Curentul, noiembrie 1931 (Anul 4, nr. 1352-1381)
1931-11-01 / nr. 1352
Duminică 1 Noembrie 1931 VIATA ECONOMICA Regimul devizelor in diferite state Suspendarea etalonului aur în Anglia a făcut necesară o reglementare a comerţului de devize in diferite state, pentru apărarea monedelor respective- Anglia şi statele nordice cari au suspendat pentru moment etalonul aur, au renunţat la o îngrădire a comerţului de devize, care are numai atunci sens, când există necesitatea de a apăra moneda naţionala în contra unei deprecieri faţă de paritatea aur-Legea prin care se suspendă convertibilitatea biletelor de bancă în Anglia dă Băncei Angliei dreptul de a cere să i se indice scopul pentru care se cumpără devizele, şe de a opune stavilă speculaţiilor în contra lirei. In general, Institutul de emisiune britanic vinde fără restricţiuni devize atât pentru necesităţile reclamate de import, cât şi pentru călătorii în străinătateDintre statele nordice numai Finlanda a depus ConsiliuLui National un proect de lege, care prevde ca In viitor acordarea de devize in schimbul mărcilor finlandeze, să se dea numai cu aprobarea Băncei Nationale, in Italia restrângerea comerţului de devize priveşte numai cumpărarile contra cassa- Până acum câteva zile se mai putea obţine de altfel, iară nici o dificultate, orice sumă de devize. Reglementarea comerţului de devize în Cehoslovacia, făcută la 2 octombrie are la bază regulamentul din anul 1924- Caracteristic, este însă pentru noul regulament, actualmente în vigoare, spiritul liberal în ce priveşte normele de redactare ale comerţului de devize, mult mai păgubitoare decât acelea din anul 1924. Noul regulament dn Austria, prevede unele măsuri severe de restricţie a comerţului de devize, care, in forma in care sunt concepute, capătă caracterul unei legi împotriva emigrării capitalurilor- Dăm mai jos dispoziţiile cele mai importante prevăzute de regulamentele privitoare la comerţul de devize în diferite state: GERMANIA. Scontul Reichsbandeului: S la sută-Reglementarea comerţului de devize e făcută pe bază de decret lege. Sunt supuse aprobărei oficiului de devize: 1) Cumpărările de devize străine pentru plata dobânzilor și a cotelor de amortizare pentru împrumuturi pe termen lung 2) Cumpărările de efecte străine, care nu sunt admise la bursele germane. 3) Acordarea de credite în Mărci (hârtie sau aur) la străini 4) Vărsări de mărci în contul persoanelor ce domiciliază in străinătate. 5) Exportul mijloacelor de plată și a hârtiilor de valoaretranzacţiuni pe termen: valute străine contra mărci sunt interzise ALTE DISPOZIȚII: Depozitele in mărci, ce datează înainte de 16 Iulie 1931: Se poate ridica și preschimba în devize până la 1000 mărci lunar, numai cu autorizare specială. Depozitele in mărci, ce datează după 16 Iulie 1931: Libertate depînă in ce privește interiorul tării; pentru străinătate maximum 1000 mărci pe lună- UNGARIA. Scontul oficial 8 la sută-Toate sumele realizate în pengoe din vânzarea de devize în Ungaria, după data de 17 Iulie 1931, sunt convertibile în devize, ele pot fi exportate etc. Orice alt cont al unui străin se încadrează in categoria „conturilor pengoe interne" Conturile acestea pot fi utilizate numai pentru plăti ce urmează a fi făcute la persoane cu domiciliul în Ungaria. Nu e nevoe deaprobarea Băncei Nationale pentru: 1) Sumele de bani (in pengoe) venite din străinătate 2) Sumele rezultate din încasarea acceptelor. 3) Sumele rezultate din încasarea cupoanelor sau a altor valori cari vin din străinătate-toate devizele şi valutele străine care se află în posesia persoanelor şi a societăţilor cari îşi au sediul în Ungaria, precum şi efectele vor trebui declarate până la 30 Octombrie-CEHOSLOVACIA. Scontul Băncei Naționale: 6 lunii la sută. 1) Declararea devizelor este obligatorie, mai ales în ce privește valutele de export sau alte intrări din străinătate (cupoane, dobânzi etc). 2) Depuneri pe conturile străinilor, cumpărări de devize pentru procurarea de efecte străine din străinătate, credite în coroane cehoslovace sau devize străine sunt supuse aprobării Băncei Naţionale-Nu e nevoe de aprobarea Băncei Naţionale pentru: Cumpărări de devize în sumă de 50.000 coroane, remiteri in streinătate până la 20.000 cor., transmiteri de credite străine până la 1000000 coroane Străinii pot dispune de conturile lor curente după voe având şi dreptul de a le schimba în devize. AUSTRIA. Scontul oficial: 10 la sută. Concentrarea comerţului de devize la Banca Naţională care poate să acorde, la rândul ei, acest drept şi altor institute de credit. Nici o remitere nu se poate faca fără aprobarea Băncei Naţionale. Călătorii ce pleacă în străinătate pot avea asupra lor 500 schilling!Depozitele din străinătate mai mari in valută străină, precum şi stocurile de devize mai mari de 1000 schilingi trebuesc declarate la Banca Naţională. Măsura este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice din Austria. IUGOSLAVIA. Taxa de scont: 7 luni, la sută. Ministrul de finanţe iugoslav a întocmit un regulament, careiu face decât să reediteze măsurile de restrângere a comerţului de devize, care au fost desfiinţate in cursul ultimilor ani. Comerţul de devize nu poate fi practicat decât de institutele bancare autorizate pentru acest lucru. Exportatorii se pot folosi de devizele obţinute din import (cu ştiinţa Băncii Naţionale) pentru plata mărfurilor aduse din străinătate. In cazul când compensarea conturilor, cu străinătatea ar mai necesita şi alte devize, acestea se pot obţine numai de la institutele privilegiate pe baz facturelor originale şi a declaraţiilor vamale. Prezentarea unui paşaport vizat, dă dreptul institutelor privilgiate de a vinde prezentatorului 10.000 dinari, sumă care e trecută şi in paşaport-BULGARIA. Devizele sunt acordate de Banca Naţionaă numai pentru scopuri comerciale şi plăţi urgente. Importatorii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa Băncii Naţionale printr'un preavis de trei luni, nevoile lor de devize. Băncile şi bancherii pot cumpăra devize, cu obligaţia de a le revinde numai Băncii Naionale. Persoanele care pleacă în străinătate, nu vor putea lua asupra lor fără un preavis special, decât o mie de leva, în bilete de bancă. Mercator Răposatul Take Ionescu a crezut că aduce un serviciu mulţimei celor nevoiaşi înfiinţând, în 1907, „Casele de împrumut pe amanet“. Şi tot bine a crezut că face încredinţând unor Ardeleni (era înainte de Unire) conducerea acestor instituţiuni, — convins—după cum a declarat un Parlament, — că Transilvănenii, cunoscând perfecta funcţionare a acestor aşezăminte în fosta monarchie habsburgică, se vor strădui să le dea o organizare cât de cât echivalentă. Experienţa a dovedit însă că nici instituţiunea, nici oamenii n'au răspuns chemarei lor. „Casele de împrumut pe amanet“ au fost privilegiate de Stat, au primit amanete, dar n’au venit mei de cum în ajutorul celora pentru cari au fost creiate. Mai întâi „Casele“ s’au redus la una singură, funcţionând la Bucureşti. În celelalte centre principale ale Vechiului Regat ele n'au luat fiinţă. O încercare de a se întemeia una la Brăila a fost repede părăsită. Pentru motive de economie funcţionarea Caselor de amanet a fost limitată In raza Capitalei, ca şi cum in restul ţarii n'ar fi săraci constrânşi a'şi amaneta câte un obiect, întru dobândirea unui mic împrumut. Dar însuşi modul cum funcţionează ,,Casa“ din Bucureşti e o derâdere, o înstrăinare de la scopul urmărit, care e al ajutorărei celor anei. Cretate de călugării Evului Mediu, mănaţi de un sentiment de caritate creştină şi de creştinească aversiune pentru camătă. Casele de Împrumut pe amanet au pretutindeni chemarea de a veni în ajutorul populaţiei care nu găseşte credit la bănci şi care, în schimbul unui gaz ce reprezintă cea mai bună chezăşie, îşi poate Împlini o nevoie trecătoare. Pentru acest cuvânt recunoştinţa obştească a confirmat denumirea de „Munte de pietate” dată Caselor de împrumut pe amanet, în înţelesul că fiecare Casă e un munte de obiecte cari vor sta neatinse până ce imprumutari le vor desamaneta. In paza unui sentiment sfânt de păstrare compătimitoare, aceste obbiecte nu vor fi înstrăinate cât timp va ţine strâmtorarea celui imprumut. Dar la noi, unde atâtea se degradează, Muntele de pietate a devenit un Munte de impietate, unde nici nevoia săracului nu e împlinită, nici micul lui avut nu e la adăpost, ba, din potrivă, e la cheremul unui spirit de speculă caracteristic felalilor. O ABATERE VINOVATA In adevăr felul în care se face priuirea şi preţuirea obiectelor la Muntele de pietate din Bucureşti, e în flagrantă contrazicere cu ideia care trebuie să stea la temelia unui asemenea aşezământ. rru sunt primite decât obiectele care reprezintă o valoare ce depăşeşte mijloacele omului sărman. Se primesc numai: bijuterii, porţelanuri, tablouri şi alte obiecte de artă, ştofe, haine şi blănuri scumpe. Pe când in alte ţări omul sărman duce la Muntele de pierate o tingire, o cratiţă, un ceasornic de nichel sau o haină purtată, la noi, la Bucureşti, numai cei aduşi in strâmtoare de vreo pierdere la joc de cărţi, sau, de altă risipă, pot beneficia de privilegiul împrumuturilor pe amanet. Ca pe atâtea alte domenii, obidiţii sunt meniţi să rămână oropsiţi, chiar când bat la poarta unei instituţii de presupusă milostenie, iar evaluarea obiectelor constituie o altă batjocură. In toate ţările civilzate există o proporţie aproape detinută şi neapărat echitabilă intre valoarea unui amanet şi suma împrumutului dobândit în schimbul lui. Se calculează cu cât mai mare aproximaţie valoarea intrinseci a obiectului şi preţul ce s’ar putea obţine la vânzarea lui eventuală, în împrejurări inluctabile, iar raportul dintre aceste două cifre însumează quantumul împrumutului. Căci numai în acest fel se poate veni în ajutorul solicitantului cu folos pentru dânsul şi fără risc pentru instituţiune. La noi este o dispoziţie scandaloasă intre valoarea amanetului şi preţuirea lui, aşa că fixarea împrumutului e un act arbitrar. Chiar la obiectele de preţ ce sunt primite la Muntele nostru de impietate, preţuirea e o deriziune. Pentru o tiguetă de aur care are geutatea unui napoleon, se acordă cu împrumut o sută de lei, când napoleonul oscilează între şase şi şapte sute lei. Aurul nu e măcar preţuit după greutatea lui—fără a mai socoti şi coeficientul comecţiunei unei bijuterii — iar argintul e şi mai depreciat Avem aci un caz de lăcomie tetărească, căci numai tetalii umblă să cumpere cât mai eftin, ca să poată revinde cu cât mai mare folos. LICITAŢIA PRĂDALNICA Iar după ce amanetele trec prin acest alambic purgatoriu, care le despoaie de preţul lor adevărat, vine licitaţia care e un mezat revoltător In fiecare lună, pe la începutul ei, Muntele de pietate expune, întro hală specială din cuprinsul clădirei, amanetele nerăscumparate sau rămase în restanţă prin ne- prelungirea termenului la timp a împrumutului. Şi toţi corbii speculei, cămătari odioși, giuvaiergii cari trăiesc numai din vechituri, se reped să cumpere, la valoarea derizorie a împrumutului, ori cu câteva puncte în plus, obiecte care reprezintă o moștenire scumpă sau altă amintire duioasă și, în orice caz, un avut incontestabil- E o bandă întreagă care năpădeşte, lunar, în Palatul Muntelui de pietate, ce se înalţă ca o sfidare şi unde, alăturea de perle expuse în vitrine, picură, pe duşumea, perlele şi mai scumpe, ale unor ochi înlăcrimaţi. Acolo hienele cupidităţii sfâşie şi despoaie fără milă, cu complicitatea unei Instituţiuni quasi-oficiale, privilegiată de Stat, bunuri moştenite sau bunuri animate, pe cari valul unei nevoi trecătoare le-a adus la poalele unui Munte de averi ruinate. Un alt articol urmează: Glasur de MUNTELE DE IMPIETATE Un morman de averi ruinate N. E. Voiaş Leul: BURSA Vineri 30 Octombrie, 1931 Paris 15,17 Zürich 3,05 Londra 640 Incheeri oficiale Impr. Refacerei 54 %. Renta Impropr. 39 yt, % 39. Renta Stabilizării 61*4, %. Urbane Bucureşti 5 %, 54 yt, 54. Urbane Bucureşti 10 %, 83 %, % Rurale 5®/o, 40 %, 41. . Judeţene 5°/o, 43, 43 %. Banca Naţională 4.000, 4.025, 4.06', 4.025, 4.000. Banca Românească v. 340. Banca Românească pui, 330. L R. D. P. 50. Asig. Franco Română 775. CURSUL SCHIMBULUI IN STREINATATE PARIS (închiderea) ROMANIA 15-17 Londra 98,50 N. York 25,43 HBelgia 354,25 Italia 130,75 Elveția 495,35 Olanda 1025,50 ZURICH (închiderea) BUCUREȘTI 3,05Berlin 121,80 Amsterd 206,90N. York 5,13 Londra 19,80Paris 20,20 Milano 26,42 %Praga 15,18 Budap. 90,02 %Belgrad 9,05 Varşovia 57,40 LONDRA (închiderea) BUCUREȘTI 640 N- York 3884 Paria 98,25 Bmxel. 27,71 Italia 75 Elveţia 19,82% Olanda 941754 Praga 130,50 Germania 16 3254 Viena 29 50 Budapesta 22,40 Belgrad 220 Suedia 17-30% înviorare la bursa din Londra Rezultatul alegerilor din Anglia a produs o înviorare la bursa londoneză. Cursurile efectelor de stat au înregistrat urcări între 1/4 şi până la un punct. Împrumutul de războiu britanic 5% a cotat 983/4 (adică cu 3/4 mai mult ca în ziua precedentă). Acţiunile industriale au o tendinţă, ferma. Acţiunile industriilor care vor avea cel mai mult de profitat de pe urma taxelor vamale pe cari le va, Introduce guvernul conservator, (de ex. Industria aerului, a oţelului, a textilelor) au înregistrat urcări. Căutate sunt de asemeni şi acţiunile carbonifere, petrolifere, cauciucului. Faţă de New York, ora sterlină a cotat 3.93 (3.883/4 în ziua anterioară), faţă de Paris 993/4 (983/4), Bruxelles 271/4 (277/8), Amsterdam 93/4 (919/32), Zurich 201/8 (1985), Berlin 163/4 (161/2). Petroliferele române la Paris 30 OCTOMBRIE Astra Română 40.25. Steaua Română 41.50. Concordia SO. Petrol Blok, necotat. Redevența, necotat. Căile ferate germane an comandat 100 de locomotive Potrivit contractelor de livrare incheeate de Deutsche Reichsbahngesellschaft ca industria de locomotive din Germania, valabile pentru o durată de trei ani, calea ferată germană a comandat »ou de noui locomotive pe exercit ul 1932. Valoarea comenzii este de IS.S mii. Mărci. Comanda se împarte între următoarele firme t Henschel u. Soim A. G. (Cassel) 28 locomotive, A. Borsig G. m. b. ti (Berlin- Tesel) 19. Berliner Maschinenbau A. G. (Berlin) 12, Schnellzugs — u. Tenderlokomotiven (Elbing) 12, Lokomot'vtabrik Yung (Jungenthal) 3, Lokomotivfabrik Krauss u Co. A. G. (München) 8, Maschi "vnfabrik Esslingen (Esslingen) 2. CURENTUL Asociaţia industriaşilor de petrol şi pianul Kessler Planul Kessler, publicat de presa de specialitate şi comentat în ultimele săptămâni de ziarele româneşti, a format obiectul unei şedinţe a Asociaţiei Industriaşilor de petrol din România, ce a avut loc la 30 octombrie 1931 sub preşedinţia d-lui ing C. Osiceanu-A fost reprezentată In adunare, alatun de marile societăţi Steaua Română, Astra Română, Româno-Americană, Creditul Minier, Concordia, Unirea, Colombia, « R. D. P-» aproape întreaga industrie petroliferă — inclusiv societăţile mijlocii şi mici. Primul a luat cuvântul d. ing. Osiceanu, preşedintele Asociaţiei Industriaşilor de petrol, care a arătat greutăţile cu care are de luptat industria petroliferă. Deşi preţul de cost a fost simţitor redus şi cu toate că s’au făcut până acuma cele mai mari economii. Industria de petrol lucrează fără nici o rentabilitate- A'■f-asta în toată lumea. In România, situaţia e şi mai gravă din cauza taxelor fiscale, extrem de urcate. Industria mondială de petrol, ca să iasă din marasmul actual, caută să restabilească echilibrul între producţia care e In continuă creştere şi consumul care se menţine la un nivel scăzut Acesta este şi sensul planului Kessler, care a fost trimis spre examinare statelor producătoare de petrol. Planul fiind aprobat în linii generale de industriaşii de petrol, d. ing. Osireanu propune instituirea unei Comisiuni care să studieze de aproape condiţiunile in care s’ar putea stabili un acord mondial, prin care să se apere interesele industriei româneşti de petrol. Rezoluţia ce se va adopta va avea şi un efect psihologic, pentru ca aceasta manifestare a industriei petrolifere dela noi va învedera că nu România e aceea care se Împotriveşte unei cooperări internaţionale. După o scurtă discuune, adunarea a adoptat în unanimitate, următoarea rezoluţie: Industria română de petrol a luat cu deosebit interes, cunoştinţă de propunerea pentru remedierea crizei mondiale de petrol, propunere făcuta de către d. I. B. Aug. Kessler şi publicată in presa de specialitate-Industriaşii de petrol din Romania îşi dau seama că numai un acord Internaţional poate remedia situaţia actuală a acestei industrii şi doresc să coopereze din toate puterile în acest scop, încercând să aducă producţia la un nivel puţin inferior consumului mondial, în aşa fel ca stocurile acumulate să fie epuizate într’un timp rezonabil. Industria de petrol din Romania este dispusa să trimeata reprezentanţi calificaţi, spre a discuta în numele ei ca o ,confernţă Internaţională de petrol” şi să găsească pe baza principiilor generale expuse de d. Kessler, modalităţile cele mai potrivite pentru stabilirea unui acord mondial echitabil pentru fiecare din ţările participante. 160 la sută acoperirea metalică in Elveţia Ultima situaţie sumară a Bancei Naţionale din Elveţia, care poartă data de 23 octombrie, indică o creştere de 84,9 milioane franci aur, stocul total de aur fiind de 2182 milioane franci, faţă de 2097 mii, în săptămâna precedentă. Devizele aur au scăzut cu 2,5 milioane, (în săptămâna antenoară cu 246,3 mii), trecând la 106.1 mil. franci. Circulaţia biletelor de bancă a sporit cu 9.2 milioane. Totalul lor fiind de 1426.4 milioane. Acoperirea metalică a biletelor de bancă este de 160%. Piaţa cerealelor la Brăila BRAILA, 30 — Piaţa de cereale se menţine astăzi fermă-Orzul şi porumbul câştigă 1000 lei la vagon Telegramele sosite din străinătate azi la orele 10 dimineaţa anunţă că piaţa externă este calmă. Celelalte produse înregistrează mici urcări afară de grâu, care rămâne neschimbat In port și docuri au sosit 110 vagoane cu diverse cereale. Sau vândut : Grâu de 77 kgr- cu 2—3 la sută corp. str- cu 26 600 lei vag-Porumb nou cu 16,500—16,750 lei vag. Orz de 59 kgr. cu 26 000 lei vag. Orz stutuit de 66—67 kgr. cu 29,750 lei vag- bordo-Floarea soarelui cu 26—26,500 lei vag-Fasole de rând de Moldova cu 29.500 lei vag. Fasole rotundă cu 32,500—33000 lei. Se plasează. Sămânța de cânepă 4750 siloz. Orz 59 kgr. 27000 lei din șlep. OOrz de 58—59 kgr. cu 6 la sută- străine 27—27250 lei bord. Ovăz 30—31500 lei vag. pentru consumul intern. Mei 19500 lei Mazăre furaj 29500—30500 lei. Mazăre verde comestibilă 44— 45000 leL O ştire din Washington anunţă, că Farm Boardul american a discutat cu delegaţii economici ce au însoţit pe d. Laval in Statele Unite, posibilitatea încheerei unei convenţiuni de credit cu scopul de a facilita exportul de grâu şi bumbac american în Franţa. Pierre Dupasquier, care a făcut parte din comisiunea ce a întovărăşit pe premierul Franţei peste Ocean, a examinat această chestiune împreună cu delegaţii borja Farm Boardului în mai multe Porumb corcitură vechi 19— 1 conferințe. Discuțiile în această 20000 lei bordo. Grâu de 78 kgr. cu 3 la sută c. streine 27—27500 lei vg. Grâu de 74 kgr. cu 4 la mie c. streine 24500—25000 lei vg. Secară de 70—71 kgr. cu 5 la sută c. streine 20—2500 lei vag. In obor: 9 care grâu 2,00—2,50 lei kgr. 300 care porumb nou 1,60—1,72 lei kgr. 240 care orz 2,55—2,70 lei kgr. 6 care ovăz 3,45—3,50 lei kgr. 2 care mei 1,80—2,15 lei kgr. 2 care fasole 2,70 leî kgr. O întrevedere de cinci minute cu LINA CAVALIERI celebra specialistă In tratamente de înfrumuseţare In inima Parcului, institutul Linei Cavalieri este Intr’adevăr templul frumuseţii. Aci se întâlnesc cele mai elegante femei din Europa şi din America, cici acest institut sa bucuri da ramuma mondial. „Recomand întotdeauna săpunul Palmolive pentru un motiv puternic. Uleiurile vegetale din care este compus sunt bune, sigure și nevătămitoare pentru piei«“, ,JRteomand întotdeauna să* punul Palmolive".Metoda Qf(/wa (ca^W Und Cavalieri ... ^ A„nae Vi.u* e—.- - ui Patia „înainte da a vă culca, spălaţi-vă cu săpun Palmolive. Apoi vă sfătuesc să Întrebuinţaţi crema mea cu camfor No. 5, pe cara o aplicaţi pe faţă fi pa gât. Lăsaţi să se usuce puţin, pudraţi-vă şi păstraţi această aplicaţie tn timpul nopţei. Dimineaţa spălaţi cu îngrijire fata cu săpun Palmolive. Aplicaţi apoi crema mea grasă No. 7 şi pe urmă crema No. 2". Culoarea verde a săpunului Palmolive se datorează uleiurilor de palmieri şi de măsline, care-l compun în întregime. Acest săpun nu conţine nici o grăsime animală şi nu se vinde niciodată despachetat. Observaţi bine ambalajul verde cu banderolă neagră purtând cuvântul Palmolive in litere de aur. Reprezentant General pentru România: MAX GRUNDHAND Str. Eroului No. le Bucureşti I, — Ton --35/45 întrunirea deponenţilor Blank Deponenţii Băncii Blank s’au întrunit ieri la locuinţa d-lui Berkovici Berea. S’au finut câteva cuvântări după care constatăndu-se că localul, nefiind îndeajuns de încăpător, nu e potrivit adunării, şi a hotărât să se convoace pentru mâne Duminecă o întrunire într’un local ce se va hotărî. S’a votat apoi următoarea MOŢIUNE Deponenţii Bănci! Marmorosch Blank & Co. întruniţi m caseie delor advocaţi Bercovici-Berca din Bucureşti B-dul Carol No. 45 in seara zilei de 30 Octombrie1931, un număr extrem de considerabil, convocaţi fiind de către un comitet provizoriu compus din d-nil: colonel Maltopol, colonel Turbata, colonel Spirescu, d-nii avocaţi fraţii N. şi J. Bercovici- Berca, L. Preîss, d. H. Rottemberg, advocat Jiscovîci, ing. Alex. Mayer, Ing. Popescu, D- Iliescu, Carol Barasch şi S. Carniol, au hotărît următoarele: I. Organizarea imediată a tuturor deponenților, pentru luarea masurilor necesare in apărarea massei enorme a creditorilor acestei bănci. II. Fixează pentru data de Duminică 1 Noembrie crt. o nouă întrunire intr’o sală publică ce se va anunța la timp, când urmează a se constitui in mod definitiv comitetul de conducere, luarea adeziunilor deponenţilor şi fixarea planului de acţiune pentru viitor. vreţi să câştigaţi 20.000 mii lei? Citiţi şi strângeţi zilnic cupoanele Soc. „Prevederea” ce apar in pag. II-a a ziarului nostru. Şedinţa comitetului Bursei Membrii comitetului Bursei, au ţinut aseară şedinţă, sub preşedinţia d-lui Dinermann, asistat de d. P. Iconomu, secretar general. Comitetul s’a ocupat de regulamentul Casei de compensaţiuni şi lichidare. S’a hotărît să se înceapă, lucrările pe ziua de .16 Noembrie. Farmaoardul american tratează cu guvernul francez direcție vor continua în cursul săptămânei viitoare. Orariul In droguerii Aseară a avut loc la sediul soc. Generala din str. Bărăţiei o consfătuire asupra orariului la droguerii. S’a decis a se alcătui un memoriu care să fie înaintat ministerului muncei MiDiiTIT • amine ......... Sărbătoarea internaţională a economiei Astăzi 31 Octombrie se serbează în toată lumea „Ziua Economiei”* la noi în ţară, iniţiativa acestei serbări a fost luată de Institutul Economic Românesc secundat de Casa Generală de Economii, al cărei rol e să desvolte spiritul de economie în poporul românesc. Cum va fi sărbătorită la noi „Ziua economiei“ Tuturor şcolilor primare şi secundare din întreaga ţară se vor distribui azi cărţi poştale de propaganda şi broşuri lămuritoare din partea Casei Generale de Economii. In toate şcolile se vor ţine conferinţe de profesori despre desvoltarea spiritului de economie, iar seara, societatea de Radio-Difuziune va difuza conferinţa d-lui profesor Gheron Netta, directorul institutului economic românesc, despre acelaşi subiect. La librăria „Cartea Românească“, Institutul Economic Romfinesc va face propagandă pentru sărbătorirea „Zilei Economiei“. Seara, Casa Generală de Economii din Bucureşti va fi iluminată ---. —-wa&SS* • " ' Camera de Cornerţ Internaţională şi contractele in lire sterline Consiliul Camerei Internaţionale de comerţ in ultima sa reuniune, a discutat dificultăţile ce Întâmpină exportatorii In executarea contractelor încheiate in lire sterline prin excluderea temporara a etalonului aur In Marea Britanie. Consiliul nu a luat nici o hotărâre in această privinţă, lăsând, deci, Comitetul executiv al Curţii de arbitraj, instituit pe lângă Camera Internaţională, să judece după cum se prezintă cazurile. Această Curte de arbitraj stă la dispoziţia comercianţilor şi industriaşilor, indiferent dacă sunt sau nu membrii ai Camerei, pentru a aplana în mod echitabil, şi cât mai urgent posibil, toate litigiile comerciale internaţionale, fie prin o procedură de conciliere ,fie alegând calea de arbitraj. Directorul unei bănci ameninţat de un depunător CHIŞINĂU. 30. D. avocat Grupper, deponenta unei sume de 200.000 lei la o bancă din Bălţi, s a prezentat ori în cabinetul directorului băncii, cerând insistent restituirea depunerei sale. Cum conducătorul băncii a continuat să refuze, Grupper a scos din buzunar revolverul, încercând să tragă asupra directorului. Acesta, ajutat de personalul de serviciu, a putut dezarma pe deponent, înştiinţând poliţia de cele petrecute.