Curentul, mai 1934 (Anul 7, nr. 2240-2270)
1934-05-01 / nr. 2240
ANUL VII No. 2240 4 PAGINI Capitala a cunoscut eri, una dintre acele manifestări cari concentrează atenţia unanimă, însă dintre acele organizări care a scos gospodinele la porţile căşilor din Doalul Spirei pentru a contempla puhoiul de lume ce se scurgea spre O. N. E. F., căreia absenţa mai marilor, plecaţi prin străinătăţi, i-a hărăzit un conducător cu trei tresei căpitanul C. Dumitrescu. Pâlcuri, pâlcuri, bucureştenii se îndreptau spre stadionul din fața Arsenalului pentru ca la ora 17, să devină marea de capete, aproape 25000—care răsărea de capete, aproape 25000—care răsăre pe aşa zisele bănci ale peluzei şi de pe dâmburile împrejmuitoare. Indulgenţa organizatorilor, inspirată de sunetele tot mai convingătoare ale monedelor depuse pe tejghelele federale de clienţi intărsiafi, a plantat până şi pe marginea gazonului spectatori. Pe vremuri, doar la zece Mai vedeai atâta lume şi auzeai muzica militară, în ale cărei alămuri, gagist, buzaţi nu şi-au mai suflat bojocii cu ardoarea din trecut, mulţumindu-se să cadenţeze cele două imnuri regale ale Yugoslaviei şi României, într'un tempo mai puţin săltăreţ. Fotografi, cm fi fără înclinaţii profesionale, fi-au proptit obiectivele spre profilurile vedetelor reprezentative. De o eleganță sobră, premierul footballului românesc, d. V. V. Tilea, a făcut onorurile «Casei» ajutat de maiorul Davilla, împreună cu care a primit, în loja regală, pe Marele Voevod Mihai, profesorii Săi şi colegii de clasă, în cunoscutele uniforme azurii. Până şi locotenentul Chinie e schimbat. De eri, după gentileţea cu care distribuia megafoane pentru amplificarea încurajărilor adresate echipei noastre, a devenit, din Chinie — gazon, Chinie— megafon.... De, aşa, la zile mari. Primii cari apar pe teren, sunt Yugoslavii, în tricouri albastre. Publicul aplaudă. Manifestaţia e datorită mai mult apariţiei — care o grăbeşte şi pe cea a reprezentanţilor noştri, decât simpatiei de care vecinii noştri se bucură la noi. Adversarii noştri sunt calmi, sau poate resemnaţi. Dar iată, de colo, de pe coasta din dreapta, douăsprezece trupuri coborând spre pajiştea stadionului. Sunt echipierii Români. Aplauze, strigăte, urâte, şi după consumarea tuturor artificiilor protocolare, iată, în fine, adversarii «fură ’n faţă». Vogi pare emoţionat, în timp ce Rindea e gânditor. Socoteşte, probabil, pe care dintre iugoslavi să-l pălmuiască. In trcourile lor albastre, yugoslavii par masivi, în timp ce roşul tricourilor noastre imprimă jucătorilor români o nuanţă zglobie. Şi, în fine, d. John Langenus (Belgia), căruia, judecându-l după fizic, dacă ar fi băştinaş, i s’ar fi spus Ionică Plo- Van, are în faţă căpitanii celor două formaţii. Luni Marianovici îi strânge întâiu mâna, probabil pentru a-l memora, apoi pe Vogi, spre a-l felicita la sfârşit. Printre loji, câte o «cocoană» care în suburbie trece drept o sport roman, încearcă să-şi evidenţieze erudiţia, încurajându-l pe Doha când mingea era, la Bindea. Confuzii. ❖ Deşi victorioasă, echipa României A a prestat un joc superior. A jucat să învingă. E drept că scopul scuză mijloacele, dar în cele nouăzeci de minute, publicul urmărește, în prim rând, mijloacele. Elan, au avut ambele echipe. Niciodată însă, permanent. El a alternat un raport direct cu fazele partidei, fără să-i copleșească pe Români. Mai technici au fost iugoslavii. Noi am vădit o bună forma fizică, ceiace a înlesnit victoria. Ne amintim goalul lui Dobai. Timișoreanul fusese angajat în plină cursă când a sbootat fulgerător în plasa masivului Glaser, un tânăr blond a cărui mică vină e că a fost... portarul Iugoslaviei. Omogenitate, s'a remarcat la adversari, mai multă. In viteză, şi în vigoarea jocului ne- a depăşit deasemeni , elemente cari le-au îngăduit să imprime jocului şi nota de spectaculozitate obţinută, teamul nostru lăsând mult, foarte mult de dorit din acest punct de vedere. Lovituri la poartă, au fost de ambele părţi. Totuşi, un infim avantaj au avut şi de astă dată adversarii. Noi n'am avut decât un început excelent. In minutele inaugurale, am fost într'adevăr, o echipă cu caracter internaţional. Apoi, însă ne-am lăsat conduşi de tactica vecinilor. Tenacitatea care caracteriza elementele noastre, n a mai fost întâlnită în jocul de eri. Am învins, nu pentrucă am știut noi să stabilim un scor prielnic. Victoria sălășluește în lagărul nostru, pentrucă întâmplarea n’a vrut s’o treacă frontiera. Dacă despre Pullok trebue să scriem nimai rânduri admirative, în schimb, despre Vogi nu putem spune aceleaşi lucruri frumoase din trecut. Mai puţin mobil, ezitant chiar, Vogi n’a mai beneficiat nici de degajările sale din trecut, şi nici de precizia jocului său. A avut o mare calitate: s’a plasat excelent şi a salvat, prin intervenţii oportune, câteva situaţii din cele mai dificile. Alu, bun. N'a stârnit acea erupţie de aplauze, dar s’a impus cu hotărârea cu care degajează şi intervine în jocul la om, cu toate că e un jucător care n'are o tactică preconcepută. O revelaţie a fost Deheleanu. Deşi au fost nenumărate cornere pe partea sa, timişoreanul , ţinând seama de condiţiunile speciale în care a figurat în lotul naţional, s-a impus. Cotormani a furnizat o partidă confuză. A început bine, a continuat slab, pentru a-şi reveni apoi. A uzat de nu prea accentuat joc ,ridicat. A mulţumit însă, prin conştiinciozitatea cu care a activat, Moravetz, însufleţit şi bine intenţionat, a slăbit însă la sfârşit. Aripile au fost de altfel singurele posturi prin care a existat atacul. Cu un Covaci complect şters, care nu l-a utilizat decât rar pe Bindea, deopotrivă de rapid şi neregulat — fiind, din acest motiv, greu de marcat — și cu Schwartz, de o fragilitate ce frizează teama care l-a «lucrat» pe Dobei, numai în prima repriză, atacul s a redus doar la acțiunile celor două aripi. Ciolac, în centru, nu a fost conducătorul ideal. Prea lent pentru o partidă în care elanul adversarilor ne-a mascat de multe ori în careul de penalizare, Ciolac a fost şi nehotărât. La oaspeţi, portarul Glazer, un jucător superior. Fundaşii l-au avut pe Beloşevici mai bun decât Lukiei, Gaier, din nou vedeta zilei. Lechner mai bun decât Arsienevici, întrecut de resursele fizice ale lui Dobai — adversarul său direct. Glisovici, cel mai rapid echipier jugoslav, a fost împreună cu Kokotovici, destul de periculos. Tripleta urmărită de un nenoroc exasperant, a fost bine condusă de Marianovici, căruia Krajici i-a fost mai util decât suplul Vuiadinovici. Capitala se agită ERI, IN DEALUL SPIRII Romania învinge Iugoslavia cu 2-1 (1-0). In marchin de foot-ball pentru proba mondiala ■■■ Rezultatul de eri, e bine-venit , desigur, ca oricare victorie. El ne deschide drumul spre Roma, ai cărei diriguitori foot-ballistici au încercat o maşinaţiune de culise, grosolan regisată. Victoria noastră — fără să fie un succes, prin modul cum a fost realizată — constitue unul dintre acele răspunsuri pe cari l-am dat antantei Rimet, Mauro & Co., comanditată de F.I.F.A., menit să fie înscris în istoria sportului universal. România a învins pentru a doua oarăin consecutiv Iugoslavia, stabilizând balanța rezultatelor, până acum închinată spre vecinii noștrii cu victorii la 5. Eri, deși echipa noastră n'a existat pe compartimente, ci prin câteva valori singulare cari au impus jocul teamului, a realizat un rezultat, — nu însă şi o performanţă, aşa cum echipa, — după elanul şi interesul manifestat pentru joc, — n’a fost o reprezentativă, ci o selecţionată. Material, un fericit prilej pentru bucureşteni de a admira un arbitru cu excepţionale calităţi, d. John Langenus, imprimând organizării de eltceva din discreta eleganţă a tradiţionalei sportivităţi belgiene. Măiestria d-sale constă tocmai în faptul că evită să se facă prea evident pe teren, jocul decurgând însă normal. Un adevărat judecător al jocului — un magistrat al footballului. Mai puţin plăcută ocazie pentru ci-sa de a estima disciplina publicului nostru şi insuficienţa mijloacelor de ordine ale oficialilor stadionului C.N.E.F., năvălind la fiecare fază mai interesantă în câmpul de joc, şi distribuind pupături jucătorilor adulaţi, pe faţă, pe trup, pe... V. Fimiu (Continuare în pag. Iii-a) studentul FORTIS deasemenea. In tribună: Marele Voevod Mihai, cu colegii Săi şi co-nii Al. Donescu şi V. Văsilea, în faţă profesorii clasei Voevoduluî Demonstraţia studenţeasca de eri Manifestaţiile de la statuia Mihai Viteazul şi Piaţa Palatului. Suveranul vorbeşte studenţilor Uniunea naţională a studenţilor creştini din România a convocatpentru ziua de eri o mare întrunire studenţească pentru a-şi manifesta devotamentul şi credinţa faţă de Suveran, întrunirea a început la orele 11 dimineaţa în Piaţa Universităţii. După intonarea Imnului Regal a luat cel dintâi cuvântul studentul FLORIN BECESCU, preş. centrului studenţesc Bucureşti, care arată scopul pentru care a fost convocată întrunirea. Declară că atunci când studenţimea a pornit la luptă naţionalistă punctele călăuzitoare ale ei au fost: Cristos, Regele şi Naţiunea. Studenţimea vine azi să întărească via ei dragoste pentru Rege şi să reînoiască jurământul de credinţă faţă de Tron. Ea face zid în jurul Tronului împotriva tuturor calomniatorilor. D. FURDUI, preşedintele studenţilor înteologie, spune: Paşii noştri s’au îndreptat întâi către acest monument de legendară vitejie şi întrupare a valorilor permanente de existenţă a neamului nostru, pentru a jura în conştinţă că noi tineretul universitar, înţelegem să continuăm linia spirituală a istoriei noastre naţionale, în care se unesc cerul creştin şi pământul ţării, prin unsul lui Dumnezeu, Regele. D. SANDU VALERIU, în numele studenţilor de la Academia Comercială spune că studenţimea română înconjoară astăzi pe M. Sa Regele cu a- tr fi acelaş entuziasm ca în istorica zi de 8 Iunie 1930. Vom fi zid de oţel în jurul Tronului şi sabie de foc pentru trădătorii de Neam şi Rege.. D. MIHAIL STELESCU exprimă adânca credinţă a studenţimii în Regele ţării. Şi Manifestaţia se încolonează încadrată de trei muzici militare, pornind In perfectă ordine prin bulevardul Braţianu catre Palatul Regal. Pe întreg parcursul s’au cântat inonuri naţionale şi s’a manifestat pentru M. Sa Regele. Ajunşi în piaţa Palatului Regal, studenţii au intonat din nou Imnul regal. La Palatul Regal In timpul manifestaţiei a apărut în balcon M. Sa Regele. Mulţimea masată în piaţa din faţa Palatului a isbucnit în urale. Aci ia cuvântul d. TH. MOCIULSCI, preşedintele Uniunii studenţilor care spune: Studenţimea română de la Universitatea din Bucureşti îşi pleacă fruntea în faţa Tronului şi strigă: Să trăiţi Majestate şi să domneşti ani mulţi şi fericiţi. Răspunsul M. S. Regelui , M. Sa Regele Carol II, a răspuns: «Vă mulţumesc din tot sufletul pentru sentimentele aşa de frumoase ce-Mi păstraţi. Studenţimea română poate să se sprijine pe dragostea Mea. , Sentimentele ce Mi-aţi arătat azi, Mă fac să am încredere în voi şi să cred că veţi fi, sufleteşte trupeşte, alături de Mine, ori când voiu avea nevoe de voi în slujba intereselor culturale ale ţăriM 9* *»1 ■IUltimele cuvinte ale Majestaţii Sale Regelui sunt acoperite de nesfârşite urale.. După retragerea Majestăţii Sale, studenţii se încolonează din nou şi la fel ca la venire în sunetele muzicilor militare pornesc pe Calea Victoriei până la sediu, de unde apoi se răsfrândesc în După aceste cuvântări studenţimea perfectă linişte. Manifestaţia dela Cernăuţi CERNĂUŢI, 29. Azi la ora 11 dimineaţa a avut loc o mare demonstraţie patriotică studenţească. Membrii tuturor societăţilor studenţeşti s’au adunat în curtea palatului naţional de unde — în frunte cu muzica regimentului de vânători — au pornit într’o impresionantă coloană, parcurgând străzile Regina Maria şi Ştefan cel Mare, până la bustul lui Eminescu, intonând cântece naţionale şi marşuri patriotice. Aci studentul BUZDUC vorbind, a arătat că studenţimea face pavăză în jurul Tronului şi Dinastiei . De aci coloana a pornit pe strada Iancu Flondor până la Piaţa Unirei unde dORMLIŢ, preşedintele centrului studenţesc, a declarat că studenţimea nu pune în discuţie Dinastia, Tronul şi Biserica regele Carol al II-lea este o minte clară şi o voinţă hotărîtă sub a cărui oblăduire nu se poate ca ţara să nu progreseze. Studentul SNAItU înfierează gesturile nesocotite ale complotiştilor, iar studentul GAFENCU protestează contra celor ce urmăresc scopuri străine de sufletul românesc şi aspiraţiile neamului. După ce a mai vorbit şi d. ŞT. RACOVIŢA, publicist, s’au expediat telegrama omagiale Suveranului şi familiei regale. In urmă studenţimea a continuat manifestaţia până la Universitate unde s’a împrăştiat în linişte. Din dramele mizeriei din electrician se împuşca la şosea.." Ştrandului şi-a tras un glonte în partea stângă a pieptului. Gardianul din post atras de detunătură a sărit în ajutorul sinucigaşului anunţând Salvarea. Cu ambulanţa Salvărei electricianul Eri în zorii zilei Tănăsescu şi-a luat a fost dus la spitalul Filantropia, revolverul procurat cu două zile înainte ! In cursul zilei starea sa s-a agravat, şi ducăndu-se la Şosea, în apropierea iar aseară a intrat în comă. Peste 1000 voluntari chinezi ucişi Electricianul Titi Tănăsescu, din şoseaua Mihai Bravu 373, trăia în neagră mizerie împreună cu familia sa Nemai putând suporta această viată de calvar electricianul a luat hotărârea de a-și pune capăt zilelor. LONDRA, 29 (Tel. pErf.). — Intre Iri'pere japoneze geh'5 »1 trecui peste marele zEdf chinezesc în China de fierd și velem tarii chinezi se avetă loc în ultimele trei zile lupte crâncene. La luptă iau part© 7000 de soldaţi japonezi cu artilerie şi avicem€ taininicătoare de bernire. Voluntarii au pierdut peste SÖö£0 de oameni (otnorâţi) şi câteva mii de răniţi. Pierderii© japonezilor sunt deasemeni însemnate. Voluntarii chinezi, după o luptă sângeroasă de trei zile, s’au retras în direcţia Peking-ului. -------———-—»------Lovit de tramvai Frizerul Nicu Damian, de 19 ani, din strada Crucea de piatră 7, în timp ce traversa strada Uranus a fost lovit de tramvaiul No., 264 de pe linia 7. Frizerul s’a ales cu o rană în regiunea frontală și cu contuzii pe cap. El a fost pansat la Salvare.. t • i UJ Ce a fost la Iaşi IAŞI, 29. „ Azi a avut loc o mare manifestare a studenţilor ieşeni pentru M. S. Regele Carol II. La orele 10 dim, studenţii s-au întrunit la Casa studenţească, din str. Carpl, unde au ţinut cuvântări studenţii : Astratinei, vice-preşedintele asociaţiei, Virgil Gavrilescu, N. Vărzaru, Şchiopul, Mircea Const. Dionisie Traian ş. a. Toţi au înfierat atentatul plănuit şi jură credinţă şi devotament M. Sale Regelui Carol II. Muzica intonează imnul regal şi studenţii se încolonează apoi, pornind spre sat. Carol, Lăpuşneanu până în Piaţa Unirei, unde în faţa statuei lui Cuza Vodă, au vorbit din nou studenţii Astratinei şi Gavrilescu. După aceea, studenţii se încolonează din nou şi manifestează până la Universitate, de unde se răspândesc în linişte. Cancelarul Dolfuss sărbătorit de Frontul patriotic VIENA 29. (Rador). — «Frontul patriotic» a organizat azi la Linz o mare manifestaţie în onoarea cancelarului Dollfuss. D. Dollfuss a asistat la manifestaţie fiind însoţit de vicecancelarul Fey, de principele Schoenburg-Hartenstein, ministrul Armatei, şi de prinţul Starhemberg. Asistența număra peste 60.000 de oameni, cari au sărbătorit pe cancelarul Dollfuss ca salvator al Austriei. Telefon Marți I Mai 1934 Director: PANUL SHCARU REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Palatul Nifon, str. Doamnei In el. I I Cabinetul directorului . • . . . 3—4084 Redacta 3—400, Administraţia 3—4080 Secretariatul şi Provincia ... 3—4086 ABONAMENTE: Lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, Instituţiuni şi Administraţii Publice Lei 1000 anual pentru străinătate : Lei 1700 pe an; 850 pe 6 luni ; 500 pe 3 luni. Abonamentele incep la 1 şi 15 ale lunei. Taxa poştală plătită in numerar conf. ord. Dir. Generale P. T. T. n. 55740/929. Conferinţele de la Ministerul de justiţie Proeetul de organizare judecătoreasca Scoaterea magistraturii de subsitiieala ministrului de resort uri, au fost convocaţi la ministerul de justiţie, sub preşedinţia d-lui Victor Antonescu, înalţii magistraţi din întreaga ţară, în scop de a discuta o serie de chestiuni ce privesc acest minister. Prima conferinţă a avut loc în sala de consiliu luând parte de la Casaţie d-nii prim preşedinte Volanski, procu-D VICTOR ANTONESCU for general Viforeanu, prezidenţi C. Rătescu şi D. Lupu, din partea Curţilor de Apel d-nii: Alexandru Stârcea, primul preş al Curţii de Apel din Bucureşti, Marinescu, Gorgos, Climescu, Tuşinski, Pop, Micşa, Mihăescu. Apoi d-nii prezidenţi: Persan, Dimitriu, Pavelescu, Costin, Georgian precum şi procurorii general Codin Ştefănescu şi ceilalţi procurori generali din ţară. S’a arătat adunării de către d. ministru Victor Antonescu principiile noul introduse în procesul de organizare judecătorească. Au luat cuvântul d-nii ministru de justiţie, prim. preş. Volansky, prezident Lupu, proc. gen. Viforeanu de la Casaţie, prim preş. Marinescu, Stârcea şi Climescu dela Apel, stabilindu-se în pricipiu bazele pe care urmează să se facă recrutările în magistratură, privigherea şi chestiunea avansărilor pe loc. S’a ajuns la soluţiunea că consiliul superior al magistraturii să rămână la compoziţiunea sa, de astăzi cu excepţia stocurilor de la Casaţie care se vor complecta prin cooptări. S-a mai stabilit că magistraţilor avansaţi pe loc li se menţin gradele urmând însă să-şi utilizeze titlul funcţiunea şi modul de complectare a locurilor vacante în magistratură. La ora 1 conferinţa în plenul ei s’a amânat pentru azi Luni la ora 10 dim. Conferinţa de după amiază La ora 6 d. a. au fost convocaţi în cabinetul d-lui ministru numai d-nii preşedinţi ai Curţilor de apel, într’o conferinţă care a durat până la ora 9 A. CHESTIUNEA BUNEI DISTRIBUIRI A JUSTI-I • KS’M D. VICTOR ANTONESCU, ministrul Justiţiei, cu această ocazie, a vrut să se documenteze asupra situaţiei din punct de vedere juridic din întreaga ţară, asupra lipsurilor şi greutăţilor ce se ivesc în mersul normal al distribuirei justiţiei cerând colaborarea d-lor prim preşedinţi într-o măsură cât mai efectvă pentru a se ajunge la o mai grabnică soluţionare a pricinilor penale, la stârpirea sistemului de a a se amâna unele procese fără măsură şi de a se face redactările la timp. RECRUTAREA MAGISTRAŢILOR ASISTENŢI ŞI A GREFIERILOR Totodată s’a discutat chestiunea recrutării personalului pentru grefe, a magistraţilor asistenţi pentru curţile de Apel, a reducerii numărului de judecători şi limitarea secţiilor la tribunale şi Curţi, la strictul necesar. EFORIILE JUDECATOREŞTI S’a pus în studiul adunărei şi proeesul de înfiinţarea al eforiilor judecătoreşti prin care să se poată căpăta fondurile necesare pentru întreţinerea localurilor şi cheltuelile de cancelarie evitându-se situaţiunea intolerabilă de astăzi. AVANSĂRILE S’a repus în discuţie chestiunea avansărilor pe loc consiliul prin cuvântul prezidenţilor fiind în unanimitate de .păreri să se a.-«- to «--« -1 ««»-1 t ! g t. t v gradele dobândite pe loc până astăzi. D. ministru a împărţit d-lor prim preşedinţi lucrările făcute până acum de către comisiunea însărcinată cu elaborarea proectului legei de organizare judecătorească şi pe acel al înființărei eforiilor judecătoreşti rugând pe înalţii magistraţi să-şi facă observaţiile şi propunerile domniilor lor până la viitoarea convocare care va fi la sfârşitul lunei Mai sau începutul lui Iunie odată cu adunarea cons. sup. al magistraturii. ASIGURAREA INDEPENDENŢEI MAGISTRAŢILOR D. Victor Antonescu a arătat că urmăreşte să scoată cu totul de sub influenţa ministrului magistratura astză, nu poate primi însă principiul ca eisă nu aibă parchetele în mână acum când în toate ţările se vede nevoia ca guvernele să urmărească cu cât mai mult efect curentele extremiste ce se manifestă în diferite direcţiuni. Consfătuirea a fost extrem de interesantă durând 3 ore jumătate. G. Mei Kessu e ariasiiri VIENA, 29. (Rador). — Preambulul nouei Constituţii austriace prevede că această Constituţie este pusă sub scutul Divinităţii. Capitolul întâiu al nouei Constituţii stipuleaz că Austria este un stat federal. , O particularitate a nouei Constituţii este încorporarea legilor fundamentale relative la drepturile generale şi libertăţile personale ale cetăţenilor care aveau depline drepturi pe baza Constituţiei din 1867. Constituţia sancţionează Concordatul încheiat la 1893 cu Vatcanul. Statul federal are patru consilii corporative şi anume: consiliul de Stat numit de preşedintele federal, format din până la 50 de membri; consiliul intelectual compus din personalităţile ecleziastice, şcolare şi artistice; consiliul economic şi în sfârşit consiliul provincial. Bundestagul are 50 de membri, recrutaţi dintre membrii celor patru consilii şi are rolul de organ legislativ. In faţa acestui organ legislativ central, stă organul legislativ local al provinciilor, reprezentat prin Dietele provinciale a căror compunere este analogă celei a Bundestagului cu toate că este mai complexă. Viena este capitala federală, pierzând caracterul unui stat autonom. Ca şi Constituţia precedent, noua Constituţie se încorporează în tratatul de la Saint Germain garantând egalitatea de drepturi a tuturor cetăţenilor, independent de chestiunile de rasă sau religie. * VIENA 29 (Rador). — Preambulul nouii constituţii austriace este conceput în felul următor: «In numele lui Dumnezeu cel atotputernic, de la care purced toate drepturile,poporul austriac primeşte o Constituţie în vederea organizării sale corporative ca stat federal, creştin şi german, întemeiat pe provincii». • w VARŞOVIA 29. (Rador). In zi a primit vizitele unui mare număr rele de 28 şi 29 Aprilie, d. Cădere, ministrul României la Varşovia, a fost oaspetele oraşului Vilna, unde de fruntaşi ai vieţii politice şi culturale. La ora 11, a avut loc în palatul voevodului de Vilna şedinţa se ţine actualmente adunarea anul de constituire a societăţii polono ală a Uniunii foştilor luptători po române. Ioni, sub preşedinţia d-lui general La şedinţa de constituire au fost Gerecki, de faţă, între alţii, rectorul univer Ministrul României a fost salu-.isităţii acestui oraş, d. Witold Statat la sosire de şefii autorităţilor niewiez, senatorul Jundzimi, profecivile şi militare, cum şi de o coridorul universitar Limanowski, schipanie de onoare,torul Hulewicz şi alţi fruntaşi ai In cursul zilei de eri,L Cădere vieţii culturale din Wilno.