Curentul, decembrie 1934-ianuarie 1935 (Anul 7, nr. 2454-2483)
1934-12-01 / nr. 2454
Sâmbătă 1 Decembrie 1934 Nu se lasă încântat Vestitul predicator Schleiermacher atrăgea totdeauna un public foarte numeros la predicile sale. Complimentat odată pentru acest lucru, el se grăbi să răspundă cu un zâmbet modest: «Publicul meu se compune în majoritate din studenţi, cucoane tinere şi ofiţeri. Studenţii vin fiindcă eu fac parte din comisia examinatoare, cuconiţele vin de dragul studenţilor, iar ofiţerii de dragul cuconiţelor». Istoria manşonului In Loc de cronică a modei— un mic istoric a manşonului ce pare a-şi reintra în vechile drepturi. Pomul manşon a fost văzut într'o gravură în 1634. Era de dimensiuni considerabile şi căptuşit cu blană Pe vremea Regelui Soare era de 1 lutru, împodobit cu panglici şi nu lipsea nici unui gentilom. Devine din nou mare în sec. XVIII Şi adăposteşte — după moda zilei — căţeluşi. Era făcut din blana cea mai fină: hermină, zibelină, petit-gris. Odată cu trecerea Revoluţiei apar «butoiaşele», iar pe la jumătatea sec. XIX sunt iarăşi atât de mari, încât folosesc chiar şi de... coş de piaţă. Sfârşitul secolului trecut aduce manşonul mic — tot numai dantelă şi panglică şi împodobit cu un mic buchet de flori ce se ascund în valurile de catifea, dantelă sau mătase. Criză de femei frumoase In Germania e o gravă criză de «modele» de croitorie. Casele berlineze au, de pildă, nevoie de peste 1500 manechine şi nu găsesc. Modelele sunt organizate în sindicat ca orice categorie de muncitori.Tipul de figură cel mai căutat are eceste caracteristice: înălţime 1,76, circumferinţa la piept 90 centimetri, la şolduri 95. Precum se vede figura mijlocie care inspiră casele de confecţiuni berlineze, e mai curând grasă Statura e şi ea înaltă. Dar e imposibil să se găsească modele de acest gen. Sunt aproape toate, sau prea slabe, sau prea mici. Lipsește Berlinului posibilitatea să umple lipsurile modelelor. in adâncul apei . Scafandrul Paul Campagnoli, şeful regiuni militare martime Brindisi, a bătut un record de rezistenţă, lucrând imp de opt ore consecutiv sub apă. Campagnoli, care lucra pentru scoaterea la suprafață a unui aparat pierdut în cursul utimelor manevre navale, a stat tot timpul la o adâncime de 22 metr AU record Recordurile sportive au ajuns destul de obişnuite şi nu ne mai minunăm acum să auzim de zeci de mii de km. prcurşi într-o zi sau de 20 km. parcurşi pe jos în 65 de minute. Totuşi o performanţă socotită de experţi ca inbatabilă este aceea a finlandezului Jarvinen care la campionatele Europei a aruncat sulița la 76.60 m. Grevin A murit de curând la Paris, lăsânid o moştenire de 1 milion franci, proprietarul muzeului Grevin, cel mai iare cabinet de figuri de ceară din leme. In timp ce muzeele oficiale, und vizitatorii străini plătesc taxe de intrare, sunt susţinute azi cu subvenţii de stat, muzeul Grevin a rămas o afacere rentabilă. Sunt reprezentate aci mai ales celebrităţile contimporane, nu există scriitor, om politic, inventator sau campion sportiv să nu râvnească la onoarea de a se vedea înrolat printre cele 4000 de figuri ale muzeului. Este o adevărată consacrare, mai ales că imediat ce o persoană încetează a mai fi celebră, figura respectivă e îndepărtată, pentru a face loc alteia. Millerand a fost evacuat la 5 zile după plecarea de la preşedinţia republicei şi înlocuit cu... celebrul asasin Landru. Acesta e de altfel raprezentat de mai multe ori, odată in faţa judecătorului de instrucţie, apoi în celulă, şi în fine în clipa ghilotinării. Printre cele mai populare figuri se văd: Lindbergh, Mistinguette, Cecil Sorei, navigatorul Alain Gerbaud, campioana Suzanne Lenglen şi în fine... Stawisky cu complicii săi î n «Candide», doctorul Fiessinger se ocupă de raporturile dintre boli şi umiditatea atmosferică, amintind că prea puţin s’a ştiut până astăzi asupra cauzelor reale cari făceau din umezeală un agent propagator al bolilor. Cercetările d-rului Trillat, şi un recent studiu al prof. lonez Rochaix, însă, au dovedit că umezeala îngădue microbilor să străbată prin corpurile pe cari ei nu le-ar putea traversa în stare uscată. Aerul uscat este rău conducător de boală: iată confirmată vechea doctrină a «miasmelor», dragă străbunilor noştri, şi reabilitată de bacteriologia modernă. Dar asta nu înseamnă numaidecât că norii şi ploaia ar fi agenţi constanţi de boală: nu este suficientă evaporarea straturilor de apă contaminată, spre a răspândi microbii: picăturile ploii se încarcă însă cu microbii din atmosferă, astfel încât ploaia purifică mult, văzduhul. Ceaţa, însă, cară gazele şi fumurile exploatărilor industriale, pe cari umezeala le supune la anumite metamorfoze chimice cari le sporesc virulenţa toxică pentru cei cari le respiră. Bronhiile şi plămânii, mai ales, sunt iritate de aceste funingini inflamatorii. Reumatismele şi meningita cerebrospinală, — iată cele două afecţiuni a căror propagare este enorm facilitată de umiditatea atmosferică: vaporii ajută răspândirea germenilor, — frigul umed provoacă prompt inflamaţia nasului şi a faringelui, primă etapă a meningitei. Cât priveşte reumatismul,— cronic sau articular, — acţiunea umezelii nu este atât de unanim recunocută de specialişti. D-rul Sardou de la Nissa a stabilit o legătură între apariţiunile reumatismului şi... perioadele petelor solare!... Şi de ce ar fi imposibil?... Căci frigul umed nu pare să activeze manifest și uniform asupra ivirii durerilor reumatismului. Un alt agent, — electricitatea, — a fost recent pusă în cauză: după dr. Steffer, creșterea durerii reumatismale s’ar datora scăderii ionilor negativi din aer, datorită (este drept) și umezelii atmosferice. Concluzia: să fim modeşti, — deşi atât de civilizaţi, — constatând că trupul uman este supus unor influenţe de mediu dintre cari foarte multe ne scapă încă. 1 ---------==* SANATATE Sl UMEZEALA ATMMOSFERICAr&. -■ - - v;. — ■ - Sena îngheţată 1&<t£DCk«e% Japon, Corigenta lui Jenki „P ătrinţelul» (profesorul nostru de religie) era un adevărat om al lui D-zeu. Era destul sâ~deschizi gura, ca să capeţi un ? sau un 8. Dar Jenică (pe numele lui adevărat: lonescu I. lou) care ocolise ca pe nişte recife orele de religie, n'avusese ocazia să deschidă nici gura; iar in lipsă de alt criteriu, Părințelul apreciase împrejurarea asta ca o crasă ignoranță, in materie, și o înfierase cu nota 4. — Ei, Jenică, ce te fac? Ce spui tu acuma, acasă?.. Dar Jenică nici nu se gândea să spue ceva, acasă. Printr'o nefericită coincidență, taică-său era tot preot; dar un preot care, spre deosebire de «părinţelul» nostru, ştia să mânuiască şi bastonul greu, cu măciulia de fildeş... In ziua examenului de corigență, un mare număr de colegi umplea băncile clasei. (Era ceva unic, de când se ţinea minte, o corigenţă la religie). — Mă, îl apucai eu de haină, înainte de începerea examenului, ştii ce ea ori nu ştii?.. — Ştiu... îmi răspunse el, sigur de sine. Ştiu pe... Veniamin Costaki (In anul acela făceau Istoria Bisericei). — Și dacă te întreabă altă drăcie? Drept orice răspuns, Jenică ridică, fatalist din umeri, şi Intră «părinţelul»: — Ionescu Ion! — Prezenţi — Ce ştii de... Antim Ivireanul?.. Jenică roti nişte ochi speriaţi, trase un piept o bună doză de aer şi începu: — Veniamin Costaki! Veniamin Costaki este una dintre cele mai măreţe figuri ale bisericii noastre româneşti, din Moldova... — Mă!.. îl întrerupse părinţelul, te întreb de Antim Ioireanul . ■— Da, părinţele, sări ars corigentul. De Veniamin Costaki vorbesc şi eu... Şi o luă iar dela capăt: Veniamin Costaki a fost una dintrer cele mai măreţe figuri... — Mă.II.. strigă părinţelul, ridicăndu-se de pe scaun. Vorbeşte despre Antim Ivireanul!... Dar Jenică părea că n’auzise nimic. Cu ochii in tavan, continuă să debiteze istoria vieţii lui Veniamin Costaki. Momentul era critic. Părinţelul apucase, supărat, creionul cel roş pe care-l purta totdeauna în buzunarul giubelii. — Părrintele!.. mă ridicai eu, inspirat, din bancă. Părintele, n'aude că e surd, săracul!.. — Bată-l păcatele!.. zise bietul profesor. De ce nu spunea aşa?... Şi acelaş vârf de creion care era să-i transforme situaţia precară de corigent in aceea, definitivă, de repetent, înscrise la rubrica respectivă a elevului Ionescu Ion, nota de trecere... Geer Patrick Continuă pregătirile de Crăciun Un picMscif al iiiDirci După feluritele statistici, diagrame, etc., întocmite asupra căsniciei şi divorţului, iată că Institutul statisticii din Paris întreprinde acum — cu banii puşi la dispoziţie de un bancher — cercetări vaste pentru a găsi formula ştiinţifică exactă a amorului. Sa început cu chestiunile de amănunt: «când îşi dă omul seama că e amorezat?» Răspunsurile variază. Unii mărturisesc că s’au amorezat din prima clipă. Alţii că abia după ce şi-au cunoscut partenerul ani dearândul au fost cuprinşi brusc de un sentiment irezistibil. A doua întrebare caută să stabilească: Cum îşi dă omul seama că iubeşte? Răspunsurile variază şi aci. Unii încep să se simtă mulţumiţi, fericiţi; alţii devin melancolici şi pesimişti. Dorul după fiinţa iubită nu constitue nici el un simptom general Mulţi amorezaţi sunt fericiţi numai la gândul că «trăesc pe acelaş pământ» cu fiinţa dragă. Varietatea răspunsurilor n-a descurajat pe statisticiani. Ei spun că nu există fenomen natural, asupra căruia să nu se poată formula legi fixe, şi că acestea se determină mai uşor pe baza unui material mai vast. Ei adresează deci un apel către amorezaţi, rugându-i să-şi comunice institutului impresiile şi sentimentele. UUHE ■W5N TUL3 Nenorocirile unei numele excesive E bine ,să fii politicos, dar nu prea mult. Se povestește un curios incident întâmplat recent la doi filozofi, unul profesor din Turin și altul din Praga, care se duceau la Braga la un congres. Profesorul din Turin văzu urcându-se în vagonul lui pe directorul bibliotecii universitare din Praga, dr. Emler Intre amândoi s’a aprins o vie discuţie, continuată apoi până la frontiera poloneză unde au, coborât amândoi să ia o ceaşcă de cuifea. Când trenul era , aproape să plece, filozofii s’au îndreptat spre uşă. Dar cine trebuia să iasă întâi? Inclinării şi complimente, dintr’o parte şi alta, până când chelnerul ii anunţă că trenul a plecat. Ce e de făcut? Filozofii au închiriat un automobil cu care au ajuns trenul la Katowice. Dar aici, altă problemă: cine să plfitească automobiul? Amândoi se simţeau vinovaţi şi niciunul nu voia sa lase pe celălalt să plătească. In timp ce se târguiau, trenul a plecat şi din Katowice. , Intre Katowice şi Varşovia fiind trenuri dese cei doi au reuşit să-şi ajungă la timp bagajele şi valizele. Electricitatea In slujba modestiei După unele veşti primite din Hollywood, se pare că o adevărata revoluţie a avut loc în psihologia stelelor femenine şi masculine. Nu numai Lily Damita, întrebată de un jurnalist apropos de viitoarea sa nuntă, a răspuns: Nu-mi place să dau praznic publicului din intimitatea mea — dar două stele faimoase și-au aplicet la mânerele automobilelor curent electric pentru a ţine departe de ei, pe cei care cer autografe. Mâine, Sfatul zilei Rectoratul universităţii din Capitală ne trimite spre înserare un comunicat. O publicăm rezervându-ne dreptul să-l analizăm întrun număr viitor. Iată comunicatul: ,„In scopul de a se edifica opinia publică, se dau următoarele date pe anul şcolar trecut : Statul, recte Ministerul instrucţiunii, a prevăzut îrr Bugetul pe exerciţiul 1953—1934, pentru cheltuelile Universităţii din 'Eudureşti suma de lei 6.902.923. 3 . Din această sumă s’au încasat lei 6.212.630. li ,,,r , Din suma încasată, numai pentru chirii în care se află instalate unele institute, s’au plătit 2.588.600 lei. Pentru toate cheltuelile de material ale întregei Universităţi a rămas suma de lei 3.624.030. In cursul anului financiar 1933— 1934, numai curentul electric pentru lumină şi forţă motrice a costat lei 3.337.942. Combustibilul a costat 2.540.759 lei. Apă şi canal au costat 734.977 lei. Nu mai vorbim de cheltuelile de repararea şi întreţinerea localurilor. Pentru a se preîntâmpina toate aceste cheltueli, Consiliul interuniversitar format din rectorii şi decanii de la toate universităţile din ţară, sub prezidenţia ministrului instrucţiunii, a găsit că este necesar punerea de taxe asupra studenţilor. Universitatea din Bucureşti, condusă de cele mai generoase sentimente faţă de, tineretul studios, a pus ca taxă universitară numai suma de 500 lei, de care taxă totuşi au fost scutiţi orfanii de războiu, fiii celor decoraţi cu „Virtutea Militară’’, ai celor decoraţi cu „Bărbăţie şi credinţă cu spade” şi fiii românilor de peste hotare. Mai mult încă, deşi principial Senatul Universitar a hotărît să nu fie nimeni scutit de această taxă absolut necesară pentru posibilitatea de funcţionare a Universităţii, totuşi rectorul, animat de sentimente părinteşti faţă de studenţii buni dar săraci, a înlesnit plata acestei taxe, dându-le ca ajutor contrăvaloarea ei. Din taxele încasate în cursul anului şcolar trecut, nu s-au putut acoperi cheltuelile şi Universitatea datoreşte şi astăzi suma de 1.411.901 lei Societăţii de Gaz şi Electricitate, iar pentru reparaţii suma de 62.596 lei. Faţă de mulţimea studenţilor lipsiţi de mijloace, rectorul, cu toată situaţiunea precară în care se află Universitatea, primeşte în fiecare zi pe studenţi şi ajută pe cei buni şi săraci cu diverse sume de bani, după situaţiunea fiecăruia. Pentru nevoile facultăţilor, ministerul instrucţiunii, care înainte prevedea anual circa 20.000.000 (douăzeci milioane), astăzi nu mai poate da nici un ban. Facultăţile însă, pe lângă personalul prevăzut în buget, au nevoe şti de alt personal, pe care-l plătesc din veniturile lor. Pe lângă aceasta, bibliotecile facultăţilor trebuesc ţinute în curent cu tot ce se publică în toată lumea în fiecare specialitate, căci numai aşa se poate ţine corpul didactic în curent cu ştiinţa şi poate şi el să arunce mai departe lumină prin cercetările sale. Pentru preîntâmpinarea chestvelrr de bibliotecă şi de întreţinere, iar la facultăţile cu laboratoare, pentru aprovizionarea cu aparate şi material de experienţă, Consiliul interuniversitar a fixat ca taxe: 1. La Facultatea de Teologie lei 2.000. i 2. La Facultatea de Drept 2.500 lei. j . __ 3. La Facultatea de filosofie şi litere lei 2.000. , t 4. La Facultatea de ştiinţe 2.500 lei, la matematici 3.000 lei, ,la ştiinţele naturale 4.000 lei, la fizico-chimice 5.000 lei, la secţiunile electrotehnică şi chimie industrială. 5. La Facultatea de medicină lei 4.000 anul I şi se scade în anii următori. 6. La Facultatea de medicină veterinară lei 4.000 ca şi la medicina umană. 7. La Facultatea de farmacie lei 4.000. Membrii Consiliului interuniversitar care au fixat taxele de mai sus, au studiat la diverse universităţi din Europa, şi, după ştiinţa lor, taxele fixate pentru universităţile româneşti, sunt cu mult inferioare celor care se plătesc la universităţile străine de către studenţi. Toate facultăţile scutesc orfanii de războiu, pe fiii celor decoraţi cu „Virtutea militară”, pe ai celor decoraţi cu „Bărbăţie şi credinţă cu spade”, pe fiii românilor de peste hotare şi pe toţi studenţii săraci, dar meritoşi. "i .I Cât priveşte taxa de examene, pentru care s’a făcut atâta caz, ea este pusă deasemenea de Consiliul interuniversitar în scopul de a face pe studenţi să reflecteze şi să nu se prezinte la examene nepregătiţi. Mai înainte s’a făcut constatarea că, examenele fiind gratuite,, cei mai mulţi se prezentau la voia întâmplării, ştiind că respingerea la examene nu-i costă nimic. Consiliul interuniversitar a crezut că în modul acesta îi va face pe studenţi să reflecteze mai mult şi să nu se prezinte decât atunci când sunt pregătiţi. De altfel, aceste taxe sunt minime la Facultatea de medicină 50 lei de materie, iar la celelalte facultăţi câte 100 lei, aşa că nici pentru studenţi nu constitue o greutate mare, nici pentru profesori un venit de care să se facă atâta caz, cum s’a scris pe nedrept în unele ziare. Pornirea împotriva Universităţii pe chestia taxelor universitare apare cu atât mai puţin justificată, cu cât pentru taxele care se plătesc la şcolile secundare şi care sunt cu mult mai mari, nimeni nu zice niciun cuvânt. Şi aceste taxe sunt foarte îndreptăţite, pentru că Statul nu mai poate ajuta şcoala secundară şi Universitatea, care urmează să se întreţină din venituri proprii, învăţătură şi ştiinţă fără cheltuială nu se mai poate”, aceste încasări nu a depăşit anual suma de lei 700.000. In anul acesta, din cauza unui număr mai mic d® înscrieri şi reînscrieri în facultat® s’a încasat, până în prezent, suma de lei 490.000, sumă ce nu va putea acoperi, ca şi în ceilalţi ani, cheltuelile. In fiecare an cheltuelile întrec veniturile facultăţii şi în fiecare an facultatea rămâne datoare la diferiţi furnizori, cum a fost anul acesta cu librăria «Cartea Rofcoânească», la care am avut o datorie de lei 175 mii şi acoperită numai în parte. Cu toate acestea decanatul facultăţii a acordat, ca în toţi anii, amânări, reduceri şi scutiri de taxe, precum şi ajutoare băneşti la un nuntăr destul de mare faţ de numărul celor înscrişi, avându-se în vedere situaţia materială şi şcolară a solicitatorilor. La facultatea de teotlogie din Bucureşti sunt catedre şi o conferinţă, care sunt suplinite onorific de profesori. La examene se percepe o taxă de 100 de lei, din care se dă, ca şi celelalte facultăţi, o cotă rectoratului, pentru alimentarea fondului de asistenţă medicală şi ajutoare băneşti, iar o altă cotă cancelariei pentru acoperirea pierderilor de la încasări. La aceste taxe se fac scutiri d® decanat pentru studenţii orfani şi de profesori pentru studenţii lipsiţi şi merituoşi. In concluzie taxele percepute pentru înscrierea în facultate de la studenţi nu acopăr decât în parte nevoile urgente şi pe deplin justificata ale facultăţii noastre. Dacă Statul ar avea posibilităţi materiale, pe care în prezent nu le are, pentru a acoperi nevoile facultăţilor, atunci s’ar putea reduce taxele la o sumă destul de mică, pen e terenul sportiv... se remarca tineretul care poseda articole și îmbrăcăminte cumpărată la Galeries Lafayette Pullovere din lână pură, cu guler sal, dela . Lei 445 Costume Training, calitate prima, în toate co- ___ lorile dela . . .Lei 283 Garnituri, fular și bonetă, desene fantezii . Lei 110 Cămăşi lână pură, marca cu renume mondial „Jil" cu mâneci lungi și scurte dela......................Lei 385 Fulare fantezii, din lână pură, desene moderne dela..................... Lei ... 95 Ciorapi sport, originali englezești, în carouri dela . . . . . . Lei 175 Şosete fantezii, în toate colorile, ţesături fantezii, croşetate de mână Lei 225 Passe-montagnes , din lână pură, Lei 165 Costume sky, croieli ireproşabile, diverse colori, dela . Lei 1 200 Skiuri din frasin, calitate prima, per. dela Lei 285 Patine marca .Polar", perechea dela . Lei 110 Mare şi bogat asortiment de articole pentru toate sporturile de iarnă, cu preţurile cele mai reduse. « PROBLEMA TAXELOR UNIVERSITARE Comunicatul rectoratului universităţii din Bucureşti ---------OOXOO---------- î Un comunicat al facultăţii de teologie In ancheta întreprinsă de noi la , în prezent numirea persoanei recofacultăţile din Capitală, n’am vorbit, mandate în această funcţiune, deşi încă de situaţia dela facultatea depotetul este prevăzut în buget, cu suma respectivă, un bibliotecar, un ajutor de bibliotecar şi trei oameni de serviciu, teologie. Despre taxele care se percep la această facultate s-a pomenit numai în memoriul înaintat de studenţi ministerului de interne şi înserat în ziarul nostru. Totuşi facem loc comunicatului pe care ni-l trimite decanatul facultăţii de teologie, în cuprinsul următor : «La facultatea de icoos. din Bucureşti, taxele de înscriere au fost impuse studenţilor din anul 1929, adică de atunci de când ministerul de instrucţie, din motive bugetare, nu a mai putut acoperi cheltuelile materiale şi de întreţinere ale facultăţilor. La facultatea noastră se percepe o taxă de 1200 lei în care se cuprinde şi abonamentul la 2 reviste, din care una: «Studii teologice» este redactată de facultate şi cu care studenţii pot sta şi pe această cale în legătură cu ceea ce gândesc şi scriu profesorii lor. Tot în această revistă s-au publicat şi se publică fragmente mai principale din cursurile profesorilor. O altă revistă este cea a studenţilor facultăţii, anume «Raze de lumină», în care scriu şi profesori şi studenţi, făcând astfel să se cunoască mai bine între ei. Din această taxă niciun profesor nu primeşte nimic în afară de colta ce se dă cancelariei conform legii contabilităţii pentru acoperirea diferitelor pierderi deplin justificate. Din suma totală a acestor încasări 70% merg exclusiv la înzestrarea şi întreţinerea bibliotecii, pe care facultatea de teologie abia de câţiva ani a putut-o face şi a cărei lipsă, în timpul când n’a avut-o, a simţit-o deajuns. Biblioteca facultăţii posedă în prezent peste 12.000 volume şi un mare număr de reviste române şi străine. Restul sumei abia poate acoperi plata personalului diurnist şi anume: un ajutor de, secretar (ministerul de finanţe nu a aprobat până La aceste cheltueli se mai adaugă şi întreţinerea, sub toate formele a localului facultăţii (curăţenie, furnituri de cancelarie, imprimate, etc.) tru a putea fi suportată de toţi stuîn anii 1929—1931 suma totală din denții universității». CAPITALA Agresiune Comerciantul Matei Stănilă, din str. Atelierului 10, pe când se afla în cârcă una din strada Vaporul lui Asan No. 49, s’a luat la ceartă cu Fiorea Radu zis Nisiparu. In momentul când Stănilă părăsea cârciuma Nisiparu a aplicat o puternică lovitură de cuţit în spate. Rănitul a fost dus la spitalul Colentina, iar agresorul arestat. Explozia unui primus Precupeţul Pavel Moldovan, de 25 ani, din Splaiul Unirii 184, făcea gogoşi la un Primus. Maşina fiind defectă a explodat rănind la faţă pe precupeţ. Victima a fost dusă la spitalul Brâncovenesc. Accidentul de la Atelierele Griviţa . Ion Stroe, de 32 ani, hamal la atelierele Griviţa, din comuna Titu, transporta o şină în curtea atelierului. Scăpând şina din mâini, aceasta i-a căzut pe piciorul stâng fracturanduii. Rănitul a fost dus la spitalul Witting. Şofer lovit de automobil La spitalul Brâncovenesc a fost dus în stare gravă şoferul Ion Marcu Stoica de 45 ani, din strada general Magheru 70, care aflându-se lângă maşina sa a fost lovit de automobilul No. 12041. Omorât de tren Personalul de Constanţa Nr. 902 condus de mecanicul Nicolae Florescu venea dinspre gara de Est spre gara de Nord. In dreptul rampei de mărfuri un necunoscut în etate cam de 30—40 ani, voind să traverseze linia a fost surprins de tren şi omorât pe loc. Cadavrul a fost dus la morgă. Poliţia face cercetări spre a identifica pe necunoscut. Asfixiată în timp ce călca rufe Maria Voinea, de 29 ani, servitoare în strada Mecet 24, pe când călca rufe s-a asfixiat cu gazele emanate de la mangalul din felul de călcat. A fost dusă la spitalul Colte «PAPESSA IOANA» e o carte atrăgătoare, presărată în fiecare pagină cu un erotism fin, — o carte care ţine încordată atenţiunea de la început până la sfârşit, turnată într’o formă literară de o perfecţiune neântâlnită până acum. A apărut în «Colecţia celor 15 lei», vol. 84.