Curentul, februarie 1934 (Anul 7, nr. 2154-2181)
1934-02-01 / nr. 2154
. Străinii ia căile feral© Acest proces trebuie să fie lichidat, începând cu instituţiile statului, care dau un prost exemplu şi un motiv mai mult de desconsiderare a elementelor româneşti, străinilor. Este exemplul căilor ferate, precizează d- Topliceanu, unde minorităţile nouilor provincii predomină în toate ramurile de conducere, plătiţi cu mii de lei pe zi deşi niciunul nu ar avea vre-o caii taie, care să îndreptăţească acest scandal. O listă incompiectă (din motive uşor explicabile nu i-a stat in putinţă s’o faca altfel), ne arată cari sunt minoritarii cari deţin funcţiuni da conducere la calea ferată- O publicăm îu menţiunea că am fi foarte bucuroşi dacă am culege o dezminţire Iot-o : Pilder Alfred şi Ganitchi Ion, subdirectori centrali, Rosenzweig A. şi Mendelsohn Al. şefi de serviciu tehnic, Greipel Karl, Adelstein Hermann şi Miller Alexandru subşefi de serviciu tehnic. INSPECTORI PRINCIPALI TEHNICI Dorumbovici Al., Varneky Giza, Essigmann Adolf, Vidovszky Francisc, Keller Rudolf, Sebestyen Iamos, Taiberg Isidor, Rosner Gustav, Steiner I., Mocearov Nic., Haas Géza, Kéri Aladar, Simon Alexa, Culacov Const., Mijiekov Anton Lichtendorf Anton, Boria Fl., Muhstein Emanoil, Iuliu Heinrich, Radomoviiei Al. și Kiss Desideriu. INSPECTORI TEHNICI Timesak Adalbert, Pauling Carol, Kavnati Wentzel, Zalmann Ermo, Diamant Oskar, Farkass Louis, Leventer Mier, Fried Edmund, Lajovic Francisc, Grosz Wilhelm, Bakonyi Koloman, Gotlieb Iosif, Koller Victor, Meissner Bruno, Pavlik Ernest, Hirsch Gustav, Miklós Iosef, Ivanov Nicola. ŞEFI DE SECŢIE Herz Iosef, Vargas Ludovic, Kunovitz Rudolf, Wolf Victor, Erdos Eugen, Thenak Eduard, Rlpper Bru no, Schuster Albert, Raes Eugen, Pfalz Emil, Davidov Ervand, Preszeller Ernest, Hornstein Carol, Mezares Iulius, Erdos Bartolomeu, Kalman Iosef, Roland Max., Reiss Emil, Szelles Andrei, Hraszdill Vladimir, Sipos Desideriu, Kendy Alex,. Goldberg Isidor, Norz Ludovic, Ravin Teofil, Zuzinov Gr., Lichtig Wilhelm, Bianco Albert, Guttmann Ludovic, Horovitz Tibar, Revesz Géza. Somlo Iulius, Auslaender M., Kovac M., Viragh Carol, Nagy Carol, Konya Iuliu, Klein Benő, Latchm Victor, Dereskey Ed., Gora Franctsc. Kohanyi Adolf, Feodorov Al., Cocoreff Mihail, Minchievici Victor, Lemer Mauriciu, Griţaenco I., Kocn Al., Kaufman Norbert, Grunberg Me ier, Horwarth Iosif, Imre lanos, Voitek Koloman Francfsk, KOsinsky Kaetan, Engler Iulius, Recsz I., Wie ner Hugo, Arsenovici Pavel, Bartpowsky I., Reinhorn M., Vogt Hetn tesăturilor- Se speră că această măsură va provoca o diminuare a im- rieh, Birnbaum David, Schulbaum I- portaţiunilor de ţesături fine. Hermann I., Szász Carol, Medvetzky AI., Cseke Iosef, Bartha N., Scordelii Cirepenicov I., Sami Antoniu, Derevici Alexandru. SUB INSPECTORI TEHNICI Reichenberg Desidenu, Schräger Iulian, Herczegh Al., Dózsa I. Şefi de birou tehnici sunt: Tomas Bela, Fuchs Eduard, Megedovsach-Naza iov. SURŞEFi DE SECŢIE Kochthtz Vicenţiu, Szuez Eugen, Trichter Arnold, Bolşaca Al., Om Stein Iuliu, Renyi Bartolomeu, Feu tech Lupu Farkasch, Gruber Eugen Lam Bela, Vachta Ernest. Gyali Zol tan, Taschek Eugeniu, Heinrich Ot to, Siperco Eduard, Poczy Mihail, Proksh Ed., Seni Alert, Horovitz Al tred, Ladangy Desideriu, Szemery Iosef, Vakar Iosif, Albert Albert, Kolos Desideriu, Maros Eugen, A bramovici Froim, Lorincz Iuliu, borniek Ludwig, Fogarassi Basi Gutman Oskar, Vida Eugen, Nachten bel Ladislau, Mironciuc Vasile, Ghe les Haim, Czalner Egbert, Sigerus Ernest, Cehovsky Ovid, Bendersky M., Ostrogoira Robert, Viniţky Xe naphon, Uzunov A!., Ghentmşliev Gh., Drimmer David, Arnon Emil, Balascopol Eugen, Goebel Carol, Lehr Aba, Kirovicz Serge,* Maletz A., Bovo Al., Tihomirov Sergiu, Morzyusky Iisif, Fridmann A., Tass Gh., Brekner Walter, Vrainaleci Vladimir, Kallai Emeric, Deutsch I., Caraculacov Al., Porostem V., Brift Corneliu, Szentmartonyi Iosif, Krieger Frantz, Freid Hellya, Lunev Eugen, Apeprmann St., Wagner I., Grtdeniuc Gh., Kutat3ch Rudolf, Hermann Emil Carol, Schmieciigen Hein rich, Kirof N., Blumrich Iosef, Kromek Carol, Bedros .Ştefan, Rieder En gelbert, Rettegy Adalbert, Beket Andrei, Racz C. INGINERI ATAŞAŢI Patak Emestin, Kasper Alfred, Cemaşov Ion, Mazanetz C„ Kosiusky Gr., Umlauf Iosef, Sarkadi Victor, Henning Rudolf, Redbei Vladislav, Hune I., Goldstein Iosef. Davidovici Endre, Korodi Gabriel, Ven nescher Victor, Szilard I. Kara Vasile Alex., Szolai Eugen, Fekete Iosef, Mazur I. Gurovitz M. Statistica de mai aus este Incomplectă- Ea nu cuprinde decât serviciile cari au dat-o. La aceste serveii numărul minoritarilor este de 225 faţă de 45® români. E adevărat o parte din numărul de 225 sunt oarecum moştenire, deşi nu puteau fi moştenire când se refuzase jurământul. O altă parte, insă au fost introduşi cu mult după război, sub motivul de ,,specialişti’'. Dar nu numai numărul lor este important, ci şi funcţiunile ce deţin- SERVICII DE APARARE NATIONALA Astfel, biroul 6, acela care deţine toate planurile de staţii cu capacitatea liniilor de garaj, lămpi de încărcare, etc., într’un cuvânt, toate datele Problema Nr. 29 de P. Leibovici-Iaşi (inedită ) ALB: Rh1, Dg2, Ta3 şi f8, Cc2 şi g6, Nd5 şi1, P.b2, b3. . .NEGREU: Rd3, D64, Tdl şi c6, P. b5, e5, g4. . .Mai in două mutări............. Problema Nr. 30 de P. Leibovici-Iași (inedită) a bcdefgb ...ALB, Ra7, Cb2, Pc4, d7. NEGRU :a Rc3, f*c5, c3, e4. Mat ajutor invers în 2 mutări (joc aparent). Soluţia problemei Nr. 23 de W. Pauly 1) a7 — a8C! Soluţia problemei Nr. 24 de W. Pauly 1) e 4, Rel; 2) Te3+, Rdl; 3) Txî2, Rcl; 4) Tel mat. 1) Rgl; 2) Tcl+, flD-f; 3) Rg->, — ; 4) îxD mat. 1) ..............; 2)........ flC; 3) Ti 3ţ, — ; 4) TxC mat. Soluția problemei Nr. 25 de înv. G. Gosman 1) Rg3, Re4; 2) Ug4, Rd4; 3) Rf6, ei; 4) ivl4, e3; fxe mat. Această problemă are și joc sparet: 1....e4; 2) Rf4, e3; 3) Îxe3 mat. Soluţia problemei Nr. 26 de 5. Thau ...In această poziţie, ultima mutare a negrului, nu putea îi decât: d-7 ao. aeei aibia mutare joacă: 1) eăXdSep, C7xd6-f. 7) Rb5, a 7-a e mat. Pentru soluţionarea acestei probleme am acordat 2 puncte. Informaţiuni Turneul Federaţiei Argentiniene a reunit 16 jucători, cari s’au clasat astfel: L L. Prazziru 11; H) Juan Iliesco 10 jum.; III A. Schwartzman 10, etc. etc. # Campionul lumii dr. Alechin, a ținut intre Oct. si 14 Noemnbrie 1933 o serie de 16 simultane in diverse oraşe, cu următorul rezultat: 513 câștigate, 41 pierdute și 71 remize. * La Hastings, turneul anual, a avut următorul rezultat interesant: I. Flohr. II. Alechin. III. Lilienthal ex aequo. Rugăm pe toţi corespondenţii noştri şahişti să ne trimită fotografiile, pentru a le putea elibera cărţile de identitate. * Cercul de şah C. F. R. organizează o serie de competiţii la care sunt rugaţi a lua parte toţi maeştri şi jucătorii de şah. Prima manifestare — la care va lua parte şi d-l dir. general C. Mereuţă — va avea loc Luni 29 cor, ora 9 seara, la atelierele Griviţa C. P. R. ..Aflam din sursă sigură că se intenţionează organizarea unui match între Liga de Sud şi Liga de Vest. La 24 Februarie va avea loc campionatul Bucureştilor. Se va juca in 2 sau 3 categorii. Rămâne ca F. R. S. să decidă. Duminică a avut loc la sediul cercului C. F. R., un match între cercurile de şah „Tura” şi cercul gazda. Rezultatul a fost nul. S’au jucat următoarele partide: Obrenovici (T)— Bala 0-1. Heskia (T)—Popay3-0, Negrutac —Israiloviei (T) i-0. theles—M. Regal (.'JL'. 0-1. Dumitrescu (C.F.R.) — Rahane 0-1. B. Marautescu (T)—Sipos 1-0. , Grozăvesc« (C.F.R.) —Râdulescu 1-0. Mendelshon (CFR.)—Blasbalg ( Feinstean CI) — Grunblatt Federaţia lucrează ■■■ Primim cu rugămintea de a publica, următoarele: Comitetul Federaţiei Române de şah ţinând şedinţă în ziua de 2.: Ianuarie, a luat în discuţie organi- zarea atât la centru cât şi in ţară a mişcării şahiste care capătă un impuls din ce în ce mai puternic. S a dat cetire scrisorilor de adeziiune şi simpatie ce s’au primit din partea cercurilor de Şah din ţară, cu ocazia reorganizării Federaţiei Române de şah. Cu această ocazie s*a hotărât lansarea unei circulari către toate cercurile de şah din ţară în vede- ’ rea strângerii rândurilor şahiştilor şi unei colaborări cât mai active. * a bede g b Joi iFe*.»ow3 the SS34 Viața economica Dumping valutar cehoslovac ? Dificila situaţie economica a Cehoslovaciei nu s-a ameliorat de fel i ultimul an. Cele mai multe serii economice indică cel mult o stagnare a situaţiei dacă nu o Inăutaţire. In special, volumul comerţului exterior este în descreştere permanentă, ceea ce pentru o ţară industrială este semn de profundă criză. Din această cauză, toată lumea în Cehoslovacia este de acord că trebuesc luate măsuri pentru înlăturrrea dificultăţilor cari stau în calea comerţului exterior. Ceartă nu există decât în ceea ce priveşte forma. In ultima vreme, au fost luate serios în discuţie două proecte. Primul propune o nouă aşezare a diferitelor impozite care apasă asupra exportatorilor. Al doilea plan al prof. Engliş, prevede premii la devize. Operaţia ar fi următoarea: Exportatorul primeşte 10—20 la sută peste cursul zilei pentru devizele predate Băncii Naţionale, iar importatorul plăteşte acelaş agio pentru devizele obţinute de la institutul de emisune. Primul profet uşurează este drept exportul, însă nu îngreuiază importul. Al doilea proect, al prof. Englis, aminteşte mult anumite propuneri englezeşti din 1931, în special acelea ale lui J. M Keynes, in legătură cu celebrul raport Mac Millan. Keynes propunea atunci un premiu la export de 10 la sută şi o taxă vamală de 10 la sută la import. Economistul englez pornia de la ideea că, în felul acesta, operaţia avea aceleaşi rezultate ca şi o depreciere monetară. Cum însă premiul nu se acorda decât pentru mărfurile în circulaţie, măsura nu are avut drept urinar© şi o reducere simultană a sumelor datorate Angliei, cum s-ar fi întâmplat în cazul unei deprecieri monetare. De aceea Keynes era împotriva devalorizării lirei. Plenul Englis propune de asemenea o depreciere valutară referitoare numai la schimbul de mărfuri. Este însă îndoielnic că ea ar putea fi limitată numai la acest domeniu al vieţii economice. Odată cu măsurile represive pe care le-ar lua celelalte state, este cert că Cehoslovacia ar trebui să se extindă suprafaţa de circulaţie a coroanei depreciate. • Totuşi, propunerea Englis are şi unele elemente serioase, spre deosebire de propunerea Keynes, intuiu, fiindcă de fapt coroana cehă este devalorizată pe mal toate pleţele, aşa încât planul Englis înseamnă legalizarea situaţiei. Apoi, fiindcă Cehoslovacia nu ar© relaţiile Internaţionale ale Angliei şi, în fine, pentru că Cehoslovacia are o politică restrictivă a devizelor care lipsea Angliei în 1931. Pentru străinătate, devalorizarea oficială a coroanei cehoslovace va însemna o recrudescenţă a concurenţii, iar pentru interior o agravare a situaţiei consumatorilor. De acea este logic ca străinătatea să ia măsuri de apărare, iar importatorii să se agite. Se pare însă că pentru moment au învins exportatorii şi profesorul Engliş, întrucât ministerul de finanţe a luat o atitudine favorabilă faţă de principiul premiilor de export. In schimb, bursele străine au reacţionat imediat slăbind cursul coroanei. Astfel ,frankfurter Zeitung” din 26 Ianuarie publică o notă în care subliniază ‘ căderea coroanei la Zuerich în ultima săptămână şi p însoţeşt© de următorul comentariu „presiunea asupra cursului este reflexul discuţiilor referitoare la încurajarea exportului şi a planurilede devalorizare, care sunt discutate acum în cercurile oficiale şi asupra cărora guvernul va lua în curând hotărâri importante”. Desigur că Cehoslovacia poate să procedeze la orice măsuri valutare crede de cuviinţă. Cum însă balanţa noastră comercială cu vecina şi prietena noastră este deficitată astăzi, prin nouile proecte industria românească va fi din nou handicapată. Chiar dacă astăzi avem contingente rigide la export, deprecierea coroanei va da naştere unui nou impuls deflaţionist pe piaţa românească. De aceea este mai mult decât probabil că guvernul român va fi silit să intervie foarte activ pe lângă prietenii noştri. Mercator Preţurile ţiţeiului şi cerealelor la Ploeşti PLOEŞTI, 30- — Preţurile ţiţeiului progon de 10000 kgr. au fost astăzi următoarele : Buştenari uşor lei 7000- Buştenari mediu lei 6800- Buştenari parafinos lei 6400 Buştenari greu lei 6600. Băicoi uşor lei 7000. Mereni dacian uşor lei 5600- 1 Moreni dacian greu lei 5600. Moreni parafinos lei 5200. Gura Ocniţei dacian uşor lei 6600. Gura Ocniţei parafinos lei 5400. Ochiuri lei 6600- Ţintea lei 4800. CEREALELE. — In oborul de cereale din localitate s'au încheiat astăzi următoarele tranzacţii: Grâu cu lei 280—235 hi; porumb cu lei 105 hl; orz cu lei 96—98 hl*; dughie la lei 0,90 kgr. Şedinţa Camerei de comerţ şi industrie din Capitală S’a cerut conversiunea datoriilor ! Aseară s’au întrunit în şedinţă membrii Camerei de comerţ şi industrie din Capitală, sub preşedinţia d-lui ing. C. Osiceanu, asistat de d-nii I. Dumitrescu-Militari şi V. Staicovici. D. ing. OSSICEANU face constatarea că membrii consiliului nu vin regulat la şedinţe. După cuvântul d-lor Aronovici- Pietriş şi prof. V. Staicovici, d. Manole Constantinescu arată că a făcut o contestaţie, privitoare la reprezentarea Camerei la municipiu. D. AL. BOTEZ desvoltă raportul privitor la asanarea datoriilor analizând cauzele care au determinat criza şi manifestările ei în toate domeniile de producţie. Vorbitorul se ocupă de consecinţele crizei şi ajunge la concluziile următoare: a) este necesară o conversiune a tuturor datoriilor; — faţă de creditorii români ori străini — plata făcându-se prin echivalent; b) anularea dobânzilor acumulate; c) crearea unei case de amortizare, care să elibereze bilete ipotecare; d) debitorii să plătească datoriile prin peripectiv (datoria fiind redusă în rat© Semestriale sub forma unui impozit de 10—15 la sută). D. M. MANOILESCU, senator, crede că nu e utilă metoda sugestiilor, comercianţii au datoria să studieze proectul guvernului şi sa lupte să obţină maximum, pe baza principiilor guvernului în privinţa conversiunii. D Manoilescu arată că a preconizat conversiunea încă în anul 1930. Este nevoe absolută de o soluţie simplă şi generală, printr’un sistem special de lichidare, aplicat dobânzilor. In încheere, d-sa cere: o reducere a createlor, calcularea do - bânzilor legale și eşalonarea plăcilor. I . J ' ' D. ing. C. OSSICEANU se declară de acord cu susţinerile d-lui Manoilescu. Vorbesc în aceîăş chestiune d-nii C. Negreanu, ing. Marino şi Kandel. O D. MOQIORNIŢA spune că situata economică de azi trebuie îndreptată, dar nu trebue să se treaca tocmai peste interesele comerţului şi industriei, cum s’a făcut până acum. Propune instituirea unei comisiuni care să precizeze intr’o moţiune doleanţele comerţului şi industriei. Şedinţa se ridică la orele 5 jumătate seara. Sâmbătă sosesc experţii creditorilor Sâmbătă sosesc în Capitală doi experţi ai creditorilor, englezul Hall Patch şi francezul Richard însoţiţi de d. Zăuceanu. Cel de al treilea expert olandezul Bruins va sosi în cursul săptămânii viitoare. O nouă anchetă la Primăria Capitalei D-ing- N- Mureş, a fost însărcinat In mod onorific să ancheteze felul cum s’au dat spre executare şi dam s'au efectuat toate lucrările la direcţiunea drumurilor şi podurilor dela primăria municipiului Bucureşti,cu începere dela 1 Ianuarie 1929 şi până azi. Delegaţiunea d-lui ing. N. Mareş » In legătură cu ancheta administrativă şi cea financiară, care se face notulmente la direcţiunile şi serviciile primăriei Capitalei şi care se coiupă şi de chestiunea modului cum s’auexecutat căile de comunicaţii dela 1 Ianuarie 1929. Noile tarife vamale germane pentru ţesăturile de bumbac Guvernul Reichului a modificat recent, potrivit intereselor industriei textile germane, tarifele vamale pentru ţesăturile de bumbac. De aci înainte tarifele nu se vor mai întemeia pe greutate, ci pe calitatea CURENTUL* „Străinii In viaţa noastră economică“ Deja întreprinderile particulare la instituţie statului. Exemplul dat de administraţia căilor ferate E o lucrare a d-lui ing. Topliceanu, care, cu date şi cu cifre, documentează modul cum străinii s-au introdus in industriile şi comerţul particular, şi infiltrat până in instituţiile de stat, ameninţând a acapara întreaga conducere a vieţei economice şi periclitând chiar ţara. Noi am avut a ne ocupa cândva de această problemă, când am expus cauzele şomajului manual în ţari şi când am enunţat gravitatea şomajului intelectual. Fireşte, acesta este şi el o manifestare a grozavei crize ce s’a abătut în ţara noastră. Dacă alta ar fi fost, însă, politica de stat, dacă protejarea elementelor româneşti ar fi fost o realitate, forma şomajului intelectual de azi ar fi fost în mare proporţie corijată. In loc de această protejare, am avut numai dispoziţii de formă privind numai proporţia, în care munca românească trebuia să fie reprezentată în totalul de activitate a unei întreprinderi. Dispoziţiile slabe şi nerespectate au fost curând modificate, pentru că până la urmă ele să se aplice întrun fel, care constitue o adevărată batjocură, un început promiţător Există, mai precis, exista motivul pentru ca munca naţională să nu conteze prea mult în desfăşurarea activităţii industriale şi comerciale. Era pe când abia se începea de către Străini o activitate industrială în ţara noastră şi pe când nu se găseau în rândurile românilor elemente pregătite necesare specialităţilor din domeniul tehnicei industriale. De atunci însă, de la legea industrială a lui Emil Costinescu, din 1894 mi se pare elementul românesc şi a croit un drum tot mai larg în acest domeniu, numărul specialiştilor români a crescut vertiginos şi era normal ca, odată cu această transfigurare, statul să ia măsurile pentru ca penetraţia lor, în industrii să fie accelerată în scopul de a asigura muncei naţionale o situaţie preponderantă. Satul — citiţi cârmuitorii — a fost absent. La indolenţa lui s’au adăogat rapidele măsuri de ostracizare luate de întreprinderile străine împotriva pătrunderei românilor. E adevărat că atunci când s’a observat de starea de război, în care întreprinderile străine s’au pus faţă de elementul românesc, s’a venit cu dispoziţiuni (In legea minelor din 1924) prevăzând, de pildă pentru întreprinderile petrolifere anumite obligaţiuni, pesonalul românesc să fie reprezentat în proporţie de 75 la sută nu global, cum era în vechea lege, ci pa fiecare categorie de salariaţi Dispoziţiune timidă Oricum, însă, acceptabilă pentru împrejurările de atunci şi numai cu speranţa că era o pornire ce trebuia să ajungă la scopul final: muncă naţională exclusivă în toate întreprinderile, măcar în acele cari există în baza diverselor concesiuni şi avantagii acordate de stat- O ILUZIE ŞI „ROMANUL SOCIETĂŢII Începuturile a fost o iluzie. După câţiva ani aceste dispoziţiuni au fost modificate, pentru a reajunge la situaţia anterioară anului 1924. Era îndreptăţită cererea întreprinderilor străine de a se aduce modificări? Vor spune unii: de vreme ce eu a dus capitalul, nu pot risca să fu servit scopul lui de alte elemente (române) decât de cele (străine) In cari eu am încredere. Poate atunci și nici atunci. Vom vedea cu altă ocazie, de ce nici pe acest considerent nu se poate motiva desconsiderarea muncii naţionale. Procesul dintre munca naţională de o parte şi întreprinderile străine cu statul de alta, nu poate fi considerat ca rezolvat prin desemnarea in consiliul de adiministraţie a unor anumite persoane având profesiunea de „Românul Societăţii" şi misiunea nu de a munci şi conduce ci de a purta ■nflucnţa lor, când întreprinderile calcă — aşa cum se întâmplă de obiceiu — alăturea de drum sau când e vorba de intrarea in ţară a altor elemente străine fie ele şi guvernante, dar brevetate ca „specialişti", ce servesc de bază imobilizarii armatei şi mişcării trupelor este condus d un inginer rus ,Rad Sovici, care au drept ajutor totişti rus, Rarascit. Serviciul important al fişelor organelor este încredinţat unui inginer ungur, Reich. Un fost funcţionar al căilor ferate habsburgice, Rudolf Deibschirt*, auns la noi şef al contenciosului căilor ferate din Cluj, este ales pentru misiuni speciale In Ungaria pentru ne apăra (?) interesele noastre. La o inspecţie de întreţinere cu nouă secţiuni, inspecţie de o importanţă considerabilă in caz de război, cu excepţia a trei români, restul sunt minoritari: A. Barbassy, şeful și Boris Florov, A- Teodorov, Stammer, Paul Ungar, A. Becke, V IIIIN’ați încercat încă Togal?!... 13klw £l Togal de milioane de ori dovedit ca eficace la Reumatism I Gold I Sciatica Gripă * Nevralgii • Răceli * Dureri de cap Nu există altceva mai bun! Se garantează că ajută! Nici un alt preparat asemănător — oricât ar fi lăudat — nu are ca Togal peste 6000 dovezi în scris de la medici! Tabletele Togal dizolvă acidul uic şi acţionează deci direct la rădăcina răului! Nu făceţi încercări cu preparate similare! Alţii au încercat In locul Dv. şi acum iau toţi Togal! O încercare vă va convinge şi pe Dv.! La Farmacii şi Drognerii. Lei 52...Tabletele fogai sunt un produs elveţian! In Egipt, Napoleon juca cu M. Poussielgue, intendentul armatei, sau cu Amédée Jaubert, celebrul orientalist. In tot timpul campaniei din Polonia, adversarii lui erau: Murat, Bourrienne, Berthier și ducele de Bassano. Acesta din urmă, care juca des cu împăratul, a lăsat următoarele rânduri: „împăratul, începea foarte stângaciu partidele lui de şah. La început el pierdea adesea piese şi pioni, desavantaj de care nu îndrăzneau să profite adversarii lui. Numai în mijlocul partidei îi venea câte o inspiraţie bună; învălmăşeala pieselor, ii lumina inteligenţa; el vedea de aci înainte câte 3 sau patru mutări înainte şi punea un lucru frumoase şi savante combinaţiuni”. , La Sf. Elena, el juca In fiecare zi. Dacă jocul de şah nu era încă a© o înaltă nobleţe, el s’a inobilat, procurând câteva momente de fericită distracţie celui mai mare dintre prizonieri şi exilaţi. In timpul captivităţii sale la Sf Eiena, Napoleon primi din partea guvernatorului maiei sa rapfiluato. .. un şah superb fabricat de cei mai buni meşteri chinezi, iată împrejurările cari au dus la acest aur: Un ofiţer englez, numit Elphins Napoleon jucător de şah cadoul însăşi. Piesele erau de o greutate foarte mare. Calul era armat cu toate piesele, iar turnul era aşezat pe un elefant enorm. Napoleon admiră fineţea lucrării, şi apoi spuse în glumă: „O sâ-mi trebuiască o macara pentru a muta turnul din joc; coşuleţeie le voi timite Măriei Luiza, cutiuţa cu jetoane mamei mele iar şahul U voi lăsa fiului meu Acesta nu a parvenit niciodată fiului sau. Ce a devenit el? Ce au devenit celelalte şi diferitele jocuri aie împăratului? Palatul din Compiegne are unul,, dar fie cărei piesa dr. Xukc Uw vij. ocupaţiunei oraşului, în Septembrie 1314. Valoarea lui este mai mult istorică decât artistică. El a fost oferit lui Napoleon, în 1809 — se zice de către sora sa Carolina, soţia lui Murat regele Neapolului. Montarea şahului este în piele aurită. Ornamente — perie, corali — sunt mai cruscate in ei, jceixuia a obţine ceie 2 culori ale căsuţelor după tabla de şah, s’a întrebuinţat marmură albă cuiuiiu roz şi iava a VezuviuluL Relevăm, în povestirea şahului chinezesc o mică inexactitate: nu era numai şahul, singurul mijloc prin care împăratul işi petrecea ton, grav rănit in ajunul bătăliei timpul. El juca deasemeni şi reverde la Waterloo, privin multe semne particulare de atenţie, din partea iparatului. îngujitim ainumiiţa gărzii sale, Napoleon trimise rănitului o carafă de argint umplută cu vin, provenind din canvina sa personală. Or, căpitanul Elphinston, aparţinea uneia dintre cele mai aristocratice şi mai vecin familii din Anglia. Auzind de generozitatea lui NapolitOLi, Axipniruitori, au peterunsă de recunoştiinţă. Sir Elphinston, fratele căpitanului, indata ce află că singurul mijloc de a-şi trece timpul, la Sf. Elena, era sa joace şah confecţiona cu ajutorul a câtorva lucratori chinezi, un şah minunat, două splendide cu şuieţe şi o cutiuţă pentru jetoane, toate un fildeş cizelat, sculptate amurabil. Aeeste obiecte au fost expernate direct de la Canton la Sf. Elena cu o scrisoare personala. Hudson Lowe, i temnicerul, când pe pruni, examina laDiecteie și văzu cu stupoare cadeasupra coroanei imperiale, era gravat un N pe fiecare dintre piesele sanului si pe jetoane. Această aluzie ia o putere dispăruta, aceasta Recunoaștere a unui drept pe care guvernul britanic, nu-l recunoştea, i se părea lui o desminţire a conduitei lui anterioare. Decisa, in consecinţă, că acest dar sediţios, nu-i va fi înmânat, decât in cazul, când Napoleon ar consimţi ca litera N şi coroana imperială să fie ştearsă. Napoleon, auzind despre aceste lucruri ridică din umeri şi spuse mareşalului Bertrana: „Este ucm o ehis nune de stat, trimiterea acestui şan? Crede acest biet om (Hiudson Lowe, N. A.) că eu voi încerca încă odată să dau şah tuturor regilor din Europa? Barmanul de eli” A doua zi i se aduse caseta, care conţinea da lui. Napoleon te trata Fraudele dela instrucţie Eri au continuat cercetările ia legătură cu fraudele descoperite la ministerul de instrucţiune. D-nii procuror Procop Dumitrescu şi jude instructor Oprescu au luat un nou interogatoriu funcţionarilor bănuiţi. Tot eri s’a prezentat la minister şi mai fi atat de sentimentul care l-a Id. H. Stahl, expert grafolog, care a condus pe Sir Elphinston decât de a depus raportul de expertiză, suil (joc de cărţi in care câştiga cel care are mai puţine levate).. (Va urma) C. M. Vaslui. Acceptat., I. T. Buc. Am primitproblema. Nu este insă corectă. După prima mutare, nu este mat la 1)...... Txh 3 + ; 2)? si 1..........Ng5; 2)?. Lucraţi mai departe. B. S. Buc. indicaţi adresa dvs. pentru a va răspunde în scrisoare. N. V. Lipcani. Da. Fiona ajungând pe linia I sau a VlII-a, se pot transforma in orice fel de piese, indiferent dacă problema este normală sau feerica. D. M. Soc. de câmpie. Intr’o problemă normală (directă) alb dă mat pe negru, orice ar juca sau ori cum s’ar apăra negrul In problemele mat ajutor invers, alb va fi dat mat de către negru, aceasta cu ajutorul albului] Deci, amândoi, con lucrează la aceasta, sau cu o expresie obişnuita, alb se bagă in mat. ILON FOBARCEA Chişinău. Citiţi răspunsul de mai sus. G. G. Tohanul Vechi (Braşov). Problema este in cercetare. Rugaţi pe d-ra Olimpia Ionescu, să trimită personal deslegările, altfel ne-am vedea puşi în neplăcuta situaţie de a nu le ţinea în seamă. .. S. Th. (după Cah. de L’éch. Poşta redacţiei