Curentul, octombrie 1932 (Anul 5, nr. 1678-1708)
1932-10-16 / nr. 1693
2 ROATA LUMII Orchestra ftrcgenftniană WILLY MARKS-ALBAHARI Telefon 254|07 LOTERIA DE STAT Gumpăraţi-vă lozurile la marea colectorii principali BANCA ROMANA DE CRIENT şi ECONOMIE S. A. din Bucureşti, str. smartian 2,str. Doamnei to sau la toate subcolecturile ei şi agenţiile din ţară ale Soc. Wagons-LitsCook La această colectură au eşit majoritatea câştigurilor mari (Lei 3.000.000, 500.0U0, 150.000, etc.) In provincie se expediază lozurile contra ramburs sau după primirea costului prin mandat poştal VSfe ©lifiOBt® din cele mai bune soiuri, garantat autentice, precum şi Portaltoi şi Butaşi cu rădăcini livrează. FR. CASPARI Mediaş Catalog gratuit la cerere! FEMMBML BMUSCa (Urmare din pag. S*a Cu începere ae la 15 Octombriei CHRISTIAN VASELE la RESTAURANT-IS&R Specialitate 1932: Riesling italian ul din basmele populare româneşti. Superstiţiile, obiceiurile şi filosofia practică din poveştile tălmăcite de Ion Creangă nu i-au fost străine lui Eminescu. Prin prietenia lui Creangă, Eminescu îşi intensifica peisagiul sufletesc natural, alterat de artificialismul vieţii urbane şi de rigorismul ridicol al ideelor democratice. Nimeni din cercul „Junimei”, nicichiar Maiorescu sau Iacob Negruzzi, nu i-au fost atât de aproape lui Epirnescu precum i-a fost Creanga. Prietenia aceasta ciudată, dintre un popă frivol şi vulgar, dar străjuit de toţi zeii Otimpului, şi un intelectual cu cele mai delicate şi mai pătrunzătoare aprehensiuni de gândire şi de sensibilitate poetică, nu spune oare nimic ? Creangă ii reîmprospătează lui Eminescu memoria ereditară, actualizând vremurile lui Alexandru cel Bun şi ale veacurilor străbune, povestindu-le in graiul cronicăresc. Dar colecţia de poe- EU populare, de strigături şi de înţelepciuni, culese din circulaţia orală nu spune oare nimic pentru cei care încearcă să-l izoleze pe Mihai Eminescu în turnul de fildeş al gândirei reci şi transcendente ? Străini de curentul liberalist care căta să valorifice poezia populară din motive de demagogie politică, secolul al XIX dând la iveală monstrul colectiv anonim și uiber cugetător, Eminescu a cunoscut nu de aproape toate manifestările sufletului românesc. Oricâtă dragoste ar fi avuto pentru trecut, această dragoste putea oricând să se întemeieze pe statui şi documente cronicăreşti. Bogăţia de cuvinte şi de imagini, evocările sublime ale trecutului nu pot fi apropiate decât sau printro prodigioasă memorie ereditară, in personalitatea lui Eminescu, activând un şir nesfârşit de ascendenţi, sau printr o cunoaştere electivă a istoriei naţionale şi a etosului nostru popular. Titu Maiorescu,unul dintre cei care l‘au cunoscut intr‘o oarecare măsură pe Eminescu dar l'au Interpretat greşit, ne spune că ,,ceea ce caracterizează mai întâi cîe toate personalitatea luni Eminescu, este o aşa de covârşitoare inteligenţă ajutată de o memorie, căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i mai scăpa“. Pe acest incontestabil adevăr, se va putea oricând grefa convingerea că tributul cerebralităţi lui Emnescu a fost precumpănitor in elaborarea operii sale poetice. Motivele dublei personalităţi ale lui Mihai Eminescu nu pot fi aflate nicăiri. Unii critici, au căutat să-i izoleze personalitatea poetică de acea de gazetar. Ne înscriem în fals in contra acestei teorii şi pentru a repudia cum se cuvine eroarea grosolană a criticei aşa zise ştiinţifice, facem trimiterile necesare la „Satira III" şi concomitent la articolele politice dintre care reţinem „Bătrânii şi Tinerii“, ,Actualitatea“, „Pătura suprapusă“. In Satira III, personalitatea masivă şi complexă a lui Mihai Eminescu îşi află o închegare armonioasă şi echilibrată, clasicizantă chiar. Arhitectonica interioară a gândului şi gradaţia progresivă prin trecere de la fantezie şi evocare la tâlcuirea realităţii concrete şi actuale, evidenţiază coherenţa dintre sensibilitate şi cerebralitate. Partea finală, care nu este altceva decât o şarjă severă a stărilor sociale şi politice din vremea rosettismului fanarioto-democratic, are puternice accente de pamflet, în tot cazul, o versificare a temei susţinute in articolele politice. Paralelismul este strâns şi bine dozat. Se simte nevoia unei cercetări critice care să intuiască natura inspiraţiei eminesciane şi să disece aderenţele de realitate ale temperamentului său. Se va vedea atunci, că ziaristul Eminescu a spart orizonturile funerare ale democraţiei politice şi a jalonat el însuşi curba de evoluţie a reacţiunei literare, realiste, dela începutul sec. al XX-lea îmbogăţind-o cu aprehensiuni multiple şi variate. Acest făurar de limbă nouă, Înmiresmată de vorbe cronicareşti îşi află reazămul concret în viaţa originară şi istorică a poporului român. Acolo unde, străjueşte peste veacuri umbra lui Mircea cel Mare... „un bătrân atât de simplu după vorbă după port“... dar care „este Domnul Ţării Româneşti“, se află îngemănată dragostea de trecutul patriarhal şi svăcnirea patriotismului nu atât ca un refugiu odihnitor provocat de oboseala morală a prezentului cât mai mult de necesitatea revenirii la matca tradiţională a vieţii autohtone. Bogată în sugestii, fecundă în imagini, cu subiecte variate, echilibrată prin însăşi diversitatea ei, opera lui Mihai Eminescu îşi aşteaptă in reviste şi ziare criticul inspirat care s-o adune, s-o trăiască şi s-o explice contemporanilor şi posterităţii. Pentru generaţiile care ne- au precedat şi pentru cea de astăzi, fenomenul Eminescu rămâne neînţeles, cu atât mai mult expresia sufletului românesc din opera lui, căci, critica literară până la dânsul şi nici de atunci Încoace n'a izbutit să-şi insuşească o definiţie care să cuprindă in Întregime etosul nostru popular. Dintre contemporani, singur numai d. N. Iorga a intuit valoarea fenomenului Eminescu. Pentru d. N. Iorga, Mihai Eminescu reprezintă „expresia integrală a sufletului românesc", contopind intr‘o vastă sinteză elementele fundamentale de aimba şi de sensibilitate băştinaşă. Tot ce fost înaintea lui Eminescu şi tot ce s‘a afirmat după el in literatură, se va cântări prin raportare la acest punct cruciat. Eminescu este un îndreptar demiurgic precipitat de natură in viaţa noastră socială, într’un moment structural încă rudimentar, pentru a putea fi asimilat in întregime. Aceste succinte consideraţiuni, ne ingădue să credem, că adevăratul interpret al lui Mihai Eminescu nu s’a arătat încă. Vestitorii anonimi ai neamului, il caută pretutindeni, căci, poetul a murit fără a putea fi înţeles şi tălmăcit contemporanilor şi posterităţii. Revelaţia lui postumă este incomplectă şi superficială. Aceasta ne întăreşte convingerea că Mihai Eminescu a fost o apariţie aberantă pentru societatea in care trăia şi pentru coeficientul nostru de înţelegere intuitivă. Poate, apariţia unui nou critic, de nemăsurate posibilităţi de gândire şi de înţelegere, cu o sensibilitate arborescentă şi proteică, să poată cuprinde in matca conului contimporan fenomenul Eminescu. Altfel, cei care Încearcă să se remorcheze la critica gheristo-dragomiresciană şi să reia întocmai metodele didacticismului analitic şi comparativ, prin cercetarea izvoarelor şi confruntarea contextelor cască şi mai mult prăpastia dintre Eminescu şi generaţiile ce vor urm De la dispariţia fenomenului Eminescu, au trecut mai bine de 40 de ani şi nimeni, dar absolut nimeni, în tot acest răstimp, nu i-a cunoscut opera în întregime. Pentru a putea fi înţeles şi trăit, Eminescu va trebui editat şi reeditat pentru a putea fi cunoscut mai întâi. Aici se află piatra unghiulară a problemei : armonia eminesciană nu îngăduie fragmentări şi perspective parţiale. Unitatea armoniei eminesciene trebueşte proectată în întregime pe ecranul conştiinţei noastre. Un glas din adâncuri, şopteşte incă la urechea noastră : „Trăind in cercul vostru strâmt, Norocul vă petrece . Ci eu in lumea mea mă simt Nemuritor şi rece“. Nicolae Roşu CURENTULDuminică, 16 Octombrie 1632 Cronica Judiciară REZILIEREA CONTRACTULUI SOC. „CALCULATOR“ Secţia I-a a tribunalului de Comerț a avut în vedere ori cererea de ordonanţă prezidenţială formulată de societatea „Calculator“, prin care solicită suspendarea executării deciziei de reziliere a contractului de prestare de serviciu ce-l are cu loteria de stat. Se ştie că comitetul de direcţie al regiei publice a loteriei de stat decisese rezilierea contralui cu societatea „Calculator“ şi că această decizie a fost ulterior aprobată de Ministerul Sănătăţii Pe baza acestor formalităţi, societatea concesionară a primit în ziua de 13 octombrie o somaţie prin care era invitată să părăsească localul în care lucrează, chiar a doua zi. „Calculator“ a făcut imediat cererea ce s-a dezbătut ori. Din partea reclamantei a pus concluziuni de avocat Rosenthal, care a cerut admiterea ordonanţei prezidenţiale şi suspendarea executărei. Din partea ministerului sănătăţei şi a regiei loteriei au pus concluziuni d-nii avocaţi Marinescu- Bolintin, I. Chihaia şi Lorentz, cari au cerut respingerea cererei susţinând în principal că ne aflăm în faţa unui contract de prestare de servicii în care articolul 66 bis din procedura civilă nu-şi are aplicaţiunea, întrucât pârâtul — oricine ar fi — nu poate să obligat să se folosească de servicii pe care le socotește dăunătoare. In această situație s’a arătat că cel mult decizia ministerului și regiei poate să formeze motivul unei acţiuni în daune pentru reclamantă. In subsidiar au arătat că ne aflăm în faţa unui act de autoritate, susceptibil de calea contenciosului administrativ. Tribunalul a amânat pronunţarea pentru azi. PROCESUL TRAFICANTULUI DE STUPEFIANTE MARCO THAL Marco Thal fiind descoperit în flagrant delict de a fi încercat să plaseze o mare cantitate de cocaină, a fost judecat în stare de arest şi condamnat la trei luni închisoare de secţia a 2-a a tribunalului de Comerţ, cu instanţa de mic parchet. In contra sentinţei de condamnare, traficantul a făcut apel ce a fost repartizat la secţia I-a a Curţei unde a parvenit să obţie pe căi lăturalice două amânări, fiind interesat să tergiverseze judecata sperând prin aceasta o estompare a gravităţei odiosului său trafic. La termenul de ori, nu s’a putut păşi la judecarea inculpatului, întrucât din nu se știe ce motive acesta nu a fost adus de la penetenciar în fata instantei. Curtea a dat astfel un nou termen de judecată la 21 Octombrie. OSÂNDIT PENTRU DENUNŢAFIIE CALOMNIOASA Secţia a 3-a a tribunalului osândit în prezență la o lună închisoare, pentru denunţarea calomnioasă, pe Niculae Petrescu din şos. Ştefan cel Mare No. 224 care reclamase pentru fals şi înşelăciune pe d-nii medici C-tin Tănăsescu, Gh. Ioaniţescu şi cei Ionel Aurel Stamatiade, fapte ce s’au dovedit a fi fost pure calomnii. DIVERSE Secţia a 4-a a tribunalului : condamnatori pe Achil Ionescu zis Mitănică, pictor din b-dul Mărăşeşti 5, la trei ani închisoare, pe Niculae Clăbescu, comerciant din str. Manu Cavafu 32 la doi ani şi pe Maria Zurgălan, din Mărăşeşti 6 la 15 zile. Primii doi sunt arestaţi iar ultima s’a judecat liberă. Toţi sunt învinuiţi că fiind constituiţi în bandă au săvârşit numeroase furturi prin efracţie. — Secţia a 3-a a Curţei de Apel a respins ori ca inadmisibil apelul d-lui avocat Bosniei Paraschivescu condamnat de tribunal la 5000 lei amendă pentru delict de audienţă săvârşit în contra d-lui jude Longhin. — Grigore Teodoru a fost trimis în judecată pentru delapidarrea sumei de 786.000 lei de la facultatea de medicină. — D. jude consilier Niculescu Bolintin a trimis în judecată pentru escrocherie pe fraţii Dumitru şi Cezar Panaitescu zis Prutescu din str. Zoe Râmniceanu, pentru că au mâncat circa două milioane Iei garanţiile celor „angajaţi“ la societatea paravan „Făuritorul “ Secţia I-a a tribunalului a condamnat la o lună închisoare pentru escrocherie pe Popovic Florin din Braşov str. Neagră 58 care a încercat să înşele pe Richard Soepker, în numele „Gazetei Transilvaniei“. A apărut: A! treilea volum din ciclul In preajma revoluţiei LOTUL de C. STERE 340 pagini 80 lei Numeroase cereri din toate colţurile ţării dovedesc nerăbdarea cu care a fost aşteptată apariţia volumului. Prin două volume: Vol. * SMARAGDA TEODORINA Vol. ** VANIA RAUTU (Ediţia II). Editura „Adevărul” S. A. Bucureşti Calendar Sâmbătă 15 Octombrie ORT.: Sf. Mart. Dacian Preotul CAT.: Sf. Teresa PROT.: Hedviga ISR.: 15 Tisri 5693. Sabath Sukoth (Cuştile) ziua I MUS.: 14 Gemadi-el-Ahli 1351. TEATRE OPERA ROMANA ora 8 seara: „Parsifal”. NAŢIONAL mat. ora 2.30: „Nora” seara ora 8.30: „David Copper fried“. REGINA MARIA mat. ora 3: „Am ucis” seara ora 9: „Mătrăguna”. VENTURA mat. ora 3: „Mademoiselle”, sera ora 9: „Pasărea de foc”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Cântecul nopţii“ cu Jan Kiepura. SELECT: „Iubeşte-mă!” cu Maurice Chevalier şi Jeanette Mac Donald REGAL: „Un drac de fată” cu Amiy Ondra. VOX: „Alle Paris’ Aici Berlini“. TRIANON: „Un cântec, o fată şi un sărut” (Ein Lied, ein kusst ein Madel) cu Gustav Fröhlich şi Martha Eggerth. RIO: „Vally” cu d-na G. Arangi Lombardi, Ricardo| Straciari, Germina Paolieri şi Carlo Ninchi. BD. PALACE: „Iubeşte-mă!” cu Maurice Chevalier şi Jeanette Mac Donald. FEMINA: ,,Frumoasa necunoscută” cu Marlene Dietrich şi Willy Forst. ROXY: „Cântecul nopţii“ cu Jan Kepura. FORUM: „Pasiunea femeilor“. OMNIA: „Fire de vagabond” cu Lawrence Tibbett şi „Suzana face ordine” cu Franz Lederer, Szőke Szakall. LIDO: „Studentul cerşetor” cu Fritz Schultz şi „Nopţi de patimă“ cu Dita Parto. EPISCOPIA A. R. P. A. „Cântecul s’a sfârşit”, cu Willy Forst, Liane Haid şi „Marchiza de Pompadour” cu E. Verebes, Ida Vust FRANKLIN A.R.F.A.: ,,Refrenul iubirii” cu Mady Cristians şi „Cabaretul Tingel-Tângel“ cu Elisabeth Pinajeff, Ernst Verebes. VOLTA-BUZEŞTI: „Fascinaţie” cu Joan Crawford: Jurnal şi comedie. MARCONI: „Fete în uniformă” cu Dorothea Wieck şi ItMutu de amanutanţă“ cu Siegfried Arno. MARNA: „Vraja primei aventuri” (Moderne Mitgift) şi trupa Lizica Petrescu MODEL: „Drumul desfrâului” şi „Stan şi Bran”. ROMA: „Ţareviciul“ cu Ivan Petrovici, seara artişti. SPLENDID: „A fost odată un vals” cu Martha Eggerth, Jurnal şi Covorul fermecat. AMERICAN: „Tarzan“ cu Johnny Weissmuller şi Jurnal. ILEANA: „Omul de eri” cu Clive Brook şi Claudette Colbert. Jurnal şi complectare. DICHIU: „Omul de eri“ cu Clve Brook şi o completare. NISSA: „Marchiza de Pompadour“ şi „Delegaţii congresului“. LIRA: „Paşă fără voe” cu Siegfried Arno; complectare şi jurnal. TOMIS : „Moderne Mitgift“ cu Martha Eggerth, Georg Alexander; Jurnal şi complectare. ISLANDA: „Dunărea albastră” cu Brigitte Helm şi Iosif Schildkraut. GOLESCU: „Aghiotantul Ţarului” cu Lawrence Tibbett şi o complectare. TRIUMF: „Locotenentul surâzător“ şi marchul Schmeling-Sharkey. GRIVIŢA: „Oraşul cântecului“ cu Jan Kiepura şi Brigitte Helm. KISSELEF: „Războiu şi pace” şi o complectare. completare. BARCELONA: „Dansul spre prăpastie” şi „Stan şi Bran divorţează". In memoria lui Pârvan Mâine, Duminică, 16 Octombrie, ora 12, va avea loc desvelirea pietrei comemorative puse pentru Vasile Pârvan pe faţada casei din str. Biserica Amzei 1, colţ cu calea Victoriei. La solemnitate vor participa: d. primar al Capitalei şi reprezentanţii Academiei Române, ministerului instrucţiunii, facultăţii de litere. La ora 1'0 ,30 se va ţine o slujbă religioasă la Biserica Amzei, întru pomenirea marelui învăţat. Cât costa pe Anteuca, crimele CHICAGO, 14 (Rador). __ Directorul asociaţiei patronale din Chicago a declarat că crimele costă Statele Unite mai mult decât le-ar costa participarea la războiul mondial. D.sa a adăugat că numai in Chicago sumele smulse prin ameninţări reprezintă in fiecare an mai mult decât cheltuelile totale pentru administrarea oraşului. Cu cât se apropia ora închiderii magazinului, cu atât funcţionarii Tancului de Argint’’ (Galanterie , manufactură), deveneau mai nerăbdători. De dimineaţă, patronul ii inştiinţase : — Deseară o să vă rog să-mi faceţi plăcerea să mai rămâneţi un ceas,două, după închidere. Destul d-voastră, când cu nunta Malvinei, m’a mișcat profund. Vreau să mă revanșez și eu. De aceea, vă invit astă seară să bem împreună un pahar de șampanie... Gestul la care făcea aluzie d. Rosenblatt, patronul, avusese loc cu vreo săptămână mai înainte. Malvina — unicul copil al patronului — se căsătorise cu tânărul Samy Blattrosen, directorul unei foarte serioase intreprinderi de „Agentură & Comision”. Cu acel prilej, funcţionarii „Tancului de Argint” au desbătut, îndelung, o problemă delicată. Cum să şi manifeste — ei, funcţionari vechi, cari mănâncă de atâţia ani pâine, de pe urma patronului , sentimentele lor de afecţiune pentru d-şoara Malvina, viitoarea Madam Blattrosen?... La început, părerile au fost împărţite. Cei mai mulţi susţineau ideea de a se prezenta in corpore" în dimineaţa zilei cu pricina, la locuinţa tinerii mirese, pentru a-i face urările lor de sănătate şi fericire. Ideea aceasta prezenta, insă, un mare inconvenient. Nunta avea loc intr'o joi — zi de lucru — şi nu era de admis ca „Tancul de Argint” să tragă obloanele — fie şi numai pentru o jumătate de zi , sub pretext că fata patronului se mărită. Un asemenea gest ar fi fost departe de mulţumi pe d. Rosenblatt, care toată lumea ştia lucrul acesta , cu prilejul morţii neveste-sei, acum câţiva ani, suferise... dublu, şi pentru şi pentru pierderea soţiei, dar şi pentru că „Tancul” trebuia a trage obloanele, în ziua înmormântării... Atunci s’a emis ideea unei telegrame colective, de felicitare. Doi inşi s'au declarat „contra”: Izac Blum, cel mai tânăr dintre „vânzători care propunea să se trimeată, mai bine, miresii, o scrisoare.„in versuri, luându-şi el angajamentul s’o confecţioneze; şi Papă Leon — contabilul cassei , care le-a făcut o adevărată morală asupra... „caliceniei unui asemenea test”... La urmă, a triumfat tot părerea bătrânului contabil: să se cumpere tinerii căsătorite, un... „obiect”. Şi, sângerându-şi modestele lor pungi, funcţionarii Tancului de Argint i-au oferit un splendid serviciu de ceai, de douăsprezece persoane... Mişcat într’adevăr de gestul funcţionarilor săi — el, care ştia mai bine ca oricine ce sacrificiu reprezenta, pentru fiecare din ei, partea cu care contribuiseră la cumpărarea cadoului __ d- Rosenblatt hotărî să-şi ia revanşa. Cumpără un kilogram de icre negre şi câteva sticle de şampanie şi, astă seară, după închidere, îşi pofti subalternii la o „gustare”, în biroul din fundul magazinului... Gustarea s-a prelungit aproape două ceasuri. După primele pahare de şampanie, limbile invitaţilor începură să deslege şi fiecare din ei — chiar şi d-şoara Beatrice, cea mai tânără „vânzătoare” din prăvălie — se simţi obligata să închine un pahar: — In sănătatea tinerii perechi ! Să crească, să înflorească şi să se înmulţească!... etc., etc.„ In sănătatea iubitului nostru patron, care.. etc., etc.... _ In sănătatea miresii... — In sănătatea mirelui’/„. Şi aşa mai departe Toţi îşi spuseseră cuvântul; singur Papă Leon tăcea... Lucrul nu era greu de explicat. Deşi la o vârstă destul de înaintată, contabilul gusta, pentru prima oară, un pahar de şampanie şi găsea băutura aceasta... vorba lui... „extraordinar de admirabilă’’. In consecinţă — înţelept ca orice om care ştie că nici o fericire nu-i eternă — băuse... sdravăn şi nici prin gând nu i-ar fi trecut să mai ţie şi el vreun „toast”. Dar abţinerea aceasta devenea imposibilă. Toţi comesenii, inclusiv patronul, începură să-i stimuleze verva : — Să auzim pe Papă Leon! Să auzim pe Papă Leon!... Când înțelese că nu mai are încotro, bătrânul se ridică cu greutate şi apucând paharul în mână rosti, fără să se mai gândească, primele cuvinte ale fatidicei fraze : — In sănătatea... Și se opri. Nu mai avea un a cui sănătate să închine paharul. Pauza se prelungise din cale-afară de mult. Ceilalţi, mai tineri, îşi dădeaua coate. Şi atunci, privind desperat în pahar, contabilul prinse inspiraţia din sbor: — In sănătatea... şampaniei ! strigă el, convins. Azi, am băut-o pentru nuntă. Să dea D-zeu s’o mai bem și la botez... cât de curând... chiar și săptămâna viitoare, dacă se poate!.... Geer Patrick ineful asii Baloane de săpun UNICUL LOCAL IN GEN BERONEZ ESTE — Restaurantul-Bar — RACARU - Mare entrain în fiecare seară -In permanenţă peşte proaspăt şi fripturi la grătar. Vinuri vărsate, la preţuri extrem de reduse Sa rezervă onor. pu&Sis surpriza unui eveniment muzical pentru seara de 20 Oct. — Jazz- mans — CALEA GRIVITEI 84. Tel. Arhiducele Anton în Capitala BALCIC 14. — Azi. In zorii zilei, A. S. Imperială arhiducele Anton de Habsburg, a decolat de pe aeroportul local, la bordul unei avionete de turism, luându-și zborul spre Capitală.* A. S. R. Imperială Anton de Habsburg, a sosit eri la ora 9-30 în Capitală. Arhiducele a aterizat la Pipera după ce zburase deasupra Capitalei aproape trei sferturi de oră, în imposibilitate de a ateriza, din cauza ceţii ce învăluia la acea oră oraşul De la Pipera, după un scurt popas, arhiducele a decolat din nou aterizând la Băneasa unde i-au eşit în întâmpinare, fratele său şi ofiţerii aeroportului. Arhiducele a călătorit neînsoţit. După ce s-a întreţinut cu cei prezenţi, arhiducele Anton a decelat din nou la ora 11-30, având pe bord şi pe fratele său, înapoindu-se la Balcic. D. colonel Zwidenek a luat foc într’o avionetă Messerschmidt, pilotată de d. comandant Simion și a însoțit pe cei doi arhiduci până dincolo de linia de centură. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECŢIA I C. C. EXTRACT Conform art. 92 din legea persoanelor juridice. Prin dedrnarea Curţii de Apel Secţia II din Bucureşti cu No. 205 din 15 Aprilie 1932 investită cu formulă executorie acordându-se personalitatea juridică Societăţii „Uniunea Israelită Ahdes-Israel Iosef I. Iosef“ din Bucureşti Str. Traian No. 3 şi conform art. 84 din legea persoanelor juridice s-a trecut în registrul respectiv sub No. 42/932 având ca comitet de conducere pe d-nd: 1) Preşedinte d. Iosif I. Iosif 2) Vice preşedinte administrativ S. Bigheles 3) Vice preşedinte sanitar A. Kenc şi H. Leibovici Florean 4) Vice preşedinte ceremonist I. Mendelovici şi S. Feldblum 5) Vice preşedinte propagandă ing. Macs Cohn şi H. Gondelberg 6) Casier central Iulus Goldstein 7) Secretar general Barbu Gecman 8) Secretari de şedinţă A. Bachman şi I. Leahu 9) Maeștri ceremonişt: I. Kenic şi Solomon Abbermer 10) Inspectori sanitari I. Saposnicov şi G. Aronovici 11) Inspector farmaceutic Lazăr Vainberg 12) Controlor general David Lobei 13) Controlor financiar Alexandru KerpeL Consilieri: Manole Juldus, Mihel Dulza, Herman Dulza, Rubin Draiblat, Carol Abramovici, Feier Herman, Milo Roseanu, A. I. Rotbart, Iacob Weber, Paul Davidson. Consilieri Supleanţi: Isac Vacsman, Smilovici, Herman Drucher, H. Etingher, S. Wecsler. Censori: Martinescu, Eremia Neubergher, doctor Cohn. Censori Supleanţii M. Sterenberg şi Samuel Dulza. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECTIO I C. C. Atestă prezentul extract spre a se publica în ziarul „Curentul“. Grefier: Romulus Georgescu 64881/1932 În Octombrie întruniri Frontul „Asanărei Urbane” convoacă pe toti debitorii, la întrunirea publică pe care o va tine Duminică 16 Octombrie a. cu ora 9 juni. dimineaţa la sediul Liget contra camerei din Str. Edgar Quinet No. 9 (lângă Capsa). Au apărut într'o nou prezentare şi cu preturi reduse: BSRUinTA roman de I. AgârBiCeailU ADORATAe RomUlUS Dionu ISABEL $1 APELE DIAVOLULUI roman de NliPCCa EI1800 CALEA VICTORIEI roman de CBZar PStPESCU o întâmplare ciudata * » ni. sadovaanu De vânzare la toate librăriile din ţară Editura „NAŢIONALA" *, ciornei CĂRŢI APARUTE Guldo da Thomas Mans .* I. Wassermann: Leonhard trank: Anita Loos: Ernst Johansen: Casanova: E. Armand: PitignlU: în Editura «CUGETAREA» Verona : Mimi Bluette Moartea la Veneţia Cazul Maurizius Frate şi Soră Bărbaţii preferă Blondele Cei patru infanterişti Memorii, vol. I-II Mari Curtezane şi Vestiţi Libertin! Cocaina Atentatul la pudoare RAB IB Sâmbătă 15 Octombrie B32 394 m. BUCUREŞTI 13.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar . 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Radio: Siecle: Drapelul chiamă-marş; Zeller: Vals din opereta „Vânzătorul de păsări“; Thomas: Uvertură la opera „Mignon“; Debussy: 2 Arabescuri; Roger Ialowitz: Un croisiére en Meditérannée-suita. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. I. M. Sadoveanu: Cronica teatrală- 19-25: Orchestra Riadiot Bizet: Arlesiana-suita I; Kalmann: Fantezie din opereta „Contesa Maritza“. UNIVERSITATEA RADIO 19-50: D. l’rof. I. Simionescu: Prin Toron tal. 20.10: D. Prof. N. Cartojan: Ion Neculce. PROGRAM DE SEARA 20: Transmisiune de la Opera Română ,,PARSIFAL’’, poem mistic în 8 acte (7 tablouri) de Richard Wagner. Versiunea românească de Alfred Alessandrescu. Distribuţia: Amfortas. Alex. Lupescu; Titurel, Rudolf Steiner; Gurnemanz, George Folescu; Parsifal, N. Apostolescu; Klingsor, Nae Dumitrescu; Kundri, Maria Simoniu; I Cavaler al Graaiului, Lucian Nanu; H Cavaler al Graaiului, George Marinescu; I fecior al Graaiului, Zoe Corfescu; II fecior al Graaiului, Eug. Babad; ID fecior al Graaiului, George Ştefanoviei; IV fecior al Graaiului, Gr. Dimitrief. Florile: Margareta Metaxa, Emilia Guţianu, Valentina Creţoiu, Zoe Corfescu, Alexandru Elefterescu, V. Costescu-Duca- O voce: Ana Corin. Conducerea muzicală: George Georgescu. Direcţia de scenă: Sigismund Zaleski. Maestru de cor: 1. Rosensteck. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD. Milano (Florenta, Torino, Genova, Trieste). 9.15: Jurnalul radio, stiri. 12.15: Muzică variată. 13-30: Concert. 13.45: Jurnalul radio. 14: Semnal orar, comunicate. 14: Concert. 14: (Trieste) Concert. 14.40: Concert. 14.40: Bursa. 17.30: Jurnalul radio- 17.40: Coltul copiilor. 17.50: Pentru tineret- 18: Muzică de dans. 18: (Trieste) Concert- 19-30: Jurnalul radio, comunicate. 20: Muzică variată. 20: (Trieste) Concert. 20.25: Comunicate. 20.80: Semnal orar- 20.30: Plăci 21: Jurnalul radio, bul. met. 21.15: Conf. 21-30: ,,Mignon‘‘ operă în 3 acte de Thomas. 24: Jurnalul radio-