Curentul, octombrie 1932 (Anul 5, nr. 1678-1708)

1932-10-16 / nr. 1693

2 ROATA LUMII Orchestra ftrcgenftniană WILLY MARKS-ALBAHARI Telefon 254|07 LOTERIA DE STAT Gumpăraţi-vă lozurile la marea colectorii principali BANCA ROMANA DE CRIENT şi ECONOMIE S. A. din Bucureşti, str. smartian 2,str. Doamnei to sau la toate subcolecturile ei şi agenţiile din ţară ale Soc. W­agons-Lits­­Cook La această colectură au eşit majoritatea câştigurilor mari (Lei 3.000.000, 500.0U0, 150.000, etc.) In provincie se expediază lozurile contra ramburs sau după primirea costului prin mandat poştal VSfe ©lifiOBt® din cele mai bune soiuri, garantat autentice, precum şi Port­altoi şi Butaşi cu rădăcini livrează. FR. CASPARI Mediaş Catalog gratuit la cerere! FEMMBML BMUSCa (Urmare din pag. S*a Cu începere ae la 15 Oc­tombriei CHRISTIAN VASELE la RESTAURANT-IS&R Specialitate 1932: Riesling italian­ ­ul din basmele populare româneşti. Superstiţiile, obiceiurile şi filosofia practică din poveştile tălmăcite de Ion Creangă nu i-au fost străine lui Eminescu. Prin prietenia lui Creangă, Emi­nescu îşi intensifica peisagiul su­fletesc natural, alterat de artificia­­lismu­l vieţii urbane şi de rigoris­­m­ul ridicol al ideelor democratice. Nimeni din cercul „Junimei”, nici­­chiar Maiorescu sau Iacob Negruzzi, nu i-au fost atât de aproape lui E­­pirnescu precum i-a fost Creanga. Prietenia aceasta ciudată, dintre un popă frivol şi vulgar, dar străjuit de toţi zeii Otimpului, şi un intelec­tual cu cele mai delicate şi mai pă­trunzătoare aprehensiuni de gândi­re şi de sensibilitate poetică, nu spune oare nimic ? Creangă ii re­împrospătează lui Eminescu memo­ria ereditară, actualizând vremurile lui Alexandru cel Bun şi ale veacuri­lor străbune, povestindu-le in gra­iul cronicăresc. Dar colecţia de poe- EU populare, de strigături şi de în­ţelepciuni, culese din circulaţia ora­lă nu spune oare nimic pentru cei care încearcă să-l izoleze pe Mihai Eminescu în turnul de fildeş al gân­­direi reci şi transcendente ? Străin­i de curentul liberalist care căta să valorifice poezia populară din mo­tive de demagogie politică, secolul al XIX dând la iveală monstrul co­lectiv anonim și uiber cugetător, E­­minescu a cunoscut nu de aproape toate manifestările sufletului româ­nesc. Oricâtă dragoste ar fi avuto pentru trecut, această dragoste pu­tea oricând să se întemeieze pe sta­­tui şi documente cronicăreşti. Bogă­ţia de cuvinte şi de imagini, evocă­rile sublime ale trecutului nu pot fi apropiate decât sau printro prodi­gioasă memorie ereditară, in per­sonalitatea lui Eminescu, activând un şir nesfârşit de ascendenţi, sau printr o cunoaştere electivă a isto­riei naţionale şi a etosului nostru popular. Titu Maiorescu,unul din­tre cei care l‘au cunoscut in­tr‘o oa­recare măsură pe Eminescu dar l'au Interpretat greşit, ne spune că ,,ceea ce caracterizează mai întâi cîe toate personalitatea luni Eminescu, este o aşa de covârşitoare inteligen­ţă ajutată de o memorie, căreia ni­mic din cele ce-şi întipărise vreo­dată nu-i mai scăpa“. Pe acest incontestabil adevăr, se va putea oricând grefa convingerea că tributul cerebralităţi lui Em­­­nescu a fost precumpănitor in ela­borarea operii sale poetice. Motivele dublei personalităţi ale lui Mihai E­minescu nu pot fi aflate nicăiri. U­­nii critici, au căutat să-i izoleze personalitatea poetică de acea de gazetar. Ne înscriem în fals in con­tra acestei teorii şi pentru a repu­dia cum se cuvine eroarea grosolană a criticei aşa zise ştiinţifice, facem trimiterile necesare la „Satira III" şi concomitent la articolele politice dintre care reţinem „Bătrânii şi Ti­nerii“, ,Actualitatea“, „Pătura su­prapusă“. In Satira III, personalitatea ma­sivă şi complexă a lui Mihai Emi­nescu îşi află o închegare armonioa­să şi echilibrată, clasicizantă chiar. Arhitectonica interioară a gândului şi gradaţia progresivă prin trecere de la fantezie şi evocare la tâlcuirea realităţii concrete şi actuale, eviden­ţiază coherenţa dintre sensibilitate şi cerebralitate. Partea finală, care nu este altceva decât o şarjă severă a stărilor sociale şi politice din vre­mea rosettismului fanarioto-demo­­cratic, are puternice accente de pamflet, în tot cazul, o versificare a temei susţinute in articolele politi­ce. Paralelismul este strâns şi bine dozat. Se simte nevoia unei cercetări critice care să intuiască natura in­spiraţiei eminesciane şi să disece a­derenţele de realitate ale tempera­mentului său. Se va vedea atunci, că ziaristul Eminescu a spart ori­­zonturile funerare ale democraţiei politice şi a jalonat el însuşi curba de evoluţie a reacţiunei literare, rea­liste, dela începutul sec. al XX-lea îmbogăţind-o cu aprehensiuni mul­tiple şi variate. Acest făurar de lim­bă nouă, Înmiresmată de vorbe cro­­nicareşti îşi află reazămul concret în viaţa originară şi istorică a po­porului român. Acolo unde, străjueş­­te peste veacuri umbra lui Mircea cel Mare... „un bătrân atât de sim­plu după vorbă după port“... dar care „este Domnul Ţării Româ­neşti“, se află îngemănată dragos­tea de trecutul patriarhal şi svăc­­nirea patriotismului nu atât ca un refugiu odihnitor provocat de obo­seala morală a prezentului cât mai mult de necesitatea revenirii la mat­ca tradiţională a vieţii autohtone. Bogată în sugestii, fecundă în ima­gini, cu subiecte variate, echilibrată prin însăşi diversitatea ei, opera lui Mihai Eminescu îşi aşteaptă in re­viste şi ziare criticul inspirat care s-o adune, s-o trăiască şi s-o explice con­temporanilor şi posterităţii. Pentru generaţiile care ne- au precedat şi pentru cea de astăzi, fenomenul E­­minescu rămâne neînţeles, cu atât mai mult expresia sufletului româ­nesc din opera lui, căci, critica lite­rară până la dânsul şi nici de atunci Încoace n'a izbutit să-şi insuşească o definiţie care să cuprindă in În­tregime etosul nostru popular. Din­tre contemporani, singur numai d. N. Iorga a intuit valoarea fenome­nului Eminescu. Pentru d. N. Iorga, Mihai Eminescu reprezintă „expre­sia integrală a sufletului românesc", contopind intr‘o vastă sinteză ele­mentele fundamentale de aimba şi de sensibilitate băştinaşă. Tot ce fost înaintea lui Eminescu şi tot ce s‘a afirmat după el in literatură, se va cântări prin raportare la acest punct cruciat. Eminescu este un în­dreptar demiurgic precipitat de na­tură in viaţa noastră socială, în­tr’un moment structural încă rudi­mentar, pentru a putea fi asimilat in întregime. Aceste succinte consideraţiuni, ne ingădue să credem, că adevăratul interpret al lui Mihai Eminescu nu s’a arătat încă. Vestitorii anonimi ai neamului, il caută­ pretutindeni, căci, poetul a murit fără a putea fi înţeles şi tălmăcit contemporanilor şi posterităţii. Revelaţia lui postu­mă este incomplectă şi superficială. Aceasta ne întăreşte convingerea că Mihai Eminescu a fost o apariţie aberantă pentru societatea in care trăia şi pentru coeficientul nostru de înţelegere intuitivă. Poate, apari­ţia unui nou critic, de nemăsurate posibilităţi de gândire şi de înţele­gere, cu o sensibilitate arborescentă şi proteică, să poată cuprinde in matca conului contimporan fenome­nul Eminescu. Altfel, cei care În­cearcă să se remorcheze la critica gheristo-dragomiresciană şi să reia întocmai metodele didacticismului analitic şi comparativ, prin cerceta­rea izvoarelor şi confruntarea con­textelor cască şi mai mult prăpastia dintre Eminescu şi generaţiile ce vor urm De la dispariţia fenomenului Emi­nescu, au trecut mai bine de 40 de ani şi nimeni, dar absolut nimeni, în tot acest răstimp, nu i-a cunos­cut opera în întregime. Pentru a putea fi înţeles şi trăit, Eminescu va trebui editat şi reeditat pentru a putea fi cunoscut mai întâi. Aici se află piatra unghiulară a proble­mei : armonia eminesciană nu în­găduie fragmentări şi perspective parţiale. Unitatea armoniei emi­nesciene trebueşte proectată în în­tregime pe ecranul conştiinţei noas­tre. Un glas din adâncuri, şopteşte incă la urechea noastră : „Trăind in cercul vostru strâmt, Norocul vă petrece . Ci eu in lumea mea mă simt Nemuritor şi rece“. Nicolae Roşu CURENTULDuminică, 16 Octombrie 1632 Cronica Judiciară REZILIEREA CONTRAC­TULUI SOC. „CALCU­LATOR“ Secţia I-a a tribunalului de Co­merț a avut în vedere ori cererea de ordonanţă prezidenţială formu­lată de societatea „Calculator“, prin care solicită suspendarea exe­cutării deciziei de reziliere a con­tractului de prestare de serviciu ce-l are cu loteria de stat. Se ştie că comitetul de direc­ţie al regiei publice a loteriei de stat decisese rezilierea contra­­­­lui cu societatea „Calculator“ şi că această decizie a fost ulterior aprobată de Ministerul Sănătăţii Pe baza acestor formalităţi, socie­tatea concesionară a primit în ziua de 13 octombrie o somaţie prin care era invitată să părăseas­că localul în care lucrează, chiar a doua zi. „Calculator“ a făcut imediat cererea ce s-a dezbătut ori. Din partea reclamantei a pus concluziuni de avocat Rosenthal, care a cerut admiterea ordonan­ţei prezidenţiale şi suspendarea executărei. Din partea ministerului sănătă­­ţei şi a regiei loteriei au pus con­cluziuni d-nii avocaţi Marinescu- Bolintin, I. Chihaia şi Lorentz, cari au cerut respingerea cererei susţinând în principal că ne aflăm în faţa unui contract de prestare de servicii în care articolul 66 bis din procedura civilă nu-şi are aplicaţiunea, întrucât pârâtul — oricine ar fi — nu poate să obligat să se folosească de servi­cii pe care le socotește dăună­toare. In această situație s’a arătat că cel mult decizia ministerului și regiei poate să formeze motivul unei acţiuni în daune pentru re­clamantă. In subsidiar au arătat că ne aflăm în faţa unui act de autoritate, susceptibil de calea con­tenciosului administrativ. Tribunalul a amânat pronunţa­rea pentru azi. PROCESUL TRAF­I­CAN­­TULUI DE STUPEFIAN­TE MARCO THAL Marco Thal fiind descoperit în flagrant delict de a fi încercat să plaseze o mare cantitate de coca­ină, a fost judecat în stare de a­­rest şi condamnat la trei luni în­chisoare de secţia a 2-a a tribu­nalului de Comerţ, cu instanţa de mic parchet. In contra sentinţei de condam­nare, traficantul a făcut apel ce a fost repartizat la secţia I-a a Curţei unde a parvenit să obţie pe căi lăturalice două amânări, fiind interesat să tergiverseze judecata sperând prin aceasta o estompa­re a gravităţei odiosului său tra­fic. La termenul de ori, nu s’a pu­tut păşi la judecarea inculpatului, întrucât din nu se știe ce motive acesta nu a fost adus de la pene­­tenciar în fata instantei. Curtea a dat astfel un nou ter­men de judecată la 21 Octom­brie. OSÂNDIT PENTRU DE­­NUNŢAFIIE CALOMNI­OASA Secţia a 3-a a tribunalului­­ osândit în prezență la o lună în­chisoare, pentru denunţarea ca­lomnioasă, pe Niculae Petrescu din şos. Ştefan cel Mare No. 224 care reclamase pentru fals şi în­şelăciune pe d-nii medici C-tin Tănăsescu, Gh. Ioaniţescu şi cei Ionel Aurel Stamatiade, fapte ce s’au dovedit a fi fost pure ca­­lomnii. DIVERSE Secţia a 4-a a tribunalului : condamnat­ori pe Achil Ionescu zis Mitănică, pictor din b-dul Mă­­răşeşti 5, la trei ani închisoare, pe Niculae Clăbescu, comerciant din str. Manu Cavafu 32 la doi ani şi pe Maria Zurgălan, din Mărăşeşti 6 la 15 zile. Primii doi sunt arestaţi iar ultima s’a jude­cat liberă. Toţi sunt învinuiţi că fiind constituiţi în bandă au să­vârşit numeroase furturi prin e­­fracţie. — Secţia a 3-a a Curţei de A­pel a respins ori ca inadmisibil a­pelul d-lui avocat Bosniei Paras­chivescu condamnat de tribunal la 5000 lei amendă pentru delict de audienţă săvârşit în contra d-lui jude Longhin. — Grigore Teodoru a fost tri­mis în judecată pentru delapidar­rea sumei de 786.000 lei de la fa­cultatea de medicină. — D. jude consilier Niculescu Bolintin a trimis în judecată pen­tru escrocherie pe fraţii Dumitru şi Cezar Panaitescu zis Prutescu din str. Zoe Râmniceanu, pentru că au mâncat circa două milioane Iei garanţiile celor „angajaţi“ la societatea paravan „Făuritorul “ Secţia I-a a tribunalului a condamnat la o lună închisoare pentru escrocherie pe Popovic Florin din Braşov str. Neagră 58 care a încercat să înşele pe Richard Soepker, în numele „Ga­zetei Transilvaniei“. A apărut: A! treilea volum din ciclul In preajma revoluţiei LOTUL de C. STERE 340 pagini 80 lei Numeroase cereri din toate col­ţurile ţării dovedesc nerăbdarea cu care a fost aşteptată apariţia volu­mului. Prin două volume: Vol. * SMARAGDA TEODORINA Vol. ** VANIA RAUTU (Ediţia II). Editura „Adevărul” S. A. Bucureşti Calendar Sâmbătă 15 Octombrie ORT.: Sf. Mart. Dacian Preotul CAT.: Sf. Teresa PROT.: Hedviga ISR.: 15 Tisri 5693. Sabath Sukoth (Cuştile) ziua I MUS.: 14 Gemadi-el-Ahli 1351. TEATRE OPERA ROMANA ora 8 seara: „Par­sifal”. NAŢIONAL mat. ora 2.30: „Nora” seara ora 8.30: „David Copper fried“. REGINA MARIA mat. ora 3: „Am ucis” seara ora 9: „Mătrăguna”. VENTURA mat. ora 3: „Mademoi­selle”, sera ora 9: „Pasărea de foc”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Cântecul nopţii“ cu Jan Kiepura. SELECT: „Iubeşte-mă!” cu Maurice Chevalier şi Jeanette Mac Donald REGAL: „Un drac de fată” cu Amiy Ondra. VOX: „Alle Paris’ Aici Berlini“. TRIANON: „Un cântec, o fată şi un sărut” (Ein Lied, ein kusst ein Madel) cu Gustav Fröhlich şi Mar­tha Eggerth. RIO: „Vally” cu d-na G. Arangi Lombardi, Ricardo| Straciari, Ger­mina Paolieri şi Carlo Ninchi. BD. PALACE: „Iubeşte-mă!” cu Mau­rice Chevalier şi Jeanette Mac Do­nald. FEMINA: ,,Frumoasa necunoscută” cu Marlene Dietrich şi Willy Forst. ROXY: „Cântecul nopţii“ cu Jan K­epura. FORUM: „Pasiunea femeilor“. OMNIA: „Fire de vagabond” cu Law­rence Tibbett şi „Suzana face or­dine” cu Franz Lederer, Szőke Sza­kall. LIDO: „Studentul cerşetor” cu Fritz Schultz şi „Nopţi de pati­mă“ cu Dita Parto. EPISCOPIA A. R. P. A. „Cântecul s’a sfârşit”, cu Willy Forst, Lia­ne Haid şi „Marchiza de Pompa­dour” cu E. Verebes, Ida Vust FRANKLIN A.R.F.A.: ,,Refrenul iu­birii” cu Mady Cristians şi „Ca­baretul Tingel-Tângel“ cu Elisa­beth Pinajeff, Ernst Verebes. VOLTA-BUZEŞTI: „Fascinaţie” cu Joan Crawford: Jurnal şi come­die. MARCONI: „Fete în uniformă” cu Dorothea Wieck şi ItMutu de­ a­ma­nutanţă“ cu Siegfried Arno. MARNA: „Vraja primei aventuri” (Moderne Mitgift) şi trupa Li­­zica Petrescu MODEL: „Drumul desfrâului” şi „Stan şi Bran”. ROMA: „Ţareviciul“ cu Ivan Pe­trovici, seara artişti. SPLENDID: „A fost odată un vals” cu Martha Eggerth, Jurnal şi Co­vorul fermecat. AMERICAN: „Tarzan“ cu Johnny Weissmuller şi Jurnal. ILEANA: „Omul de eri” cu Clive Brook şi Claudette Colbert. Jurnal şi complectare. DICHIU: „Omul de eri“ cu Clve Brook şi o completare. NISSA: „Marchiza de Pompadour“ şi „Delegaţii congresului“. LIRA: „Paşă fără voe” cu Siegfried Arno; complectare şi jurnal. TOMIS : „Moderne Mitgift“ cu Mar­tha Eggerth, Georg Alexander; Jurnal şi complectare. ISLANDA: „Dunărea albastră” cu Brigitte Helm şi Iosif Schildkraut. GOLESCU: „Aghiotantul Ţarului” cu Lawrence Tibbett şi o complectare. TRIUMF: „Locotenentul surâzător“ şi marchul Schmeling-Sharkey. GRIVIŢA: „Oraşul cântecului“ cu Jan Kiepura şi Brigitte Helm. KISSELEF: „Războiu şi pace” şi o complectare. completare. BARCELONA: „Dansul spre prăpas­tie” şi „Stan şi Bran divorţează". In memoria lui Pârvan Mâine, Duminică, 16 Octombrie, ora 12, va avea loc desvelirea pie­trei comemorative puse pentru Va­sile Pârvan pe faţada casei din str. Biserica Amzei 1, colţ cu calea Vic­­toriei. La solemnitate vor participa: d. primar al Capitalei şi reprezentanţii Academiei Române, ministerului ins­trucţiunii, facultăţii de litere. La ora 1'0 ,30 se va ţine o slujbă religioasă la Biserica Amzei, întru pomenirea marelui învăţat. Cât costa pe Anteu­ca, crimele CHICAGO, 14 (Rador). __ Direc­torul asociaţiei patronale din Chi­cago a declarat că crimele costă Sta­tele Unite mai mult decât le-ar costa participarea la războiul mondial. D.sa a adăugat că numai in Chi­cago sumele smulse prin ameninţări reprezintă in fiecare an mai mult de­cât cheltuelile totale pentru admi­nistrarea oraşului. Cu cât se apropia ora închiderii magazinului, cu atât funcţionarii Tancului de Argint’’ (Galanterie , manufactură), deveneau mai nerăb­dători. De dimineaţă, patronul ii in­­ştiinţase : — Deseară o să vă rog să-mi fa­ceţi plăcerea să mai rămâneţi un ceas,două, după închidere. Destul d-voastră, când cu nunta Malvinei, m’a mișcat profund. Vreau să mă re­vanșez și eu. De aceea, vă invit astă seară să bem împreună un pahar de șampanie... Gestul la care făcea aluzie d. Ro­­senblatt, patronul, avusese loc cu vreo săptămână mai înainte. Malvina — unicul copil al patronului — se că­sătorise cu tânărul Samy Blattrosen, directorul unei foarte serioase in­­treprinderi de „Agentură & Comi­sion”. Cu acel prilej, funcţionarii „Tan­cului de Argint” au desbătut, înde­lung, o problemă delicată. Cum să şi manifeste — ei, funcţionari vechi, cari mănâncă de atâţia ani pâine, de pe urma patronului , sentimentele lor de afecţiune pentru d-şoara Mal­­vina, viitoarea Madam Blattrosen?... La început, părerile au fost îm­părţite. Cei mai mulţi susţineau i­­deea de a se prezenta in corpore" în dimineaţa zilei cu pricina, la lo­­cuinţa tinerii mirese, pentru a-i face urările lor de sănătate şi fericire. Ideea aceasta prezenta, insă, un mare inconvenient. Nunta avea loc intr'o joi — zi de lucru — şi nu era de admis ca „Tancul de Argint” să tragă obloanele — fie şi numai pen­tru o jumătate de zi , sub pretext că fata patronului se mărită. Un ase­­menea gest ar fi fost departe de mulţumi pe d. Rosenblatt, care­­ toată lumea ştia lucrul acesta , cu prilejul morţii neveste-sei, acum câţi­va ani, suferise... dublu, şi pentru şi pentru pierderea soţiei, dar şi pentru că „Tancul” trebuia a trage o­­bloanele, în ziua înmormântării... Atunci s’a emis ideea unei telegra­­me colective, de felicitare. Doi inşi s'au declarat „contra”: Izac Blum, cel mai tânăr dintre „vânzători care propunea să se trimeată, mai bine, miresii, o scrisoare.„­in ver­suri, luându-şi el angajamentul s’o confecţioneze; şi Papă Leon — con­tabilul cassei , care le-a făcut o a­devărată morală asupra... „caliceniei unui asemenea test”... La urmă, a triumfat tot părerea bătrânului contabil: să­­ se cumpere tinerii căsătorite, un... „obiect”. Şi, sângerându-şi modestele lor pungi, funcţionarii Tancului de Argint i-au oferit un splendid serviciu de ceai, de douăsprezece persoane... Mişcat într’adevăr de gestul func­ţionarilor săi — el, care ştia mai bi­­ne ca oricine ce sacrificiu reprezenta, pentru fiecare din ei, partea cu care contribuiseră la cumpărarea cadou­lui __ d- Rosenblatt hotărî să-şi ia revanşa. Cumpără un kilogram de icre negre şi câteva sticle de şampa­nie şi, astă seară, după închidere, îşi pofti subalternii la o „gustare”, în biroul din fundul magazinului... Gustarea s-a prelungit aproape două ceasuri. După primele pahare de şampanie, limbile invitaţilor începură să deslege şi fiecare din ei — chiar şi d-şoara Bea­trice, cea mai tânără „vânzătoare” din prăvălie — se simţi obligata să închine un pahar: — In sănătatea tinerii perechi ! Să crească, să înflorească şi să se înmulţească!... etc., etc.„­­ In sănătate­a iubitului nostru patron, care.. etc., etc.... _ In sănătatea miresii­... — In sănătatea mirelui’/„. Şi aşa mai departe Toţi îşi spu­seseră cuvântul; singur Papă Leon tăcea... Lucrul nu era greu de explicat. De­şi la o vârstă destul de înaintată, contabilul gusta, pentru prima oară, un pahar de şampanie şi găsea bău­tura aceasta... vorba lui... „extraor­dinar de admirabilă’’. In consecinţă — înţelept ca orice om care ştie că nici o fericire nu-i eternă — băuse... sdravăn şi nici prin gând nu i-ar fi trecut să mai ţie şi el vreun „toast”. Dar abţinerea aceasta devenea im­posibilă. Toţi comesenii, inclusiv patronul, începură să-i stimuleze verva : — Să auzim pe Papă Leon! Să au­­zim pe Papă Leon!... Când înțelese că nu mai are înco­tro, bătrânul se ridică cu greutate şi apucând paharul în mână rosti, fără să se mai gândească, primele cuvin­te ale fatidicei fraze : — In sănătatea... Și se opri. Nu mai avea un a cui sănătate să închine paharul. Pauza se prelungise din cale-afară de mult. Ceilalţi, mai tineri, îşi dă­­deaua coate. Şi atunci, privind des­perat în pahar, contabilul prinse ins­­pi­raţia din sbor: — In sănătatea... şampaniei ! stri­­gă el, convins. Azi, am băut-o pentru nuntă. Să dea D-zeu s’o mai bem și la botez... cât de curând... chiar și săptămâna viitoare, dacă se poate!.... Geer Patrick ineful asii Baloane de săpun UNICUL LOCAL IN GEN BERONEZ ESTE — R­estaurantul-Bar — RACARU - Mare entrain în fiecare seară -In permanenţă peşte proaspăt şi fripturi la gră­tar. Vinuri vărsate, la preţuri extrem de reduse Sa rezervă onor. pu&Sis surpriza unui eveniment muzical pentru seara de 20 Oct. — Jazz- mans — CALEA GRIVITEI 84.­­ Tel. Arhiducele Anton în Capitala BALCIC 14. — Azi. In zorii zilei, A. S. Imperială arhiducele Anton de Habsburg, a decolat de pe aeropor­tul local, la bordul unei avionete de turism, luându-și zborul spre Ca­pitală.* A. S. R. Imperială Anton de Habs­burg, a sosit eri la ora 9-30 în Ca­pitală. Arhiducele a­ aterizat la Pipera după ce zburase deasupra Capitalei aproape trei sferturi de oră, în im­posibilitate de a ateriza, din cauza ceţii ce învăluia la acea oră oraşul De la Pipera, după un scurt popas, arhiducele a decolat din nou ateri­zând la Băneasa unde i-au eşit în întâmpinare, fratele său şi ofiţerii aeroportului. Arhiducele a călătorit neînsoţit. După ce s-a întreţinut cu cei pre­zenţi, arhiducele Anton a decelat din nou la ora 11-30, având pe bord şi pe fratele său, înapoindu-se la Balcic. D. colonel Zwidenek a luat foc în­tr’o avionetă Messerschmidt, pilota­tă de d. comandant Simion și a în­soțit pe cei doi arhiduci până din­colo de linia de centură. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECŢIA I C. C. EXTRACT Conform art. 92 din legea persoa­nelor juridice. Prin dedrnarea Curţii de Apel Secţia II din Bucureşti cu No. 205 din 15 Aprilie 1932 investită cu for­mulă executorie acordându-se perso­nalitatea juridică Societăţii „Uniunea Israelită Ahdes-Israel Iosef I. Iosef“ din Bucureşti Str. Traian No. 3 şi conform art. 84 din legea persoanelor juridice s-a trecut în registrul res­pectiv sub No. 42/932 având ca co­mitet de conducere pe d-nd: 1) Preşedinte d. Iosif I. Iosif 2) Vice preşedinte administrativ S. Bigheles 3) Vice preşedinte sanitar A. Ke­­n­c şi H. Leibovici Florean 4) Vice preşedinte ceremonist I. Mendelovici şi S. Feldblum 5) Vice preşedinte propagandă ing. Macs Cohn şi H. Gondelberg 6) Casier central Iulus Goldstein 7) Secretar general Barbu Gecman 8) Secretari de şedinţă A. Bachman şi I. Leahu 9) Maeștri ceremonişt: I. Kenic şi Solomon Abbermer 10) Inspectori sanitari I. Saposnicov şi G. Ar­on­ovi­ci 11) Inspector farmaceutic Lazăr Vainberg 12) Controlor general David Lobei 13) Controlor financiar Alexandru KerpeL Consilieri: Manole Juldus, Mihel Dulza, Her­man Dulza, Rubin Draiblat, Carol Abramovici, Feier Herman, Milo Ro­­seanu, A. I. Rotbart, Iacob Weber, Paul Davidson. Consilieri Supleanţi: Isac Vacsman, Smilovici, Herman Drucher, H. Etingher, S. Wecsler. Censori: Martinescu, Eremia Neubergher, doctor Cohn. Censori Supleanţii M. Sterenberg şi Samuel Dulza. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECTIO I C. C. Atestă prezentul extract spre a se publica în ziarul „Curentul“. Grefier: Romulus Georgescu 64881/1932 În Octombrie întruniri Frontul „Asanărei Urbane” con­voacă pe toti debitorii, la întrunirea publică pe care o va tine Duminică 16 Octombrie a. cu ora 9 juni. dimi­neaţa la sediul Liget contra camerei din Str. Edgar Quinet No. 9 (lângă Capsa). Au apărut într'o no­u prezentare şi cu preturi reduse: BSRUinTA roman de I. AgârBiCeailU ADORATA­­­e RomUlUS Dionu ISABEL $1 APELE DIAVOLULUI roman de NliPCCa EI1800 CALEA VICTORIEI roman de CBZar PStPESCU o întâmplare ciudata * » ni. sadovaanu De vânzare la toate librăriile din ţară Editura „NAŢIONALA" *, ciornei CĂRŢI APARUTE Guldo da Thomas Mans .* I. Wassermann: Leonhard trank: Anita Loos: Ernst Johansen: Casanova: E. Armand: PitignlU: în Editura «CUGETAREA» Verona : Mimi Bluette Moartea la Veneţia Cazul Maurizius Frate şi Soră Bărbaţii preferă Blondele Cei patru infanterişti Memorii, vol. I-II Mari Curtezane şi Vestiţi Libertin! Cocaina Atentatul la pudoare R­AB IB Sâmbătă 15 Octombrie B32 394 m. BUCUREŞTI 13.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar . 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Radio: Siecle: Drapelul chiamă-marş; Zeller: Vals din opereta „Vânzătorul de păsări“; Thomas: Uvertură la opera „Mig­non“; Debussy: 2 Arabescuri; Ro­ger Ialowitz: Un croisiére en Medi­­térannée-suita. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. I. M. Sadoveanu: Croni­ca teatrală- 19-25: Orchestra Riadiot Bizet: Arlesiana-suita I; Kalmann: Fante­zie din opereta „Contesa Maritza“. UNIVERSITATEA RADIO 19-50: D. l’rof. I. Simionescu: Prin Toron tal. 20.10: D. Prof. N. Cartojan: Ion Neculce. PROGRAM DE SEARA 20: Transmisiune de la Opera Ro­mână ,,PARSIFAL’’, poem mistic în 8 acte (7 tablouri) de Richard Wag­ner. Versiunea românească de Al­fred Alessandrescu. Distribuţia: Am­­fortas. Alex. Lupescu; Titurel, Ru­dolf Steiner; Gurnemanz, George Fo­­lescu; Parsifal, N. Apostolescu; Klingsor, Nae Dumitrescu; Kundri, Maria Simoniu; I Cavaler al Graa­­iului, Lucian Nanu; H Cavaler al Graaiului, George Marinescu; I fe­cior al Graaiului, Zoe Corfescu; II fecior al Graaiului, Eug. Babad; ID fecior al Graaiului, George Ştefano­­viei; IV fecior al Graaiului, Gr. Di­­mitrief. Florile: Margareta Metaxa, Emilia Guţianu, Valentina Creţoiu, Zoe Corfescu, Alexandru Elefteres­­cu, V. Costescu-Duca- O voce: Ana Corin. Conducerea muzicală: Geor­ge Georgescu. Direcţia de scenă: Si­gismund Zaleski. Maestru de cor: 1. Rosensteck. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD. Milano­ (Flo­renta, Torino, Genova, Trieste). 9.15: Jurnalul radio, stiri. 12.15: Muzică variată. 13-30: Concert. 13.45: Jur­nalul radio. 14: Semnal orar, comu­nicate. 14: Concert. 14: (Trieste) Concert. 14.40: Concert. 14.40: Bur­sa. 17.30: Jurnalul radio- 17.40: Coltul copiilor. 17.50: Pentru tine­ret- 18: Muzică de dans. 18: (Tri­este) Concert- 19-30: Jurnalul radio, comunicate. 20: Muzică variată. 20: (Trieste) Concert. 20.25: Comunicate. 20.80: Semnal orar- 20.30: Plăci 21: Jurnalul radio, bul. met. 21.15: Conf. 21-30: ,,Mignon‘‘ operă în 3 acte de Thomas. 24: Jurnalul radio-

Next