Curentul, decembrie 1931-ianuarie 1932 (Anul 4, nr. 1382-1417)
1931-12-01 / nr. 1382
părţi, 1 Decembrie 1931CURENTUL ntrunirea de ea a partidului poporului Organizaţia Capitalei, provoacă o interesantă demonstraţie. Constatări. Cuvântarea d-lui mareşal Averescu Partidul Poporului, organizaţia Capitalei, a ţinut ori o mare întrunire politică, în sala „Forum’’- Cum Intrarea fusese barată, cu gardieni, publicul a intrat pe o uşe secundară- Prezidează d- general IANCOVESCU» declarând că partidul poporului, unitar, este singurul în stare să ia puterea. El porneşte la lupta de răsturnare a guvernului- D. EM- VASILIU-Cluj. Ceea ce ne lipseşte în clipa aceasta, este exercitarea drepturilor civice, călcate în picioare. Să ne adunăm cât mai des şi să ne manifestăm nădejdea acolo unde constituţionaliceşte, nădejdea noastră are o limită. Dreptul de a ne adresa M. S. Regelui Carol II-lea, aplauze), nu ni-1 poate opri nimeni(In acest timp soseşte în sală d. mareşal Averescu, împreună cu d- N. Papacostea- Este ovaţionat în picioare vreme îndelungată). D- VASILIU-Cluj: Prezenţa d-lui Mareşal în mijlocul nostru, ne dă îmbărbătare aşa Cum ne dădea pe front. In continuare vorbitorul, analizând situaţia de azi a guvernului şi a partidelor, ajunge la concluzia că nimeni nu poate contesta dreptul partidului poporului de a revendica puterea. _ . D. ANIBAL TEODORESCU- fost primar al Bucureştilor: voi apăra guvernul d-lui Iorga, deoarece nu e vinovat de toate relele pe care le-a moştenit de la naţional ţărănişti. Ne aşteptăm totuşi la sancţiuni contra jafului naţional ţărănist. Crede că omul care poate trece peste toate obstacolele vremii, este numai d. mareşal Averescu- D- AL. OTETELEŞEANU atacă guvernul şi membrii lui Trebue să punem stavilă anarhiei, înlăturându-l. Acest guvern este vrăjmaş al patriei, al Coroanei şi al regimului monarhic. Datoria noastră este să apărăm ţara şi monarhia. DGR- TRANCU-IAŞI: E vreme rea afară ca’n sufletele tuturora. Arată cum s’au pus piedici întrunirei ei chiar intrărei d-lui mareşal Averescu prin calea Victoriei. Dacă nici d-l mareşal Averescu n’are voie să intre pe calea Victoriei, atunci cine poate trece pe acolo? (aplauze). Lanţurile de pe calea Victoriei sunt un simbol. E vremea să spunem: Cine rabdă jugul şi-a trăi mai vor, merită să-l poarte spre ruşinea lor. S’a vorbit cândva de Plevna internă. Azi trebuie să apărăm pe Regele baricardat de o camarilă ne'. aktade fripturişti, a făcut o largă aplicaţie a fripturismului. D. mareşal Averescu citeşte o scrisare a unui fost parlamentar averescan care declara: — „dacă nu eram eu, care să nu mă opun la măsluirea tuturor urnelor, liberalii nu lăsau nici cinci sute de voturi’’. Aşa s’a făcut alegerile. Asta e încrederea ce o are în mase guvernul. Golul războiului nu poate fi um-D. MAREŞAL AVERESCU plat de cât prin supraproducţie- Avem nevoie ca toţi să lucreze cu tragere de inimă şi siguranţa că va putea culege mâine roadele. Când toate reuniunile de acţiune sunt atinse de perturbaţiune, când lipseşte agriculturei banul, când măsurile ce se iau sdruncină şi restul de încredere, situaţia incontestabil este rea şi pentru moment şi pentru viitor. Ea trebuie să înceteze, căci dacă nu, e o mare primejdie ca ea să nu se manifeste printr’o sdruncinare de jos în sus. Ne trebuie un organism politic sănătos, închegat, cuminte, conştient de datoria către patrie şi absent intereselor personale. Trebuie să ne concentrăm şi să ne organizăm pentru ca în jurul meu să se înfăptuiască acel organism de care ţara are nevoie (aplauze). întrunirea s-a terminat la ora 1, mulţimea despărţindu-se în cea mai desăvârşită linişte. D. I. A. Cuvântarea d-lui mareşal Averescu Mulţumesc d-lui Trancu Iaşi pentru fericita idee de a convoca această întrunire care mi-a făcut o mare bucurie prin numărul imens de participanţi. Azi e nevoie de unorganism sănătos, pentru ca minţile clarvăzătoare şi cuminţi, să-şi pună nădejdea în acest organism. D- Aveieseu face o succintă trecere în revistă a evenimentelor de după război, arătând sarcina ce incumbă guvernelor de a aduce la normal, situaţia economică a ţârii. Guvernările noastre au făcut enorm pentru această normalizare. S-a crezut că golul din economia ţării se poate acoperi din împrumuturi. E o mare greşeală. Eu nu înţeleg împrumutul decât ca un mijloc de activare a mecanismului productiv al ţării. Să nu mai vorbim de golul războiului, ci de golurile bugetare. D. mareşal Averescu povesteşte o amuzantă întâmplare din viaţa sa militară, anecdotă care se potriveşte de minune situaţiei de acum. CEVA DE ACTUALUL GUVERN Actualul guvern compus din personalităţi disparate—aşa cum am spus acum doi ani, un guvern de rataţi şi naufragiaţi — dându-şi seamă că că are nevoie de parlament, de un aparat electoral a fost silit să închee o alianţă cu un partid care s-a pus la dispoziţie, aparatul său electoral-D. Iorga, cel care a rostit cuvântul Congresul inginerilor diplomaţi ai Şcoalei Politechnice Eri la ora 10 dimineaţa a avut loc în amfiteatrul Şcoalei Politechnice din Bucureşti, primul congres al inginerilor diplomaţi ai acestei şcoli, în prezenţa d-lor miniştri Vasilescu-Carpen şi V. Vâlcovîci, şi a numeroşi profesori ai şcoalei. . D. ISSARESCU, preşedintele asociaţiei a salutat prezenţa în congres a d-lor miniştri, propunând alegerea d-lui Vasilescu-Carpen ca preşedinte de onoare al congresului. Cuvântarea d-lui ministru Vasilescu-Carpen Luând cuvântul d. ministru mulţumeşte pentru cinstea ce i se face arătând bucuria ce o simte de a fi între seriile de absolvenţi a celor 10 ani ai şcoalei Politehnice. Niciodată nu aţi fost chemaţi să contribuiţi mai mult la refacerea economică, la progresul şi întărirea ţării, decât in momentul de faţă. Dacă veţi răspunde la chemarea aceasta, veţi avea dreptul să fiți mai mândri decât înaintaşii voştri cari au făcut lucrări temeinice. Manifestaţia Dv. prin acest congres, în care veţi discuta chestiuni ce interesează economia şi technica deopotrivă, probează că in exercitarea strictă a profesiunei Dv., aţi avut şi grija intereselor generale ale ţării şi preocuparea propăşirei technicei româneşti. Propune să se trimeată o telegramă de omagiu M. S. Regelui, patronul Şcoalei Politechnice. D. BUŞILA, prorectorul Şcoalei Politechnice, salută cele zece promoţii de ingineri. Inginerii absolvenţi, care reprezintă ultima expresie în progresul technic au un mire rol pentru ţară, în consolidarea unităţii naţionale. Două scrisori primite de congres V. ISSARESCU, dă citire următoarei scrisori adresată de d. ministru Argetoianu preşedintelui de onoare al congresului. Regretând că nu pot participa — din împrejurări fortuite — la şedinţa de deschidere a primului congres al Inginerilor diplomaţi ai Şcoalei Politechnice din Bucureşti, vă rog să transmiteţi d-lor congresisti urările mele de muncă prosperă şi de fericită realizare a programului ce-şi propun a înfăptui Preşedintele asociaţiei dă apoi cetire următoarei scrisori adresată de d. Pamfîl Şeicaru, inginerilor adunaţi în primul lor congres: Cu regretul de a nu putea participa la congresul d-voastră, ţin să vă asigur de statornicul meu devotament faţă de harnicii pioneri ai technicei româneşti. In complexul vieţii sociale moderne, technica industrială îşi prelungeşte obligaţiile de rânduială, de precizi geometrică în viaţa socială. Confuziei de astăzi, improvizaţilor ce domină viaţa politică sunteţi chemaţi să-i răspundeţi prin contribuţia de disciplină ce caracterizează pe cei crescuţi în exactitatea ştiinţei inginereşti. D. ISSARESCU, arată că scopul congresului este de a pune în lumină solidaritatea absolvenţilor Politechnicei şi munca depusă de fiecare în raza sa de acţiune, îşi exprimă dorinţa ca în lucrările congresului să transpire viaţa die şantier şi de teren, care formează axul muncii inginerului. Au mai vorbit d-nii ing. însp. general ŞTEFANESCU, în numele societăţii Politechnica, prof. NICOLAU, în numele Agir-uluî şi prof. FICŞINESCU, în numele Institutului de energie. Şedinţa s’a ridicat la ora 1 juni. * După amiază s’au făcut numeroase comunicări privind diferite probleme technice. Azi dimineaţă lucrările congresului vor continua. Un accident de automobil al d-lui mareşal Averescu ___ . .......ir ' Eri dimineaţă» d. Mareşal Averescu pe când venea» însoţit de d. Petre Papacostea spre întrunirea asla cinema Forum a avut an accident da automobil pe str. I A. Rosetti în dreptul bisericei Boteanu. Maşina d-lui Mareşal s’a ciocnit cu un taxico. Geamurile maşinei d-lui Mareşal au fost sparte» d. Papacostea fiind ușor rănit la mână de mareşal Averésen, scăpând neatins. Un soldat moara asfixiat Soldatul Nicolae Lascu, de 22 ani, ordonanţă la d. maior Vasiliu, din str- dr. Pasteur 41, s-a culcat ori noapte în garaj în apropierea unei ţevi de gaz- Eridim- soldatul a fost găsit mort prin asfixiere- Cadavrul a fost transportat la morga spitalului militar. 0 tarei sa răstoarnă In Dunăre lângă Brak* BRAILA 29. — Eri după amiază, o barcă, având 9 muncitori elevatoriști, se îndrepta spre un cargobot ancorat la punctul numit „Băile reci“, unde încărca cereale. Din pricina prea marelui balans al valurilor, provocate de trecerea prin apropiere a remorcherului „Jachtsson“ barca s’a răsturnat, iar cei 9 muncitori au căzut in apă. Unul din ei, Gică Ionescu, a putut salva, pe rând 6 din naufragiaţi. Doi însă, şi-au găsit moartea în valuri. Cadavrele lor pescuite n’au putut fi Informaţiuni dri dimineaţă s’a inaugurat noul local al căminului studenţilor constănţeni. Au luat parte la festivitate d-nui prim-ministru Iorga, păr. Popescu, secretar g-ral al ministerului instrucţiei, prefectul de Construita şi numeroşi studenţi din Capitală. Ofiţerii francezi sosiţi cu cele două submarine la Constanţa, au fost eri după amiază la mormântul „Eroului Necunoscut”, unde au depus o coroană. Seara s’au înapoiat la Constanţa. D. A Missîr, director al migraţiunilor din Ministerul muncii, a fost decorat de guvernul francez cu ,,Meritul agricol” în gradul de ofițer. -----------»—111 — Consfătuirea ofiţerilor de rezervă dii dimineaţă a avut loc în sala de arme de la Cercul militar, consfătuirea ofiţerilor de rezervă. A prezidat d. general I. Anastasiu, care luând cel dintâi cuvântul a expus rezultatul întrevederilor avute cu pensionarii militari parlamentari. D. g-ral Al. Anastasia propune să se redacteze un memoriu in care să se cuprindă toate doleanţele pensionarilor militari şi care să fie prezentat Suveranului. D. g-ral Petre Stavrescu, sugerează să se arate in moţiune sprijinul pe care l-a dat până acum pensionarilor M. S. Regele şi cere armonizarea pensiilor. D. g-ral Const. Anastasiade critică proectul de buget al guvernului şi declară că ofiţerii de rezervă nefiind mulţumiţi vor continua lupta. Am mai vorbit apoi, in acelaş sens d-nii locat.col. Virgil Stoenescu, col. D. Rădulescu şi cel Aurel Butnaru. S-a fixat congresul general al pensionarilor pentru ziua de 12 Decembrie. D. Herriot despre colaborarea franco-germană Nu voim să întărim monstrul industrialismului german, spune d-sa PARIS, 29. (Rador). — D. Herriot, şeful partidului radical-socialist, publică in ziarul „Le Democrate” din Lyon, un articol prin care precizează politica partidului său faţă de actualele probleme externe. D Herriot se ridică împotriva ideei că Franţa ar fi naţiune privilegiată în momentul de faţă. Partidul radical-socialist, scrie d Herriot, se pronunţă pentru politica de înţelegere internaţională, pentru economia controlată, pentru organiarea creditului. Partidul atrage insă atenţia opiniei publice franceze asupra primejdiei acele politici care pretextând că ajută naţiunile vecine din nevoia solidarităţii ar avea ca rezultat să dea Germaniei arme suplimentare. Astăzi Germania, care se declară In mizerie» bate In realitate Anglia, Statele Unite şi Franţa» la expertul produselor fabricate- Este foarte bine să se acorde credit străinilor dar se poate oare crede că industriaşi şi comercianrţii francezi nu au nevoie de credit? Voim să împiedecăm de a muri pe producătorii străini, scrie d. Herriot, dar voim să ajutăm să trăiască pe producătorii francezi. „Solidaritatea prin reciprocitate”— aceasta este doctrina noastră- Sacrifi elite pe care le-am făcut din agoniseala economiei franceze nu au servit până acum decât speculatorilor internaţionali. Singură propunerea Hoover ne-a costat două miliarde de franci, fără altă compensaţia decât un potop de injurii şi desvoltarea mişcării hitlerieie în Germania„În momentul negocierilor franco - germane voim sa ajutăm, dacă putem, acele părţi ale poporului german cari suferă. Nu voim însă să întărim monstrul industrialismului german, acest supracapitalism care se foloseşte de creditele căpătate din Franţa, pentru a pătrunde în Rusia. Am fi avut poate mai multe avantagii dacă împrumutam direct Sovietelor, în schimbul comenzilor sovietice în Franţa. D. Herriot inchee cu declaraţia că este Inadmisibilă o politică înşelătoare, al cărei rezultat ar face din Franţa locul de concentrare al tuturor dumpingurilor. D. HERRIOT Patru ani dela moartaa lui 1.1. c. Bratianu Requiem-ul dela biserica Alba Cu ocazia împlinirii a 4 ani dela de preoţii Vintilescu şi Placian Rămoartea lui 1.1. C. Brătianu un redulescu. quiem s’a oficiat ori la ora 11 dim. --------la biserica Albă. Din numeroasa asistenţă care a luat parte la requiem notăm pe d-nii Gabriel Puaux, ministrul Franţei la Bucureşti; generali: Petala, Mărdărăscu, Davidoglu, Paul Angelescu, Ştefan Ştefănescu, şi Eracle Nicoleanu, d-nii Mitilineu, Chirculescu, Aristide Blanck, C. Opran, fost director general al pădurilor, Valahory, Poenaru Bordea, primarul sectorului II Negru, Mrazec, Eugen Titeanu, C. Neamţu, C. Bursan, profesori universitari Gr. Dumitrescu şi Djuvara, arhitect Petre Antonescu, prof. I. Simionescu, Dragomir Hurmuzescu, dr. Manolescu, Iordache Minculescu, Sever Paschievici, D. Mociorniţă, Botez-Kaucaz, d-nele Lia Brătianu şi Maria Pilat. Serviciul religios a fost oficiat da Parastasul dela Florica Ieri, a avut loc la Florica, parastasul anunţat pentru Ion I. C. Brătianu. Au luat parte d-nele Eliza Brătianu, Maria Pilat, Sabina Cantacuzino şi Pia Alimănişteanu şi d-nii Dinu Brătianu, dr. C. Angelescu, Tancred Constantinescu, Al. Lapedatu, N. N. Săveanu, Niculescu- Dorobanţu, Niculei, T. Arţăreanu, cum şi alţi numeroşi partizani politici de-ai defunctului bărbat de stat. La parastas a luat parte deasemeni şi d. George Brătianu care a depus o frumoasă jerbă de flori. D. Duca n'a putut participa, din pricina boalei care ii reţine încă in pat. Romania O nouă victorie agonală a lawns Grecia H-2 (2-2) Bodola a marcat trei puncte şi Septum. Steine' Moravetz, Sept şi Bodola cei mai buni Pe stadionul Panatenaikos din Atena, a avut loceri in faţa a 20.000 spectatori, matchul de football România—Grecia pentru Cupa balcanică. După o partidă in care a avut superioritatea tot timpul, echipa noastră naţională a Învins cu 4—2 prin punctele marcate de Bodola (3) şi Sepi. Acest rezultat nu avea nici o influenţă asupra clasamentului Cupei balcanice, întrucât încă de la victoria contra Iugoslaviei, România era considerată ca deţinătoare a trofeului Partida avea insă importanţă deosebită, întrucât după prima victorie din anul trecut, când am învins cu 8—1 in Bucureşti, matchul ueeri avea să confirme superiori- tatea noastră asupra grecilor. * Matchul s’a jucat pe teren desfundat, fapt care a îngreunat acţiunile echipierilor noştri. Scorul a fost deschis de Bodola, pentru ca după puţin să egalee Anghelakis. Elenii reuşesc să comducă apoi o bună parte din repriză prin punctul marcat de Cinilinas. Tot Bodola marchează punctul egalizator pentru noi. In repriza II, Sepi şi apoi Bo punctele câştigă doua, marchează toate. In general, echipierii noştri au jucat mulţumitor. Antrenorul echipei elene, i-a felicitat după match, recunoscându-le superioritatea. Dintre echipierii noştri, cea ma bună partidă au furnizat-o Bodola, Sepi, Steinbach, mai cu seamă timişoreanul Moravetz, care fusese luat ca rezervă. Echipa naţională română, a avut formaţia următoarei Zauber (Macabi, Bucureşti), Sfera (Universitatea, Cluj); Albu (Gloria C. F. R. Arad); Moravetz (Muncitorii, Timişoara); Steinbach (Unirea Tricolor, Bucureşti); Chiroiu II (C. F. R., Bucureşti); Glanzmann, Covaci (C. A. Q„ Oradea Mare); Sepi (Universitatea, Cluj); Bodola (I. A. R„ Braşov), Cocis (C. A. O, Oradea). In urma rezultatului de la Atena, clasamentul Cupei balcanice se stabileşte astfel: România 6 5 — 1 26 13 10 Iugoslavia 6 3__3 12 9 6 Grecia 6 2 — 4 13 20 4 Bulgaria 6 2 — 4 lQ 19 4 Trofeul rămâne in posesiunea noastră până la viitoarea competiţiune. &@zu!!at@de da eri Din Ţară TIMIȘOARA lisa—Rapid 4-2 (0-1). Match de campionat. Au marcat Klimek-Iisa (4), Witge și Kohl, Rapid. * Matchul Ripensia—R. G. M. T., nu s’a jucat. La Timișoara a fost vreme bună. Dacă timpul va permite, Duminică se va juca la Timișoara matchul România—Ripensia. In echipa României vor fi încercaţi Zelenekn (Chinezul) şi Lakatos (U.D.R.). REŞIŢA U. D. R. — Muncitorii 4:2 (0:1). ORADEA MARE Stăruinţa — Selecţionata categoriei 6:3 (3:0). ARAD Gloria—Olimpia 1:0 (0:0). Match amical. Gloria a învins cu greu. R. G. M. A.—C. A. A. 3:1 (1:0). Au marcat Parducz, Takais (11 m.), Tazats (11 m.) pentru R. G. M. A.; Puskas pentru C. A. A. Unirea-—Tricolor 2:1 (1:1). S. G. A.—Transilvania 0,0. zeta Sporturilor“, în şedinţă extraordinară. Cu această ocazie se va citi partea terminată, din nouile statute şi regulamente şi anume cea care priveşte reglementarea campionatelor naţionale de amatori şi profesionişti. Apoi se va proceda la votarea lor după care regulamentul va intra in vigoare de îndată, urmând ca finalele regionale să se dispute chiar după nouile reglementări. Din străinătate PARIS Olanda—Franţa. 4:3 (4:2). Matchul s’a disputat in faţa a 40.000 spectatori. BASEL Austria—Elveţia 8:1 (2:1). învingătorii au fost o adevărată demonstraţie, care a entuziasmat pe cei 30.000 spectatori. In repriza I, Elveţia a jucat frumos, dar s’a pierdut complect în a doua. Dela austriac! s’au remarcat: Hiden, Blum, Gschweidi, Zischek şi Vogel, iar dela elveţieni apărarea şi Abbeglen III. BUDAPESTA Fereczvaros—Kispest 6:2 (3:1). Au marcat: Takacs II (F.), Kispest (K.), Szedlacsek (F.). In repriza n au marcat: Takacs II, Takas II, Saczolay (K.). Hungária — Nemseti 4:0 (2:0). Ungaria a făcut cea mai bună partidă din acest sezon. KAPOSVÁR Újpest—Somogy 1:0 (0:0). Au asistat 4.000 spectatori, cari au urmărit cu viu interes această dispută. Újpest a învins cu noroc. SZOMBATHELY Sabaria—Cartoni 1:0 (1:0. Dispută pasionantă și urmărită cu un viu interes. DEBREȚIN Bocskay—Budai „11“ 4:1 (1:1) Bocskay s-a refăcut, dar nu a ajuns la nivelul de anul trecut. MISKOLCZ Attila—Vasas 2:1 (1:1). Vasas continuă să fie în formă proastă. Possak a jucat bine și a marcat punctul de onoare. SEGHEDIN Fl. Seghedin—Etc Fb. 3:0. Box Bucurescu a ridicat provocarea lui Plăeşu După ce şi-a rupt mâna, Doculescu a binevoit să ridice provocarea pe care Plăeşu i-o făcuse încă cu o lună Înainte de tristul accident din matchul cu Merini. E cazul să spunem: „Mai bine mai târziu decât niciodată“. Singurul regret pe care îl avem, este că acest match nu va putea fi pus pe picioare mai curând, din cauză că Coculescu nu poate boxa. Mâine se votează nouile regulamente F. R. B. Comitetul F. R. B. se întrunește „mâine la ora 2 jum. p. m.. la „Ga Hockey pe gheaţă VIENA A.I.K., (Stockholm)—Wiener Eislaufverein 1:0 (0:0 1:0 0:0). In faţa a 2.500 spectatori campionul suedez şi-a luat revanşa infrângerii suferită Marţi cu 5:1. Conferinţa balcanică dela Atena dii seară s’a ţinut la Atena conferinţa Balcanică. Au fost reprezentate: România (O. Luchide), Grecia (Nicolaides), Iugoslavia şi Bulgaria. S’a hotărit ca pe viitor concursurile pentru Cupa balcanică să se ţină in fiecare an într’o ţară şi să dureze maximum două săptămâni. Astfel, Olimpiada Balcanică pe 1932 se va ține la Zagreb sau Belgrad, iar pe 1933 la București. Contramandarea probator de eri Viscolul care a bântuit în cursul zilei de eri, a împiedecat desfăşurarea programului de rugby anun-' ţat şi a cross-ului şcolarilor. Finala P. T. T.—Sp. Studenţesc se va disputa la primăvară. A murit dr. Iulie Bellu După o lungă şi grea suferinţă A încetat din viaţă la Timişoara dr., Iuliu Bellu, preşedintele Ligii de Vest a F. R. F. A. Defunctul a avut o activitate sportivă rodnică şi îndeajuns de apreciată atât in footballul cât şiatletismul românesc. Dispariţia sa lasă adânci regretă intra acei cari l-au cunoscut. Magazin intern Deheleanu, de la Univesitatea din Cluj a trecut la U. D. R. * Politechnica din Timişoara, şi-a anunţat oficial desfiinţarea, faptă care de altfel s’a produs mai de mult. E o pierdere grea pe care sportul românesc o suportă, gruparea studenţilor timişoreni desfăşurând în ultimii ani o activitate din cele mai prodigioase. * Printre vedetele „călătoare“ e şi orădeanul Jules Nagy, care a semnat pentru Újpest, M. L. Sz. a solicitat secretariatului general al F. R. F. A. extrădarea. *• Cunoscutul sportiv d. Nicolae Lucescu, a perfectat angajamentul cu federaţia franceză de rugby pentru disputarea unui match în primăvara anului viitor la Bucureşti, intre echipele naţionale de rugby, ale Franţei şi României. Organizarea o va avea d-sa. Matchul inter-universitar Cluj- Bucureşti, nu va mai avea loc în cursul acestui sezon, din cauza timpului nefavorabil Capitala Trei incendii pe ziua de eri Eridim„ Un puternic incendiu a izbucnit la imobitul din str. Carol 44, proprietatea d-lui Dumitrescu-Marlari. Focul care a luat naştere dela un coş defect, incediind acoperişul. Anunţându-se pompierii, la incendiu s-a dus postul „Central” de sub comanda d-lor căpitani Popescu şi Nicolaescu. După o muncă de aproape o oră, pompierii au reuşit să stingă focul A ars acoperişul pe o suprafaţă de patru metri pătraţi. Deasemeni, din cauza apei, o parte din mansardă a suferit grave avarii. Pagubele n’au putut fi evaluate. Alt incendiu Un alt incendiu s-a declarat aseară pe la ora 9 la garajul de automobile a fabricei de îmbrăcăminte „Cehoslovaca” din str. Berzei 101 A. Focul a luat naştere în subsolul garajului unde se afla un rezervor de păcură. Graţie intervenţiei a timp a postului „Central” de pompieri, focul a fost stins- A ars o cantitate neînsemnată de păcură- Pagubele sunt mici. Se crede că focul se datoreşte neglijenţei unui lucrător care a aracnat o ţigare sau un chibrit aprins în apropierea rezervorului* — In str. Plăcintei 60, la locuinţa d-lui Drăguţîn a fost un început de incendiu care a fost stins de pompieri. A ars o grindă din podul casei,.lor. încercare de sinucidere Din motive încă necunoscute, d-na Sora Caizerman, de 28 ani, din str. Matei Milon, a încercat să-și pună capăt zilelor, luând o cantitate de var ronal. Acţiunea blocului salariaţilor particulari Din toată ziua blocul funcţionarilor particulari a ţinut mari întruniri de protest contra impozitului excepţional pe salariu. întrunirile au avut loc în strada Baratiei, la Obor, în sectorul verde şi în alte cartiere. Vorbitorii au arătat pretutindeni nedreptatea impozitului, precizând că luptă nu va înceta până ce nu se va da o echitabilă deslegare problemei. S’a făcut apel la solidaritatea tuturor funcţionarilor. La orele 12, un mare număr din congresişti, s’au adunat în piaţa Palatului Regal din calea Victoriei unde au manifestat pentru M. S. Regele, cerând în cuvântările ţinute desfiinţarea impozitului neomenos. Manifestanţii au plecat apoi pe b-dul Brătianu, împrăştiindu-se apoi în linişte. întrunirea MMMtior muntelui de pietate Un numeros grup de depunători ai societăţii „Muntele de pietate” au ţinuteri dimineaţă prima consfătuire în şoseaua Bonaparte No. 47 pentru a delibera asupra măsurilor ce sunt de luat, faţă de cererea de concordat a numitei societăţi. S’a procedat la alegerea unui comitet provizoriu, care să execute lucrările preliminare, compus din d-nii: Arsene Stinghe, Antonescu, Const Ventura, ing. Tudor Rădulescu, Jean Bădescu şi avocat Eruell. Acest comitet are însărcinarea de a cerceta situaţia reală a Băncii şi a refera deponenţilor. Au luat cuvântul numeroşi deponenţi — şi erau printre ei femei sărmane, ofiţeri meseriaşi, etc., cari au depus tot ce au agonisit la „Munte“. Reeşea din glasurile ridicate, că societatea „Muntelui de pietate“ a Comis impietăţi, nerespectând statutul împrumutând bani pe ipotecă (cazul Băncii „Albina“) şi asta nu pe gajuri cum prevede legea acestei instituţiuni. La sfârşitul dezbaterilor, preşedintele întrunirii d. Stinghe a rezumei opiniile exprimate, oprindu-se la trei soluţiuni, din cari se va vedea care este cea mai avantaagiosă înţelegere prin bună învoială, dar, cu controlul deponenţilor, concor-* datul și Liîmentul. ^ Toji vorbitrîi au cerut să se găsească mijlocul, ca această extrem de folositoare institutîune (unde a domnit nepotismul) care ajută atât, tea fiinţe năpăstuite, să nu fîe lăsată’ să piară. S'a hotărât ţinerea unei noui consfătuiri în ziua de 3 Decembrie, când comisiunea va refera asupra soluţiunilor ce sunt de lucru şi când se va lua contact cu restul de depunători.