Curentul, august 1931 (Anul 4, nr. 1260-1282)

1931-08-01 / nr. 1260

Simicătă 8 An­trust 10% Instalarea noua­ comisii Mariam lacarei CĂREI. — Ziarul ..Curentul­ 1 a fost singurul care a informat la timp opinia publică d­espre proectarea schimbării de conducere a oraşului nostru. Astăzi suntem in măsură sa arătăm că informaţiile noastre au fost drepte, căci ele sunt întărite prin faptul că ori vechea cor­isie interi­mară, care timp de o luna a nesoco­tit interesele româneşti din Cărei cu o dragoste neţărmurită, a fost demisa, iar în locul ei a fost instalată noua comisie, compusă d­in: d. Ion Cleja, preşedinte, dr. Iuliu Pop, vice-preşe­­dinte, iar d-nii: prof. Augustin Ossian, Iosif Negrean, şi Valentin Vanca, membri. Instalarea a avut loc în sala fes­tivă a primăriei şi a fost făcută de d. prefect al judeţului,­­Gheorghe Ma­­tieşenu. A asistat un imens public, compus din români,­­ şi foarte mulţi minoritari, pe a căror faţă era brăz­dată adânc durerea, fiindcă vezi Doamne, comisia e curat românească, căci partidul maghiar din localitate rămânând fidel perdilecţiilor sale şo­­viniste, a refuzat să primească locul oferit de români în comisie. îndrumări date de d. pre­fect Iţla Mieşanu După jurământul depus de noua comisie, d. prefect Matieşanu a dat o seamă de îndrumări referitoare la munca spornică şi cinstită ce trebue s’o depună noua conducere, pentru ca oraşul să prospereze, iar locuitorii ori de ce neam ar fi ei, să nu fie strânşi în cleşte la încasarea impo­zitelor, căci atunci s’ar spori şi mai mult nemulţumirile colective creiate de criza economică şi­­nanciară prin care trece omenirea azi. ..Calea dv. să fie cinstită şi dreaptă, căci numai aşa munca grea care va aşteaptă va putea fi roditoare pentru comună şi locuitori, iar încrederea pe care guvernul­ „ a acordat-o prin mine o veţi legitima ca întemeiată şi o veţi răsplăti“. Cu aceste cuvinte şi a terminat d. prefect cuvântarea sa. Mulţumirile aduse de d. Ion Cleja • îndrumărilor de mai sus a răspuns preşedintele comisiei, ION CLEJA, spunând: Sfatul bogat şi frumos pe care ni l-a dat de prefect azi va fi pentru noi cel mai luminos far de călăuzire în preocupările noastre de muncă asi­duă de mâine. Nu vom încerca nici­odată să ne îndepărtăm de cele ară­tate de dv., în programul de muncă energică pe care ni lam­ făcut. For­maţia pe care această comisie o are e o chezăşie că conducerea oraşului e încadrată fericit în ritmul unei vi­zibile priceperi pe care noi toţi o vom folosi dezinteresaţi la trecerea pasului greu spre care ne împinge vio­lenţa crizei economice şi financiare de azi. Respectul profund pe care sufletele noastre îl manifestează pen­tru d. prim ministru Nicolae Iorga, e pentru noi încă un imbold care va stimula activitatea noastră, şi ne va da tărie să ducem la bun sfârşit pla­nul nostru de gospodărie comunală harnică şi cinstită. Cuvântul nostru Cum va lucra această comisie inte­rimară vom vedea mai târziu. Ii ce­rem însă de la început sa se orienteze după un spirit mai românesc, și toate rănile deschise de vechea comisie condusă anapoda de maghiarofilul Darabant, să se îngrijească ca să le vindece la timp. laraţi cazui şcolii normale d­in Cărei CĂREI. — După o veste rea, care creiase o profundă nelinişte printre românii din Cărei şi care viza mutarea şcolii normale de aici la Satu Mare, azi lumea e domolită de o altă veste îmbucu­rătoare. E vorba doar că minis­terul instrucţiunii ar fi hotărît ca această școală sa rămână, de­finitiv la Cărei, având local în­căpător, iar din punct da vedere cultural, fiind situată admirabil în mijlocul unei masse compacte de minoritari, refractari româ­nismului. Dacă ar fi numai acest motiv, care motivează excelent măsura luată de minister, n’am avea multe de spus şi nu ne-am expu­ne să susţinem cu atâta tărie ră­mânerea acestei şcoli în oraşul nostru. Toată lumea — afară de un­guri, — cunoaşte sinceritatea captivantă a statului român, care nu urmăreşte deloc desnaţionali­­zarea minoritarilor dela noi, ba dimpotrivă a căutat întotdeauna să încadreze temeinic fiecare fracţiune minoritară în ritmul a­­devăratelor sale tradiţii de rasă. Tendinţa aceasta e verificată do­cumentat de înfiinţarea şi susţi­nerea atâtor şcoli ungureşti şi şvăbeşti în comunele cu astfel de populaţie, statul făcând mari sa­crificii materiale, faţă de criza pronunţată de azi, pentru ca ace­ste şcoli să funcţioneze normal. Altceva ne îndreptăţeşte pe noi să cerem cu toată vigoarea dreptului pe care-l avem, ca nici un fir de păr să nu se mişte de la această şcoala, menită să străju­iască întărirea culturii naţionale româneşti la graniţa de vest Ceea ce tiu cunoaşte mi­nisterul Ministerul instrucţiunii se află între două alternative, deopotri­vă de importante,­­ şi socoteşte că pe oricare ar realiza-o nu slă­beşte cu nimic interesele de cul­tură românească din această re­giune, mai cu seama că oraşele Cărei şi Satu Mare sunt destul de aproape unul de altul. Şi la Cărei e necesară această şcoală dar nici Satu Mare nu trebueşte nesocotit In acest caz rămâne­rea sau mutarea ei depinde de cei cari vor şti să manifesteze o mai puternică convingere pentru dreptatea cauzei urmărită de ei. Ceea ce poate că va fi scăpat din vedere în expunerile făcute de delegaţia românilor din Cărei ministerului instrucţiunii, com­plectăm noi în acest loc. Printre populaţia oraşului Că­rei, care este de 18.600 locuitori, se află aproape 10.000 de români complect maghiarizaţi de fosta stăpânire maghiară. Câteva sate româneşti din jurul oraşului sunt la fel contaminate de aceiaşi boa­­lă. Spre aceste suflete rătăcite se îndreaptă gândul nostru şi ce­rem ca ele să nu mai fie lăsate mereu în voia soartei. Este o­­ri-u­nul ca statul să nu se gândească deloc la readucerea la matca ro­mânească a acestor fraţi rupţi din sânul sufletului nostru de vi­tregia trecutului. Or, o şcoală ca aceasta e cel mai bun instru­ment de luptă pentru naţionali­zarea lor,­­ şi acesta e cel mai puternic motiv care pledează în favorul oraşului Cărei, ca şcoala să rămână aici. Noi credem că ne-am făcut o supremă datorie semnalând a­­ceastă situaţie, şi dacă oraşul nostru va fi vitreg de această in­stituţie atât de necesară din toa­te punctele de vedere, vina nu va fi a noastră, iar dacă ministe­rul instrucţiunii totuşi va lua o măsură negativă, ea va fi cu a­­tât mai stranie cu cât ştim că la cârma ţârii se află cel mai mare dintre români, d. profesor Nico­lae Iorga. Sperăm însă că dreptatea cau­zei noastre nu va fi nesocotită. N. Trăistaru —mmmmmm­sgfg^ * «IMN­" ......... Rolur de memorior comisiei interimare en­siene CLUJ 29. — Rolurile membrilor co­misiei interimare clujene au fost dis­tribuite în modul următor: d. prof. dr. Coriolan Tătaru, preşedinte, d. Sebastian Bornemisa, locţiitor de pre­şedinte, d. Marius Peculea, la secţia financiară, d. prof. Vasile Candrea Oficiul stării civile, d. Vasile Căr­­pinişan, secţia economică, d. ing. Man­ase, serviciul tehnic, dr. Traian Popovich serviciul sanitar. er D. Teodor Mihali se retrage din viaţa politici CLUJ, 29. — D. Teodor Mihali, senator majoritar şi fost primar al municipiului Cluj, şi-a mani­festat într’un cerc de prieteni in­tenţia de a se retrage din viaţa politică, renunţând la mandatul de senator. Intenţia d-lui Teodor Mihali este pusă în legătură cu noua co­­­isie interimară a municipiului Cluj, care a fost numită, chiar cu o zi după întoarcerea d-sale dela­­București, unde i se dăduse asigurări in alt sens decât s’au petrecut faptele cu 2­4 de ore mai târziu. Or, chiar în ziua când a­ceste asigurări au apărut în pre­sa minoritară, a sosit şi decretul de numire a comisiei interimare, tocmai în constituirea cum i se dăduseră d-lui Teodor Mihail a­­sigurări, că nu se va îmtâmpla. Fireşte, d. Teodor îşi motivea­ză intenţia de a se retrage defi­nitiv din viaţa politică prin vârsta înaintată şi nevoia de odihnă şi linişte. Cu toată această motivare, jus­tificată de altfel, intenţia d-sale este interpreată ca o supărare împotriva guvernului-FAGARAS, 28 iulie. D­in toamna anului 1930 la hotel ,,Weber“ din lo­calitate s-a comis un furt in dauna comerciantului Th. Blaga din Bucu­reşti, când în timpul somnului V a dis­părut suma de 1351X10 lei. Acest comerciant venise la Făgă­raş în compania lui Titu Constanti­­nescu, cunoscut tuturor pol­ţiilor din ţară, pentru a cumpăra 2 vagoane cu mere. In timpul nopţii aşa susţinea păgubaşul, de sub pernă i-a dispărut punga cu banii, tot odată și prietenul s’a făcut nevăzut. Cu toate cercetările făcute n’a putut fi prins decât prin luna Februarie a. c., când încerca să şantajeze pe cantonierul C. F. R. din halta „Mândra". Un miori intre vii Arestat, a recunoscut încercarea de şantaj precum și furtul de 135.000 lei de la comerciantul Blaga. Find complecta­mente un om pier­dut din cauză că întrebuinţează în cantităţi prea mari morfină şi heroi­nă, judecătorul de instrucţie nu a avut posibilitatea să-şi termine cercetările de­oarece acuzatul Titu Consatines­­cu era ca nebun, îşi rupea hainele de pe el şi urla ca animalele atunci când nu i se făcea inecţii cu morfină. Când i se făcea câte o injecţie pentru a-i mai potoli, cădea în nesimţire era in­conştient, nu se mai putea face nimic cu el. Medicii din localitate vizitân­­du-l au opinat că este absolut nece­sară internarea lui într un institut de boli nervoase, fapt ce s’a şi întâmplat fiind internat la institutul Obreja d­e Bucureşti. * O­­ întorsătură neaşteptată Din acuzat, acuzator. Vie­­tema complice la furi Aztâzi !Unei reacces la cabinetul de insimeţie pentru continuarea cercetă­rilor Titu Constantinescu a declarat că nu a săvârşit el singur furtul celor 135.000 lei d­­in bună înţelegere cu pretinsul păgubaş Blaga, cu care a împărţit suma, el şi-a huit 85.000 lei, iar păgubaşul 50 000 lei. Numitul Blaga era trimis de stăpâ­nul său, proprietarul unui magazin de coloniale din piaţa Amzei-Bucu­reşti ,să-i cumpere 2 vagoane cu mere din acest judeţ. Aci au simulat furtul împârţindu-şi banii. Titu Constantinescu a consimţit la săvârşirea acestei fapte cu toate că ştia ce-l aşteaptă, închisoarea cu care era obişnuit, dar, pentru a-şi pro­cura injecţiile beţiei reci recurgea la orice, nu fura decât pentru acest lu­cr­u. In urma acestor declaraţii cercetă­rile se vor îndrepta şi în această di­recţie în care scop a fost chemat la cale, de instrucţie păgubaşul pentru a se­ vedea până la ce punct pot fi a­­devărate cele declarate. Un cazier foarte bogat Deşi acest Constantinescu om tânăr, 34 ani, cu o educaţie şi creştere a­­leasă, din părinţi nobili, cari au mun­cit pe cât le-a fost în puterile lor sâ facă şi din acest băiat un element folositor, totuşi contactul cu elemente ce fac parte din drojdia societăţei bucureştene pline de vicii, a alunecat pe panta prăpastiei. Beţiile reci l-au subjugat şi în căutarea medicamente­lor necesare nu mai alegea mijloa­cele ; din student a ajuns cu mici in­termitenţe obişnuitul client al multor închisori. Până în prezent a fost condamnat încă din frageda tinereţe ani de zile de puşcărie, executând cea mai mare parte, după cum urmează: 1 lună închisoare corecţională, condamnat pentru abuz de încredere în anul 1916 la Bucureşti, 6 luni închisoare pen­tru fals, în 1918 la Iaşi, 9 luni în­chisoare pentru excrocherii în 1925 la Ismail, 1 an închisoare în anul 1928 la Olt, 6 luni în anul 1929 la Bucu­reşti, 9 luni în anul 1928 la Ismail. Apoi este urmărit ca bănuit de par­chetul Tighina cu adresa No. 424 din 21 Ianuarie 1931, de parchetul Bihor cu adresa No. 778 din 20 Ianuarie 1931 şi de poliţia Cernăuţi cu adresa No. 469 din 1929, emis de trib. Olt, tru mai multe furturi şi pentru eva­dare în timpul cercetărilor, apoi mai este urmărit cu mandat de arestare No. 469 din 1929, emis de Tib. Olt, având de executat un an închisoare. Nu credem că va putea fi judecat de­oarece doctorii au declarat că este iresponsabil pentru faptele sale şi ar fi­ bine să fie internat definitiv într’un institut de boli mintale. De aceea nici declaraţia făcută d-lui judecător de instrucţie C. Mo­­ţet, nu va putea fi luată In conside­rare, totuşi aşteptăm rezultatul cer­­cetărlor. I­sprăvile unui asistit morfinomat si excroc iei Surul delapidării de la Oficiul poştal Dumb­răveiu (Mureş) TG.-MUREŞ.__In ziua de 27 Iu­lie, Curtea de apel Tg.-Mureş, a ju­decat apelul făcut de prevenitul Vaida Francisc, fost şef al oficiului poştal Dumbrăvioara, contra sentin­ţei tribunalului Mureş, prin care era condamnat la 2 ani temniţă grea, pentru austracţiunea sumei de aproa­pe jumătate milion lei, din fabrica­­ţiunile Regiei Autonome de tutun a Statului. Apelantul prin avocatul său d. dr. Justin Nestor, a susţinut că faptul este greşit calificat, de­oarece nu e­­xistă falsuri, ci numai sustrageri. Cere ca Curtea să califice faptul în acest sens și ca atare fiind o pedeap­să mai blândă, să aplice art. 462, in­vocând circumstanțe atenuante pen­tru acuzat. Procurorul general d. Ștefănescu Alexandru, arată că acuzatul timp de 10 luni zi cu zi a sustras din banii Statului, și nu putea com­ite sustra­geri fără a fi comis şi falsuL Mai arată apoi că faţă de tâlhăriile ce se comit acualmente în întreagă ţară, Curtea să menţină sentinţa tribuna­lului, spre a servi de exemplu pe viitor, tuturor acelor care ar mai în­drăzni să se atingă de banul Statului. Curtea, retrăgându-se pentru delibe­rare, după o scurtă chibzuire aduce următoarea deciziune, citită în şedin­ţă publică de către preşedintele con­silier Luca Dumitru: Curtea admite în parte apelul acu­zatului, şi-i reduce pedeapsa de la 2 ani temniţă grea, la un an şi opt luni recluziune, ţinându-se în seamă timpul cât a stat în prevenţie 8 luni. Părţile declarându-se mulţumite deriziunea dată a rămas definitivă. Acuzatul Vaida Francisc a fost es­cortat la penitenciarul Tg.-Mureş. iubită rd&LCisaac. Contrabandă In 26 Iulie delegaţi ai R. M. S. au făcut în localitate mai muite razii. S’au aflat ţigarete ungureşti, brichete nesigilate, şi alte obiecte prohibite. D. S. Freund comerciant, a fost a­­mendat cu 151.ooo lei, iar P. Faur hoteilor, cu 4o.ooo lei. Incendiu In noaptea de 26 Iulie 1931 s au a­­prins girezile cu pae, fân, un stog de grâu, de ovăz şi orz ale agricultorului Traian Ghiurcoviciu din Nă­iac. Se crede că focul a fost pus. Intru­cât nu erau adunaţi lucrătorii de la batoză şi batoza de treierat ar fi ars. In ultimul moment a fost salvată. 3.a stingerea focului s a distins învățăto­rul din Nădlac, d. M. Rohaci, secre­tarul corpului pompierilor voluntari din Nădlac. CURENTUL Clujul a rămas fără pâine Greva Marilor a început CLUJ, 29. — Brutarii din Cluj au intrat în grevă. Pe ziua de azi ora­şul a răanas fără pâine. Greva a is­­bucnit în urma refuzului comisiei in­terimare de a admite majorarea pre­ţului pâinii. In cursul zilei de ieri o delegaţie a brutarilor a tratat cu mem­brii comisiei interimare a municipiu­­lui chestiunea majorării preţului pâinii, în proporţie cu taxele ce se a­­plică în urma nouii legi a valorifi­cării cerealelor. Cum însă Comisia Interimara nu s’a crezut îndreptăţită să decidă, le­gea prevăzând că prin aplicarea tim­brului pe pâine nu se admite majo­rarea preţului pâinii în comerţ, a res­pins cererea brutarilor. Convocaţi la o nouă consfătuire la corporaţia industrială brutarii au hotărât sa înceteze lucrul până când II se va admite majorarea ce­ruta. Astfel, de Miercuri dimineaţă Clujul a rămas fără pâine. In cursul zilei, brutarii au ţinut o nouă cons­fătuire, în care au întocmit un me­moriu, pe care l-au înaintat comi­siei Interimare. In acest memoriu brutarii arată, că în legea pentru valorificarea cerealelor, s’a pier­dut diar vedere, că in Ardeal, gratul, care se aduce din vechiul regat , mai scump prin taxele de trans­port, cari se urcă la 7000—9000 lei de vagon, că salariile muncitorilor brutari sunt mai urcate, impozitele şi taxele comunale mai mari şi că aici se fabrică alte categorii şi sis­teme de pâine decât in vechiul re­­gat. Brutarii cer comisiei Interimare şi institue o comisie care să studieze su­aţia, să constate preţurile făinei, salariile muncitoreşti, chiria, impozi­tele şi toate cheltuielile de regie şi în baza acestora să fixeze nouile prţuri ale pâinii Autorităţile asaltate de muncitori, restauratori şi comercianţi, au ho­tărît să recurgă la măsuri de constrân­gere împotriva brutarilor. Că aceste măsuri vor reuşi e greu de crezut. Şi încă nu se ştie de ce mijloace se va uza pentru a se putea ajunge la o soluţionare a acestei stări. Municipiul Tg.-Mureş scumpeşte pâinea S’a dat câştig de cauză urmărilor, cum­părătorii plătesc şi timbrul TG.-MUREŞ.­­ In ziua de 27 Iu­lie ora 17, în sala mica de consiliu din palatul Municipiului, a fost cons­fătuirea brutarilor, la care au luat parte delegatul Camerei de Agricul­tură, consilierul agricol al Camerei de comerţ, în scopul de a se hotărî preţul pâinei pusă în consumaţie în urma aplicării timbrului prevăzut de lege Referendum Municipiului dr Cosma Ion, expune textul legei „căutând a­­plicarea ei în limitele posibilitaţei, fără a se majora preţul pâinei". D. Gardoş din partea Camerei de Comerţ zice: Se scumpeşte pâinea din cauză că se scumpeşte grâul, iar nu din cauza aplicărei timbrului ce­rut de lege. D. Incze Ladislau preşedintele sin­dicatului brutarilor Tg.-Mureş, luând cuvântul, arată că: Brutarii cu pre­ţul actual nu pot suporta aplicarea timbrului, prezintă un memoriu pe care-l documentează, înfăţişând ta­ş­tele mari ce plătesc la Stat şi co­mună. Cere ca să se majoreze pre­ţul cu 0,50 bani la pâinea albă-mij­­locie şi cu un leu la pâinea albă. D. Krausz, brutar cere ca să se mărească preţul pâinei, cu costul tim­brului ce se va aplica. Incheindu-se discuţiile, la ora 19 comisiunea formată din delegaţia de mai sus îşi face raportul său către delegaţia permanentă a Municipiului, care a fost convocată la orele 20. S'a hotărît cele ce urmează: Cu începere dela 28 iulie a. c. şi până la noul dispoziţiune, se fixează pentru Municipiul Tg.-Mureş ca preţ maximal pentru pâine, inclusiv apli­carea timbrului conform legii pentru valorificarea produselor agricole pre­cum se vede mai jos: pâinea neagră 3 lei kgr; pâinea albă mijlocie 6,50 lei kgr.; pâinea albă lei 8 kgr.; la vânzători 50 bani kgr. în plus.­­Pre­ţurile anterioare fusese: 3 lei pâinea neagră, 6 lei albă-m­ijlocie, 7 lei albă. Fabricatele din făină de lux, precum şi pâinea specială nu cad sub maxi­­malizări. Publicul este foarte nemulţumit pen­tru preţurile fixate, ce s-au și pus în aplicare după ordonanța suplimen­tară a Municipiului. in jurul afacerii cu spirtul negru CLUJ. 29. — Cercetările în a­­facerea cu spirtul negru conti­nuă. Zilele acestea trebue să-şi facă apariţia la Cluj fostul ins­pector de siguranţă Cornel Sava, care se svoneşte că a şi sosit în ţară. Organele poliţieneşti au şi luat măsluile pentru a­­ aduce la ca­binetul III de instrucţie, unde ur­mează să fie consultat ca impli­cat în fraudele cu spirtul negru. Senzaţia zilei însă o formează tot descoperirile dela fabrica de spirt din Floreşti, care s’a dove­dit că a fost ceva mai activă, în fabricarea spirtului negru. Dela Floreşti a fost inundată aproape întreaga piaţă ardeleană cu spirt fabricat prin fraudă. Zil­nic se transportau de la fabrică cu autocamioanele mari canti­tăţi de spirt, care erau puse în co­merţ, prin intermediul unor co­mercianţi complici. In urma nouilor descoperiri, e vorba ca amenda fixă să fie ma­jorată la 50 milioane lei. Alegerea parţiali­taia Ream! Colegiul electoral pentru Adunarea deputaţilor din judeţul Neamţ se con­voacă a se întruni în ziua de 30 Au­gust 1931 pentru a alege un deputat în locul declarat vacant în urma nu­mirii d-lui Mihail Manoilescu într'o funcţiune incompatibilă cu mandatul de deputat. A doua reconstituire a asasinatului sâvârşi asupra lui Iane Lipescu BUZĂU, 29. — Azi dimineaţă s’a făcut în faţa d-lor prim-pro­­curor Dobrovici, procuror Melin­­te şi jude-instructor Colescu, a doua reconstituire a asasinatu­lui săvârşit împotriva lui Radu Lupescu. »! De data asta a participat şi d-ra Lilly Lupescu, care la pri­ma reconstituire nu luase parte. Din rezultatele obţinute azi, autorităţile au conchis, că, decla­raţiile celor două persoane im­plicate în această afacere, d-na şi d-ra Lupescu, sunt in flagran­tă contrazicere cu cele de mai înainte. « Azi după amiază la ora 4 re­constituirea va continua. Tot azi a fost depusă la tribu­nal, din partea apărării o cerere de eliberare pe cauțiune materi­ală, a lui Constantin Lupescu, fiul victimei, arestat pe bănuiala că ar fi luat parte la acest asa­sinat. * — A treia reconstituire BUZĂU, 29.— După amiază Intre orele 4—6 cele două eroine ale dra­mei din Buzău, au fost readuse la lo­cul crimei şi s’a procedat la o a treia reconstituire. Şi aceasta a stabilit contrazicerile de di­ineaţă. Până în prezent nu se ştie acum în ce puncte nu se potrivesc primele declaraţii cu cele ultime. Pentru că în opinia publică buzoia­­nă se ridicaseră oare­care proteste şi acuzaţiuni că celo­r trei prevederi li se rezervă la arest un tratament special, pentru întâia oară dela arestarea lor, prevenitele au fost transportate pe jos, între baionete dela arest până la locuinţa lor, unde s’a desfăşurat cri­­ma. Tot pe jos au fost reconduse la a­­rest, D-şoara Lupescu arăta foarte a­­fectată. Tot timpul ţinea batista la ochi părând că plânge. Tot astăzi după amiază d, jude­­instructor Cahescu a respins cererea de eliberare pe cauţiune materială a tânărului C. Lupescu. ■—— .......................? Aplicarea legii pentru valorificarea cerealelor pa­nea nu se va scumpi Faţă de svonurile puse în cir­culaţie şi agitaţiile creiate în ju­rul aplicării legii pentru valorifi­carea cerealelor, d. subsecretar de stat al ministerului de agricultură şi domenii, a dat presei următoa­rele lămuriri, din care am căutat să spicuim esenţialul. D-sa după ce spune că s'a făcut o alarmă exagerată In jurul mă­surilor luate de guvern, pentru a­­plicarea acestei legi, arată că lu­crările de aplicare au fost îndrep­tate in două direcţii: să asigure alimentarea fondului de plata pri­melor de export printr’o strictă a­­plicare a timbrului pe pâine. Toate svonurile puse în circu­laţie că s'a îngăduit sau se va îngădui scumpirea pâinei sunt inexacte şi ministerul de interne a luat măsuri pentru a preîntâm­pina acest lucru. Brutar­ii mari din Capitală au cerut ca să li se aplice dispoziţia facultativă din lege, ca in locul timbrului pe pâine să se plătească o taxă globală. Cererea a fost respinsă pentru că nu întrunea a­­probarea majorităţii brutarilor aşa cum prevede legea. Dealtfel din informaţiile care ne-au sosit, în prima zi de aplicare a timbrului, s’a realizat o sumă de 3MO.DO0 lei din care un milion şi jumătate a­ţi fost efectiv depus la Banca Naţională, în contul minis­terului de domenii. A doua serie de măsuri luate de minister are de scop organizarea mecanismului de funcţionare a pri­mei de export şi plata ei promp­tă şi efectivă. Pentru a se putea aplica dispo­ziţiile legii înainte de realizarea sumelor din­­rănzarea timbrelor, ministerul de finanţe a pus la dispoziţie un credit extraordinar de 100.000.000 lei. Din acest cre­dit se vor plăti primele de export cari sunt de 3.000 lei de fiecare vagon de grâu exportat şi 13.000 lei de vagonul de făină exportată. Organele agricole judeţene au primit deasemenea instrucţiuni şi carnete de cecuri asupra Băncii Naţionale, şi vor elibera exporta­torilor cecuri pe baza certificate­lor emise de autorităţile vamale pentru valoarea primei cantităţilor­ de grâu încărcate pentru export. In acelas timp s'a intervenit la ministerul de interne şi s’au luat Si dispoziţiunî să nu se mai pen­ceapă nici un fel de taxă comu­nală la exportul cerealelor. D. subsecretar de stat a încheiat a­­rătând că Influenţa primei de export se va resimţi imediat asupra ridicării preţurilor şi contrariu ştirilor tenden­ţioase legea de valorificare a cerea­lelor va da rezultate bune. Dificultăţile de acum sunt Inerente începutului: ele­­vor fi însă treptat în­lăturate iar încercările interesate de­ a eluda legea sau a îndepărta avanta­jele ei dela buzunarul producătorului, spre alte buzunare, vor fi cu hotărâre reprimate, şi-a încheiat d-sa declara­­ţiunile. M- CIUC. ** Locul unde Oltul și-a format o albie printre stâncile de trahi­i, în partea de sud a jud. Ciuc, se află băile Tușnad. Așezate la o altitudine de 656 m­­deasupra niveluii mării, cu un aer îmbălsămat de reșină, aceste băi, în fiecare an atrag vizitatori­ Din marele număr al surselor de ape minerale, care izvorăsc pe te­renul staţiune­, numai şapte iz­voare se exploatează pentru vin­decarea diferitelor boale şi anume : Isvoarele „Stănescu’’ cu acid car­bonic alcalin; Isvoarele „Mükes” şi ,ffor” cu acid carbonic şi fier; Isvoarele N-rii 4, 5 şi 6, care ali­mentează băile „Sf- Ana’’. Isvorul „Sf. Elena“, bun şi de băut, ali­mentează băile „Sf- Elena". Apele băilor „Tuşnad” sunt folo­sitoare la boalele de stomac, Obe­­zitate, scrofule, sifilis, etc. etc. Comitetul de direcţiune al băilor este format de următoarele per­soane : Protopop dr­­îosif Blaga, preşe­dinte, Ion Hamzea, Hertzog, con­­sulul Suediei, Etinger medicul băi­lor, Aronschon R. Muellbeker, Kel­ler farmacist, Haupt Frideric, Imesch Acaţiu, dr­ Kovaci şi Şte­fan Raichel administratorul băiloii. Din numeroşii vizitatori, al căror număr trece peste o mie notăm pe: Ion Erschi Vâlcov, Iosif Meldens­son, Iaşi Victor Koch, Buc.; Jak Salpuris Galaţi; David Feldman Tatar Bunar; Rebeca Marcovici, Buc.; Schauer Benes, Cernăuţi; Iancu Modluib, Galaţi; Fux Leon, Buc.; Stere Teodor, Galaţi; Victor Popp, Jimbolia; Ozias Gross, Buc.; Iosif Constantinescu, Raşela Pe­­troceff, Buc­; Martha Verner, Ploeşti; Fani Marcu Buc­; Jean Rot­zemberg, Galaţi; Richard Schiedl, Cluj; Armand Drop, Ecu­; Petre Wild Gura Ocniţei, I. Haimovici, Galaţi, Iuliana Negoiţă, profesoa­ră, Craiova; Safir David eseu an­treprenor, Buc; Ing. I- Constanti­nescu, Buc­; Ignat Brosov, Cara­cal; Eliza Maria, prof- Caracal; căp. Ionescu, Chişinău; căp. Ne­­erea T- Severin, Corbu Augustin, Cluj; Max Gaster, avocat Buc.; George Berea avocat, Constanţa; Leon Botoşeneanu avocat Buc.; Leon M- Cioara, bancher, Buc.; Zoe Vorobiev profesoară, Ismail; Nicolae Coca prof- Brașov, Vasile Dobrovă insp- gen. Buc. etc.­ etc* Gub­ertil italior Băile Tușnad Băile Vaţa de Jos BRAD, 23. — Băile Vaţa de Jos, sunt situate în comuna cu acelaş nume, pe Valea Crîşului Alb, jud. Hunedoara. Poziţia acestei localităţi este una din cele mai frumoase şi mai sănătoase în acelaş timp, fiind situată între munţi, ferită de curenţi şi cu o climă bună ei dulce. împrejurimile sunt deasemeni frumoase, pline de cel mai de­săvârşit pitoresc şi presărate cu localităţi istorice de mare Insem­nătate. Vaţa de Jos, e legată prin linie ferată, prin gara cu acelaş nume şi staţiunile Brad până la staţi­unile Şiria, Sântana, Arad. Bă­ile sunt proprietatea d-lui Pol­gari. Aceste băi recomandabile pen­tru diferite manifestaţiuni reu­matice, conţin un procent de 40- 50 sulf. ‘ - ----­Apa sulfurată e limpede, puţin verzue, gustul sărat-amar, mi­ros de ouă clocite, fiind agitată degajează hidrogen sulfurat Durata sezonului: 1 Iunie pâ­nă la 1 Octombrie. Medic diri­ginte al staţiunii dr. S. Râşcuţa. Excursiuni: la mormântul lui Avram Iancu Ţebea; la şteam­­purile de pisare şi alegerea au­­rului-Brad; la Buteni, la Vârful­ Găina, etc. Dintre primii sezonişti notăm: pe : D-na şi d. Emil Fugătă, dr. Tămaş, dr. S Ră­şcuţa, căpitan Ionescu, col. Vlad, d-ra înv. Sil­via Florea, inginer Bărbat dr. Popovici, dr. Alben, d. prof. Vaier Fugătă, d. director Petre luci­­can, comisar Manolescu, Hideg, dr. Părcuţ, dna şi d. judecător Berbeciu, G. Camber, ziarist P. Mut, student etc. etc.­ ­Coresp.

Next