Curentul, decembrie 1931-ianuarie 1932 (Anul 4, nr. 1382-1417)

1931-12-01 / nr. 1382

părţi, 1 Decembrie 1931CURENTUL ­ntrunirea de ea a partidului poporului Organizaţia Capitalei, provoacă o interesantă demonstraţie. Consta­tări. Cuvântarea d-lui mareşal Averescu Partidul Poporului, organizaţia Ca­pitalei, a ţinut ori o mare întrunire politică, în sala „Forum’’- Cum Intra­rea fusese barată, cu gardieni, pu­blicul a intrat pe o uşe secundară- Prezidează d- general IANCOVES­­CU» declarând că partidul poporului, unitar, este singurul în stare să ia puterea. El porneşte la lupta de răs­turnare a guvernului- D. EM- VASILIU-Cluj. Ceea ce ne lipseşte în clipa aceasta, este exer­citarea drepturilor civice, călcate în picioare. Să ne adunăm cât mai des şi să ne manifestăm nădejdea acolo unde constituţionaliceşte, nădejdea noastră are o limită. Dreptul de a ne adresa M. S. Regelui Carol II-lea, a­­pla­uze), nu ni-1 poate opri nimeni­­(In acest timp soseşte în sală d. ma­reşal Averescu, împreună cu d- N. Papacostea- Este ovaţionat în picioa­re vreme îndelungată). D- VASILIU-Cluj: Prezenţa d-lui Mareşal în mijlocul nostru, ne dă îmbărbătare aşa Cum ne dădea pe front. In continuare vorbitorul, anali­zând situaţia de azi a guvernului şi a partidelor, ajunge la concluzia că nimeni n­u poate contesta dreptul par­tidului poporului de­ a revendica pu­terea. _ . D. ANIBAL TEODORESCU- fost primar al Bucureştilor: voi apăra gu­vernul­ d-lui Iorga, deoarece nu e vi­novat de toate relele pe care le-a moştenit de la naţional ţărănişti. Ne aşteptăm totuşi la sancţiuni contra jafului naţional ţărănist. Cre­de că omul care poate trece peste toate obstacolele vremii, este numai d. mareşal Averescu- D- AL. OTETELEŞEANU atacă gu­vernul şi membrii lui­ Trebue să punem stavilă anarhiei, înlăturându-l. Acest guvern este vrăj­maş al patriei, al Coroanei şi al regi­mului monarhic. Datoria noastră este să apărăm ţara şi monarhia. D­­GR- TRANCU-IAŞI: E vreme rea afară ca’n sufletele tuturora. Arată cum s’au pus piedici întrunirei ei chiar intrărei d-lui mareşal Averes­­cu prin calea Victoriei. Dacă nici d-l mareşal Averescu n’are voie să intre­ pe calea Victoriei, atunci cine poate trece pe acolo? (aplauze). Lanţurile de pe calea Victoriei sunt un simbol. E vremea să spunem: Cine rabdă ju­gul şi-a trăi mai vor, merită să-l poarte spre ruşinea lor. S’a vorbit cândva de Plevna in­ternă. Azi trebuie să apărăm pe Re­gele baricardat de o camarilă ne­­'. akta­de fripturişti, a făcut o largă aplica­ţie a fripturismului. D. mareşal Averescu citeşte o scri­sare a unui fost parlamentar averes­­can care declara: — „dacă nu eram eu, care să n­u mă opun la măsluirea tuturor urnelor, liberalii nu lăsau nici cinci sute de voturi’’. Aşa s’a făcut alegerile. Asta e în­crederea ce o are în mase guvernul. Golul războiului nu poate fi um-D. MAREŞAL AVERESCU plat de cât prin supra­producţie- A­­vem nevoie ca toţi să lucreze cu tra­gere de inimă şi siguranţa că va pu­tea culege mâine roadele. Când toate reuniunile de acţiu­ne sunt atinse de perturbaţiune, când lipseşte agriculturei banul, când măsurile ce se iau sdruncină şi restul de încredere, situaţia incontes­tabil este rea şi pentru moment şi pentru viitor. Ea trebuie să înceteze, căci dacă nu, e o mare pri­mejdie ca ea să nu se ma­nifeste printr’o sdrunci­nare de jos în sus. Ne trebuie un organism politic sănătos, închegat, cuminte, conştient de datoria către patrie şi absent in­tereselor personale. Trebuie să ne concentrăm şi să ne organizăm pentru ca în jurul meu să se înfăp­tuiască acel organism de care ţara are nevoie (aplauze). întrunirea s-a terminat la ora 1, mulţimea despărţindu-se în cea mai desăvârşită linişte. D. I. A. Cuvântarea d-lui mareşal Averescu Mulţumesc d-lui Trancu Iaşi pen­tru fericita idee de a convoca acea­stă întrunire care mi-a făc­ut o mare bucurie prin numărul imens de par­ticipanţi. Azi e nevoie de un­­orga­nism sănătos, pentru ca minţile clar­văzătoare şi cuminţi, să-şi pună nă­dejdea în acest organism. D- Avei­eseu face o succintă trece­re în revistă a evenimentelor de du­pă război, arătând sarcina ce incum­bă guvernelor de a aduce la normal, situaţia economică a ţârii. Guvernările noastre au făcut e­­norm pentru această normalizare. S-a crezut că golul din economia ţării se poate acoperi din împru­muturi. E o mare greşeală. Eu nu înţeleg împrumutul decât ca un mijloc de activare a mecanismului productiv al ţării. Să nu mai vorbim de golul răz­boiului, ci de golurile bugetare. D. mareşal Averescu povesteşte o a­­muzantă întâmplare din viaţa sa militară, anecdotă care se potrive­şte de minune situaţiei de acum. CEVA DE ACTUALUL GUVERN Actualul guvern compus din perso­nalităţi disparate—aş­a cum am spus acum doi ani, un guvern de rataţi şi naufragiaţi — dându-şi seamă că că are nevoie de parlament, de un aparat electoral a fost silit să în­­chee o alianţă cu un partid care s-a pus la dispoziţie, aparatul său elec­­toral-D. Iorga, cel care a rostit cuvântul Congresul inginerilor diplomaţi ai Şcoalei Politechnice Eri la ora 10 dimineaţa a avut loc în amfiteatrul Şcoalei Politech­nice din Bucureşti, primul congres al inginerilor diplomaţi ai acestei şcoli, în prezenţa d-lor miniştri Va­­silescu-Carpen şi V. Vâlcovîci, şi a numeroşi profesori ai şcoalei. . D. ISSARESCU, preşedintel­e aso­ciaţiei a salutat prezenţa în con­gres a d-lor miniştri, propunând alegerea d-lui Vasilescu-Carpen ca preşedinte de onoare al congresu­lui. Cuvântarea d-lui ministru Vasilescu-Carpen Luând cuvântul d. ministru mul­ţumeşte pentru cinstea ce i se face arătând bucuria ce o simte de a fi între seriile de absolvenţi a celor 10 ani ai şcoalei Politehnice. Niciodată nu aţi fost chemaţi să contribuiţi mai mult la refacerea e­conomică, la progresul şi întărirea ţării, decât in momentul de faţă. Dacă veţi răspunde la chemarea aceasta, veţi avea dreptul să fiți mai mândri decât înaintaşii voştri cari au făcut lucrări temeinice. Manifestaţia Dv. prin acest con­gres, în care veţi discuta chestiuni ce interesează economia şi technica deopotrivă, probează că in exerci­tarea strictă a profesiunei Dv., aţi avut şi grija intereselor generale ale ţării şi preocuparea propăşirei technicei româneşti. Propune să se trimeată o tele­gramă de omagiu M. S. Regelui, patronul Şcoalei Politechnice. D. BUŞILA, prorectorul Şcoalei Politechnice, salută cele zece pro­moţii de ingineri. Inginerii absol­venţi, care reprezintă ultima ex­presie în progresul technic au un m­ire rol pentru ţară, în consolida­rea unităţii naţionale. Două scrisori primite de congres V. ISSARESCU, dă citire urmă­toarei scrisori adresată de d. mini­stru Argetoianu preşedintelui de o­­noare al congresului. Regretând că nu pot participa — din împrejurări fortuite — la şe­dinţa de deschidere a primului con­gres al Inginerilor diplomaţi ai Şcoalei Politechnice din Bucureşti, vă rog să transmiteţi d-lor congre­­sisti urările mele de muncă prosperă şi de fericită realizare a progra­mului ce-şi propun a înfăptui Preşedintele asociaţiei dă apoi cetire următoarei scrisori adresată de d. Pamfîl Şeicaru, inginerilor a­­dunaţi în primul lor congres: Cu regretul de a nu putea parti­cipa la congresul d-voastră, ţin să vă asigur de statornicul meu devo­tament faţă de harnicii pioneri ai technicei româneşti. In complexul vieţii sociale moderne, technica in­dustrială îşi prelungeşte obligaţiile de rânduială, de precizi geometri­că în viaţa socială. Confuziei de astăzi, improviza­ţilor ce domină viaţa politică sun­teţi chemaţi să-i răspundeţi prin con­tribuţia de disciplină ce caracteri­zează pe cei crescuţi în exactitatea ştiinţei inginereşti. D. ISSARESCU, arată că sco­pul congresului este de a pune în lumină solidaritatea absolvenţilor Politechnicei şi munca depusă de fiecare în raza sa de acţiune, îşi exprimă dorinţa ca în lucrările con­gresului să transpire viaţa die şan­tier şi de teren, care formează axul muncii inginerului. Au mai vorbit d-nii ing. însp. general ŞTEFANESCU, în numele societăţii Politechnica, prof. NICO­­LAU, în numele Agir-uluî şi prof. FICŞINESCU, în numele Institutu­lui de energie. Şedinţa s’a ridicat la ora 1­ juni. * După amiază s’au făcut nume­roase comunicări privind diferite probleme technice. Azi dimineaţă lucrările congresului vor continua. Un accident de automobil al d-lui mareşal Averescu ___ . .......ir ' Eri dimineaţă» d. Mareşal Averescu pe când venea» însoţit de d. Petre Papacostea spre întrunirea asla cine­ma Forum a avut an accident da au­­tomobil pe str. I­ A. Rosetti în drep­tul bisericei Boteanu. Maşina d-lui Mareşal s’a ciocnit cu un taxico. Geamurile maşinei d-lui Mareşal au fost sparte» d. Papacostea fiind u­­șor rănit la mân­ă de mareşal Ave­résen, scăpând neatins. Un soldat moara asfixiat Soldatul Nicolae Lascu, de 22 ani, ordonanţă la d. maior Vasiliu, din str- dr. Pasteur 41, s-a culcat ori noapte în garaj în apropierea unei ţevi de gaz- Eri­dim- soldatul a fost găsit mort prin asfixiere- Cadavrul a fost transportat la mor­ga spitalului militar. 0 tarei sa răstoarnă In Dunăre lângă Brak* BRA­ILA 29. — Eri după amiază, o barcă, având 9 muncitori elevatoriști, se îndrepta spre un cargo­­bot ancorat la punctul nu­mit „Băile reci“, unde în­cărca cereale. Din pricina prea mare­lui balans al valurilor, provocate de trecerea prin apropiere a remor­cherului „Jachtsson“ bar­ca s’a răsturnat, iar cei 9 muncitori au căzut in apă. Unul din ei, Gică Iones­cu, a putut salva, pe rând 6 din naufragiaţi. Doi însă, şi-au găsit moartea în valuri. Cada­vrele lor pescuite­ n’au putut fi Informaţiuni dri dimineaţă s’a inaugurat noul local al căminului studenţilor con­­stănţeni. Au luat parte la festivi­tate d-nui prim-ministru Iorga, păr. Popescu, secretar g-ral al ministe­rului instrucţiei, prefectul de Con­struita şi numeroşi studenţi din Ca­pitală. Ofiţerii francezi sosiţi cu cele două submarine la Constanţa, au fost eri după amiază la mormântul „Eroului Necunoscut”, unde au depus o co­­roană. Seara s’au înapoiat la Cons­tanţa. D. A­ Missîr, director al migraţiu­­nilor din Ministerul m­uncii, a fost decorat de guvernul francez cu ,,Me­ritul agricol” în gradul de ofițer. -----------»—111 — Consfătuirea ofiţerilor de rezervă dii dimineaţă a avut loc în sala de arme de la Cercul militar, cons­fătuirea ofiţerilor de rezervă. A prezidat d. general I. Anasta­­siu, care luând cel dintâi cuvântul a expus rezultatul întrevederilor avute cu pensionarii militari par­lamentari. D. g-ral Al. Anastasia propune să se redacteze un memoriu in care să se cuprindă toate doleanţele pen­sionarilor militari şi care să fie prezentat Suveranului. D. g-ral Petre Stavrescu, suge­rează să se arate in moţiune spri­jinul pe care l-a dat până acum pensionarilor M. S. Regele şi cere armonizarea pensiilor. D. g-ral Const. Anastasiade cri­tică proectul de buget al guvernu­lui şi declară că ofiţerii de rezervă nefiind mulţumiţi vor continua lupta. Am mai vorbit apoi, in acelaş sens d-nii locat.­col. Virgil Stoe­­nescu, col. D. Rădulescu şi cel Aurel Butnaru. S-a fixat congresul general al pensionarilor pentru ziua de 12 Decembrie. D. Herriot despre colaborarea franco-germană Nu voim să întărim monstrul industrialismului german, spune d-sa PARIS, 29. (Rador). — D. Herriot, şeful partidului radical-socialist, pu­blică in ziarul „Le Democrate” din Lyon, un articol prin care precizează politica partidului său faţă de ac­­tualele probleme externe. D­ Herriot se ridică împotriva ideei că Franţa ar fi naţiune privilegiată în momentul de faţă. Partidul radical-socialist, scrie d Herriot, se pronunţă pentru politica de înţelegere internaţională, pentru economia controlată, pentru organi­­area creditului. Partidul atrage insă atenţia opiniei publice franceze asu­pra primejdiei acele politici care pre­textând că ajută naţiunile vecine din nevoia solidarităţii ar avea ca rezul­tat să dea Germaniei arme suplimen­tare. Astăzi Germania, care se decla­ră In mizerie» bate In realitate­ An­glia, Statele Unite şi Franţa» la exper­tul produselor fabricate- Este foarte bine să se acorde credit străinilor dar se poate oare crede că industriaşi şi comercianrţii francezi nu au ne­voie de credit? Voim să împiedecăm de a muri pe producătorii străini, scrie d. Herriot, dar voim să ajutăm să trăiască pe producătorii francezi. „Solidaritatea prin reciprocitate”— aceasta este doctrina noastră- Sacrifi elite pe care le-am făcut din agoni­seala economiei franceze nu au ser­vit până acum decât speculatorilor internaţionali. Singură propunerea Hoover ne-a costat două miliarde de franci, fără altă compensaţia decât un potop de injurii şi desvoltarea miş­cării hitlerieie în Germania­„În momentul negocie­rilor franco - germane voim sa ajutăm, dacă pu­tem, acele părţi ale popo­rului german cari suferă. Nu voim însă să întărim monstrul industrialismu­lui german, acest supra­­capitalism care se folose­şte de creditele căpătate din Franţa, pentru a pă­trunde în Rusia. Am fi avut poate mai multe a­­vantagii dacă împrumu­tam direct Sovietelor, în schimbul comenzilor so­vietice în Franţa. D. Herriot inchee cu declaraţia că este Inadmisibilă o politică înşelă­toare, al cărei rezultat ar face din Franţa locul de concentrare al tutu­ror dumpingurilor. D. HERRIOT Patru ani dela moartaa lui 1.1. c. Bratianu Requiem-ul dela biserica Alba Cu ocazia împlinirii a 4 ani dela de preoţii Vintilescu şi Placian Ră­­moartea lui 1.1. C. Brătianu un re­­dulescu. quiem s’a oficiat ori la ora 11 dim. --------­la biserica Albă. Din numeroasa asistenţă care a luat parte la requiem notăm pe d-nii Gabriel Puaux, ministrul Franţei la Bucureşti; generali: Petala, Mărdărăscu, Davidoglu, Paul Angelescu, Ştefan Ştefănescu, şi Eracle Nicoleanu, d-nii Mitili­­neu, Chirculescu, Aristide Blanck, C. Opran, fost director general al pădurilor, Valahory, Poenaru Bor­­dea, primarul sectorului II Negru, Mrazec, Eugen Titeanu, C. Neam­­ţu, C. Bursan, profesori universi­tari Gr. Dumitrescu şi Djuvara, ar­hitect Petre Antonescu, prof. I. Simionescu, Dragomir Hurmuze­­scu, dr. Manolescu, Iordache Min­­culescu, Sever Paschievici, D. Mo­­ciorniţă, Botez-Kaucaz, d-nele Lia Brătianu şi Maria Pilat. Serviciul religios a fost oficiat da Parastasul dela Florica Ieri, a avut loc la Florica, para­stasul anunţat pentru Ion I. C. Bră­tianu. Au luat parte d-nele Eliza Brătia­nu, Maria Pilat, Sabina Cantacu­­zino şi Pia Alimănişteanu şi d-nii Dinu Brătianu, dr. C. Angelescu, Tancred Constantinescu, Al. Lape­­datu, N. N. Săveanu, Niculescu- Dorobanţu, Niculei, T. Arţăreanu, cum şi alţi numeroşi partizani poli­tici de-ai defunctului bărbat de stat. La parastas a luat parte dease­­meni şi d. George Brătianu care a depus o frumoasă jerbă de flori. D. Duca n'a putut participa, din pricina boalei care ii reţine încă in pat. Romania O nouă victorie agonală a lawns Grecia H-2 (2-2) Bodola a marcat trei puncte şi Septum­. Steine' Moravetz, Sept şi Bodola cei mai buni Pe stadionul Panatenaikos din Atena, a avut loc­eri in faţa a 20.000 spectatori, matchul de foot­ball România—Grecia pentru Cupa balcanică. După o partidă in care a avut superioritatea tot timpul, echipa noastră naţională a Învins cu 4—2 prin punctele marcate de Bodola (3) şi Sepi. Acest rezultat nu avea nici o in­fluenţă asupra clasamentului Cu­pei balcanice, întrucât încă de la victoria contra Iugoslaviei, Româ­nia era considerată ca deţinătoare a trofeului Partida avea insă importanţă deosebită, întrucât după prima vic­­torie din anul trecut, când am în­vins cu 8—1 in Bucureşti, matchul ue­eri avea să confirme superiori-­­ tatea noastră asupra grecilor. * Matchul s’a jucat pe teren des­fundat, fapt care a îngreunat ac­ţiunile echipierilor noştri. Scorul a fost deschis de Bodola, pentru ca după puţin să egalee Anghelakis. Elenii reuşesc să com­­ducă apoi o bună parte din re­priză prin punctul marcat de Cin­i­­linas. Tot Bodola marchează punc­tul egalizator pentru noi. In repriza II, Sepi şi apoi Bo punctele câştigă­ doua, marchează toate. In general, echipierii noştri au jucat mulţumitor. Antrenorul echi­pei elene, i-a felicitat după match, recunoscându-le superioritatea. Dintre echipierii noştri, cea ma bună partidă au furnizat-o Bodola, Sepi, Steinbach, mai cu seamă ti­mişoreanul Moravetz, care fusese luat ca rezervă. Echipa naţională română, a avut formaţia următoarei Zauber (Macabi, Bucureşti), Sfera (Universitatea, Cluj); Albu (Gloria C. F. R. Arad); Moravetz (Munci­torii, Timişoara); Steinbach (Unirea Tricolor, Bucureşti); Chiroiu II (C. F. R., Bucureşti); Glanzmann, Covaci (C. A. Q„ Oradea Mare); Sepi (Uni­versitatea, Cluj); Bodola (I. A. R„ Braşov), Cocis (C. A. O­, Oradea). In urma rezultatului de la Atena, cla­samentul Cupei balcanice se stabileşte astfel: România 6 5 — 1 26 13 10 Iugoslavia 6 3__3 12 9 6 Grecia 6 2 — 4 13 20 4 Bulgaria 6 2 — 4 lQ 19 4 Trofeul rămâne in posesiunea noa­stră până la viitoarea competiţiune. &@zu!!at@de da eri Din Ţară TIMIȘOARA lisa—Rapid 4-2 (0-1). Match de campionat. Au marcat Klimek-Iisa (4), Witge și Kohl, Rapid. * Matchul Ripensia—R. G. M. T., nu s’a jucat. La Timișoara a fost vreme bună. Dacă timpul va permite, Dumi­nică se va juca la Timișoara mat­chul România—Ripensia. In echipa României vor fi încercaţi Zelenek­n (Chinezul) şi Lakatos (U.D.R.). REŞIŢA U. D. R. — Muncitorii 4:2 (0:1). ORADEA MARE Stăruinţa — Selecţionata catego­riei­­ 6:3 (3:0). ARAD Gloria—Olimpia 1:0 (0:0). Match amical. Gloria a învins cu greu. R. G. M. A.—C. A. A. 3:1 (1:0). Au marcat Parducz, Takais (11 m.), Tazats (11 m.) pentru R. G. M. A.; Puskas pentru C. A. A. Unirea-—Tricolor 2:1 (1:1). S. G. A.—Transilvania 0,0. zeta Sporturilor“, în şedinţă extra­ordinară. Cu această ocazie se va citi par­tea terminată, din nouile statute şi regulamente şi anume cea care priveşte reglementarea campiona­telor naţionale de amatori şi pro­fesionişti. Apoi se va proceda la votarea lor după care regulamentul va intra in vigoare de îndată, urmând ca fi­nalele regionale să se dispute chiar după nouile reglementări. Din străinătate PARIS Olanda—Franţa. 4:3 (4:2). Matchul s’a disputat in faţa a 40.000 spectatori. BASEL Austria—Elveţia 8:1 (2:1). învingătorii au fost o adevărată demonstraţie, care a entuziasmat pe cei 30.000 spectatori. In repriza I, Elveţia a jucat frumos, dar s’a pierdut complect în a doua. Dela austriac! s’au remarcat: Hi­­den, Blum, Gschweidi, Zischek şi Vogel, iar dela elveţieni apărarea şi Abbeglen III. BUDAPESTA Fereczvaros—Kispest 6:2 (3:1). Au marcat: Takacs II (F.), Kispest (K.), Szedlacsek (F.). In repriza n au marcat: Takacs II, Takas II, Saczolay (K.). Hungária — Nemseti 4:0 (2:0). Ungaria a făcut cea mai bună par­tidă din acest sezon. KAPOSVÁR Újpest—Somogy 1:0 (0:0). Au asistat 4.000 spectatori, cari au ur­mărit cu viu interes această dis­pută. Újpest a învins cu noroc. SZOMBATHELY Sabaria—Carto­ni 1:0 (1:0. Dis­pută pasionantă și urmărită cu un viu interes. DEBREȚIN Bocskay—Bud­ai „11“ 4:1 (1:1) Bocskay s-a refăcut, dar nu a ajuns la nivelul de anul trecut. MISKOLCZ Attila—Vasas 2:1 (1:1). Vasas continuă să fie în formă proastă. Possak a jucat bine și a marcat punctul de onoare. SEGHEDIN Fl. Seghedin—Etc Fb. 3:0. Box Bucurescu a ridicat provo­carea lui Plăeşu După ce şi-a rupt mâna, Docu­­lescu a binevoit să ridice provoca­rea pe care Plăeşu i-o făcuse încă cu o lună Înainte de tristul acci­dent din matchul cu Merini. E cazul să spunem: „Mai bine mai târziu decât niciodată“. Sin­gurul regret pe care îl avem, este că acest match nu va putea fi pus pe picioare mai curând, din cauză că Coculescu nu poate boxa. Mâine se votează nouile regulamente F. R. B. Comitetul F. R. B. se întrunește „mâine la ora 2 jum. p. m.. la „Ga­ Hockey pe gheaţă VIENA A.I.K., (Stockholm)—Wiener Eis­­laufverein 1:0 (0:0 1:0 0:0). In faţa a 2.500 spectatori campio­nul suedez şi-a luat revanşa in­­frângerii suferită Marţi cu 5:1. Conferinţa balcanică dela Atena dii seară s’a ţinut la Atena con­ferinţa Balcanică. Au fost reprezentate: România (O. Luchide), Grecia (Nicolaides), Iugoslavia şi Bulgaria. S’a hotărit ca pe viitor concursu­rile pentru Cupa balcanică să se ţină in fiecare an într’o ţară şi să­ dureze maximum două săptămâni.­ Astfel, Olimpiada Balcanică pe 1932 se va ține la Zagreb sau Bel­­­grad, iar­ pe 1933 la București. Contramandarea probator de eri Viscolul care a bântuit în cursul zilei de eri, a împiedecat desfăşu­rarea programului de rugby anun-' ţat şi a cross-ului şcolarilor. Finala P. T. T.—Sp. Studenţesc se va disputa la primăvară. A murit dr. Iulie Bellu După o lungă şi grea suferinţă A încetat din viaţă la Timişoara d­r., Iuliu Bellu, preşedintele Ligii de Vest a F. R. F. A. Defunctul a avut o activitate­ sportivă rodnică şi îndeajuns de­ apreciată atât in footballul cât şi­­atletismul românesc. Dispariţia sa lasă adânci regretă intra acei cari l-au cunoscut. Magazin intern Deheleanu, de la Univesitatea din­ Cluj a trecut la U. D. R. * Politechnica din Timişoara, şi-a­ anunţat oficial desfiinţarea, faptă care de altfel s’a produs mai de mult. E o pierdere grea pe care sportul românesc o suportă, grupa­rea studenţilor timişoreni desfă­şurând în ultimii ani o activitate din cele mai prodigioase. * Printre vedetele „călătoare“ e şi orădeanul Jules Nagy, care a sem­nat pentru Újpest, M. L. Sz. a so­licitat secretariatului general al F. R. F. A. extrădarea. *• Cunoscutul sportiv d. Nicolae Lu­­cescu, a perfectat angajamentul cu federaţia franceză de rugby pen­tru disputarea unui match în pri­măvara anului viitor la Bucureşti, intre echipele naţionale de rugby, ale Franţei şi României. Organi­zarea o va avea d-sa. Matchul inter-universitar Cluj- Bucureşti, nu va mai avea loc în cursul acestui sezon, din cauza tim­pului nefavorabil Capitala Trei incendii pe ziua de eri Eri­dim„ Un puternic incendiu a izbucnit la imobitul din str. Carol 44, proprietatea d-lui Dumitrescu-Mar­­lari. Focul care a luat naştere dela un coş defect, incediind acoperişul. Anunţându-se pompierii, la incen­diu s-a dus postul „Central” de sub comanda d-lor căpitani Popescu şi Nicolaescu. După o muncă de aproape o oră, pompierii au reuşit să stingă focul A ars acoperişul pe o suprafaţă de patru metri pătraţi. Deasemeni, din ca­uza apei, o parte din mansardă a suferit grave avarii. Pagubele n’au putut fi evaluate. Alt incendiu Un alt incendiu s-a declarat asea­ră pe la ora 9 la garajul de automo­bile a fabricei de îmbrăcăminte „Ce­hoslovaca” din str. Berzei 101 A. Fo­cul a luat naştere în subsolul gara­­jul­ui unde se afla un rezervor de pă­cură. Graţie intervenţiei a timp a postu­lui „Central” de pompieri, focul a fost stins- A ars o cantitate neînsem­nată de păcură- Pagubele sunt mici. Se crede că foc­ul se datoreşte negli­jenţei unui lucrător care a aracnat o ţigare s­au un chibrit aprins în a­pro­­pierea rezervorului­­* — In str. Plăcintei 60, la locuinţa d-lui Drăguţîn a fost un început de incendiu care a fost stins de pom­pieri. A ars o grindă din podul casei,.­lor. încercare de sinucidere Din motive încă necunoscute, d-na Sora Caizerman, de 28 ani, din str. Matei Milo­n, a încercat să-și pună capăt zilelor, luând o cantitate de var ronal. Acţiunea blocului salariaţilor particulari­ Din toată ziua blocul funcţionari­lor particulari a ţinut mari întru­niri de protest contra impozitului excepţional pe salariu. întrunirile au avut loc în strada Baratiei, la Obor, în sectorul verde şi în alte cartiere. Vorbitorii au arătat pretutindeni nedreptatea impozitului, precizând că luptă nu va înceta până ce nu se va da o echitabilă deslegare pro­blemei. S’a făcut apel la solidaritatea tu­turor funcţionarilor. La orele 12, un mare număr din congresişti, s’au adunat în piaţa Pa­latului Regal din calea Victoriei unde au manifestat pentru M. S. Re­gele, cerând în cuvântările ţinute desfiinţarea impozitului neomenos. Manifestanţii au plecat apoi pe b-dul Brătianu, împrăştiindu-se apoi în linişte. întrunirea MMMtior muntelui de pietate Un numeros grup de depunători ai societăţii „Muntele de pietate” au ţinut­eri dimineaţă prima cons­fătuire în şoseaua Bonaparte No. 47 pentru a delibera asupra măsuri­lor ce sunt de luat, faţă de cererea de concordat a numitei societăţi. S’a procedat la alegerea unu­i comitet provizoriu, care să execute lucrările preliminare, compus din d-nii: Arsene Stinghe, Antonescu, Const Ventura, ing. Tudor Rădu­lescu, Jean Bădescu şi avocat Eruell. Acest comitet are însărcina­rea de a cerceta situaţia reală a Băncii şi a refera deponenţilor. Au luat cuvântul numeroşi depo­nenţi — şi erau printre ei femei sărmane, ofiţeri meseriaşi, etc., cari au depus tot ce au agonisit la „Munte“. Reeşea din glasurile ridicate, că societatea „Muntelui de pietate“ a Comis impietăţi, ne­res­pectând statutul împrumutând bani pe ipotecă (cazul Băncii „Albina“) şi asta nu pe gajuri cum prevede le­gea acestei instituţiuni. La sfârşitul dezbaterilor, preşedin­tele întrunirii d. Stinghe a rezu­­mei opiniile exprimate, oprindu-se la trei soluţiuni, din cari se va ve­dea care este cea mai avantaagiosă­ înţelegere prin bună învoială, dar, cu controlul deponenţilor, concor-* datul și Liîmentul. ^ Toji vorbitrîi au cerut să se gă­sească mijlocul, ca această extrem de folositoare institutîune (unde a domnit nepotismul) care ajută atât, tea fiinţe năpăstuite, să nu fîe lăsată’ să piară.­­ S'a hotărât ţinerea unei noui con­sfătuiri în ziua de 3 Decembrie, când comisiunea va refera asupra soluţiunilor ce sunt de lucr­u şi când se va lua contact cu restul de depunători.

Next