Când i se făcea câte o injecţie pentru a-i mai potoli, cădea în nesimţire era inconştient, nu se mai putea face nimic cu el. Medicii din localitate vizitându-l au opinat că este absolut necesară internarea lui într un institut de boli nervoase, fapt ce s’a şi întâmplat fiind internat la institutul Obreja de Bucureşti. * O întorsătură neaşteptată Din acuzat, acuzator. Vietema complice la furi Aztâzi !Unei reacces la cabinetul de insimeţie pentru continuarea cercetărilor Titu Constantinescu a declarat că nu a săvârşit el singur furtul celor 135.000 lei din bună înţelegere cu pretinsul păgubaş Blaga, cu care a împărţit suma, el şi-a huit 85.000 lei, iar păgubaşul 50 000 lei. Numitul Blaga era trimis de stăpânul său, proprietarul unui magazin de coloniale din piaţa Amzei-Bucureşti ,să-i cumpere 2 vagoane cu mere din acest judeţ. Aci au simulat furtul împârţindu-şi banii. Titu Constantinescu a consimţit la săvârşirea acestei fapte cu toate că ştia ce-l aşteaptă, închisoarea cu care era obişnuit, dar, pentru a-şi procura injecţiile beţiei reci recurgea la orice, nu fura decât pentru acest lucru. In urma acestor declaraţii cercetările se vor îndrepta şi în această direcţie în care scop a fost chemat la cale, de instrucţie păgubaşul pentru a se vedea până la ce punct pot fi adevărate cele declarate. Un cazier foarte bogat Deşi acest Constantinescu om tânăr, 34 ani, cu o educaţie şi creştere aleasă, din părinţi nobili, cari au muncit pe cât le-a fost în puterile lor sâ facă şi din acest băiat un element folositor, totuşi contactul cu elemente ce fac parte din drojdia societăţei bucureştene pline de vicii, a alunecat pe panta prăpastiei. Beţiile reci l-au subjugat şi în căutarea medicamentelor necesare nu mai alegea mijloacele ; din student a ajuns cu mici intermitenţe obişnuitul client al multor închisori. Până în prezent a fost condamnat încă din frageda tinereţe ani de zile de puşcărie, executând cea mai mare parte, după cum urmează: 1 lună închisoare corecţională, condamnat pentru abuz de încredere în anul 1916 la Bucureşti, 6 luni închisoare pentru fals, în 1918 la Iaşi, 9 luni închisoare pentru excrocherii în 1925 la Ismail, 1 an închisoare în anul 1928 la Olt, 6 luni în anul 1929 la Bucureşti, 9 luni în anul 1928 la Ismail. Apoi este urmărit ca bănuit de parchetul Tighina cu adresa No. 424 din 21 Ianuarie 1931, de parchetul Bihor cu adresa No. 778 din 20 Ianuarie 1931 şi de poliţia Cernăuţi cu adresa No. 469 din 1929, emis de trib. Olt, tru mai multe furturi şi pentru evadare în timpul cercetărilor, apoi mai este urmărit cu mandat de arestare No. 469 din 1929, emis de Tib. Olt, având de executat un an închisoare. Nu credem că va putea fi judecat deoarece doctorii au declarat că este iresponsabil pentru faptele sale şi ar fi bine să fie internat definitiv într’un institut de boli mintale. De aceea nici declaraţia făcută d-lui judecător de instrucţie C. Moţet, nu va putea fi luată In considerare, totuşi aşteptăm rezultatul cercetărlor. Isprăvile unui asistit morfinomat si excroc iei Surul delapidării de la Oficiul poştal Dumbrăveiu (Mureş) TG.-MUREŞ.__In ziua de 27 Iulie, Curtea de apel Tg.-Mureş, a judecat apelul făcut de prevenitul Vaida Francisc, fost şef al oficiului poştal Dumbrăvioara, contra sentinţei tribunalului Mureş, prin care era condamnat la 2 ani temniţă grea, pentru austracţiunea sumei de aproape jumătate milion lei, din fabricaţiunile Regiei Autonome de tutun a Statului. Apelantul prin avocatul său d. dr. Justin Nestor, a susţinut că faptul este greşit calificat, deoarece nu există falsuri, ci numai sustrageri. Cere ca Curtea să califice faptul în acest sens și ca atare fiind o pedeapsă mai blândă, să aplice art. 462, invocând circumstanțe atenuante pentru acuzat. Procurorul general d. Ștefănescu Alexandru, arată că acuzatul timp de 10 luni zi cu zi a sustras din banii Statului, și nu putea comite sustrageri fără a fi comis şi falsuL Mai arată apoi că faţă de tâlhăriile ce se comit acualmente în întreagă ţară, Curtea să menţină sentinţa tribunalului, spre a servi de exemplu pe viitor, tuturor acelor care ar mai îndrăzni să se atingă de banul Statului. Curtea, retrăgându-se pentru deliberare, după o scurtă chibzuire aduce următoarea deciziune, citită în şedinţă publică de către preşedintele consilier Luca Dumitru: Curtea admite în parte apelul acuzatului, şi-i reduce pedeapsa de la 2 ani temniţă grea, la un an şi opt luni recluziune, ţinându-se în seamă timpul cât a stat în prevenţie 8 luni. Părţile declarându-se mulţumite deriziunea dată a rămas definitivă. Acuzatul Vaida Francisc a fost escortat la penitenciarul Tg.-Mureş. iubită rd&LCisaac. Contrabandă In 26 Iulie delegaţi ai R. M. S. au făcut în localitate mai muite razii. S’au aflat ţigarete ungureşti, brichete nesigilate, şi alte obiecte prohibite. D. S. Freund comerciant, a fost amendat cu 151.ooo lei, iar P. Faur hoteilor, cu 4o.ooo lei. Incendiu In noaptea de 26 Iulie 1931 s au aprins girezile cu pae, fân, un stog de grâu, de ovăz şi orz ale agricultorului Traian Ghiurcoviciu din Năiac. Se crede că focul a fost pus. Intrucât nu erau adunaţi lucrătorii de la batoză şi batoza de treierat ar fi ars. In ultimul moment a fost salvată. 3.a stingerea focului s a distins învățătorul din Nădlac, d. M. Rohaci, secretarul corpului pompierilor voluntari din Nădlac. CURENTUL Clujul a rămas fără pâine Greva Marilor a început CLUJ, 29. — Brutarii din Cluj au intrat în grevă. Pe ziua de azi oraşul a răanas fără pâine. Greva a isbucnit în urma refuzului comisiei interimare de a admite majorarea preţului pâinii. In cursul zilei de ieri o delegaţie a brutarilor a tratat cu membrii comisiei interimare a municipiului chestiunea majorării preţului pâinii, în proporţie cu taxele ce se aplică în urma nouii legi a valorificării cerealelor. Cum însă Comisia Interimara nu s’a crezut îndreptăţită să decidă, legea prevăzând că prin aplicarea timbrului pe pâine nu se admite majorarea preţului pâinii în comerţ, a respins cererea brutarilor. Convocaţi la o nouă consfătuire la corporaţia industrială brutarii au hotărât sa înceteze lucrul până când II se va admite majorarea ceruta. Astfel, de Miercuri dimineaţă Clujul a rămas fără pâine. In cursul zilei, brutarii au ţinut o nouă consfătuire, în care au întocmit un memoriu, pe care l-au înaintat comisiei Interimare. In acest memoriu brutarii arată, că în legea pentru valorificarea cerealelor, s’a pierdut diar vedere, că in Ardeal, gratul, care se aduce din vechiul regat , mai scump prin taxele de transport, cari se urcă la 7000—9000 lei de vagon, că salariile muncitorilor brutari sunt mai urcate, impozitele şi taxele comunale mai mari şi că aici se fabrică alte categorii şi sisteme de pâine decât in vechiul regat. Brutarii cer comisiei Interimare şi institue o comisie care să studieze suaţia, să constate preţurile făinei, salariile muncitoreşti, chiria, impozitele şi toate cheltuielile de regie şi în baza acestora să fixeze nouile prţuri ale pâinii Autorităţile asaltate de muncitori, restauratori şi comercianţi, au hotărît să recurgă la măsuri de constrângere împotriva brutarilor. Că aceste măsuri vor reuşi e greu de crezut. Şi încă nu se ştie de ce mijloace se va uza pentru a se putea ajunge la o soluţionare a acestei stări. Municipiul Tg.-Mureş scumpeşte pâinea S’a dat câştig de cauză urmărilor, cumpărătorii plătesc şi timbrul TG.-MUREŞ. In ziua de 27 Iulie ora 17, în sala mica de consiliu din palatul Municipiului, a fost consfătuirea brutarilor, la care au luat parte delegatul Camerei de Agricultură, consilierul agricol al Camerei de comerţ, în scopul de a se hotărî preţul pâinei pusă în consumaţie în urma aplicării timbrului prevăzut de lege Referendum Municipiului dr Cosma Ion, expune textul legei „căutând aplicarea ei în limitele posibilitaţei, fără a se majora preţul pâinei". D. Gardoş din partea Camerei de Comerţ zice: Se scumpeşte pâinea din cauză că se scumpeşte grâul, iar nu din cauza aplicărei timbrului cerut de lege. D. Incze Ladislau preşedintele sindicatului brutarilor Tg.-Mureş, luând cuvântul, arată că: Brutarii cu preţul actual nu pot suporta aplicarea timbrului, prezintă un memoriu pe care-l documentează, înfăţişând taştele mari ce plătesc la Stat şi comună. Cere ca să se majoreze preţul cu 0,50 bani la pâinea albă-mijlocie şi cu un leu la pâinea albă. D. Krausz, brutar cere ca să se mărească preţul pâinei, cu costul timbrului ce se va aplica. Incheindu-se discuţiile, la ora 19 comisiunea formată din delegaţia de mai sus îşi face raportul său către delegaţia permanentă a Municipiului, care a fost convocată la orele 20. S'a hotărît cele ce urmează: Cu începere dela 28 iulie a. c. şi până la noul dispoziţiune, se fixează pentru Municipiul Tg.-Mureş ca preţ maximal pentru pâine, inclusiv aplicarea timbrului conform legii pentru valorificarea produselor agricole precum se vede mai jos: pâinea neagră 3 lei kgr; pâinea albă mijlocie 6,50 lei kgr.; pâinea albă lei 8 kgr.; la vânzători 50 bani kgr. în plus.Preţurile anterioare fusese: 3 lei pâinea neagră, 6 lei albă-mijlocie, 7 lei albă. Fabricatele din făină de lux, precum şi pâinea specială nu cad sub maximalizări. Publicul este foarte nemulţumit pentru preţurile fixate, ce s-au și pus în aplicare după ordonanța suplimentară a Municipiului. in jurul afacerii cu spirtul negru CLUJ. 29. — Cercetările în afacerea cu spirtul negru continuă. Zilele acestea trebue să-şi facă apariţia la Cluj fostul inspector de siguranţă Cornel Sava, care se svoneşte că a şi sosit în ţară. Organele poliţieneşti au şi luat măsluile pentru a aduce la cabinetul III de instrucţie, unde urmează să fie consultat ca implicat în fraudele cu spirtul negru. Senzaţia zilei însă o formează tot descoperirile dela fabrica de spirt din Floreşti, care s’a dovedit că a fost ceva mai activă, în fabricarea spirtului negru. Dela Floreşti a fost inundată aproape întreaga piaţă ardeleană cu spirt fabricat prin fraudă. Zilnic se transportau de la fabrică cu autocamioanele mari cantităţi de spirt, care erau puse în comerţ, prin intermediul unor comercianţi complici. In urma nouilor descoperiri, e vorba ca amenda fixă să fie majorată la 50 milioane lei. Alegerea parţialitaia Ream! Colegiul electoral pentru Adunarea deputaţilor din judeţul Neamţ se convoacă a se întruni în ziua de 30 August 1931 pentru a alege un deputat în locul declarat vacant în urma numirii d-lui Mihail Manoilescu într'o funcţiune incompatibilă cu mandatul de deputat. A doua reconstituire a asasinatului sâvârşi asupra lui Iane Lipescu BUZĂU, 29. — Azi dimineaţă s’a făcut în faţa d-lor prim-procuror Dobrovici, procuror Melinte şi jude-instructor Colescu, a doua reconstituire a asasinatului săvârşit împotriva lui Radu Lupescu. »! De data asta a participat şi d-ra Lilly Lupescu, care la prima reconstituire nu luase parte. Din rezultatele obţinute azi, autorităţile au conchis, că, declaraţiile celor două persoane implicate în această afacere, d-na şi d-ra Lupescu, sunt in flagrantă contrazicere cu cele de mai înainte. « Azi după amiază la ora 4 reconstituirea va continua. Tot azi a fost depusă la tribunal, din partea apărării o cerere de eliberare pe cauțiune materială, a lui Constantin Lupescu, fiul victimei, arestat pe bănuiala că ar fi luat parte la acest asasinat. * — A treia reconstituire BUZĂU, 29.— După amiază Intre orele 4—6 cele două eroine ale dramei din Buzău, au fost readuse la locul crimei şi s’a procedat la o a treia reconstituire. Şi aceasta a stabilit contrazicerile de diineaţă. Până în prezent nu se ştie acum în ce puncte nu se potrivesc primele declaraţii cu cele ultime. Pentru că în opinia publică buzoiană se ridicaseră oarecare proteste şi acuzaţiuni că celor trei prevederi li se rezervă la arest un tratament special, pentru întâia oară dela arestarea lor, prevenitele au fost transportate pe jos, între baionete dela arest până la locuinţa lor, unde s’a desfăşurat crima. Tot pe jos au fost reconduse la arest, D-şoara Lupescu arăta foarte afectată. Tot timpul ţinea batista la ochi părând că plânge. Tot astăzi după amiază d, judeinstructor Cahescu a respins cererea de eliberare pe cauţiune materială a tânărului C. Lupescu. ■—— .......................? Aplicarea legii pentru valorificarea cerealelor panea nu se va scumpi Faţă de svonurile puse în circulaţie şi agitaţiile creiate în jurul aplicării legii pentru valorificarea cerealelor, d. subsecretar de stat al ministerului de agricultură şi domenii, a dat presei următoarele lămuriri, din care am căutat să spicuim esenţialul. D-sa după ce spune că s'a făcut o alarmă exagerată In jurul măsurilor luate de guvern, pentru aplicarea acestei legi, arată că lucrările de aplicare au fost îndreptate in două direcţii: să asigure alimentarea fondului de plata primelor de export printr’o strictă aplicare a timbrului pe pâine. Toate svonurile puse în circulaţie că s'a îngăduit sau se va îngădui scumpirea pâinei sunt inexacte şi ministerul de interne a luat măsuri pentru a preîntâmpina acest lucru. Brutarii mari din Capitală au cerut ca să li se aplice dispoziţia facultativă din lege, ca in locul timbrului pe pâine să se plătească o taxă globală. Cererea a fost respinsă pentru că nu întrunea aprobarea majorităţii brutarilor aşa cum prevede legea. Dealtfel din informaţiile care ne-au sosit, în prima zi de aplicare a timbrului, s’a realizat o sumă de 3MO.DO0 lei din care un milion şi jumătate aţi fost efectiv depus la Banca Naţională, în contul ministerului de domenii. A doua serie de măsuri luate de minister are de scop organizarea mecanismului de funcţionare a primei de export şi plata ei promptă şi efectivă. Pentru a se putea aplica dispoziţiile legii înainte de realizarea sumelor dinrănzarea timbrelor, ministerul de finanţe a pus la dispoziţie un credit extraordinar de 100.000.000 lei. Din acest credit se vor plăti primele de export cari sunt de 3.000 lei de fiecare vagon de grâu exportat şi 13.000 lei de vagonul de făină exportată. Organele agricole judeţene au primit deasemenea instrucţiuni şi carnete de cecuri asupra Băncii Naţionale, şi vor elibera exportatorilor cecuri pe baza certificatelor emise de autorităţile vamale pentru valoarea primei cantităţilor de grâu încărcate pentru export. In acelas timp s'a intervenit la ministerul de interne şi s’au luat Si dispoziţiunî să nu se mai penceapă nici un fel de taxă comunală la exportul cerealelor. D. subsecretar de stat a încheiat arătând că Influenţa primei de export se va resimţi imediat asupra ridicării preţurilor şi contrariu ştirilor tendenţioase legea de valorificare a cerealelor va da rezultate bune. Dificultăţile de acum sunt Inerente începutului: elevor fi însă treptat înlăturate iar încercările interesate de a eluda legea sau a îndepărta avantajele ei dela buzunarul producătorului, spre alte buzunare, vor fi cu hotărâre reprimate, şi-a încheiat d-sa declaraţiunile. M- CIUC. ** Locul unde Oltul și-a format o albie printre stâncile de trahii, în partea de sud a jud. Ciuc, se află băile Tușnad. Așezate la o altitudine de 656 mdeasupra niveluii mării, cu un aer îmbălsămat de reșină, aceste băi, în fiecare an atrag vizitatori Din marele număr al surselor de ape minerale, care izvorăsc pe terenul staţiune, numai şapte izvoare se exploatează pentru vindecarea diferitelor boale şi anume : Isvoarele „Stănescu’’ cu acid carbonic alcalin; Isvoarele „Mükes” şi ,ffor” cu acid carbonic şi fier; Isvoarele N-rii 4, 5 şi 6, care alimentează băile „Sf- Ana’’. Isvorul „Sf. Elena“, bun şi de băut, alimentează băile „Sf- Elena". Apele băilor „Tuşnad” sunt folositoare la boalele de stomac, Obezitate, scrofule, sifilis, etc. etc. Comitetul de direcţiune al băilor este format de următoarele persoane : Protopop drîosif Blaga, preşedinte, Ion Hamzea, Hertzog, consulul Suediei, Etinger medicul băilor, Aronschon R. Muellbeker, Keller farmacist, Haupt Frideric, Imesch Acaţiu, dr Kovaci şi Ştefan Raichel administratorul băiloii. Din numeroşii vizitatori, al căror număr trece peste o mie notăm pe: Ion Erschi Vâlcov, Iosif Meldensson, Iaşi Victor Koch, Buc.; Jak Salpuris Galaţi; David Feldman Tatar Bunar; Rebeca Marcovici, Buc.; Schauer Benes, Cernăuţi; Iancu Modluib, Galaţi; Fux Leon, Buc.; Stere Teodor, Galaţi; Victor Popp, Jimbolia; Ozias Gross, Buc.; Iosif Constantinescu, Raşela Petroceff, Buc; Martha Verner, Ploeşti; Fani Marcu Buc; Jean Rotzemberg, Galaţi; Richard Schiedl, Cluj; Armand Drop, Ecu; Petre Wild Gura Ocniţei, I. Haimovici, Galaţi, Iuliana Negoiţă, profesoară, Craiova; Safir David eseu antreprenor, Buc; Ing. I- Constantinescu, Buc; Ignat Brosov, Caracal; Eliza Maria, prof- Caracal; căp. Ionescu, Chişinău; căp. Neerea T- Severin, Corbu Augustin, Cluj; Max Gaster, avocat Buc.; George Berea avocat, Constanţa; Leon Botoşeneanu avocat Buc.; Leon M- Cioara, bancher, Buc.; Zoe Vorobiev profesoară, Ismail; Nicolae Coca prof- Brașov, Vasile Dobrovă insp- gen. Buc. etc. etc* Gubertil italior Băile Tușnad Băile Vaţa de Jos BRAD, 23. — Băile Vaţa de Jos, sunt situate în comuna cu acelaş nume, pe Valea Crîşului Alb, jud. Hunedoara. Poziţia acestei localităţi este una din cele mai frumoase şi mai sănătoase în acelaş timp, fiind situată între munţi, ferită de curenţi şi cu o climă bună ei dulce. împrejurimile sunt deasemeni frumoase, pline de cel mai desăvârşit pitoresc şi presărate cu localităţi istorice de mare Insemnătate. Vaţa de Jos, e legată prin linie ferată, prin gara cu acelaş nume şi staţiunile Brad până la staţiunile Şiria, Sântana, Arad. Băile sunt proprietatea d-lui Polgari. Aceste băi recomandabile pentru diferite manifestaţiuni reumatice, conţin un procent de 40- 50 sulf. ‘ - ----Apa sulfurată e limpede, puţin verzue, gustul sărat-amar, miros de ouă clocite, fiind agitată degajează hidrogen sulfurat Durata sezonului: 1 Iunie până la 1 Octombrie. Medic diriginte al staţiunii dr. S. Râşcuţa. Excursiuni: la mormântul lui Avram Iancu Ţebea; la şteampurile de pisare şi alegerea aurului-Brad; la Buteni, la Vârful Găina, etc. Dintre primii sezonişti notăm: pe : D-na şi d. Emil Fugătă, dr. Tămaş, dr. S Răşcuţa, căpitan Ionescu, col. Vlad, d-ra înv. Silvia Florea, inginer Bărbat dr. Popovici, dr. Alben, d. prof. Vaier Fugătă, d. director Petre lucican, comisar Manolescu, Hideg, dr. Părcuţ, dna şi d. judecător Berbeciu, G. Camber, ziarist P. Mut, student etc. etc. Coresp.