Curentul, noiembrie 1934 (Anul 7, nr. 2424-2453)

1934-11-01 / nr. 2424

Joi 1 Noembrie 1934 Scrisoarea mea ZIARIŞTII Cazc­. A. de Gobard, dela «L’Intransigent», la Seraing, Bossan şi Alloucherie, dela «Excelsior», la Janka-Puzsta şi la Na­gykanizsa şi numeroşi alţi colegi pa­rizieni — iscoditori, talentaţi, curagioşi — forfotesc prin adăposturile, semă­­nate în atâtea ţări, ale conjuraţilor cari au urzit catastrofa dela Marsilia. N’a fost şi nu este neglijabilă contri­buţia lor la despicarea beznei în care se încerca îngroparea adevăraţilor conspiratori şi tot păenjenişul de în­tovărăşiri ticăloase. Cu atât mai mult, că mai ales în afaceri cari depăşesc graniţele unui singur Stat, poliţiile sunt silite să tragă pe mâinile scor­monitoare mănuşi din cea mai delica­tă piele de Suedia. Pe când Gobard Bossan, Alloucherie şi ceilalţi confraţi, au mâinile libere de cătuşele oricăror obligaţiuni, putând divulga în voe complicităţile coborîte fie din cadre­­­e superioare ale armatei unei ţări, fie din sumbre oficine clandestine pitite în dosul reclamelor luminoase ale ser­­vic­iilor oficiale de politică externă ale altei ţări. Nu din orgoliu de castă subliniez cooperarea ziariştilor la operaţiile pentru distrugerea cloacelor conspira­tive. Totdeauna, de la abatele Griffard, unul dintre pionierii presei franceze, care din râvna nobilă de a mântui o nevinovată ameninţată să devină sa­crificata «raţiunilor de stat», descope­rea faimoasa afacere a otrăvurilor în­­dreptată împotriva lui Ludovic al XIV-lea şi până la naţionala noastră Skodă, serviciile de ecarisaj ale pre­sei au funcţionat cu o vigilenţă a că­rei faimă e azi difuzată pretutindeni, [ţine minte fără încetare, că de ab­jecţia dela Marsilia, în cari confraţii parizieni răsucesc bisturiile fără deli­­cateţa anesteziilor prealabile, e legată Însăşi pacea continentului, a lumii. Dacă îmi elogiez breasla şi nu mă tolănesc bleandă în culcuşul călduţ al modestiei făţarnice — e fiindcă în ultimele zile s’au ridicat noui tăgă­­duiri de drepturi gazetăreşti. Se con­­testă până şi legitimitatea unor aşa zise avantagii din care sug foloase în primul rând cei ce le fac şi pe mar­ginea cărora chibiţuesc practic, o sea­mă de huzurii­ cari pe deasupra sunt şi gureşi. S'a făcut vreo nedreptate? (Şi ştiu că s’a făcut una). Să fie înlăturată pe loc. In paguba vreunuia dintre chibiţi. Dar să nu se generalizeze. Ziariştii nu candidează la premiul «Nobel», deşi fac operă pacifică mai sigură decât anumite beb­ele plutitoare în abstract. Să nu le fie refuzată însă perversa so­licitare de a li se spori truda prin suplimentul de obligaţii legat de aşa zisele avantagii ce li se fac. C. Miciora Primind bileţelul prin care era che­­mat «.urgent* acasă, pe căpitanul Nime­­reanu Octav îl cuprinde disperarea. «Ora de teorie» trebuia, cu orice preț făcută, iar de lăsat n’avea pe cine lăsa în loc. — Herghelegiul... ti fulgeră prin minte. In adevăr, plutonierul-major Herghe­legiu Constantin locuia chiar îi cazar­mă; pe lângă asta, era deștept și știa sa se impuie... — Ascultă, Herghelegiule, vrei să-mi faci un serviciu?... — La ordin, d-le căpitan! — Trebue să mă duc neapărat acasă, că mă cearnă nepastă-mea urgent. Fă-le tu o oră de teorie la «teterişti»! Vezi că e vorba de gazele de luptă... — Prea binel — Ştii tu ce să le spui, dai mai asis­tat la explicaţii de-astea: ce-i un gaz de luptă, de către feluri sunt cum ne apărăm şi... etc. — Ştiu, să trăiţii — Pot să mă bizui pe tine? ---- h­-iefi, oct 1‘ Urtfti.. La «ora de teorie»: — Elev Mărian Aurel, ce-i aia, gaz de luptă? — Să trăiţi, d-le plutonier-major, un gaz de luptă este... un gaz care se în­trebuinţează pentru lupte... — Foarte bine!.. Un hohot de ras acompaniază această confirmare. Plutonierului ii sare muş­­tarul: — Ce râdeţi, ca... bigoţii din Africa? — Să trăiţi, d-le plutonier-major. Maican trage chiulul, odată ce-i un gaz de luptă, sigur do să se întrebuinţeze la lupte; că doar no să se întrebuin­ţeze la purici, sau la... rădăcina cubică!.. — Stai jos, elevi o să te am în ve­­dere, pentru expresiile, astea. Dacă vezi că nu ştii, nu face pe grozavul. Nu-i ruşine să întrebi când nu ştii; e mai ruşine să nu ştii şi să nu întrebi. Asta a spus-o... a spus-o... un mare as­tronom, pe care-l chiamă... îl chiamă... — Newton!... îi sugerează o voce. Plutonierul se gândeşte puţin: — Nu, altfel ii zice. — Coopernic­... — Tţ, altfel!.. — Galileu Galilei !.. — Tţţ!.. — Le Verrier!.. — Nici pomeneală! In toată sala, se face tăcere, «elev» ridică două degete: — D-le plutonier, ştiu eu!.. — Spune, elev, dacă ştii!.. — Napoleon! — Bine-ai zis, ăsta el Dar vorbirea e, de ce nu l-ai zis mai de mult, de ne laşi să nu spargem capul? Ai o zi de în­chisoare, fiindcă... ştii şi nu vrei să spui!.. Geer Patrick ÍÍtQ£oOtA&% SâpUtp Astronomul un v . Un In . «mu. va neveaii... gjori. pentru yachiurg, tre podurile Alexandru III şi Concordia cari Sfertul de ord Celebrului amiral englez, Nelson, îi plăcea foarte mult punctualitatea. In­­tr’o zi, a făcut mai mute cumpărături într'un magazin londonez și a rugat să i se trimită acasă lucrurile cumpărate, a doua zi la ora 7 dimineața. «Cu plă­cere, Mylord», răspunse negustorul, «eu singur vo­i fi exact la ora 7, la d­v.» «Nu, nu» replică Nelson şi bătându-i pe umeri, șopti negustorului: «Trebue să vii cu un sfert de oră mai de­vreme. Unor asemenea sferturi de oră mai de­vreme, le datorez eu toate succesele vi­nii mele». 3&C Patern învia? Un medic din New-York devenit ce­lebru prin readucerea la viaţă a unui câine otrăvit cu gaze asfixiante, doreş­te a-şi extinde experienţele asupra ca­davrelor omeneşti. Statele fedrale i-au respins însă ca nelegală cererea de a-şi încerca metoda asupra criminalilor executaţi pe scaunul electric. O a pa­tra cerere, pare a avea însă şanse de reuşită deşi unii savanţi o combat cu îndârjire, invocând situaţia complicată ce s-ar preia astfel executaţilor readuşi la viaţă. La această obiecţiune, medi­cul răspunde că înviaţii vor fi bucu­roşi să-şi petreacă restul vieţii în în­chisorile confortabile ale Americii. In schimb, omenirea ar profita — mai a­­les în timp de război — de pe urma metodei sale. S’ar afla deasemenea ce se întâmplă imediat după moarte, în ipoteza că există o viaţă de apoi... Sus, d. Pierre Filleux de Centres face cercetări arheologice în cimitirul galo-roman din Soings-en-So­­flagroe» . 1. La stânga: una din statuetele descoperite. In dreapta: diferite obiecte găsite în mormintele cimitirului gaio-roman. Platanele negre­selor Credeţi cumva că platanele înfipte ~ ’ ’ " "rechilor noii seior au constituit o podoabă aşa cum se crede azi? Adevărul e că la înce­put, folosirea platanelor a constituit un fel de mijloc de apărare a virtu­ţilor feminine. Tuaregii cari pe vre­muri erau nu numai mari războinici, dar şi teribili crai, considerând fe­meia ca un simplu instrument la dis­poziţia vitejilor, transformaseră ţinu­tul din Africa ecuatorială cel mai bo­gat în femei frumoase, într-un vast depozit de sclave. Îngrozite, mamele acestor fete, so­­cotite acolo frumoase, au căutat să-şi vrăţească odraslele, atârnându-le pla­tane de loburile urechilor, de cas şi de gură. Şi noi cam­ credeam că platanele sunt rouge-ul şi rimelul negreselor Aşa se scrie istoria. la Crisantema frumoasa!... Un subiect de sezon. Ceva din... is­toria crisantemei, cum a pătruns crisan­­tem­a în Franţa. Acum vre-un secol jumătate, un că­pitan de marină Pierre Blanchard, a adus din extremul Orient și a replati­ta­t crisantema în grădina pe cre-o po­seda lângă Marsilia. Floarea a prinsa. Când a ieşit la pensie, Pierre Blan­chard i-a dăruit tot răgazul de care se bucura şi a izbutit, prin îngrijiri aten­te, s-o înmulţească atât de mult, încât a dobândit un vast şi minunat răzor de crisanteme. Asta se petrecea pe vre­mea Teroarei, când căpitanul pensio­nar, în lipsa altor capete pe care să le fae (ca să se menţină în pas cu timpul), tăia capetele ofilite ale crisantemelor. In timpul Imperiului, Blanchard, care — ca toată lumea — ştia că Iosephinei îi plăceau florile, îi duse câteva crisan­teme. Se făcut replantarea la Malmai­­son și floarea prinse şi aci. Odată în grădina imperială, floarea a fost şi botezată. Botaniştii palatului, consultaţi opiniară pentru denumirea «floarea de aur», sa­u pe greceşte crisan­­temă. O junglă lângă Londra Londra, ca orice metropolă care se respectă, are grădina­­ei zoologică, ba încă una dintre cele mai izbutite, dată fiind imensa faună exotică a coloniilor britanice. Cum însă aerul Londrei se pare că nu convenea fiarelor, englezi au amenajat în apropierea capitalei, un parc vast, numit Whipsnade şi transformat într’o adevărată junglă. Parcul are o suprafaţă de 200 ha. şi e plantat cu tot ce e aclimatizabil din flora tropicelor. In acest mediu, atât de bine studiat şi realizat, trăesc repre­zentanţi ai tuturor sălbătăciunilor din junglă. Whipsnade este plimbarea favorită a londonezilor. Nu a tuturora, fiindcă, bineînţeles, mulţi îl ocolesc cu prii- CURENTUL3 Premii de casăt­orie. In toate comunele Italiei au fost acordate așa numitele „premii de căsătorie” instituite de partidul fas­cist pentru c­ei cari se căsătoresc la 29 Octombrie, prima zi a anului fascist. Premiile consistă în bani, buchete de flori și alte cadouri. La Roma s’au căsătorit în ziua de 29 octombrie 3150 perechi. La Littoria, comună creată de regi­mul fascist în mijlocul unui teritoriu ocupat altădată de mlaștinile pontine, au fost în acea zi 500 de căsătorii. Isprăvile calendaru­lui nou Ministerul apărării naţionale a hotă­rît rechemarea în activitate a unor o­­fiţeri trecuţi în cadrele disponibile, dar cari îndeplinesc anumite condi­­ţiuni de vârstă şi stagiu. Unul dintre candidaţii respinşi a făcut deunăzi o întâmpinare dintre cele mai originalis.' A arătat — anume­­ că data nașterii La fost socotită pe stilul vechi, dat îa rechemarea în activitate socotiitând-se vârsta după calendarul nou, pierde dreptul din cauza unei diferetftb îh minus de 5-6 zile - * ■=**—n x acuisiactie, d-le ministru, alt­­fel «stiliștii» vor^-fi ai face un ade­rent. 1 ’I‘-i ­UIMO • tiaf- £ d«.£. âl TRATAMENTUL DURE­RE! PRIN VENINURI Undeva în America un lepros a fost muşcat de un păianjen veninos. Ca prin farmec, chinuitoarele dureri de care leprosul suferea au încetat. Şi s’au întrebat medicii dacă înce­tarea durerilor nu ar fi datorită cum­va unei proprietăţi pe care ar avea-o veninurile animalelor în general, nu numai cel al păianjenului pricinaş. Iată cum o simplă întâmplare cu puţini actori (un lepros şi un păian­jen) a dus la întrebuinţarea veninului şerpilor în tratamentul cancerului. S-a dovedit că veninul şarpelui Co­bra are o puternică influenţă asupra durerilor provocate de cancer. Acest venin conţine diverse princi­pii toxice, dintre care unele au pro­prietatea de a se fixa pe nervi (neuro­­toxine) şi altele de a topi celulele or­ganismului S’au făcut numeroase experienţe ca­re­­ au dovedit că" injecţiile cu venin de Cobra (neapărat în doze mici, ne­mortale) produc o încetare imediată şi durabilă a durerilor de provenienţă canceroasă. " Se citează chiar unele cazuri de re­gresiune ale leziunilor canceroase, şi chiar de vindecare., Supresiunea durerilor durează 6-7 zile, aşa că o infecţie săpătmânală a­­junge pentru a face suportabilă o boală atât de gravă. Nu vrem să spunem că păianjenul din America a resolvat cu concursul leprosu­lui problema cancerului. Cel mai bun tratament al acestei boli este tot o­peraţia­­practicată la timpul oportun sau aplicaţia de ra­dium. Insă în cancerele inoperabile nu este de neglijat faptul, că medicul dis­pune în arsenalul său terapeutic de un mijloc de a uşura durerile bolna­vilor,­­ altul decât morfina, care duce la morfinomanie- S’a întrebuinţat (chiar la noi în ţa­ră) veninul de Cobra şi în alte mala­dii dureroase, care nu erau însă de natură canceroasă. S’au obţinut re­­zulate remarcabile de încetarea du­rerilor în cazuri de sciatică, de reu­matism şi migren d­in seria veninurilor merită să sem­nalăm acţiunea favorabilă a veninului de albină în tratamentul reumatismu­lui cronic, a­rtritelor deformante, scia­ticelor, migrenelor, iritei reumatismale etc. Până în 1928 veninul de­ albină nu fusese obţinut izolat şi se recurgea de la înţepăturile directe ale insectelor, ceia ce era şi incomod şi nepractic, pentru că nu se putea doza cantitatea de venin. De atunci veninul de albine se găseşte în comerţ («Immenin») şi poate fi uşor întrebuinţat. Dr­­. Itrebuinţaţi numai originalul «DIA­NA» f­ranzbranntwein, care serveş­te cu succes întreaga omenire, de peste 40 ani. Refuzaţi surogatele. II I DOMNI î.„ cari se bărbieresc singuri, pot avea un tuns îngrijit cu Lei 25 vizitând marele Salon de Coafură B & id M MOŞILOR 53 Bacşişul fiind strict interzis Venerice • Impotenta Zl:‘J Dr. Lupulover 54 Calea Victoriei 54 PRIMA TRAGERE/«? 1? NOEMBRIE „Ce este d-le colector ?» A ti npir*­uri timbru fiscal tia Toi i­calc­ări LOTE .Nu! Acesta nu asta timbru. Est* lozul anex» hpu p* flecara start 4a loz al U»] teriei 4a Stat. Pantru prima oarâ, un nu costa bani ci vl posta aduce un i Esta maraa «tracţiune a noului plan al] Loteria«. Cumpărând un loz întreg‘ti jucându-T'pa toate cele 4 clase ale loteriei aveţi 4— 1 7 ŞANSE A CÂŞTIGA MILIOANE Cu toate avantagii!© ce 'se acord! după noul plan, preţul lozului pentru loteria întreagă a fost scăzut de la 5000 la 3200 Id­.. Cumpărând un loz faceţi un pas în calea norocului. Acum când şansele de câştig au fost sporite vă veţi putea smulge din nevoile materiale şi vă veţi putea­­ realiza toate dorinţele. A cumpăra un loz la Loterie nu este o cheltuială de prisos!! 1/2 = Lei 400 1/1 = Lei 800 Tragerea la Şi omul muncitor tre­buie să fie călăuzit de încredere în sine, să aibă permanenta spe­ranţă, că în scurt timp poate deveni om bogat şi scapă de gânduri şi va putea participa la bucuriile vieţei. GRĂBIŢI-VĂ deci şi comandaţi un loz la or­care colector, fiindcă planul nou al Loteriei de stat oferă posibilităţi de câştiguri colosale. 15 Noembrie 1934 C­ENTRAL­A BANCA ILIESCU S. A., CLUJ Sucursala in ARAD, Strada Brătianu, 3 Servim discreţii Profesorii falsificatori de diplome de la Suiau După o instrucţie îndelungată au fost trimişi în judecată prin ordonanţa definitivă în faţa tribunalului din Bu­zău, o serie de profesori ai liceului local B. P. Hajdeu, învinuiţi că ar fi traficat numeroase din­plome falsificate de ei. Inculpaţii Sava Anghel, profesor fost director, (art. 123, 124, 144 şi 204) Dumitru Hoiban, profesor fost director (art. 123), Ion Trifu, profesor fost sub­director (124, 144, 322 şi 323), Cornel Ma­teascu secretar, (123, 124) şi Ion Bornaz, ajutor de secretar (123, 124), ve­niţi în faţa tribunalului pentru jude­cată, au determinat prin atitudinea D. prezident Gh. Oprescu, a arestat pe Paul Rapaport, zis Puiu, din strada Cuza Vodă 135, care făcâind două bi­rouri agenţii pentru vânzări imobiliare, unul în şoseaua Târgovişte 59, şi cela­lalt în Calea Griviţei 414, a escrocat un mare număr de amatori naivi de terenuri, fie vânzându-1© imobile ce nu le aparţine, fie încasând aconturi, pe cari nu s’a gândit niciodată să le trans­mită presupuşilor proprietari vânzători. STRĂMUTARE ADMISA Doctorul Edmond Huszar, avocat plin Timişoara, într’un recurs în contra de­ciziei fiscale, articula categoric, că a­­jungând la această hotărâre comisii a săvârşit «samavolnicii» şi denaturări. Pe baza acestor afirmaţiuiii preşedinte­le comisiei, ce dase decizia atacată, d. Vasile Teodorescu, s a plâns parchetu­lui local de ultraj în contra d-lui Hus­zár, şi parchetul găsind temeinică recla­maţi­a, l-a trimis pe acesta în judecată, tribunalului corecţional. Drn Curtea de Casaţie, găsind temei­nice motivele de suspiciune legitimă, a admis cererea de strămutare a inculpa­tului, şi a dispus judecarea procesului său în faţa tribunalului din Arad. JURISPRUDENŢA LA LEGEA ASANARII După ample desbateri, secţia Il-a a înaltei Curţi de Casaţie respingând ori recursul d-lui A. Bolintineanu, făcut în temeiul art. 68 din legea pentru asa­narea datoriilor, în contra unei ordo­nanţe de adjudecare, a statoronicit ju­­rispudența, după care, recursul debito­rului, în temeiul acestui articol, nu este valabil decât dacă este însoţit la depunerea lui în termen cu toate actele prevăzute de lege, şi care să facă dova­da că beneficiază de avantagiile legii, tot, Ministerul de Instrucţie, constituit parte civilă în ca­uză, să ceară Inalitei Curţi de Casaţie, strămutarea judecării procesului, pe motive de suspiciune le­gitimă, prin aceia că, având întinse re­­laţiuni în oraş, şi chiar printre magis­traţi, ar putea să influenţeze mersul justiţiei. In faţa secţiei a Il-a Curţii de Ca­saţie, s’a desbătut ori pe larg cererea de strămutare a Statului, care a fost respinsă, după pledoarea d-l­ui avocat I. Gr. Perdeţeanu, din partea inculpa­ţilor, şi că a îndeplinit toate formalităţile cerute de ea. In speţă debitorul înre­gistrase în termen recursul său, fără să-l fi însoţit iniţial de aceste dovezi pe care le-a produs în instanţă. BANCRUTAR CONDAM­NAT Sub preşedinţia d-lui Manolache Krupenschi, secţia IV-a a tribunalului, a condamnat la trei luni închisoare pe ing. Emil Romşa, învinuit de bancrută simplă, prin acea că în calitatea de fost director al soc. «Bradul Românesc» — astăzi falită — nu s’a supus nici uneia din obligaţiunile prescrise de le­ge, în ceia ce priveşte administrarea societăţii. DELAPIDATOR CONDAM­­NAT Secţia IlI-a a tribunalului sub pre­­şedenţia d-lui Minculescu a condamnat în prezenţă la un an închisoare pe Ion Vasilescu, fost agent de urmărire La percepţia 8 Comunală,­­sare falsifi­când pe o serie de chitanţe sub semnă­tura perceptorului şef Caragea, şi-a însuşit circa 100.000 lei, din încasările ce a făcut. FRAUDELE DE LA ASO­CIAŢIA MEDICILOR După cercetări preliminare, d. jude instructor Stănescu, cu conclusiunile d-l­ui procuror Vicol, a deschis acţiune publică, pentru abuz de încredere. In contra lui Justin Leonte, care fiind ca­sier la asociaţia medicilor din România, şi-a însuşit din încasări circa 300.000 lei. JURISPRUDENŢA CU PLATA TAXELOR C. F. R. Secţia III-a a înaltei Curţi de Casa­ţie, admiţând ori recursul firmei Gotz, un proces cu Căile Ferate Române, f* statornicit jurisprudenţa după care, taxele de manipulaţie, urmează a fi în­casate, după acelaş regim, ca şi taxele de transporturi, adică numai după « lună de zile, dela publicarea circulare» respective — aşa cum prevede legea de organizare C. F. R. — şi nu dela apariţia deciziei, care le instituie sau le modifică, astfel cum pretindeau orga­nele Căilor Ferate. DIVERSE Comisia pentru controlul averilor, a efectuat eroi comisia rogatorie cerută de Curtea de Apel din Braşov, în cazul d-lui Dr. Ştirbeţ, fost prefect şi denun­ţat acolo conform acestei legi. In exe­cutarea comisiei rogatorii, a fost audiat şi d. Vaier Roman, după care dosarul a fost înapoiat Comisiei de pe lângă Curtea de apel din Braşov, unde se cercetează denunţul.­­ — Aceiaş insistenţă In cazul lui C. Oprişan, fost administrator financiar, a audiat eroi pe denunţător după care a fixat un nou termen la 7 Noembrie. — Curtea cu Juraţi,­a resping­eri, cererile de liberare provizorie pe cau­ţiune, formulate de grupul de acuzaţi, şi implicaţi în incendiul fabricei «Gor­­diana». — Eroi s’a prezentat la cabinetul 2 instrucţie tânărul Lucian Moscona, reîntors din voiajul său la Meran (Franţa). Se ştie că acesta reclamase parchetului o serie numeroasă de ban­cheri, pentru că sar fi speculat făcând­u­­se astfel culpabili fie prevederile legei cametii. Ori între timp, cei reclamaţi de el, se prezentaseră judecătorului, care face cercetări preliminare, mai mult unii i-au cerut declararea în stare de faliment a acestuia, iar alţii, îl re­clamaseră pentru abuz de încredere, astfel că lipsa lui din ţară era interpre­tată în defavoaire de adversarii săi. Urmează ca acum cabinetul de instruc­ţie să continue cercetările audiind din nou, pe­stea indicaţi ca fiind implicaţi în această afacere. — La Gab. 3 instrucţie, au fost arestaţi fir­aţii Zisu­ Zusman, diin strada Bahus 8, şi Zisu Leon din strada Alba Iulie 16, titulari ai unor respectabile caziere ju­ridice, şi învinuiţi de a fi săvârşit în ultima vreme peste 20 de furturi şi spargeri.­­ Escrocherie cFa^enîîelmobiliare -------oooxooo------- 0 copilă In flăcări FOCŞANI. — Copila locuitorului Vasile Isac, din comuna Bereşti, lă­sată singură de părinţi, s’a apropiat de sobă, luându-i foc hainele. Fiind In etate numai de S­âni, neputându­­se salva şi fără ajutorul nimănui, a fost carbonizată.

Next