Curentul, martie 1934 (Anul 7, nr. 2182-2212)

1934-03-01 / nr. 2182

f Joi, I IW art ie 193g Viata economică Ocrotirea muncii nationale ÄSwrea şi Ia noi Problema ocrotirii muncii autoh­tone domină astăzi toate chestiu­nile de ordin economic. In nenu­mărate rânduri, ziarul nostru a a­­tras atenţia asupra pericolului pe care ostracizarea elementului mun­citor românesc îl prezintă pentru dezvoltarea şi asigurarea indepen­denţei noastre economice. Dealtfel chestiunea apărării mun­­cii naţionale formează un obiect de preocupare şi in ţările cu o or­ganizaţie economică solidă. Marile ţări industriale, in acţiunea între­prinsă pentru combaterea şomaju­lui, acordă o deosebită atenţie che­stiunea stăvilirei importului de străini. Aşa, de ex. în Franţa, întreprin­derile statului ca şi cele particulare nu au dreptul să angajeze elemente străine decât în proporţia de 10 la sută din totalul personalului utili­zat. Tot ce depăşeşte acest procent este expediat peste hotare pentru a se face loc elementului autohton. In Germania, măsurile pentru apă­rarea elementului naţional, sunt mult mai riguroase. Ca străin, nu poţi găsi un plasament decât în ca­zul când nu există nici un muncitor german calificat rămas fără de lu­cru. Dar şi în celelalte ţări, impor­tul de muncitori străini a fost oprit şi controlul celor existenţi înăs­prit. La tioi s’a făcut foarte puţin în direcjia aceasta. Măsurile luate nu au atacat problema străinilor in fondul ei real. Acţiunea de depara­zitare a vieţei noastre economice s’a redus doar la situaţia câtorva m­ii de muncitori manuali. Aşa zi­şii specialişti care au în mâna lor conducerea efectivă a Întreprinde­rilor, au rămas neatinşi de aceste măsuri, într’o perioadă când numă­rul şomerilor intelectuali români a atins proporţii ameninţătoare. Listele de străini publicate de d. Alexandru Topliceanu în valoroasa d-sale lucrare despre «Străinii în viața noastră economică” sunt a­­larmante. Din ele se poate constata că personalul de conducere al mul­tor întreprinderi industriale este aproape în întregime străin. Iar acolo unde au reuşit să pătrundă şi români ei sunt ţinuţi în posturi inferioare şi fără importanţă. Ca­zurile citate de d. Topliceanu sunt mai mult decât edificatoare. Numai în cursul anului trecut, s-au impor­tat în regiunea Prahovei 124 ingi­neri străini, în timp ce numărul inginerilor români rămaşi fără Pla­sament creşte dela o zi la alta. Dar nu numai în industria de petrol, elementul autohton se găseşte în­­tr’o situaţie de vădită inferioritate. Mai sunt şi alte ramuri de industrie, în care, munca naţională nu se poate valorifica, ca: industria de zahăr, cea de spirt, etc. Mai gravă decât acapararea pos­turilor de conducere în întreprinde­rile private, este pătrunderea străi­nilor în principalele instituţii de stat, unde nu există absolut nici o justificare pentru a fi primiţi şi to­leraţi. Aşa de ex., căile ferate şi Poşta care reprezintă pentru si­guranţa şi apărarea naţională, o importanţă covârşitoare, au cele mai importante servicii ocupate de străini sau minoritari iredentişti. Cine mai are vreo îndoială in acea­stă privinţă să citească tabloul de ingineri minoritari şi străini de gradele cele mai cu răspundere, cari funcţionează în principalele direcţiuni C. F. R., publicat de d. Al. Topliceanu în lucrarea de care ne ocupăm. Şi ceea ce e profund în­grijorător, e faptul că numărul in­ginerilor români dela serviciile C. F. R. pentru care tabloul statistic pomenit arată un număr de 22­ străini, este numai de 450. Cu alte cuvinte, străinii şi minoritarii for­mează un procent de aproximativ 50 la sută din numărul românilor. Şi aceasta la caile ferate! Un aspect şi mai grav al proble­mei, este constatarea că în afară de proporţia numerică atât de ridi­cată, servicii importante de care depinde siguranţa şi bunul mers al C. F. R. sunt încredinţate unor oa­meni străini de neam şi ţară. Situaţia aceasta tiu mai poate dura. Intr’o vreme când pretutin­deni se iau măsurile cele mai se­vere pentru apărarea muncii autoh­­tone, ostracizarea elementului ro­mânesc, înseamnă a lucra împo­triva existenţii statului. Naţionalizarea vieţii economice româneşti trebue să înceapă prin­­tr’o politică chibzuită de ocrotire a muncii autohtone. Nu cu paliative se poate îndrepta nenorocita stare de astăzi, ci printr’o acţiune siste­matică menită să repună munca naţională în drepturile ei fîreştî. Mercator din casa muncii c. f. r. Mărirea Sp­tatului Witting Faţă de marele număr de cefe­rişti bolnavi, cari au nevoe de a­­sistenta medicală, fie in multiple de servicii de consultaţii de pe lângă spitalul Casei autonome c. f. r., din str. Witting, fie pentru a fi internaţi în secţiile de boli interne şi chirurgicale din acest spital, direcţia generală a Casei auto­nome c. f. r., s-a văzut nevoită să ia măsuri pentru mărirea acestui spital. Cum în actuala clădire se află birourile serviciului medical c. f. r­., care ocupa foarte multe încă­peri, Casa autonomă a ajuns la formula de a se construi un nou local în care să fie instalate ace­ste birouri. Consiliul de administraţie al acestei instituţii a aprobat, după cum am anunţat la timp, refera­tul direcţiei generale de a se cum­păra terenul din fata spitalului, si­tuat pe str. Witting, colt cu calea Pievnei. In cursul lunei aceştia terenul a şi fost achiziţionat, iar serviciul tehnic a şi întocmit planurile pen­tru construcţie. Lucrările au şi început, urmând ca până în Au­­gust a. c., construcţia să fie ter­minată. Clădirea va avea parter şi trei etaje şi va adăposti în afară de bi­rourile serviciului medical c. f. r. un depozit de medicamente, labo­rator, etc. Prin descongestionarea spitalu­lui Casei autonome, vor rămâne disponibile foarte multe săli, cari vor fi transformate și amenajate în saloane cu paturi. Cu modul acesta se vor mări astfel serviciul medical de sub conducerea d-lui dr. Paşcanu şi cel chirurgical de sub conducerea d-lui dr. Bejan. Serviciile de consultaţii vor fi de asemenea mărite, am­enajându-se noui săli în acest scop. Se cedează un teren din Predeal pentru biserică In ultima sa şedinţă, consiliul de administraţie al Casei auto­nome c. f. r., a reluat în discuţie cererea comunei Predeal de a i se ceda un teren necesar construirii bisericii monument din acea lo­calitate. Consiliul a aprobat să se cedeze în acest scop, o parte din terenul pe care îl foloseşte orfeli­natul Casei autonome c. f. r., din Predeal. Cum acest teren, pe care se afla vama austro-ungară, apar­ţine azi statului român, urmează ca, pentru transferarea proprietă­ţii să se elaboreze o lege. bursa Marţi 27 Februarie Bursa a avut azi de înregistrat frumoase urcări la aproape toate valorile cu dobânda variabilă. In special, Reşiţa, Letea, Mica, S. T R. şi Clădirea Românească, mult reclamate, au câştigat diferenţe îndemnate. In uşor progres, dar cu mai puţine tranzacţii, petroliferele. La efecte, situația cunoscută. INCHEERI OFICIALE Im­pr. Stabilizării 41^, %, Impr. Desvoltării 4L Impr. Refacerii 45,î. Exproprierea 39 K, 34. Exproprierea perpetuă 38. Ind. și com .5 la sută 45, 44 Y*. B. N. R. 4650. Banca Românească v. ex-cupon 313, 2(1. Industrial ex-cap. 512. Credit 25, 30. Astra Română 735. Credit. Minier 349, 50, 5L 49. Redevența 188. Petrol Block 90. Reşiţa 393, 91, 92, 93, 92, 94, 400 399, 97, 98, 95. Letea 595, 96, 98, 600, 3, 6, 10. Mica 1145, 43, 45, 4L 50, 51, 52 54. S. T. B. 1420, 30, 40, 45. Clădirea Românească 355, 60. CURSUL DEVO^FIQR Banca Agricolă 53. 193— Londra 569.— 519— Berlin 39.65 40.65 Paris 6­5814 6.59 Milano 8.76 8.82 Belgia 23.35 23.50 Elveția 32.35 32.68 Pesetas 13.60 14.11­ Olanda 67.35 67.85 New-York 100.— 107— CURSUL MONEysE!­OR Fr. francezi 6.60 6.90 Dolar 99.­112— Kink. 39.40 41.50 Lire sterline 508.— 528.­Lire italiene 8.70 9.40 Florini 67.25 69.­Pengoe 25.— 27.— Helgas 23.35 24.­Leva 0.90 1.20 Franci elvețieni 32.35 33.60 Napoleon 643.­— Lira serlină aur 811— Dinari 2.20 2.50 Drachme 0.80 1.12 Zloți 18.70 20— Schilingi austL 2250 24— Blocul importatorilor. sau Emu Schmuizier ft Co. ? *A­m*ide?*■«*•'*• Spre ştiinţa d-lui ministru al comerţului şi a Băncii Naţionale. In jurul aprobării unor importuri prin compensaţie în valoare de aproape trei sferturi miliard­­ei intr’un penultim articol, am ara­tat că, iu Soc. „Cagero” este acela care deţine în mod direct şi formal pe numele ei, aprobarea importului prin compensaţie, in valoare de circa trei sferturi miliard lei. Am mai precizat că această so­cietate este doar o... „executoare tehnică" a operaţiunilor intre ex­portator şi în special intre impor­tatorii solicitanţi, indiferent cari, şi „Blocul Importatorilor Român­ IUn Industrie şi Comerţ’', sau pres­curtat, denumit conform actului constituitiv. BLOCUL IMPORTATO­RILOR Să nu se creadă cum­va că emble­ma aşa de sunătoare şi bine aleasă de „Blocul importatorilor români di industrie şi comerţ” aparţine vreunei instituţiuni sau asociaţiunii profesionale fără scop lucrativ, pen­tru apărarea pură a intereselor de breaslă, cum ar fi bunăoară, Came­ra de comerţ şi industrie sau Sfatul Negustoresc, etc. Această emblemă aparţine unei societăţi comerciale­­în comandită simplă, cu un mic capital de aloca cinci sute de mii lei, dintre care, 425.000 Iei au fost depuşi de către şapte firme, foarte serioase, în calitate de comandita­re, şi restul de 75.000 lei a fost de­pus câte 25.900 lei de­ către fie­care dintre comanditarii respectiv». Dovada peremtorie a celor afir­mate mai sus, ne-o dă însăşi con­ţinutul contractului numitei socie­tăţi, aflător depus la dosarul No. 1035 din 933 al Registrul­ui de Co­merţ de pe lângă Camera de Co­merţ din Bucureşti. Spre mai bună edificare, vom reproduce întreg cu­prinsul acestui act, după cum ur­mează: CONTRACT DE SOCIE­TATE I COMANDITA Intre subsemnatele firme: 1) Wilhelm Scherg et Co. S. A fabrică d­e postav Brașov, repre­­zentată prin d. Emil Schmutzler 2) Leonida et Co. S. A. București, sreprezentată prin d. Penescu- Kertsch și Eugen Nicolau,. 3) S. A. R. A. L. Soc. Anon.­lrom, Bucureşti, reprezentată prin d-nii Poenaru şi C. Rădulescu. 4) J. L. A. Hessheimer, Braşov, re­prezentat prin d. Adolf Iuliu Hess­heimer. 6) Fabrica de hârtie Buşteni, C. et S. Schiel Succ. reprezentată prin d. Zamfirescu. 6) „Nitrogen’’ s. A. pentru Îngră­șăminte şi produse chimice am­ Di­­ciosanmartin, reprezentat prin d. dr. Eugen Krammer. 7) Banculescu et Nicolau, Succ. Bucureşti, reprezentat prin a. dr. Teodor Nicolau. In calitate de comanditari şi d-nii: 1) Emil Schmutzler, 2) Dr. T. Nicolau, 3) Eugen Gross în calitate de comanditaţi de al­ta parte, în vederea apărării inte­­reselor prin aprovizionarea la timp a materialelor prime și mărfurilor necesare, am constituit o societate în comandită cu dreptul de a In­timita sucursale, filiale, agenții a­­colo unde nevoia o va cere. a) Scopul societăţii este de a in­griji executarea şi a aduce la în­deplinire exportul în compensaţie, ce fiecare din mai sus menţionate­le firme comanditare urmează să le efectueze în prealabil, în vederea importării materialelor prime, mâr­furi, etc, aceasta în conformitate cu autorizaţiiunile obţinute şi regu­­lele cerute de serviciul controlului exportului al Băncii Naţionale Ro­mâne. b) Această societate va începe să fiinţeze în ziua de 15 Noembrie 1933, în Bucureşti. c) Durata societăţii fiind de un an, adică dela 15 Noembrie 1933 până la 15 Noembrie 1934, cu drept de prelungire, fără vreo altă forma­litate pe încă un an şi aşa mai de­parte în mod automat, dacă nu se va denunţa de către una din păr­ţile contractante, cu cel puţin două luni de zile înainte de expirarea ter­menului. d) Sediul societăţii va fi în Bucu­reşti, str. C. A. Rosetti 12. e) Firma socială a zi­­lei societăţi, va fi EMIL SC­H MUTZLER & €©., so­cietate în comandită sim­plă, sub emblema: „BLO­CUL IMPORTATORILOR ROMANI DIN INDUS­TRIE ŞI COMERŢ", Bu­cureşti şi prescurtat „Blo­cul Importatorilor“. f) Capitalul social este de lei cinci sute de mii, aportat astfel: 1) Wilhelm Scherg & Co. lei 150.00« 2) Leouida & Co. S. A. lei 5C.000. 3) Sarai S. A. R. lei 50.000. 4) I. L. & A. Hessheimer lei 50.003 5) Fabrica de hârtie Bușteni lei 50.000* 0) „Nitrogen“ S. A. lei 50.000. 7) Ivancotescu & Nicolau lei 25.000. Comanditați­ au aportat câte lei 25.009 fiecare, adică lei 75.000. g) Semnătura socială o vor a­­vea colectiv oricari doi din cei trei comanditaţi. Im ceia ce priveşte ra­­porturile cu Banca Naţio­­n­ală, sau ori­cari alte au­torităţi publice, societa­tea va fi reprezentată şi va putea fi angajată şi nu­mai prim semnătura d-lui EUGEN GROSS, unul DIN CEI TREI SOŢI COMAN­DITAŢI. ii) Registrele se vor ţine ale către o persoană de­semnată de către firma Wilhelm Scherg & Co., ca­re va avea controlul ope­raţiuni lor. i) prezentul contract va fi opo­zabil pentru moştenitorii sau suc­cesorii asociaţilor, societatea nu va fi disolvată nici prin retrage­re, moarte sau falimentul unuia din asociaţi şi va continua ne­schimbată cu moştenitorii defun­­tul­ui asociat. jj) Beneficiile şi pierde­rile se vor repartiza pro­porţional cu capitalul a­portat. k) Pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor în vederea constitui­rii prezentei societăţi, împuterni­cim pe d. avocat M. Bercovici-Ber­­ca, B-dul Carol No. 45, ca pentru şi în numele nostru să se prezinte înaintea tuturor autorităţilor jude­cătoreşti administrative, Camera de ■ Comerţ şi Registrul Comerţului, in­stanţele fiscale şi a semna pentru şi în numele nostru, semnătura sa obligându-ne. Cu un cuvânt, d-sa va face ori­ce fel de formalitate complectă sau modifica, la cerere prezentul contract de societate. (Continuare în pag. 4­ a) w­w­n Ei 1X1 ■ 0 mm Şedinţa comitetului Bursei din Capitală Aseară la orele 7, membrii com­i­tetului Bursei de efecte şi acţiuni din Capitală s’au întrunit în şe­dinţă, sub prezidenţia d-lui I. Să­vescu, asistat de d. P. Iconomu, se­cretar general. Au participat la­­Şe­dinţă d-nul Bădărău, Gh. Christo­­dorescu, N. Bunescu, senator, Os­car Kaufmann, A. Axenfeld, L Cer­­cel, Fulga, I. Gr. Dumitrescu. S’au purtat discuţiuni In jurul chestiune! dacă comitetul Bursei şi Posturi de ingineri vacante la C. F. R­ Administraţia căilor ferate a a­­nunţat de curând vacante 15 lo­curi de ingineri constructori. Cum până în prezent nu s’a lo­vit nici un candidat, Regia C. F. R. a decis să publice din nou va­cante cele 15 posturi de ingineri constructori. n­iimm Conferinţa inspectorilor financiari dii dimineaţă, la ministerul de fi­nanţe, a avut loc, în cabinetul d-lui secretar general Cristu Simionescu, consfătuirea inspectorilor financiari. Secretarul general a dat inspectori­lor o serie de lămuriri asupra mo­dului cum va trebui aplicată noua lege a contribuţiunilor directe, pre­cum şi măsurile ce vor trebui luate pentru ca reorganizarea aparatului fiscal să nu producă perturbări. PASTELE IN ORIENT TURCIA-GRECIA-EGIPT 26 Martie — 13 Aprilie 5250 Iei PASTELE IN ITALIA Bucuresti-T­rieste-V­enezia-Lido-Ro­­ma-Neapol Pompei-FIorenta-Fiesole-Postumla- BucureSti 5—19 Aprilie 9250 lei In aceste preturi sunt cuprinse toate cheltuelile înscrieri in str. Câmpineanu No. 15 (Tipografia Cultura) Tel. 3.40.57 Ciţiţi Mica Pub­­litate Proectul Ministerul de finanţe a trimis i­eri, consiliului legislativ, proectul de le­ge prin care se modifică actuala lege a contribuţiunilor directe. Dăm mai jos un rezumat al proi­ectului. ART. 1 stipulează dă impozitele de la veniturile agricole, clădiri, mo­biliar, comerţ, industrie, profesional şi ocupaţiuni neimpuse la alte im­pozite ca şi cotele adiţionale cuve­nite judeţelor, comunelor, camere­­lor agricole, muncă şi de comerţ se fixează astfel: Nouile impozite elemen­tare Proprietăţile agricole 6 la tuti, cele arendate 7 la sută, cele arendate de contribuabilul locuind In străină­tate 24 la sută. Pădurile in exploatare 8 la sută, cele în exploatare fi având ca urmare defrişarea 15 la sută. In afară de aceste impozite ele­mentare, toate veniturile de mai sus vor fi supuse la următoarele cote a­­diţionale: 3 la sută pentru judeţ, 2 la sută pentru comună, 0,50 la sută pentru Camera de muncă şi 2 la su­tă pentru drumuri. Propi­­etăţilor clădite fi­ecelor asi­milate li se fixează un impozit ele­mentar de 10 la sută; aceloraşi pro­prietăţi ai căror proprietari locuesc in străinătate 20 la sută. Veniturile acestor proprietăţi mai sunt impuse cu adiţionale: 2 la suta judeţene, 5 la sută comunale şi 2 la sută pentru drumuri. Veniturile brute ale proprietăţilor clădite noi vor fi impuse cu o taxă statistici de 1 la sută. Veniturile capitalurilor mobiliare şi cele asimilate lor vor fi impuse, cu 14 la sută, ale acţiunilor nomi­native cu 12 la sută, ale depunerilor in numerar la bănci şi alte instituţii de credit economii pe termen până la 3 luni cu 10 la sută, cele cu ter­men peste 3 luni cu 5 la sută. Drept adiţionale aceste venituri vor fi impuse cu 1 la sută pentru drumuri. Celelalte impozite prevăzute de art. 22 al. 4 şi următori, legea pentru unificarea contribuţiunilor directe, se menţin, fără sporul de 10 la sută din legea din 1 Ianuarie 1929. Veniturile nete din întreprinderile comerciale și celelalte cuprinse la art. 30 aliniatul 1 din actuala lege a contribuțiunilor directe vor fi im­puse cu 9 la sută; veniturile nete ale operațiunilor de bancă scont sau im­­prumutri cu 11 la sută; veniturile nete ale întreprinderilor cari dau de obiect exclusiv exploatări industri­ale, miniere sau de transport pe cale ferată sau pe apă, cu 7 la sută. Micii comercianţi şi industriaşi clasificaţi vor fi impuşi potrivit ta­belei şi condiţiunilor art. 30 din le­gea pentru unificarea contribuţiuni­­lor directe. Impozitul prevăzut de art. 42 din legea actuali se menţine şi se con­stată conform actualei legi. In afară de aceste impozite ti­mentare, veniturile de mai sus vor fi impuse la adiţionale cu 2 la suta pentru judeţ, 2 la sută pentru comu­ni, 1 la sută pentru Camera de co­­merţ şi 1 la sută pentru drumuri. Veniturile nete din exercitarea profesiunilor libere vor fi impuse cu 5 la sută; veniturile prevăzute la art. 48 al. 2 din actuala lege vor fi impuse cu 7 la sută, la fel cele cu­prinse in aliniatul 2. In afară de aceste impozite veni­turile de mai sus vor fi impuse la a­­diţionale cu 1 la sută pentru judeţ, 2 la sută pentru comuni şi 2 la sută pentru drumuri. Impozitele prevăzute la aliniatul 3 şi 4 din art 48 se menţin, venitu­rile impozabile uimind a fi supuse la elementare cu 1 la suta pentru judeţ, 2 la sută pentru comuni, cu 0,30 la sută pentru Camera de mun­ci şi 2 la sută pentru drumuri. ART. 2. precizează că impozitele şi cotele aidţionale necuprinse in art. 1 rămân neschimbate pentru toa­te veniturile impuse de legea pentru unificarea contribuţiunilor directe şi se aşează la condiţiunile determinate de ea. Tot astfel şi impozitele adiţionale prevăzute de legea drumurilor din 22 Aprilie 1932, legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de munci din 11 Octombrie 1932, şi legea pri­vitoare la reglementarea raporturilor dintre proprietar şi chiriaş din 14 Aprilie 1933, cari la rându-le se a­­şează potrivit dispoziţiunilor aces­tor legi, şi totalul dobinzdor şi rentelor plă­tite, va stabili raportul dintre ele, care reprezintă cota de scădere a fie­­­căruia din veniturile constatate avu­­te în vedere la stabilirea ei. Această cotă va fi comunicată Ad­ministraţiilor Financiare în cuprin­­sul cărora se află veniturile în cauză asupra cărora se va opera scăderea. La venitul astfel obţinut se va a­­şeza de drept supra-cota. ART. 9. Contribuabilii, cari în ur­ma scăzămintelor cerute şi acordate aşa cum s’a arătat mai sus, ar rămâ­ne neimpozabili la supra-cotă, vor fi impuşi cu un impozit de 2 la sută a­­euzat asupra fiecăruia din veniturile impunerilor elementare constatate și înscrise în matricole. ART. 10. Supra-cota se aplică la veniturile care ating suma de 10.000 Iei anual, cu cotele de mai jos. Pentru veniturile din valorile mo­biliare, impozitul supra­cotă va fi m­­­ic de 3 la sută şi se aşează asupra venitului brut, mai puţin impozitele elementare şi micşorat apoi cu încă 10 la sută. Cum se aşează supracota Proectul conţine­ţi o anexă, cum arată cum se va aşeza impozitul; supracotă. . I 5.000.000 24.0­1.200­ 000 şi rămase definitive pentru anul de impunere 1933-1934 se menţin şi RM portă pe anul 1934-1935. Raportările se consideră de drept făcute pe ziua de 1 Aprilie. In contra acestor impuneri repor­­tate se va putea face apel, atât cla­n­ie cât şi de contriubabili, cu ea*­cepţiile prevăzute în actuala lege. Termenul de apel este de 30 z­M şi curge dela ultima zi a lunei Apri­­lie 1934. Comisiunile de apel nu vor putea admite modificarea, dacă nu li se fa­­ce dovada că veniturile s’au mărit sau micşorat cu minimum 20 la sutii tun sauE­CMIHES degrevarea fiscală pentru de lege Se desfiinţează impozitul global și se Inlocuește cu o supra­cota la impozitele elementare Venitul inpoz...cota % impozitul 10.000 0.80 80 20.000 0.83 170 30.000 L20 361 40.000 1.45 580 50.000 1.76 880 60.000 2.05 1.230 80.000 2.65 2.120 100.000 3.06 3.060 120.000 3.50 4.200 150.000 4.24 6.360 180.000 5.15 9.270 220.000 6.35 13.970 270.000 7.80 21.060 320.000 9— 28.800 400.000 ,10.42 41.680 500.000 12— 60.000 600.000 13.25 79.500 700.000 14— 98.000 800.000 14.58 116.640 900.000 15.12 136.080 .000.000 15.57 155.700 1.500.000 17.95 269.250 2.000.000..19.20.... 382.000 3.000.000 20.25 607­ 500 4.000.000 22.50 900­ 000 Desfiinţarea impozitului pe venitul global ART. 3 dispune că impozitul pro­gresiv pe venitul global se desfiin­ţează pe data de 1 Aprilie 1934 şi se inlocueşte cu o supra­ cotă aşe­­zată asupra fiecăruia dintre veni­turile supuse la impozitele elemen­tare, cum şi 1% cele scutite de a­ceste impozit, în condiţiunile pre­văzute de art. 17 pct. h, al 4 din le­gea pentru unificarea contribuţiu­­nilor directe. Cu această supra­fotă se impun persoanele fizice ca şi cele juridice. In cari părţile din beneficiu care* ministerul industriei şi comerţului *lte asociatiof CK orice titlu, nu aş pot face numiri de agenţi oficiali, atunci când nu există votul în ma­joritate al Camerei Sindicale, po­trivit art. 52 din legea asupra Bur­selor. Comitetul a luat hotărârea să dea aviz favorabil la numirea candidaţilor puşi în discuţie, men­ţionând că avizul Camerei Sindica­le a fost negativ, ședința a luat sfârşit la orele 8 luni, fi supuse la impozitul mobiliar. Excepțiile prevăzute de art. 58 legea pentru unificarea casatribu­­ţiunilor directe, se mențin. ART. 4 dispune că înscrierea im­pozitului supra-cotă pentru venitu­rile constatate la impozitele ele­mentare şi încasarea lui la venitu­rile taxable pe cale de reţinere şi vărsare directă, se fac la locul un­de se realizează venitul. Cum se aşează impozitul supra-cotă Tot ce trece de 5.000.000 se vai­pune cu 30 la sută, neglijându-şi porţiunea mei mică de 1000 W.­­ In dispoziţiunile finale şi tranzi­torii se precizează că veniturile el­­mentare ale proprietăţilor agricole . . . şi clădite, ca şi cele comerciale şi impozitul supra-cotă este aşezat ţi profesionale stabilita­ de drept: a) Asupra veniturilor aşa cum ele intră în impunerea elementară scăzu­te fiind impozitele elementare. Operarea în matricole şi roluri pentru veniturile constatate sa facă direct de agenţii fiscului. b) Asupra veniturilor taxabile pe cale de reţineri, sau vărsare directă, astfel cum ele sunt impozabile la e­­lementar, mai puţin acest impozit. Pentru determinarea cotei de im­punere, veniturile din salarii şi pensii vor fi reduse cu încă 30 la sută după care partea astfel alea­­să se întregeşte pe un an. Dobânzile depozitelor in numerar la băncile din ţară şi alte Instituţii de credit şi economii, nu sunt im­puse la această supra­ cotă. Scazaminte la supra-cota La veniturile constatate care al­­cătuesc impunerile elementare pen­tru stabilirea supra-cotei, articolul 7 acordă contribuabilului următoare­le scăderi: 1) Dobânzile plătite sau depuse la Casa de Depuneri conform art. 521 din procedura civilă, la datoriile chirografere, hipotecare şi privile­giate, întrucât ele nu sunt deduse după lege la impunerile elementare. 2) Anuităţile rentelor la a căror plată contribuabilul este obligat in baza unui titlu ce nu este constituită de el însuși. Acelea constituite de el prin acte dotale ori către o instituţie de bine­facere cum şi cele cu titlu oneros. Toate aceste plăţi făcute fiind în anul ce precede impunerea. 3) Deficitele încercate în anul pre­cedent la întreprinderile agricole, c­orfmerciale sau industriale până la concurenţa totalităţii veniturilor con­­statate şi înscrise ce alcătuesc impu­­rile elementare ale contribuabilului, fără a putea fi repurtate asupra ani­lor următori. Toate aceste deficite vor fi dove­dite şi constatate pe bază de regi­stre regulat ţinute. Orice alte scăzăminte pentru cei impuşi la supra­ cotă, nu sunt ad­mise. Scăderea se acordă — conform art. 8 — pe baza declaraţiunilor date pâ­nă la 15 Mai la Circumscripţia de Constatare în cuprinsul căreia se află domiciliul s­u principala reşedinţă a contribuabilului. Declaraţiunea va fi însoţită de ac­tele doveditoare pentru toate venitu­rile constatate, ce alcătuesc impuner­iile elementare ale contribuabilului. Actele doveditoare vor putea fi complectate şi în faţa instanţelor de fond. Pe temeiul acestor acte instanțele arătate vor forma totalul veniturilor constatate ale contribuabililor cum Amânarea recursului lui Nicolaescu Eri urma să se judece de către Curtea de casaţie secţia I l­ a recursul lui Virgil Nicolaescu. Din cauză că dezbaterile recursu­­lui lui Seletzki au ocupat întreaga şedinţă a Înaltei Curţi, judecarea a­­facerii Nicolaescu a fost amânată pentru 17 Martie. — O duzină ca ăștia i-ar trebui lui Costică la Cameră in jurul tribunei, când o vorbi și el împotriva guver­nului la Mesaj1

Next