Curentul, noiembrie 1931 (Anul 4, nr. 1352-1381)

1931-11-01 / nr. 1352

Duminică 1 Noembrie 1931 VIATA ECONOMICA Regimul devizelor in diferite state Suspendarea etalonului aur în Anglia a făcut necesară o regle­mentare a comerţului de devize in diferite state, pentru apărarea mo­nedelor respective- Anglia şi statele nordice cari au suspendat pentru moment etalonul aur, au renunţat la o îngrădire a comerţului de devize, care are nu­mai atunci sens, când există nece­si­ta­tea de a apăra moneda naţio­nala în contra unei deprecieri faţă de paritatea aur-Legea prin care se suspendă convertibilitatea biletelor de bancă în Anglia dă Băncei Angliei drep­tul de a cere să i se indice scopul pentru care se cumpără devizele, şe d­e a opune stavilă speculaţiilor în contra lirei. In general, In­stitu­tul de emisiune britanic vinde fă­­ră restricţiuni devize atât pentru necesităţile reclamate de import, cât şi pentru călătorii în străină­tate­Dintre statele nordice numai Finlanda a depus ConsiliuLui Na­tional un proect de lege, care pre­­v­de ca In viitor acordarea de devize in schimbul mărcilor fin­landeze, să se dea numai cu apro­barea Băncei Nationale, in Italia restrângerea comerţu­lui de devize priveşte numai cumpă­rarile contra cassa- Până acum câ­teva zile se mai putea obţine de altfel, iară nici o dificultate, orice sumă de devize. Reglementarea comerţului de devize în Cehoslovacia, făcută la 2 octombrie are la bază regu­lamentul din anul 1924- Caracte­ristic, este însă pentru noul regu­lament, actualmente în vigoare, spiritul liberal în ce priveşte nor­mele de redactare ale comerţului de devize, mult mai păgubitoare decât acelea din anul 1924. Noul regulament dn Austria, pre­vede unele măsuri severe de res­tricţie a comerţului de devize, ca­re, in forma in care sunt concepu­te, capătă caracterul unei legi îm­potriva emigrării capitalurilor- Dăm mai jos dispoziţiile cele mai importante prevăzute de re­gulamentele privitoare la comer­ţul de devize în diferite state: GERMANIA. Scontul Reichsban­deului: S la sută-Reglementarea comerţului de devize e făcută pe bază de decret lege. Sunt supuse aprobărei oficiului de devize: 1) Cumpărările de devize străi­ne pentru plata dobânzilor și a co­telor de amortizare pentru împru­muturi pe termen lung­ 2) Cumpărările de efecte străine, care nu sunt admise la bursele germane. 3) Acordarea de credite în Mărci (hârtie sau aur) la străini­ 4) Vărsări de mărci în contul persoanelor ce domiciliază in străi­nătate. 5) Exportul mijloacelor de plată și a hârtiilor de valoare­tranzacţiuni pe termen: valute străine contra mărci sunt interzise­ ALTE DISPOZIȚII: Depozitele in mărci, ce datează înainte de 16 Iulie 1931: Se poate ridica și pres­chimba în devize până la 1000 mărci lunar, numai cu autorizare specială. Depozitele in mărci, ce datează după 16 Iulie 1931: Libertate de­­pî­nă in ce privește interiorul tă­rii; pentru străinătate maximum 1000 mărci pe lună- UNGARIA. Scontul oficial 8 la sută-Toate sumele realizate în pen­goe din vânzarea de devize în Un­garia, după data de 17 Iulie 1931, sunt convertibile în devize, ele pot fi exportate etc. Orice alt cont al unui străin se încadrează in ca­tegoria „conturilor­ pengoe inter­ne" Conturile acestea pot fi utili­zate numai pentru plăti ce urmea­ză a fi făcute la persoane cu do­miciliul în Ungaria. Nu e nevoe de­­aprobarea Băn­cei Nationale pentru: 1) Sumele de bani (in pengoe) venite din străinătate­ 2) Sumele rezultate din încasa­rea acceptelor. 3) Sumele rezultate din încasa­rea cupoanelor sau a altor valori cari vin din străinătate-t­oate devizele şi valutele străi­ne care se află în posesia persoa­nelor şi a societăţilor cari îşi au sediul în Ungaria, precum şi efec­tele vor trebui declarate până la 30 Octombrie-CEHOSLOVACIA. Scontul Băn­cei Naționale: 6 lunii la sută. 1) Declararea devizelor este o­­bligatorie, mai ales în ce privește valutele de export sau alte intrări din străinătate (cupoane, dobânzi etc). 2) Depuneri pe conturile străini­lor, cumpărări de devize pentru procurarea de efecte străine din străinătate, credite în coroane ce­hoslovace sau devize străine sunt supuse aprobării Băncei Naţionale-Nu e nevoe de aprobarea Băncei Naţionale pentru: Cumpărări de devize în sumă de 50.000 coroane, remiteri in streinătate până la 20.000 cor., transmiteri de credite străine până la 1000­000 coroane Străinii pot dispune de conturile lor curente după voe având şi dreptul de a le schimba în devize. AUSTRIA. Scontul oficial: 10 la sută. Concentrarea comerţului de devize la Banca Naţională care poate să acorde, la rândul ei, acest drept şi altor institute de credit. Nici o remitere nu se poate faca fără aprobarea Băncei Naţionale. Călătorii ce pleacă în străinătate pot avea asupra lor 500 schilling!­­Depozitele din străinătate mai mari in valută străină, precum şi stocu­rile de devize mai mari de 1000 schilingi trebuesc declarate la Ban­ca Naţională. Măsura este obligato­rie pentru toate persoanele fizice şi juridice din Austria. IUGOSLAVIA. Taxa de scont: 7 luni, la sută. Ministrul de finan­ţe iugoslav a întocmit un regula­­ment, care­­iu face decât să ree­diteze măsurile de restrângere a comerţului de devize, care au fost desfiinţate in cursul ultimilor ani. Comerţul de devize nu poate fi practicat decât de institutele ban­care autorizate pentru acest lucru. Exportatorii se pot folosi de de­vizele obţinute din import (cu ştiinţa Băncii Naţionale) pentru plata mărfurilor aduse din străină­tate. In cazul când compensarea con­turilor, cu străinătatea ar mai ne­cesita şi alte devize, acestea se pot obţine numai de la institutele privilegiate pe baz facturelor ori­ginale şi a declaraţiilor vamale. Prezentarea unui paşaport vizat, dă dreptul institutelor privilgiate de a vinde prezentatorului 10.000 dinari, sumă care e trecută şi in pa­şaport-BULGARIA. Devizele sunt acor­date de Banca Naţionaă numai pentru scopuri comerciale şi plăţi urgente. Importatorii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa Băncii Na­ţionale printr'un preavis de trei luni, nevoile lor de devize. Băncile şi bancherii pot cumpăra devize, cu obligaţia de a le revinde numai Băncii Naionale. Persoanele care pleacă în străinătate, nu vor putea lua asupra lor fără un preavis spe­cial, decât o mie de leva, în bilete de bancă. Mercator Răposatul Take Ionescu a crezut că aduce un serviciu mulţimei celor nevoiaşi înfiinţând, în 1907, „Casele de împrumut pe amanet“. Şi tot bine a crezut că face încredinţând unor Ardeleni (era înainte de Unire) con­ducerea acestor instituţiuni, — con­vins—după cum a declarat un Parla­ment, — că Transilvănenii, cunoscând perfecta funcţionare a acestor aşeză­­minte în fosta monarchie habsburgi­­că, se vor strădui să le dea o orga­nizare cât de cât echivalentă. Expe­rienţa a dovedit însă că nici institu­­ţiunea, nici oamenii n'au răspuns che­­marei lor. „Casele de împrumut pe a­­manet“ au fost privilegiate de Stat, au primit amanete, dar n’au venit mei de cum în ajutorul celora pentru cari au fost creiate. Mai întâi „Casele“ s’au redus la una singură, funcţionând la Bucureşti. În celelalte centre principale ale Ve­­chiului Regat ele n'au luat fiinţă. O încercare de a se întemeia una la Brăila a fost repede părăsită. Pentru motive de economie funcţionarea Ca­selor de amanet a fost limitată In ra­za Capitalei, ca şi cum in restul ţarii n'ar fi săraci constrânşi a'şi amaneta câte un obiect, întru dobândirea unui mic împrumut. Dar însuşi modul cum funcţionează ,,Casa“ din Bucureşti e o derâdere, o înstrăinare de la scopul urmărit, care e al ajutorărei celor anei. Cretate de călugării Evului Mediu, mănaţi de un sentiment de caritate creştină şi de creştinească aversiune pentru camătă. Casele de Împrumut pe amanet au pretutindeni chemarea de a veni în ajutorul populaţiei care nu găseşte credit la bănci şi care, în schimbul unui gaz ce reprezintă cea mai bună chezăşie, îşi poate Împlini o nevoie trecătoare. Pentru acest cu­­vânt recunoştinţa obştească a confir­­mat denumirea de „Munte de pietate” dată Caselor de împrumut pe amanet, în înţelesul că fiecare Casă e un mun­­te de obiecte cari vor sta neatinse până ce imprumutari le vor desama­­neta. In paza unui sentiment sfânt de păstrare compătimitoare, aceste ob­biecte nu vor fi înstrăinate cât timp va ţine strâmtorarea celui imprumu­t. Dar la noi, unde atâtea se degra­dează, Muntele de pietate a devenit un Munte de impietate, unde nici ne­voia săracului nu e împlinită, nici mi­cul lui avut nu e la adăpost, ba, din potrivă, e la cheremul unui spirit de speculă caracteristic felalilor. O ABATERE VINOVATA In adevăr felul în care se face pri­­uirea şi preţuirea obiectelor la Mun­tele de pietate din Bucureşti, e în flagrantă contrazicere cu ideia care trebuie să stea la temelia unui ase­menea aşezământ. rru sunt primite­­ de­cât obiectele care reprezintă o valoare ce depăşeşte mijloacele omului sărman. Se primesc numai: bijuterii, porţelanuri, tablouri şi alte obiecte de artă, ştofe, hai­ne şi blănuri scumpe. Pe când in alte ţări omul sărman duce la Muntele de pie­­rate o tingire, o cratiţă, un ceasornic de nichel sau o haină purtată, la noi, la Bucureşti, numai cei aduşi in strâm­toare de vre­o pierdere la joc de cărţi, sau, de altă risipă, pot benefi­cia de privilegiul împrumuturilor pe amanet. Ca pe atâtea alte domenii, o­­bidiţii sunt meniţi să rămână oropsiţi, chiar când bat la poarta unei institu­ţii de presupusă milostenie, iar evaluarea obiectelor constituie o altă batjocură. In toate ţările civi­lzate există o proporţie aproape de­­tinută şi neapărat echitabilă intre va­loarea unui amanet şi suma împru­mutului dobândit în schimbul lui. Se calculează cu cât mai mare aproxi­maţie valoarea intrinseci a obiectului şi preţul ce s’ar putea obţine la vân­zarea lui eventuală, în împrejurări inluctabile, iar raportul dintre a­­ceste două cifre însumează quantu­­mul împrumutului. Căci numai în a­­cest fel se poate veni în ajutorul so­licitantului cu folos pentru dânsul şi fără risc pentru instituţiune. La noi este o dispoziţie scanda­loasă intre valoarea amanetului şi preţuirea lui, aşa că fixarea împru­mutului e un act arbitrar. Chiar la obiectele de preţ ce sunt primite la Muntele nostru de­­ impietate, preţuirea e o deriziune. Pentru o­­ t­i­guetă de aur care are geuta­­tea unui napoleon, se acordă cu împrumut o sută de lei, când napo­leonul oscilează între şase şi şapte sute lei. Aurul nu e măcar preţuit după greutatea lui—fără a mai soco­ti şi coeficientul comecţiunei unei bijuterii — iar argintul e şi m­ai depreciat­ Avem aci un caz de lă­comie tetărească, căci numai te­­talii umblă să cumpere cât mai ef­­tin, ca să poată revinde cu cât mai mare folos. LICITAŢIA PRĂDAL­NICA Iar după ce amanetele trec prin acest alambic­ purgatoriu, care le despoaie de preţul lor adevărat, vine licitaţia care e un mezat re­voltător­ In fiecare lună, pe la începutul ei, Muntele de pietate expune, în­­tro hală specială din cuprinsul clădirei, amanetele nerăscumpara­te sau rămase în restanţă prin ne- prelungirea termenului la timp a împrumutului. Şi toţi corbii specu­lei, cămătari odioși, giuvaiergii cari trăiesc numai din vechituri, se reped să cumpere, la valoarea de­rizorie a împrumutului, ori cu câte­va puncte în plus, obiecte care re­prezintă o moștenire scumpă sau altă amintire duioasă și, în ori­ce caz, un avut incontestabil- E o bandă întreagă care năpădeşte, lunar, în Pala­tul Muntelui de pietate, ce se înalţă ca o sfidare şi unde, alăturea de perle expuse în vitrine, picură, pe duşumea, perlele şi mai scumpe, ale unor ochi înlăcrimaţi. Acolo hienele cupidităţii sfâşie şi des­poaie fără milă, cu com­plicitatea unei Instituţi­­uni quasi-oficiale, privile­giată de Stat, bunuri moş­tenite sau bunuri anim­a­te, pe cari valul unei ne­voi trecătoare le-a adus la poalele unui Munte de a­­veri ruinate. Un alt articol urmează: Glasur de MUNTELE DE­ IMPIETATE Un morman de averi ruinate N. E. Voiaş Leul: B­URSA Vineri 30 Octombrie, 1931 Paris 15,17 Zürich 3,05 Londra 640 Incheeri oficiale Impr. Refacerei 54 %. Renta Impropr. 39 yt, % 39. Renta Stabilizării 61*4, %. Urbane Bucureşti 5 %, 54 yt, 54. Urbane Bucureşti 10 %, 83 %, % Rurale 5®/o, 40 %, 41. . Judeţene 5°/o, 43, 43 %. Banca Naţională 4.000, 4.025, 4.06', 4.025, 4.000. Banca Românească v. 340. Banca Românească pui, 330. L R. D. P. 50. Asig. Franco Română 775. CURSUL SCHIMBULUI IN STREIN­AT­ATE PARIS (închiderea) ROMANIA 15-17 Londra 98,50 N. York 25,43 HBelgia 354,25 Italia 130,75 Elveția 495,35 Olanda 1025,50 ZURICH (închiderea) BUCUREȘTI 3,05Berlin 121,80 Amsterd­ 206,90N. York 5,13 Londra 19,80Paris 20,20 Milano 26,42 %Praga 15,18 Budap. 90,02 %Belgrad 9,05 Varşovia 57,40 LONDRA (închiderea) BUCUREȘTI 640 N- York 3­88­­4 Paria 98,25 Bmxel. 27,71 Italia 75 Elveţia 19,82% Olanda 941754 Praga 130,50 Germania 16 3254 Viena 29 50 Budapesta 22,40 Belgrad 220 Suedia 17-30% înviorare la bursa din Londra Rezultatul alegerilor din Anglia a produs o înviorare la bursa londo­neză. Cursurile efectelor de stat au în­­registrat urcări între 1/4 şi până la un punct. Împrumutul de războiu britanic 5% a cotat 983/4 (adică cu 3/4 mai mult ca în ziua prece­dentă). Acţiunile industriale au o tendinţă, ferma. Acţiunile industriilor care vor a­­vea cel mai mult de profitat de pe urma taxelor vamale pe cari le va, Introduce guvernul conservator, (de ex. Industria aerului, a oţelului, a textilelor) au înregistrat urcări. Căutate sunt de asemeni şi ac­ţiunile carbonifere, petrolifere, cau­ciucului. Faţă de New York, ora sterlină a cotat 3.93 (3.883/4 în ziua anteri­oară), faţă de Paris 993/4 (983/4), Bruxelles 271/4 (277/8), Amsterdam 93/4 (919/32), Zurich 201/8 (19­85), Berlin 163/4 (161/2). Petroliferele române la Paris 30 OCTOMBRIE Astra Română 40.25. Steaua Română 41.50. Concordia SO. Petrol Blok, necotat. Redevența, necotat. Căile ferate germane an comandat 100 de locomotive Potrivit contractelor de livrare incheeate de Deutsche Reichs­bahngesellschaft ca industria de locomotive din Germania, vala­bile pentru o durată de trei ani, calea ferată germană a comandat »ou de noui locomotive pe exer­cit ul 1932. Valoarea comenzii este de IS.S mii. Mărci. Comanda se împarte între ur­mătoarele firme t Henschel u. Soim A. G. (Cassel) 28 locomo­tive, A. Borsig G. m. b. ti (Berlin- Tesel) 19. Berliner Maschinenbau A. G. (Berlin) 12, Schnellzugs — u. Tenderlokomotiven (Elbing) 12, Lokomot'vtabrik Yung (Jungen­thal) 3, Lokomotivfabrik Krauss u Co. A. G. (München) 8, Maschi "vnfabrik Esslingen (Esslingen) 2. CURENTUL Asociaţia industriaşilor de petrol şi pianul Kessler Planul Kessler, publicat de presa de specialitate şi comentat în ulti­mele săptămâni de ziarele româneşti, a format obiectul unei şedinţe a A­­sociaţiei Industriaşilor de petrol din România, ce a avut loc la 30 octom­brie 1931 sub preşedinţia d-lui ing C. Osiceanu-A fost reprezentată In adunare, ala­tun de marile societăţi Steaua­ Ro­­mână, Astra Română, Româno-Ame­­ricană, Creditul Minier, Concordia, Unirea, Colombia, « R. D. P-» aproa­pe întreaga industrie petroliferă — inclusiv societăţile mijlocii şi mici. Primul a luat cuvântul d. ing. Osi­­ceanu, preşedintele Asociaţiei Indu­striaşilor de petrol, care a arătat greutăţile cu care are de luptat in­dustria petroliferă. Deşi preţul de cost a fost simţitor redus şi cu toate că s’au făcut până acuma cele mai mari economii. Industria de petrol lucrează fără nici o rentabilitate- A­­'■f-asta în toată lumea. In România, situaţia e şi mai gravă din cauza ta­­xelor fiscale, extrem de urcate. In­dustria mondială de petrol, ca să iasă din marasmul actual, caută să resta­bilească echilibrul între producţia care e In continuă creştere şi consu­­mul care se menţine la un nivel scă­zut­ Acesta este şi sensul planului Kessler, care a fost trimis spre exa­minare statelor producătoare de pe­trol. Planul fiind aprobat în linii gene­rale de industriaşii de petrol, d. ing. Osireanu propune instituirea unei Co­misiuni care să studieze de aproape con­diţiunile in care s’ar putea stabili un acord mondial, prin care să se a­­pere interesele industriei româneşti de petrol. Rezoluţia ce se va adopta va avea şi un efect psihologic, pen­tru ca aceasta manifestare a industriei petrolifere dela noi va învedera că nu România e aceea care se Împotri­veşte unei cooperări internaţionale. După o scurtă discu­une, aduna­rea a adoptat în unanimitate, urmă­­toarea rezoluţie: Industria română de petrol a luat cu deosebit interes, cunoştinţă de pro­punerea pentru remedierea crizei mondiale de petrol, propunere făcuta de către d. I. B. Aug. Kessler şi­ pu­blicată in presa de specialitate-Industriaşii de petrol din Roma­nia îşi dau seama că numai un a­­cord Internaţional poate remedia si­tuaţia actuală a acestei industrii şi doresc să coopereze din toate puterile în acest scop, încercând să aducă producţia la un nivel puţin inferior consumului mondial, în aşa fel ca stocurile acumulate să fie epuizate într’un timp rezonabil. Industria de petrol din Romania este dispusa să trimeata reprezen­tanţi calificaţi, spre a discuta în nu­mele ei ca o ,­confernţă Internaţiona­lă de petrol” şi să găsească pe baza principiilor generale expuse de d. Kessler, modalităţile cele mai potri­vite pentru stabilirea unui acord mondial echitabil pentru fiecare din ţările participante. 160 la sută acoperirea metalică in Elveţia Ultima situaţie sumară a Ban­cei Naţionale din Elveţia, care poartă data de 23 octombrie, in­dică o creştere de 84,9 milioane franci aur, stocul total de aur fi­ind de 2182 milioane franci, faţă de 2097 mii, în săptămâna pre­cedentă. Devizele aur au scăzut cu 2,5 milioane, (în săptămâna anten­­oară cu 246,3 mii), trecând la 106.1 mil. franci. Circulaţia biletelor de bancă a sporit cu 9.2 milioane. Totalul lor fiind de 1426.4 milioane. Acoperirea metalică a biletelor de bancă este de 160%. Piaţa cerealelor la Brăila BRAILA, 30­ — Piaţa de ce­reale se menţine astăzi fermă-Orzul şi porumbul câştigă 1000 lei la vagon­ Telegramele sosite din străină­tate azi la orele 10 dimineaţa a­­nunţă că piaţa externă este cal­mă. Celelalte produse înregistrea­ză mici urcări afară de grâu, ca­re rămâne neschimbat In port și docuri au sosit 110 va­goane cu diverse cereale. Sau vândut : Grâu de 77 kgr- cu 2—3 la sută corp. str- cu 26 600 lei vag-Porumb nou cu 16,500—16,750 lei vag. Orz de 59 kgr. cu 26­ 000 lei vag. Orz stutuit de 66—67 kgr. cu 29,750 lei vag- bordo-Floarea soarelui cu 26—26,500 lei vag-Fasole de rând de Moldova cu 29.500 lei vag. Fasole rotundă cu 32,500—33­000 lei. Se plasează. Sămânța de cânepă 4750 siloz. Orz 59 kgr. 27000 lei din șlep. OOrz de 58—59 kgr. cu 6 la sută­­- străine 27—27250 lei bord. Ovăz 30—31500 lei vag. pentru consumul intern. Mei 19500 lei Mazăre furaj 29500—30500 lei. Mazăre verde comestibilă 44— 45000 leL O ştire din Washington anun­ţă, că Farm Boardul american a discutat cu delegaţii economici ce au însoţit pe d. Laval in Sta­tele Unite, posibilitatea închee­­rei unei convenţiuni de credit cu scopul de a facilita exportul de grâu şi bumbac american în Franţa. Pierre Dupasquier, care a făcut parte din comisiunea ce a înto­vărăşit pe premierul Franţei pe­ste Ocean, a examinat această chestiune împreună cu delegaţii bor­ja Farm Boardului în mai multe Porumb corcitură vechi 19— 1 conferințe. Discuțiile în această 20000 lei bordo. Grâu de 78 kgr. cu 3 la sută c. streine 27—27500 lei vg. Grâu de 74 kgr. cu 4 la mie c. streine 24500—25000 lei vg. Secară de 70—71 kgr. cu 5 la sută c. streine 20—2500 lei vag. In obor: 9 care grâu 2,00—2,50 lei kgr. 300 care porumb nou 1,60—1,72 lei kgr. 240 care orz 2,55—2,70 lei kgr. 6 care ovăz 3,45—3,50 lei kgr. 2 care mei 1,80—2,15 lei kgr. 2 care fasole 2,70 leî kgr. O întrevedere de cinci minute cu LINA CAVALIERI celebra specialistă In trata­mente de înfrumuseţare In inima Parcului, institutul Linei Cavalieri este Intr’adevăr templul frumuseţii. Aci se întâlnesc cele mai elegante femei din Europa şi din America, cici acest institut sa bu­curi da ramuma mondial. „Recomand întotdeauna săpunul Palmolive pentru un motiv puter­nic. Uleiurile vegetale din care este compus sunt bune, sigure și ne­­vătămitoare pentru piei«“, ,JRteomand întotdeauna să* punul Palmolive".­Metoda Qf(/wa (ca^W Und Cavalieri ... ^ A„nae Vi.u* e—.- - ui Patia „înainte da a vă culca, spălaţi-vă cu săpun Palmolive. Apoi vă sfătuesc să Întrebuinţaţi crema mea cu camfor No. 5, pe cara o aplicaţi pe faţă fi pa gât. Lăsaţi să se usuce puţin, pudra­­ţi-vă şi păstraţi această aplicaţie tn timpul nopţei. Dimineaţa spălaţi cu îngrijire fata cu săpun Palmolive. Aplicaţi apoi crema mea grasă No. 7 şi pe urmă crema No. 2". Culoarea verde a săpunului Palmo­live se datorează uleiurilor de pal­mieri şi de măsline, care-l compun în întregime. Acest săpun nu con­ţine nici o grăsime animală şi nu se vinde niciodată despachetat. Ob­servaţi bine ambalajul verde cu banderolă neagră purtând cuvântul Palmolive in litere de aur. Reprezentant General pentru România: MAX GRUNDHAND Str. Eroului No. le Bucureşti I, — T­on --35/45 întrunirea deponenţilor­­ Blank Deponenţii Băncii Blank s’au în­trunit ieri la locuinţa d-lui Berko­­vici Berea. S’au finut câteva cu­vântări după care const­at­ăndu-se că localul, nefiind îndeajuns de în­căpător, nu e potrivit adunării, şi a hotărât să se convoace pentru mâne Duminecă o întrunire în­tr’un local ce se va hotărî. S’a votat apoi următoarea MOŢIUNE Deponenţii Bănci! Marmorosch Blank & Co. întruniţi m caseie delor advocaţi Bercovici-Berca din Bucureşti B-dul Carol No. 45 in seara zilei de 30 Octombrie­­1931, un număr extrem de conside­rabil, convocaţi fiind de către un comitet provizoriu compus din d-nil: colonel Maltopol, colonel Turbata, colonel Spirescu, d-nii a­­vocaţi fraţii N. şi J. Bercovici- Berca, L. Preîss, d. H. Rottem­­berg, advocat Jiscovîci, ing. Alex. Mayer, Ing. Popescu, D- Iliescu, Ca­rol Barasch şi S. Carniol, au ho­­tărît următoarele: I. Organizarea imediată a tutu­ror deponenților, pentru luarea ma­surilor necesare in apărarea m­assei enorme a creditorilor aces­tei bănci. II. Fixează pentru data de Dumi­nică 1 Noembrie crt. o nouă întru­nire intr’o sală publică ce se va anunța la timp, când urmează a se constitui in mod definitiv comite­­tul de conducere, luarea adeziuni­lor deponenţilor şi fixarea planului de acţiune pentru viitor. vreţi să câştigaţi 20.000 mii lei? Citiţi şi strângeţi zilnic cupoanele Soc. „Prevede­rea” ce apar in pag. II-a a ziarului nostru. Şedinţa comitetului Bursei Membrii comitetului Bursei, au ţinut aseară şedinţă, sub pre­şedinţia d-lui Dinermann, asistat de d. P. Iconomu, secretar gene­ral. Comitetul s’a ocupat de regu­lamentul Casei de compensaţi­­uni şi lichidare. S’a hotărît să se înceapă, lucrările pe ziua de .16 Noembrie. Farm­aoar­dul american tratează cu guvernul francez direcție vor continua în cursul săptămânei viitoare. Orariul In droguerii Aseară a avut loc la sediul soc. Generala din str. Bărăţiei o consfătuire asupra orariului la droguerii. S’a decis a se alcătui un me­moriu care să fie înaintat minis­terului muncei MiDiiTIT • amine ......... Sărbătoarea internaţională a economiei Astăzi 31 Octombrie se ser­bează în toată lumea „Ziua Eco­nomiei”* l­a noi în ţară, iniţiativa aces­tei serbări a fost luată de Insti­tutul Economic Românesc se­cundat de Casa Generală de E­­conomii, al cărei rol e să desvol­­te spiritul de economie în popo­rul românesc. Cum va fi sărbătorită la noi „Ziua economiei“ Tuturor şcolilor primare şi se­cundare din întreaga ţară se vor distribui azi cărţi poştale de propaganda şi broşuri lămuri­toare din partea Casei Generale d­e Economii. In toate şcolile se vor ţine conferinţe de profesori despre desvoltarea spiritului de economie, iar seara, societatea de Radio-Difuziune va difuza conferinţa d-lui profesor Gheron Netta, directorul institutului e­­conom­ic românesc, despre ace­laşi subiect. La librăria „Cartea Românea­scă“, Institutul Economic Romfi­nesc va face propagandă pentru sărbătorirea „Zilei Economiei“. Seara, Casa Generală de Eco­nomii din Bucureşti va fi ilumi­nată ---. —-wa&SS* • " ' Camera de Cornerţ Inter­naţională şi contractele in lire sterline Consiliul Camerei Internaţionale de comerţ in ultima sa reuniune, a discutat dificultăţile ce Întâmpină exportatorii In executarea contrac­telor încheiate in lire sterline prin excluderea temporara a etalonului aur In Marea Britanie. Consiliul nu a luat nici o hotărâre in această privinţă, lăsând, deci, Comitetul e­­xecutiv al Curţii de arbitraj, insti­tuit pe lângă Camera Internaţio­nală, să judece după cum se pre­zintă cazurile. Această Curte de arbitraj stă la dispoziţia comercianţilor şi indus­triaşilor, indiferent dacă sunt sau nu membrii ai Camerei, pentru a aplana în mod echitabil, şi cât mai urgent posibil, toate litigiile comer­ciale internaţionale, fie prin o pro­cedură de conciliere ,fie alegând calea de arbitraj. Directorul unei bănci ameninţat de un depunător CHIŞINĂU. 30.­­ D. avocat Grup­­per, deponent­a unei sume de 200.000 lei la o bancă din Bălţi, s a prezentat ori în cabinetul directorului băncii, cerând insistent restituirea depunerei sale. Cum conducătorul băncii a conti­­nuat să refuze, Grupper a scos din buzunar revolverul, încercând să tragă asupra directorului. Acesta, a­­jutat de personalul de serviciu, a pu­­tut dezarma pe deponent, înştiinţând poliţia de cele petrecute.

Next