Curentul, mai 1934 (Anul 7, nr. 2240-2270)

1934-05-01 / nr. 2240

ANUL VII No. 2240 4 PAGINI Capitala a cunoscut eri, una dintre acele manifestări cari concentrează a­­tenţia unanimă, însă dintre acele orga­nizări care a scos gospodinele la porţile căşilor din Doalul Spirei pentru a con­templa puhoiul de lume ce se scurgea spre O. N. E. F., căreia absenţa mai ma­rilor, plecaţi prin străinătăţi, i-a hără­­zit un conducător cu trei tresei căpita­nul C. Dumitrescu. Pâlcuri, pâlcuri, bucureştenii se în­dreptau spre stadionul din fața Arsena­lului pentru ca la ora 17, să devină ma­rea de capete, aproape 25000—care răsă­rea de capete, aproape 25000—care răsă­­re pe aşa zisele bănci ale peluzei şi de pe dâmburile împrejmuitoare. Indulgenţa organizatorilor, inspirată de sunetele tot mai convingătoare ale monedelor depuse pe tejghelele federale de clienţi intărsiafi, a plantat până şi pe marginea gazonului spectatori. Pe vremuri, doar la zece Mai vedeai atâta lume şi auzeai muzica militară, în ale cărei alămuri, gagist, buzaţi nu şi-au mai suflat bojocii cu ardoarea din trecut, mulţumindu-se să cadenţeze cele două imnuri regale ale Yugoslaviei şi României, într'un tempo mai puţin săltăreţ. Fotografi, cm fi fără înclinaţii profe­sionale, fi-au proptit obiectivele spre profilurile vedetelor reprezentative. De o eleganță sobră, premierul foot­­ballului românesc, d. V. V. Tilea, a fă­cut onorurile «Casei» ajutat de maiorul Davilla, împreună cu care a primit, în loja regală, pe Marele Voevod Mihai, profesorii Săi şi colegii de clasă, în cunoscutele uniforme azurii. Până şi locotenentul Chinie e schim­bat. De eri, după gentileţea cu care dis­tribuia megafoane pentru amplificarea încurajărilor adresate echipei noastre, a devenit, din Chinie — gazon, Chinie— megafon.... De, aşa,­ la zile mari. Primii cari apar pe teren, sunt Yugos­lavii, în tricouri albastre. Publicul aplaudă. Manifestaţia e da­­torită mai mult apariţiei — care o gră­beşte şi pe cea a reprezentanţilor noştri, decât simpatiei de care vecinii noştri se bucură la noi. Adversarii noştri sunt calmi, s­au poate resemnaţi. Dar iată, de colo, de pe coasta din dreapta, douăsprezece trupuri coborând spre pajiştea stadionului. Sunt echipierii Români. Aplauze, strigăte, urâte, şi după con­sumarea tuturor artificiilor protocolare, iată, în fine, adversarii «fură ’n faţă». Vogi pare emoţionat, în timp ce Rin­dea e gânditor. Socoteşte, probabil, pe care dintre iugoslavi să-l pălmuiască. In trcourile lor albastre, yugoslavii par ma­sivi, în timp ce roşul tricourilor noas­tre imprimă jucătorilor români o nu­anţă zglobie. Şi, în fine, d. John Langenus (Belgia), căruia, judecându-l după fizic, dacă ar fi băştinaş, i s’ar fi spus Ionică Plo- Van, are în faţă căpitanii celor două formaţii. Luni Marianovici îi strânge întâiu mâ­na, probabil pentru a-l memora, apoi pe Vogi, spre a-l felicita la sfârşit. Printre loji, câte o «cocoană» care în suburbie trece drept o sport roman, în­cearcă să-şi evidenţieze erudiţia, încu­­rajându-l pe Doha când mingea era, la Bindea. Confuzii. ❖ Deşi victorioasă, echipa României A a prestat un joc superior­. A jucat să învingă. E drept că scopul scuză mijloacele, dar în cele nouăzeci de minute, pu­blicul urmăr­ește, în prim rând, mij­loacele. Elan, au avut ambele echipe. Nici­odată însă, permanent. El a alternat un raport direct cu fazele partidei, fă­ră să-i copleșească pe Români. Mai technici au fost iugoslavii. Noi am vădit o bună forma fizică, ceiace a înlesnit victoria. Ne amintim goalul lui Dobai. Timișoreanul fusese angajat în pli­nă cursă când a sbootat fulgerător în plasa masivului Glaser, un tânăr blond a cărui mică vină e că a fost... portarul Iugoslaviei. Omogenitate, s'a remarcat la adversari, mai multă. In viteză, şi în vigoarea jocului ne­­- a depăşit deasemeni , elemente cari le-au îngăduit să imprime jocu­lui şi nota de spectaculozitate obţi­nută, teamul nostru lăsând mult, foarte mult de dorit din acest punct de vedere. Lovituri la poartă, au fost de am­bele părţi. Totuşi, un infim avantaj au avut şi de astă dată adversarii. Noi n'am avut decât un început ex­celent. In minutele inaugurale, am fost în­­tr'adevăr, o echipă cu caracter inter­naţional. Apoi, însă ne-am lăsat con­duşi de tactica vecinilor. Tenacitatea care caracteriza ele­mentele noastre, n a mai fost întâlnită în jocul de eri. Am învins, nu pentrucă am știut noi să stabilim un scor prielnic. Vic­toria sălășluește în lagărul nostru, pen­trucă întâmplarea n’a vrut s’o treacă frontiera. Dacă despre Pu­llok trebue să scriem n­imai rânduri admirative, în schimb, despre Vogi nu putem spune aceleaşi lucruri frumoase din trecut. Mai puţin mobil, ezitant chiar, Vogi n’a mai beneficiat nici de degajările sale din trecut, şi nici de precizia jo­cului său. A avut o mare calitate: s’a plasat excelent şi a salvat, prin inter­venţii oportune, câteva situaţii din cele mai dificile. Al­u, bun. N'a stâr­nit acea erupţie de aplauze, dar s’a impus cu hotă­rârea cu care degajează şi intervine în jocul la om, cu toate că e un jucător care n'are o tactică preconcepută. O revelaţie a fost Deheleanu. Deşi au fost nenumărate cornere pe partea sa, timişoreanul , ţinând seama de condiţiunile speciale în care a figurat în lotul naţional, s-a impus. Cotormani a furnizat o partidă con­fuză. A început bine, a continuat slab, pentru a-şi reveni apoi. A uzat de nu prea accentuat joc ,ridicat. A mul­ţumit însă, prin conştiinciozitatea cu care a activat, Moravetz, însufleţit şi bine inten­ţionat, a slăbit însă la sfârşit. Aripile au fost de altfel singurele posturi prin care a existat atacul. Cu un Covaci complect şters, care nu l-a utilizat decât rar pe Bindea, deopo­trivă de rapid şi neregulat — fiind, din acest motiv, greu de marcat — și cu Schwartz, de o fragilitate ce fri­zează teama care l-a «lucrat» pe Do­bei, numai în prima repriză, atacul s a redus doar la acțiunile celor două aripi. Ciolac, în centru, nu a fost conducă­torul ideal. Prea lent pentru o par­tidă în care elanul adversarilor ne-a mascat de multe ori în careul de pe­nalizare, Ciolac a fost şi nehotărât. La oaspeţi, portarul Glazer, un ju­cător superior. Fundaşii l-au avut pe Beloşevici mai bun decât Lukiei, Ga­­ier, din nou vedeta zilei. Lechner mai bun decât Arsienevici, întrecut de resursele fizice ale lui Dobai — adversarul său direct. Glisovici, cel mai rapid echipier ju­­goslav, a fost împreună cu Kokoto­­vici, destul de periculos. Tripleta ur­mărită de un nenoroc exasperant, a fost bine condusă de Marianovici, că­ruia Krajici i-a fost mai util decât suplul Vuiadinovici. Capitala se agită ERI, IN DEALUL SPIRII Romania învinge Iugoslavia cu 2-1 (1-0). In marchin de foot-ball pentru proba mondiala ■■■ Rezultatul de eri, e bine-venit , desigur, ca oricare victorie. El ne deschide drumul spre Roma, ai cărei diriguitori foot-ballistici au încercat o maşinaţiune de culise, grosolan regisată. Victoria noastră — fără să fie un succes, prin modul cum a fost realizată — constitue unul dintre acele răspunsuri pe cari l-am dat antantei Rimet, Mauro & Co., co­manditată de F.I.F.A., menit să fie înscris în istoria sportului univer­sal. România a învins pentru a doua oarăin consecutiv Iugoslavia, stabili­zând balanța rezultatelor, până a­­cum închinată spre vecinii noștrii cu­­ victorii la 5. Eri, deși echipa noastră n'a exis­­tat pe compartimente, ci prin câte­va valori singulare cari au impus jocul teamului, a realizat un rezul­tat, — nu însă şi o performanţă, aşa cum echipa, — după elanul şi interesul manifestat pentru joc, — n’a fost o reprezentativă, ci o selec­ţionată. Material, un fericit prilej pentru bucureşteni de a admira un arbitru cu excepţionale calităţi, d. John Langenus, imprimând organizării de elt­ceva din discreta eleganţă a tradiţionalei sportivităţi belgiene. Măiestria d-sale constă tocmai în faptul că evită să se facă prea evi­dent pe teren, jocul decurgând însă normal. Un adevărat judecător al jocului — un magistrat al foot­­ballului. Mai puţin plăcută ocazie pentru ci-sa de a estima disciplina publi­cului nostru şi insuficienţa mijloa­celor de ordine ale oficialilor stadio­nului C.N.E.F., năvălind la fiecare fază mai interesantă în câmpul de joc, şi distribuind pupături jucăto­rilor adulaţi, pe faţă, pe trup, pe... V. Fimiu (Continuare în pag. Iii-a) studentul FORTIS deasemenea. In tribună: Marele Voevod Mihai, cu colegii Săi şi co-nii Al. Donescu şi V. Vă­silea, în faţă profesorii clasei Voevoduluî Demonstraţia studenţeasca de eri Manifestaţiile de la statuia Mihai Viteazul şi Piaţa Palatului. Suveranul vorbeşte studenţilor Uniunea naţională a studenţilor creş­tini din România a convocat­­pentru ziua de eri o mare întrunire studen­ţească pentru a-şi manifesta devota­mentul şi credinţa faţă de Suveran,­ întrunirea a început la orele 11 di­mineaţa în Piaţa Universităţii. După intonarea Imnului Regal a luat cel dintâi cuvântul studentul FLORIN BECESCU, preş. centrului studenţesc Bucureşti, care arată scopul pentru care a fost convocată întrunirea. Declară că atunci când studenţimea a pornit la luptă naţionalistă punctele călăuzitoare ale ei au fost: Cristos, Re­gele şi Naţiunea. Studenţimea vine azi să întărească via ei dragoste pentru Rege şi să reînoiască jurământul de credinţă faţă de Tron. Ea face zid în jurul Tronului împotriva tuturor ca­lomniatorilor. D. FURDUI, preşedintele studenţi­lor în­­teologie, spune: Paşii noştri s’au îndreptat întâi către acest monument de legendară vitejie şi întrupare a va­lorilor permanente de existenţă a nea­mului nostru, pentru a jura în conştinţă că noi tineretul universitar, înţelegem să continuăm linia spirituală a istoriei noastre naţionale, în care se unesc ce­rul creştin şi pământul ţării, prin unsul lui Dumnezeu, Regele. D. SANDU VALERIU, în numele studenţilor de la Academia Comercială spune că studenţimea română încon­joară astăzi pe M. Sa Regele cu a- tr fi a­celaş entuziasm ca în istorica zi de 8 Iunie 1930. Vom fi zid de oţel în ju­rul Tronului şi sabie de foc pentru tră­dătorii de Neam şi Rege.. D. MIHAIL STELESCU exprimă a­­dânca credinţă a studenţimii în Re­gele ţării. Şi Manifestaţia se încolonează încadrată de trei mu­zici militare, pornind In perfectă or­dine prin bulevardul Braţianu catre Pa­latul Regal. Pe întreg parcursul s’au cântat in­o­nuri naţionale şi s’a manifestat pen­tru M. Sa Regele. Ajunşi în piaţa Palatului Regal, stu­denţii au intonat din nou Imnul regal. La Palatul Regal In timpul manifestaţiei a apărut în balcon M. Sa Regele. Mulţimea masată în piaţa din faţa Palatului a isbucnit în urale. Aci ia cuvântul d. TH. MOCIULSCI, preşedintele Uniunii studenţilor care spune: Studenţimea română de la Uni­versitatea din Bucureşti îşi pleacă frun­tea în faţa Tronului şi strigă: Să trăiţi Majestate şi să domneşti ani mulţi şi fericiţi. Răspunsul M. S. Regelui , M. Sa Regele Carol II, a răspuns: «Vă mulţumesc din tot sufletul pentru sentimentele aşa de frumoa­se ce-Mi păstraţi. Studenţimea română poate să se sprijine pe dragostea Mea. , Sentimentele ce Mi-aţi arătat azi, Mă fac să am încredere în voi şi să cred că veţi fi, sufleteşte trupeşte, alături de Mine, ori când voiu avea nevoe de voi în slujba intereselor culturale ale ţăr­iM 9* *»1 ■I­Ultimele cuvinte ale Maj­es­taţii Sale Regelui sunt acoperite de nesfârşite urale.. După retragerea Majestăţii Sale, stu­denţii se încolonează din nou şi la fel ca la venire în sunetele muzicilor mili­tare pornesc pe Calea Victoriei până la sediu, de unde apoi se răsfrândesc în După aceste cuvântări studenţimea perfectă linişte. Manifestaţia dela Cernăuţi CERNĂUŢI, 29.­­ Azi la ora 11 dimineaţa a avut loc o mare de­monstraţie patriotică studenţească. Membrii tuturor societăţilor stu­denţeşti s’au adunat în curtea pa­latului naţional de unde — în frun­te cu muzica regimentului de vână­tori — au pornit într’o impresionan­tă coloană, parcurgând străzile Re­gina Maria şi Ştefan cel Mare, pâ­nă la bustul lui Eminescu, intonând cântece naţionale şi marşuri pa­triotice. Aci studentul BUZDUC vorbind, a arătat că studenţimea face pavă­ză în jurul Tronului şi Dinastiei . De aci coloana a pornit pe stra­da Iancu Flondor până la Piaţa U­­nirei unde d­­ORMLIŢ, preşedintele centrului studenţesc, a declarat că studenţimea nu pune în discuţie Di­nastia, Tronul şi Biserica regele Carol al II-lea este o minte clară şi o voinţă hotărîtă sub a cărui oblă­­duire nu se poate ca ţara să nu progreseze. Studentul SNAItU înfierează ges­turile nesocotite ale complotiştilor, iar studentul GAFENCU protestea­ză contra celor ce urmăresc scopuri străine de sufletul românesc şi as­piraţiile neamului. După ce a mai vorbit şi d. ŞT. RACOVIŢA, publicist, s’au expe­diat telegrama omagiale Suveranu­lui şi familiei regale. In urmă studenţimea a continuat manifestaţia până la Universitate unde s’a împrăştiat în linişte. Din dramele mizeriei din electrician se împuşca la şosea.." Ştrandului şi-a tras un glonte în par­tea stângă a pieptului. Gardianul din post atras de detună­tură a sărit în ajutorul sinucigaşului anunţând Salvarea. Cu ambulanţa Salvărei electricianul Eri în zorii zilei Tănăsescu şi-a luat a fost dus la spitalul Filantropia, revolverul procurat cu două zile înainte ! In cursul zilei starea sa s-a agravat, şi ducăndu-se la Şosea, în apropierea iar aseară a intrat în comă. Peste 1000 voluntari chinezi ucişi Electricianul Titi Tănăsescu, din şo­seaua Mihai Bravu 373, trăia în neagră mizerie împreună cu familia sa Nemai putând suporta această viată de calvar electricianul a luat hotărârea de a-și pune capăt zilelor. LONDRA, 29 (Tel. pErf.). — Intre Iri'pere japoneze geh'5 »1 trecui peste marele zEdf chinezesc în China de fierd și velem tarii chinezi se­ avetă loc în ultimele trei zile lupte crâncene. La lup­tă iau part© 7000 de sol­daţi japonezi cu artilerie şi avicem€ t­aininicătoare de bernire. Voluntarii au pierdut peste SÖö£0 de oameni (o­­tnorâţi) şi câteva mii de răniţi. Pierderii© japone­zilor sunt deasemeni în­semnate. Voluntarii chi­nezi, după o luptă sânge­roasă de trei zile, s’au re­tras în direcţia Peking-u­­lui. -------———-—»------­Lovit de tramvai Frizerul Nicu Damian, de 19 ani, din strada Crucea de piatră 7, în timp ce traversa strada Uranus a fost lovit de tramvaiul No., 264 de pe linia 7. Frizerul s’a ales cu o rană în regiu­nea frontală și cu contuzii pe cap. El a fost pansat la Salvare.. t • i U­J Ce a fost la Iaşi IAŞI, 29. „ Azi a avut loc o mare manifestare a studenţilor ieşeni pen­tru M. S. Regele Carol II. La orele 10 dim, studenţii s-au în­trunit la Casa studenţească, din str. Carpl, unde au ţinut cuvântări stu­denţii : Astratinei, vice-preşedintele asociaţiei, Virgil Gavrilescu, N. Văr­­zaru, Şchiopul, Mircea Const. Dio­­nisie Traian ş. a. Toţi au înfierat atentatul plănuit şi jură credinţă şi devotament M. Sale Regelui Carol II. Muzica intonează imnul regal şi studenţii se încolonează apoi, pornind spre sat. Carol, Lăpuşneanu până în Piaţa Unirei, unde în faţa statuei lui Cuza Vodă, au vorbit din nou studen­ţii Astratinei şi Gavrilescu. După aceea, studenţii se încolonea­ză din nou şi manifestează până la Universitate, de unde se răspândesc în linişte. Cancelarul Dolfuss sărbăto­rit de Frontul patriotic VIENA 29. (Rador). — «Frontul patriotic» a organizat azi la Linz o mare manifestaţie în onoarea can­celarului Dollfuss. D. Dollfuss a asistat la manifes­taţie fiind însoţit de vicecancelarul Fey, de principele Schoenburg-Har­tenstein, ministrul Armatei, şi de prinţul Starhemberg. Asistența număra peste 60.000 de oameni, cari au sărbătorit pe can­celarul Dollfuss ca salvator al Aus­triei. Telefon­­ Marți I Mai 1934 Director: PANUL SHCARU REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Palatul Nifon, str. Doamnei In el. I I Cabinetul directorului . • . . . 3—4084 Redacta 3—400, Administraţia 3—4080 Secretariatul şi Provincia ... 3—4086 ABONAMENTE: Lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, Instituţiuni şi Administraţii Publice Lei 1000 anual­­ pentru străinătate : Lei 1700 pe an; 850 pe 6 luni ; 500 pe 3 luni. Abonamentele incep la 1 şi 15 ale lunei. Taxa poştală plătită in numerar conf. ord. Dir. Generale P. T. T. n. 55740/929. Conferinţele de la Ministerul d­e justiţie Proeetul de organizare judecătoreasca Scoaterea magistraturii de subsitiieala ministrului de resort­ uri, au fost convocaţi la ministerul de justiţie, sub preşedinţia d-lui Victor Antonescu, înalţii magistraţi din întrea­ga ţară, în scop de a discuta o serie de chestiuni ce privesc acest minister. Prima conferinţă a avut loc în sala de consiliu luând parte de la Casaţie d-nii prim preşedinte Volanski, procu-D VICTOR ANTONESCU for general Viforeanu, prezidenţi C. Rătescu şi D. Lupu, din partea Curţilor de Apel d-nii: Alexandru Stârcea, pri­mul preş­ al Curţii de Apel din Bucu­reşti, Marinescu, Gorgos, Climescu, Tu­­şinski, Pop, Micşa, Mihăescu. Apoi d-nii prezidenţi: Persan, Dimitriu, Pave­­lescu, Costin, Georgian precum şi procu­rorii general Codin Ştefănescu şi ceilalţi procurori generali din ţară. S’a arătat adunării de către d. minis­tru Victor Antonescu principiile noul introduse în procesul de organizare jude­cătorească. Au luat cuvântul d-nii ministru de justiţie, prim. preş. Volansky, prezident Lupu, proc. gen. Viforeanu de la Casa­ţie, prim preş. Marinescu, Stârcea şi Cli­­mescu dela Apel, stabilindu-se în prici­­piu bazele pe care urmează să se facă recrutările în magistratură, privigh­e­­rea şi chestiunea avansărilor pe loc. S’a ajuns la soluţiunea că consiliul superior al magistraturii să rămâ­­nă la compoziţiunea sa, de astăzi cu excepţia stocurilor de la Casaţie care se vor complecta prin cooptări. S-a mai stabilit că magistraţilor avan­saţi pe loc li se menţin gradele ur­­mând însă să-şi utilizeze titlul func­ţiunea şi modul de com­plectare a locurilor vacante în magistratură. La ora 1 conferinţa în plenul ei s’a amânat pentru azi Luni la ora 10 dim. Conferinţa de după amiază La ora 6 d. a. au fost convocaţi în cabinetul d-lui ministru numai d-nii preşedinţi ai Curţilor de apel, într’o conferinţă care a durat până la ora 9­ A. CHESTIUNEA BUNEI DISTRIBUIRI A JUSTI-I • KS’M D. VICTOR ANTONESCU, mi­nistrul Justiţiei, cu această ocazie, a vrut să se documenteze asupra situaţiei din punct de vedere juri­dic din întreaga ţară, asupra lipsu­rilor şi greutăţilor ce se ivesc în mersul normal al distribuirei justi­ţiei cerând colaborarea d-lor prim preşedinţi într-o măsură cât mai e­­fectvă pentru a se ajunge la o mai grabnică soluţionare a pricinilor penale, la stârpirea sistemului de a a se amâna unele procese fără mă­sură şi de a se face redactările la timp. RECRUTAREA MAG­IS­­TRAŢILOR ASISTENŢI ŞI A GREFIERILOR Tot­odată s’a discutat chestiunea re­crutării personalului pentru grefe, a ma­gistraţilor asistenţi pentru curţile de Apel, a reducerii numărului de judecă­tori şi limitarea secţiilor la tribunale şi Curţi, la strictul necesar. EFORIILE JUDECATO­­REŞTI S’a pus în studiul adunărei şi proee­sul de înfiinţarea al eforiilor judecăto­reşti prin care să se poată căpăta fon­durile necesare pentru întreţinerea loca­lurilor şi cheltuelile de cancelarie evi­tându-se situaţiunea intolerabilă de as­­tăzi. AVANSĂRILE S’a repus în discuţie chestiu­nea avansărilor pe loc consiliul prin cuvântul prezidenţilor fiind în unanimitate de .păreri să se a.-«- to «--« -1 ««»-1 t ! g t. t v gradele dobândite pe loc până astăzi. D. ministru a împărţit d-lor prim pre­şedinţi lucrările făcute până acum de către comisiunea însărcinată cu elabo­rarea proectului legei de organizare ju­decătorească şi pe acel al înființărei e­­foriilor judecătoreşti rugând pe înalţii magistraţi să-şi facă observaţiile şi pro­punerile domniilor lor până la viitoarea convocare care va fi la sfârşitul lunei Mai sau începutul lui Iunie odată cu adunarea cons. sup. al magistraturii. ASIGURAREA INDEPEN­­DENŢEI MAGISTRAŢI­­LOR D. Victor Antonescu a arătat că urmăreşte să scoată cu totul de sub in­­fluenţa ministrului magis­tratura astză, nu poate pri­mi însă principiul ca ei­­să nu aibă parche­tele în mână acum când în toate ţările se vede nevoia ca guvernele să urmăreas­că cu cât mai mult efect curentele extremiste ce se manifestă în diferite di­recţiuni. Consfătuirea a fost extrem de intere­santă durând 3 ore jumătate. G. Mei K­es­su ­e ari­asii­ri VIENA, 29. (Rador). — Preambu­lul nouei Constituţii austriace pre­vede că această Constituţie este pu­să sub scutul Divinităţii. Capitolul întâiu al nouei Consti­tuţii stipuleaz că Austria este un stat federal. , O particularitate a nouei Consti­tuţii este încorporarea legilor fun­damentale relative la drepturile ge­nerale şi libertăţile personale ale cetăţenilor care aveau depline drep­turi pe baza Constituţiei din 1867. Constituţia sancţionează Concor­datul încheiat la 1893 cu Vatcanul. Statul federal are patru consilii corporative şi anume: consiliul de Stat numit de preşedintele federal, format din­­ până la 50 de membri; consiliul intelectual compus din per­sonalităţile ecleziastice, şcolare şi artistice; consiliul economic şi în sfârşit consiliul provincial. Bun­destagul are 50 de membri, recrutaţi dintre membrii celor patru consilii şi are rolul de organ legislativ. In faţa acestui organ legislativ central, stă organul legislativ local al provinciilor, reprezentat prin Die­tele provinciale a căror compunere este analogă celei a Bundestagului cu toate că este mai complexă. Viena este capitala federală, pier­zând caracterul unui stat autonom. Ca şi Constituţia precedent, noua Constituţie se încorporează în tra­tatul de la Saint Germain garan­tând egalitatea de drepturi a tuturor cetăţenilor, independent de chestiu­nile de rasă sau religie. * VIENA 29 (Rador). — Preambu­lul nouii constituţii austriace este conceput în felul următor: «In numele lui Dumnezeu cel a­­totputernic, de la care purced toate drepturile,poporul austriac primeşte o Constituţie în vederea organiză­rii sale corporative ca stat federal, creştin şi german, întemeiat pe pro­vincii». • w VARŞOVIA 29. (Rador).­­ In zi­ a primit vizitele unui mare număr rele de 28 şi 29 Aprilie, d. Cădere, ministrul României la Varşovia, a fost oaspetele oraşului Vilna, unde de fruntaşi ai vieţii politice şi cul­turale. La ora 11, a avut loc în pa­latul voevodului de Vilna şedinţa se ţine actualmente adunarea anul de constituire a societăţii polono ală a Uniunii foştilor luptători po­ române. Ioni, sub preşedinţia d-lui general La şedinţa de constituire au fost Gerecki, de faţă, între alţii, rectorul univer Ministrul României a fost salu-.isităţii acestui oraş, d. Witold Sta­­tat la sosire de şefii autorităţilor niewiez, senatorul Jundzimi, profe­­civile şi militare, cum şi de o cori­dorul universitar Limanowski, sch­i­panie de onoare,­­­torul Hulewicz şi alţi fruntaşi ai In cursul zilei de eri,­­L Cădere vieţii culturale din Wilno.

Next