Curentul, martie 1934 (Anul 7, nr. 2182-2212)
1934-03-01 / nr. 2182
f Joi, I IW art ie 193g Viata economică Ocrotirea muncii nationale ÄSwrea şi Ia noi Problema ocrotirii muncii autohtone domină astăzi toate chestiunile de ordin economic. In nenumărate rânduri, ziarul nostru a atras atenţia asupra pericolului pe care ostracizarea elementului muncitor românesc îl prezintă pentru dezvoltarea şi asigurarea independenţei noastre economice. Dealtfel chestiunea apărării muncii naţionale formează un obiect de preocupare şi in ţările cu o organizaţie economică solidă. Marile ţări industriale, in acţiunea întreprinsă pentru combaterea şomajului, acordă o deosebită atenţie chestiunea stăvilirei importului de străini. Aşa, de ex. în Franţa, întreprinderile statului ca şi cele particulare nu au dreptul să angajeze elemente străine decât în proporţia de 10 la sută din totalul personalului utilizat. Tot ce depăşeşte acest procent este expediat peste hotare pentru a se face loc elementului autohton. In Germania, măsurile pentru apărarea elementului naţional, sunt mult mai riguroase. Ca străin, nu poţi găsi un plasament decât în cazul când nu există nici un muncitor german calificat rămas fără de lucru. Dar şi în celelalte ţări, importul de muncitori străini a fost oprit şi controlul celor existenţi înăsprit. La tioi s’a făcut foarte puţin în direcjia aceasta. Măsurile luate nu au atacat problema străinilor in fondul ei real. Acţiunea de deparazitare a vieţei noastre economice s’a redus doar la situaţia câtorva mii de muncitori manuali. Aşa zişii specialişti care au în mâna lor conducerea efectivă a Întreprinderilor, au rămas neatinşi de aceste măsuri, într’o perioadă când numărul şomerilor intelectuali români a atins proporţii ameninţătoare. Listele de străini publicate de d. Alexandru Topliceanu în valoroasa d-sale lucrare despre «Străinii în viața noastră economică” sunt alarmante. Din ele se poate constata că personalul de conducere al multor întreprinderi industriale este aproape în întregime străin. Iar acolo unde au reuşit să pătrundă şi români ei sunt ţinuţi în posturi inferioare şi fără importanţă. Cazurile citate de d. Topliceanu sunt mai mult decât edificatoare. Numai în cursul anului trecut, s-au importat în regiunea Prahovei 124 ingineri străini, în timp ce numărul inginerilor români rămaşi fără Plasament creşte dela o zi la alta. Dar nu numai în industria de petrol, elementul autohton se găseşte într’o situaţie de vădită inferioritate. Mai sunt şi alte ramuri de industrie, în care, munca naţională nu se poate valorifica, ca: industria de zahăr, cea de spirt, etc. Mai gravă decât acapararea posturilor de conducere în întreprinderile private, este pătrunderea străinilor în principalele instituţii de stat, unde nu există absolut nici o justificare pentru a fi primiţi şi toleraţi. Aşa de ex., căile ferate şi Poşta care reprezintă pentru siguranţa şi apărarea naţională, o importanţă covârşitoare, au cele mai importante servicii ocupate de străini sau minoritari iredentişti. Cine mai are vreo îndoială in această privinţă să citească tabloul de ingineri minoritari şi străini de gradele cele mai cu răspundere, cari funcţionează în principalele direcţiuni C. F. R., publicat de d. Al. Topliceanu în lucrarea de care ne ocupăm. Şi ceea ce e profund îngrijorător, e faptul că numărul inginerilor români dela serviciile C. F. R. pentru care tabloul statistic pomenit arată un număr de 22 străini, este numai de 450. Cu alte cuvinte, străinii şi minoritarii formează un procent de aproximativ 50 la sută din numărul românilor. Şi aceasta la caile ferate! Un aspect şi mai grav al problemei, este constatarea că în afară de proporţia numerică atât de ridicată, servicii importante de care depinde siguranţa şi bunul mers al C. F. R. sunt încredinţate unor oameni străini de neam şi ţară. Situaţia aceasta tiu mai poate dura. Intr’o vreme când pretutindeni se iau măsurile cele mai severe pentru apărarea muncii autohtone, ostracizarea elementului românesc, înseamnă a lucra împotriva existenţii statului. Naţionalizarea vieţii economice româneşti trebue să înceapă printr’o politică chibzuită de ocrotire a muncii autohtone. Nu cu paliative se poate îndrepta nenorocita stare de astăzi, ci printr’o acţiune sistematică menită să repună munca naţională în drepturile ei fîreştî. Mercator din casa muncii c. f. r. Mărirea Sptatului Witting Faţă de marele număr de ceferişti bolnavi, cari au nevoe de asistenta medicală, fie in multiple de servicii de consultaţii de pe lângă spitalul Casei autonome c. f. r., din str. Witting, fie pentru a fi internaţi în secţiile de boli interne şi chirurgicale din acest spital, direcţia generală a Casei autonome c. f. r., s-a văzut nevoită să ia măsuri pentru mărirea acestui spital. Cum în actuala clădire se află birourile serviciului medical c. f. r., care ocupa foarte multe încăperi, Casa autonomă a ajuns la formula de a se construi un nou local în care să fie instalate aceste birouri. Consiliul de administraţie al acestei instituţii a aprobat, după cum am anunţat la timp, referatul direcţiei generale de a se cumpăra terenul din fata spitalului, situat pe str. Witting, colt cu calea Pievnei. In cursul lunei aceştia terenul a şi fost achiziţionat, iar serviciul tehnic a şi întocmit planurile pentru construcţie. Lucrările au şi început, urmând ca până în August a. c., construcţia să fie terminată. Clădirea va avea parter şi trei etaje şi va adăposti în afară de birourile serviciului medical c. f. r. un depozit de medicamente, laborator, etc. Prin descongestionarea spitalului Casei autonome, vor rămâne disponibile foarte multe săli, cari vor fi transformate și amenajate în saloane cu paturi. Cu modul acesta se vor mări astfel serviciul medical de sub conducerea d-lui dr. Paşcanu şi cel chirurgical de sub conducerea d-lui dr. Bejan. Serviciile de consultaţii vor fi de asemenea mărite, amenajându-se noui săli în acest scop. Se cedează un teren din Predeal pentru biserică In ultima sa şedinţă, consiliul de administraţie al Casei autonome c. f. r., a reluat în discuţie cererea comunei Predeal de a i se ceda un teren necesar construirii bisericii monument din acea localitate. Consiliul a aprobat să se cedeze în acest scop, o parte din terenul pe care îl foloseşte orfelinatul Casei autonome c. f. r., din Predeal. Cum acest teren, pe care se afla vama austro-ungară, aparţine azi statului român, urmează ca, pentru transferarea proprietăţii să se elaboreze o lege. bursa Marţi 27 Februarie Bursa a avut azi de înregistrat frumoase urcări la aproape toate valorile cu dobânda variabilă. In special, Reşiţa, Letea, Mica, S. T R. şi Clădirea Românească, mult reclamate, au câştigat diferenţe îndemnate. In uşor progres, dar cu mai puţine tranzacţii, petroliferele. La efecte, situația cunoscută. INCHEERI OFICIALE Impr. Stabilizării 41^, %, Impr. Desvoltării 4L Impr. Refacerii 45,î. Exproprierea 39 K, 34. Exproprierea perpetuă 38. Ind. și com .5 la sută 45, 44 Y*. B. N. R. 4650. Banca Românească v. ex-cupon 313, 2(1. Industrial ex-cap. 512. Credit 25, 30. Astra Română 735. Credit. Minier 349, 50, 5L 49. Redevența 188. Petrol Block 90. Reşiţa 393, 91, 92, 93, 92, 94, 400 399, 97, 98, 95. Letea 595, 96, 98, 600, 3, 6, 10. Mica 1145, 43, 45, 4L 50, 51, 52 54. S. T. B. 1420, 30, 40, 45. Clădirea Românească 355, 60. CURSUL DEVO^FIQR Banca Agricolă 53. 193— Londra 569.— 519— Berlin 39.65 40.65 Paris 65814 6.59 Milano 8.76 8.82 Belgia 23.35 23.50 Elveția 32.35 32.68 Pesetas 13.60 14.11 Olanda 67.35 67.85 New-York 100.— 107— CURSUL MONEysE!OR Fr. francezi 6.60 6.90 Dolar 99.112— Kink. 39.40 41.50 Lire sterline 508.— 528.Lire italiene 8.70 9.40 Florini 67.25 69.Pengoe 25.— 27.— Helgas 23.35 24.Leva 0.90 1.20 Franci elvețieni 32.35 33.60 Napoleon 643.— Lira serlină aur 811— Dinari 2.20 2.50 Drachme 0.80 1.12 Zloți 18.70 20— Schilingi austL 2250 24— Blocul importatorilor. sau Emu Schmuizier ft Co. ? *Am*ide?*■«*•'*• Spre ştiinţa d-lui ministru al comerţului şi a Băncii Naţionale. In jurul aprobării unor importuri prin compensaţie în valoare de aproape trei sferturi miliardei intr’un penultim articol, am aratat că, iu Soc. „Cagero” este acela care deţine în mod direct şi formal pe numele ei, aprobarea importului prin compensaţie, in valoare de circa trei sferturi miliard lei. Am mai precizat că această societate este doar o... „executoare tehnică" a operaţiunilor intre exportator şi în special intre importatorii solicitanţi, indiferent cari, şi „Blocul Importatorilor Român IUn Industrie şi Comerţ’', sau prescurtat, denumit conform actului constituitiv. BLOCUL IMPORTATORILOR Să nu se creadă cumva că emblema aşa de sunătoare şi bine aleasă de „Blocul importatorilor români di industrie şi comerţ” aparţine vreunei instituţiuni sau asociaţiunii profesionale fără scop lucrativ, pentru apărarea pură a intereselor de breaslă, cum ar fi bunăoară, Camera de comerţ şi industrie sau Sfatul Negustoresc, etc. Această emblemă aparţine unei societăţi comercialeîn comandită simplă, cu un mic capital de aloca cinci sute de mii lei, dintre care, 425.000 Iei au fost depuşi de către şapte firme, foarte serioase, în calitate de comanditare, şi restul de 75.000 lei a fost depus câte 25.900 lei de către fiecare dintre comanditarii respectiv». Dovada peremtorie a celor afirmate mai sus, ne-o dă însăşi conţinutul contractului numitei societăţi, aflător depus la dosarul No. 1035 din 933 al Registrului de Comerţ de pe lângă Camera de Comerţ din Bucureşti. Spre mai bună edificare, vom reproduce întreg cuprinsul acestui act, după cum urmează: CONTRACT DE SOCIETATE I COMANDITA Intre subsemnatele firme: 1) Wilhelm Scherg et Co. S. A fabrică de postav Brașov, reprezentată prin d. Emil Schmutzler 2) Leonida et Co. S. A. București, sreprezentată prin d. Penescu- Kertsch și Eugen Nicolau,. 3) S. A. R. A. L. Soc. Anon.lrom, Bucureşti, reprezentată prin d-nii Poenaru şi C. Rădulescu. 4) J. L. A. Hessheimer, Braşov, reprezentat prin d. Adolf Iuliu Hessheimer. 6) Fabrica de hârtie Buşteni, C. et S. Schiel Succ. reprezentată prin d. Zamfirescu. 6) „Nitrogen’’ s. A. pentru Îngrășăminte şi produse chimice am Diciosanmartin, reprezentat prin d. dr. Eugen Krammer. 7) Banculescu et Nicolau, Succ. Bucureşti, reprezentat prin a. dr. Teodor Nicolau. In calitate de comanditari şi d-nii: 1) Emil Schmutzler, 2) Dr. T. Nicolau, 3) Eugen Gross în calitate de comanditaţi de alta parte, în vederea apărării intereselor prin aprovizionarea la timp a materialelor prime și mărfurilor necesare, am constituit o societate în comandită cu dreptul de a Intimita sucursale, filiale, agenții acolo unde nevoia o va cere. a) Scopul societăţii este de a ingriji executarea şi a aduce la îndeplinire exportul în compensaţie, ce fiecare din mai sus menţionatele firme comanditare urmează să le efectueze în prealabil, în vederea importării materialelor prime, mârfuri, etc, aceasta în conformitate cu autorizaţiiunile obţinute şi regulele cerute de serviciul controlului exportului al Băncii Naţionale Române. b) Această societate va începe să fiinţeze în ziua de 15 Noembrie 1933, în Bucureşti. c) Durata societăţii fiind de un an, adică dela 15 Noembrie 1933 până la 15 Noembrie 1934, cu drept de prelungire, fără vreo altă formalitate pe încă un an şi aşa mai departe în mod automat, dacă nu se va denunţa de către una din părţile contractante, cu cel puţin două luni de zile înainte de expirarea termenului. d) Sediul societăţii va fi în Bucureşti, str. C. A. Rosetti 12. e) Firma socială a zilei societăţi, va fi EMIL SCH MUTZLER & €©., societate în comandită simplă, sub emblema: „BLOCUL IMPORTATORILOR ROMANI DIN INDUSTRIE ŞI COMERŢ", Bucureşti şi prescurtat „Blocul Importatorilor“. f) Capitalul social este de lei cinci sute de mii, aportat astfel: 1) Wilhelm Scherg & Co. lei 150.00« 2) Leouida & Co. S. A. lei 5C.000. 3) Sarai S. A. R. lei 50.000. 4) I. L. & A. Hessheimer lei 50.003 5) Fabrica de hârtie Bușteni lei 50.000* 0) „Nitrogen“ S. A. lei 50.000. 7) Ivancotescu & Nicolau lei 25.000. Comanditați au aportat câte lei 25.009 fiecare, adică lei 75.000. g) Semnătura socială o vor avea colectiv oricari doi din cei trei comanditaţi. Im ceia ce priveşte raporturile cu Banca Naţională, sau oricari alte autorităţi publice, societatea va fi reprezentată şi va putea fi angajată şi numai prim semnătura d-lui EUGEN GROSS, unul DIN CEI TREI SOŢI COMANDITAŢI. ii) Registrele se vor ţine ale către o persoană desemnată de către firma Wilhelm Scherg & Co., care va avea controlul operaţiuni lor. i) prezentul contract va fi opozabil pentru moştenitorii sau succesorii asociaţilor, societatea nu va fi disolvată nici prin retragere, moarte sau falimentul unuia din asociaţi şi va continua neschimbată cu moştenitorii defuntului asociat. jj) Beneficiile şi pierderile se vor repartiza proporţional cu capitalul aportat. k) Pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor în vederea constituirii prezentei societăţi, împuternicim pe d. avocat M. Bercovici-Berca, B-dul Carol No. 45, ca pentru şi în numele nostru să se prezinte înaintea tuturor autorităţilor judecătoreşti administrative, Camera de ■ Comerţ şi Registrul Comerţului, instanţele fiscale şi a semna pentru şi în numele nostru, semnătura sa obligându-ne. Cu un cuvânt, d-sa va face orice fel de formalitate complectă sau modifica, la cerere prezentul contract de societate. (Continuare în pag. 4 a) wwn Ei 1X1 ■ 0 mm Şedinţa comitetului Bursei din Capitală Aseară la orele 7, membrii comitetului Bursei de efecte şi acţiuni din Capitală s’au întrunit în şedinţă, sub prezidenţia d-lui I. Săvescu, asistat de d. P. Iconomu, secretar general. Au participat laŞedinţă d-nul Bădărău, Gh. Christodorescu, N. Bunescu, senator, Oscar Kaufmann, A. Axenfeld, L Cercel, Fulga, I. Gr. Dumitrescu. S’au purtat discuţiuni In jurul chestiune! dacă comitetul Bursei şi Posturi de ingineri vacante la C. F. R Administraţia căilor ferate a anunţat de curând vacante 15 locuri de ingineri constructori. Cum până în prezent nu s’a lovit nici un candidat, Regia C. F. R. a decis să publice din nou vacante cele 15 posturi de ingineri constructori. niimm Conferinţa inspectorilor financiari dii dimineaţă, la ministerul de finanţe, a avut loc, în cabinetul d-lui secretar general Cristu Simionescu, consfătuirea inspectorilor financiari. Secretarul general a dat inspectorilor o serie de lămuriri asupra modului cum va trebui aplicată noua lege a contribuţiunilor directe, precum şi măsurile ce vor trebui luate pentru ca reorganizarea aparatului fiscal să nu producă perturbări. PASTELE IN ORIENT TURCIA-GRECIA-EGIPT 26 Martie — 13 Aprilie 5250 Iei PASTELE IN ITALIA Bucuresti-Trieste-Venezia-Lido-Roma-Neapol Pompei-FIorenta-Fiesole-Postumla- BucureSti 5—19 Aprilie 9250 lei In aceste preturi sunt cuprinse toate cheltuelile înscrieri in str. Câmpineanu No. 15 (Tipografia Cultura) Tel. 3.40.57 Ciţiţi Mica Publitate Proectul Ministerul de finanţe a trimis ieri, consiliului legislativ, proectul de lege prin care se modifică actuala lege a contribuţiunilor directe. Dăm mai jos un rezumat al proiectului. ART. 1 stipulează dă impozitele de la veniturile agricole, clădiri, mobiliar, comerţ, industrie, profesional şi ocupaţiuni neimpuse la alte impozite ca şi cotele adiţionale cuvenite judeţelor, comunelor, camerelor agricole, muncă şi de comerţ se fixează astfel: Nouile impozite elementare Proprietăţile agricole 6 la tuti, cele arendate 7 la sută, cele arendate de contribuabilul locuind In străinătate 24 la sută. Pădurile in exploatare 8 la sută, cele în exploatare fi având ca urmare defrişarea 15 la sută. In afară de aceste impozite elementare, toate veniturile de mai sus vor fi supuse la următoarele cote adiţionale: 3 la sută pentru judeţ, 2 la sută pentru comună, 0,50 la sută pentru Camera de muncă şi 2 la sută pentru drumuri. Propietăţilor clădite fiecelor asimilate li se fixează un impozit elementar de 10 la sută; aceloraşi proprietăţi ai căror proprietari locuesc in străinătate 20 la sută. Veniturile acestor proprietăţi mai sunt impuse cu adiţionale: 2 la suta judeţene, 5 la sută comunale şi 2 la sută pentru drumuri. Veniturile brute ale proprietăţilor clădite noi vor fi impuse cu o taxă statistici de 1 la sută. Veniturile capitalurilor mobiliare şi cele asimilate lor vor fi impuse, cu 14 la sută, ale acţiunilor nominative cu 12 la sută, ale depunerilor in numerar la bănci şi alte instituţii de credit economii pe termen până la 3 luni cu 10 la sută, cele cu termen peste 3 luni cu 5 la sută. Drept adiţionale aceste venituri vor fi impuse cu 1 la sută pentru drumuri. Celelalte impozite prevăzute de art. 22 al. 4 şi următori, legea pentru unificarea contribuţiunilor directe, se menţin, fără sporul de 10 la sută din legea din 1 Ianuarie 1929. Veniturile nete din întreprinderile comerciale și celelalte cuprinse la art. 30 aliniatul 1 din actuala lege a contribuțiunilor directe vor fi impuse cu 9 la sută; veniturile nete ale operațiunilor de bancă scont sau imprumutri cu 11 la sută; veniturile nete ale întreprinderilor cari dau de obiect exclusiv exploatări industriale, miniere sau de transport pe cale ferată sau pe apă, cu 7 la sută. Micii comercianţi şi industriaşi clasificaţi vor fi impuşi potrivit tabelei şi condiţiunilor art. 30 din legea pentru unificarea contribuţiunilor directe. Impozitul prevăzut de art. 42 din legea actuali se menţine şi se constată conform actualei legi. In afară de aceste impozite timentare, veniturile de mai sus vor fi impuse la adiţionale cu 2 la suta pentru judeţ, 2 la sută pentru comuni, 1 la sută pentru Camera de comerţ şi 1 la sută pentru drumuri. Veniturile nete din exercitarea profesiunilor libere vor fi impuse cu 5 la sută; veniturile prevăzute la art. 48 al. 2 din actuala lege vor fi impuse cu 7 la sută, la fel cele cuprinse in aliniatul 2. In afară de aceste impozite veniturile de mai sus vor fi impuse la adiţionale cu 1 la sută pentru judeţ, 2 la sută pentru comuni şi 2 la sută pentru drumuri. Impozitele prevăzute la aliniatul 3 şi 4 din art 48 se menţin, veniturile impozabile uimind a fi supuse la elementare cu 1 la suta pentru judeţ, 2 la sută pentru comuni, cu 0,30 la sută pentru Camera de munci şi 2 la sută pentru drumuri. ART. 2. precizează că impozitele şi cotele aidţionale necuprinse in art. 1 rămân neschimbate pentru toate veniturile impuse de legea pentru unificarea contribuţiunilor directe şi se aşează la condiţiunile determinate de ea. Tot astfel şi impozitele adiţionale prevăzute de legea drumurilor din 22 Aprilie 1932, legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de munci din 11 Octombrie 1932, şi legea privitoare la reglementarea raporturilor dintre proprietar şi chiriaş din 14 Aprilie 1933, cari la rându-le se aşează potrivit dispoziţiunilor acestor legi, şi totalul dobinzdor şi rentelor plătite, va stabili raportul dintre ele, care reprezintă cota de scădere a fiecăruia din veniturile constatate avute în vedere la stabilirea ei. Această cotă va fi comunicată Administraţiilor Financiare în cuprinsul cărora se află veniturile în cauză asupra cărora se va opera scăderea. La venitul astfel obţinut se va aşeza de drept supra-cota. ART. 9. Contribuabilii, cari în urma scăzămintelor cerute şi acordate aşa cum s’a arătat mai sus, ar rămâne neimpozabili la supra-cotă, vor fi impuşi cu un impozit de 2 la sută aeuzat asupra fiecăruia din veniturile impunerilor elementare constatate și înscrise în matricole. ART. 10. Supra-cota se aplică la veniturile care ating suma de 10.000 Iei anual, cu cotele de mai jos. Pentru veniturile din valorile mobiliare, impozitul supracotă va fi mic de 3 la sută şi se aşează asupra venitului brut, mai puţin impozitele elementare şi micşorat apoi cu încă 10 la sută. Cum se aşează supracota Proectul conţineţi o anexă, cum arată cum se va aşeza impozitul; supracotă. . I 5.000.000 24.01.200 000 şi rămase definitive pentru anul de impunere 1933-1934 se menţin şi RM portă pe anul 1934-1935. Raportările se consideră de drept făcute pe ziua de 1 Aprilie. In contra acestor impuneri reportate se va putea face apel, atât clanie cât şi de contriubabili, cu ea*cepţiile prevăzute în actuala lege. Termenul de apel este de 30 zM şi curge dela ultima zi a lunei Aprilie 1934. Comisiunile de apel nu vor putea admite modificarea, dacă nu li se face dovada că veniturile s’au mărit sau micşorat cu minimum 20 la sutii tun sauECMIHES degrevarea fiscală pentru de lege Se desfiinţează impozitul global și se Inlocuește cu o supracota la impozitele elementare Venitul inpoz...cota % impozitul 10.000 0.80 80 20.000 0.83 170 30.000 L20 361 40.000 1.45 580 50.000 1.76 880 60.000 2.05 1.230 80.000 2.65 2.120 100.000 3.06 3.060 120.000 3.50 4.200 150.000 4.24 6.360 180.000 5.15 9.270 220.000 6.35 13.970 270.000 7.80 21.060 320.000 9— 28.800 400.000 ,10.42 41.680 500.000 12— 60.000 600.000 13.25 79.500 700.000 14— 98.000 800.000 14.58 116.640 900.000 15.12 136.080 .000.000 15.57 155.700 1.500.000 17.95 269.250 2.000.000..19.20.... 382.000 3.000.000 20.25 607 500 4.000.000 22.50 900 000 Desfiinţarea impozitului pe venitul global ART. 3 dispune că impozitul progresiv pe venitul global se desfiinţează pe data de 1 Aprilie 1934 şi se inlocueşte cu o supra cotă aşezată asupra fiecăruia dintre veniturile supuse la impozitele elementare, cum şi 1% cele scutite de aceste impozit, în condiţiunile prevăzute de art. 17 pct. h, al 4 din legea pentru unificarea contribuţiunilor directe. Cu această suprafotă se impun persoanele fizice ca şi cele juridice. In cari părţile din beneficiu care* ministerul industriei şi comerţului *lte asociatiof CK orice titlu, nu aş pot face numiri de agenţi oficiali, atunci când nu există votul în majoritate al Camerei Sindicale, potrivit art. 52 din legea asupra Burselor. Comitetul a luat hotărârea să dea aviz favorabil la numirea candidaţilor puşi în discuţie, menţionând că avizul Camerei Sindicale a fost negativ, ședința a luat sfârşit la orele 8 luni, fi supuse la impozitul mobiliar. Excepțiile prevăzute de art. 58 legea pentru unificarea casatribuţiunilor directe, se mențin. ART. 4 dispune că înscrierea impozitului supra-cotă pentru veniturile constatate la impozitele elementare şi încasarea lui la veniturile taxable pe cale de reţinere şi vărsare directă, se fac la locul unde se realizează venitul. Cum se aşează impozitul supra-cotă Tot ce trece de 5.000.000 se vaipune cu 30 la sută, neglijându-şi porţiunea mei mică de 1000 W. In dispoziţiunile finale şi tranzitorii se precizează că veniturile elmentare ale proprietăţilor agricole . . . şi clădite, ca şi cele comerciale şi impozitul supra-cotă este aşezat ţi profesionale stabilita de drept: a) Asupra veniturilor aşa cum ele intră în impunerea elementară scăzute fiind impozitele elementare. Operarea în matricole şi roluri pentru veniturile constatate sa facă direct de agenţii fiscului. b) Asupra veniturilor taxabile pe cale de reţineri, sau vărsare directă, astfel cum ele sunt impozabile la elementar, mai puţin acest impozit. Pentru determinarea cotei de impunere, veniturile din salarii şi pensii vor fi reduse cu încă 30 la sută după care partea astfel aleasă se întregeşte pe un an. Dobânzile depozitelor in numerar la băncile din ţară şi alte Instituţii de credit şi economii, nu sunt impuse la această supra cotă. Scazaminte la supra-cota La veniturile constatate care alcătuesc impunerile elementare pentru stabilirea supra-cotei, articolul 7 acordă contribuabilului următoarele scăderi: 1) Dobânzile plătite sau depuse la Casa de Depuneri conform art. 521 din procedura civilă, la datoriile chirografere, hipotecare şi privilegiate, întrucât ele nu sunt deduse după lege la impunerile elementare. 2) Anuităţile rentelor la a căror plată contribuabilul este obligat in baza unui titlu ce nu este constituită de el însuși. Acelea constituite de el prin acte dotale ori către o instituţie de binefacere cum şi cele cu titlu oneros. Toate aceste plăţi făcute fiind în anul ce precede impunerea. 3) Deficitele încercate în anul precedent la întreprinderile agricole, corfmerciale sau industriale până la concurenţa totalităţii veniturilor constatate şi înscrise ce alcătuesc impurile elementare ale contribuabilului, fără a putea fi repurtate asupra anilor următori. Toate aceste deficite vor fi dovedite şi constatate pe bază de registre regulat ţinute. Orice alte scăzăminte pentru cei impuşi la supra cotă, nu sunt admise. Scăderea se acordă — conform art. 8 — pe baza declaraţiunilor date până la 15 Mai la Circumscripţia de Constatare în cuprinsul căreia se află domiciliul su principala reşedinţă a contribuabilului. Declaraţiunea va fi însoţită de actele doveditoare pentru toate veniturile constatate, ce alcătuesc impuneriile elementare ale contribuabilului. Actele doveditoare vor putea fi complectate şi în faţa instanţelor de fond. Pe temeiul acestor acte instanțele arătate vor forma totalul veniturilor constatate ale contribuabililor cum Amânarea recursului lui Nicolaescu Eri urma să se judece de către Curtea de casaţie secţia I l a recursul lui Virgil Nicolaescu. Din cauză că dezbaterile recursului lui Seletzki au ocupat întreaga şedinţă a Înaltei Curţi, judecarea afacerii Nicolaescu a fost amânată pentru 17 Martie. — O duzină ca ăștia i-ar trebui lui Costică la Cameră in jurul tribunei, când o vorbi și el împotriva guvernului la Mesaj1