Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)
1935-06-10 / nr. 2639
Serbarea tineretului şi a sporturilor (Continuare din pag. 1-a) Ţinând seama de cei încărunţiţi în slujba Statului, de experienţa lor întotdeauna folositoare şi de devotamentul lor încercat, îmi daţi voe, în această zi a speranţei şi a necesităţilor de clădire a viitorului, să Mă bizui pe avântul şi rezervoriul de energie al generaţiei tinere şi să ridic paharul Meu pentru reînoirea sufletească a neamului, josul deputat Robu. S’a mai îngrăşat Robu pe cari îl apucasem noi în scenele de intimitate parlamentară, dar pe teren se pricepe bine la porunceli şi ,la semnalizări un ordin al lui, şi sub privirile încântate ale Regelui se încinge o straşnică horă, ritmată de chiote şi înflorită cu strigări şugubeţe. Un nou semn, — şi iată coborând la dans căluşarii.. Au evoluat şi căluşarii, — pentru ca la unultim semn al lui Robu întreg imensul amfiteatru de chipuri tinereşti să se năruie într’o clipită pe poligon, legând în jurul Suveranului brâul unei hore uriaşe, cu mai multe frize concentrice. O clipă rămasă admire de afară, Regele nu-şi poate curând stăpâni ispita de a trece în inima acestor gigantice inele de flăcăi, ale căror chiote străpund văsduhul şi noaptea . „Iarba rea din hol de piară Piară duşmanii din ţară !... ...Duşmanii aceştia din ţara, — revin mereu, ca un perseverent refren, în urarea de pieire a feciorilor din Bucovina. „Horă şi la stânga!**, — comandă Robu spre a mai varia paşii horii bătute până acum la dreapta. In noaptea lunară, imensul rug toarce spre slavă străvezii marame de fum, pe cari se brodează ca nişte efemere paiete scânteile mereu ţâşnite în jerbe din vălmăşagul de văpăi. In tribună, zece buciume imense s’au culcat orizontal sprijinite pe buzele flăcăilor ;şi întunericul răsună deodată de plânsoarea melodioasă a tulnicelor,din Miază-Noapte... Doina fără cuvinte expiră acum şi ea, pentru ca în uriaşa tribună să se urnească accentele unui cor gigantic : „Să povestim mereu în viitor „Românul e biruitor”... Cuvintele nu se mai desluşesc, acoperite de răpăiala scânteilor. Este un vijelios torent de acorduri şi de sgomote, de chiote şi de aplauze, în mijlocul căruia Suveranul, sprijinit în bastonul său de şef al cercetăşiei, ascultă cu afectuoasa indulgenţă a unui Domn din vremuri străvechi. Da, iată într’adevăr acea intimitate dintre Domn şi obşteni a datinei româneşti: Regele, sub straja lunei, fără escorte de suliţe şi de săbii, răzleţit de curteni şi de gardă în inima acestui norod care îl aclamă, privindu-L cu dorinţa de a păstra multă vreme în priviri icoana acestei seri de miracol... Un cercetaş gonit de un camarad dă buzna peste d. prim- ministru Tatărescu, —d Inculeţ îşi face greu drum spre d. general Anghelescu printre flăcăi barajurile de soldaţi ştmut că frontul baionetelor severe nu-şi mai are rostul între, gloată şi Rege, în noaptea aceasta a supremei despărţirie „Trăiască Maiestatea Sa Regele Carol II!”... Strigătul, — ratificat de uralele miilor de spectatori, — a fost rostit de ministrul Armatei în clipa când Suveranul, păşind agale, a ajuns în faţa automobilului din spate. Regele dă zâmbind mâna celor din jur, apoi urcă scara maşinii, şi demarează escortat de aclamaţiunile vijelioase ale mulţimii. Din flanc, ca o imensa corolă de văpăi, focul luminează acest instantaneu de apoteoză, un crin de lumină care-şi mlădueşte giganticele petale sub talerul retezat al lunii, din transparenta imobilitate a nopţii de vară, feericul fuior de scântei revărsate ca stropii de aur in calea triumfală a Suveranului... -claraţiile pline de înţelepciune pe care Mi. Sa Regele le-a făcut cu prilejul inaugurării Palatului Casei Centrale. S’a dovedit cu acel prilej — spune d-sa — cât de aproape si adânc sunt cunoscute nevoile muncitorimii de căre M. S. Regele și s'a mai dovedit cu mare si ales sprijin am putea găsi la Maiestatea Sa, dacă me-am organiza din ce în ce mai temeinic. D-nii Stamate Rădulescu, Iosef Dantzer, Florea Pârvu, Vasile Peresem I. Helm şi alţii arată că meşteşugărimea îşi pune toate speranţele ei în M. S. Regele Carol al II-lea. D. AL. SAMOIL dă citire următoarei telegrame : „Micii industriaşi din Capitală întruniţi intr'o mare adunare publică urează Maiestăţii Voastre cu prilejul împlinirii a cinci ani dela suirea pe tronul ţării întregite, mulţi ani de domnie glorioasă pentru binele neamului românesc unit în graniţele sale naturale'1 . La internatul teologic Sărbătoarea restauraţiei a fost cinstită într’un chip deosebit la Bis. I.Radu Vodă’,’, capela Internatului Teologic. Au luat parte studenţii internatului în frunte cu pr. prof. dr. H. Rovenţa, directorul internatului, precum şi Uniunea foştilor voluntari români, în frunte cu d. Drăghici Tedeumul a fost oficiat de preoţii I. Felea, D. Georgescu şi C. Boştinescu, iar răspunsurile s’au dat de corul studenţilor. Păi, Felea a ţinut o civintare. Studenţii români au ţinut, astfel să-şi exprime sentimentele lor,de dragoste faţă de M. S. Regele. Citiţi în pag. Vai Cum s’a sărbătorit Restauraţia în străinătate CAPITALA încercări de sinucidere dri dimineaţă a fost găsită în piaţa Amzei, zăcând în nesimţire o necunoscută în etate care de 35- 40 ani. Transportată la spitalul Filantropia, medicii au constatat că nenorocită s-a otrăvit cu o cantitate de acid azotic. Cum starea sinucigaşei e disperată, autorităţile în drept au deschis o anchetă. — In urma unor neînţelegeri familiare, d-na Lucia Ifrim, de 35 ani, funcţionară la calea ferată, domiciliată în strada N. Filimon 12, a încercat să-şi pună capăt zilelor luând o cantitate de sublimat. A fost dusă la spitalul Witting. — Constantin Dumitru, de 38 ani, servitor la fabrica textilă Franco-Română, din str. Crivăţ 4, fiind turmentat de băutură şi-a tras un foc de revolver în abdomen. In stare disperată a fost dus la spitalul de urgenţă. Motivul disperatului act nu se cunoaşte. După amiază La C. N. E. F., M. S. Regele şi marele Voevod Mihai au sărbătorit pe sportivi. — Asistenţa, defilarea, cuvântările Lume multă a venit ori după amiază pe terenul din dealul Spirii ca să asiste la desfăşurarea „zilei sporturilor”. Străzile ce duceau spre C. N. E. F. gemeau de oameni. La stadion se fac repetiţii... elevii sunt emoţionaţi, general V. Rădulescu dă instrucţi in toate părţile, Insfăurşit încep să sosească oficialii. Primul este d. Vaier Popp, ministrul de justiţie. Urmează d-nii: col. Gabriel Marinescu, prefectul Capitalei; Stănescu, directorul general al Siguranţei, general Comănescu. La ora 5,20 se văd numeroase maşini cari intră în uralele asistenţei. Dintr’o maşină albă descinde M. S. Regele Carol II şi Marele Voevod Mihai, îmbrăcaţi în uniformă de cercetaşi. In urmă, d-nii : Gh. Tătărescu, prim ministru; Inculeţ, ministrul de interne, Costinescu, ministrul sănătăţii, general Anghelescu, ministrul de război, general Grigorescu, adjutant regal; Ţiteanu, Mitiţă Constantinescu, etc. Suveranul, Marele Voevod Mihai şi membrii guvernului trec în tribuna regală, după care muzica militară intonează „Trăiască Regele”. Defilarea Institutul militar de Educaţie Fizică şi I. S. E. F.-ul sunt prima care dau salutul M. S. Regelui. Apoi, federaţia de atletism. Se văd atleţi, nu glumă... Oameni ai că- ror muşchi fac să trezească invidia spectatorilor... D-nii Neagu Boerescu şi Schmetan trec mândri.,. „Poliţia” şi regimentul II jandarmi Încheie seria atleţilor. Trec federaţiile de Baskett-Wolley Ball, Bob, Box. Aci ceva deosebit. Toţi întreabă de Gogea Mitu. Unde-i uriaşul ? întreabă cineva. In schimb, Moţi Spakow, Teică şi Nour, triumfă... După federaţia de canotaj, ceai de foot-ball asociaţie, în frunte cu d-nii Viodlel Tillea, maior Brezeanu Leoveanu, Paul, Romaniţeanu, Silberman şi reprezentate de cluburile: Venus, Macabi, S. T. B., Socec, Avântul Sportiv, Crissoveloni, Stop, Monitorul Oficial, Herdan şi Militari, este frenetic aplaudată. Societatea de gimnastică, F.R.H., G., Federaţiile de nataţie, rugby, scrimă, turism, ciclism, motociclism, şi tennis pun capăt unei defilări din cele mai frumoase. Cuvântările în numele Federaţiilor sporturilor din România a vorbit de George Biagino, rostind următoarele : Majestate! In preajma unei legislaţii sportive educative, Uniunea Federaţiilor de sport din România, cea mai mare alcătuire sportivă din ţară, venind să preamărească în această zi de sărbătoare pentru noi, pe Majestatea Voastră. Înaltul său ctitor, vine să pună la picioarele tronului toată energia şi toată forţa de muncă pe care Majestatea Voastră a ştiut să o imprime instituţiunei noastre, pentru a contribui la perfectarea marei opere naţionale a cărei temelie a pus-o Majestatea Voastră. Uniunea care a fost fondată de Maiestatea Voastră nu a uitat aceasta şi nici nu va uita niciodată. In continuare d. Plagino aduce elogii presei sportive româneşti, roagă pe M. S. Regele Carol II să primească placheta ce i-o oferă U. F. S. R. în semn de recunoştinţă. Incheestfel: Să trăiţi Majestate, să trăiască Alteţa Sa Regală Marele Voevod Mihai. Unesc uralele nesfârşite din inimele românilor cari îşi arată devotamentul pentru dinastie. Cuvântarea M. S. Hegelui Carol II Domnule Preşedinte, Domnilor, Sunt nespus de mişcat de gestul pe care laţi făcut, oferindu-Mi azi această plachetă a premiului naţional al sporturilor. Ziua sporturilor şi astăzi ca şi în trecut, pentru Mine îndeosebi este o zi de bucurie dar mai ales o zi de reculegere. Nu vor trece mulţi ani şi această creaţiune, adică Uniunea Federaţiilor Sportive, va avea cinstea de a sărbători un sfert de veac de existenţă. Privind înapoi, la eforturile şi la sacrificiile pe care le-am făcut, putem fi astăzi mândri de rezultatele obţinute. In această zi a sporturilor, fac urarea cea mai caldă ca să se păşească tot înainte pe drumul pe care s’a urmat până acum, cu atâta inimă, dacă s’ar putea şi cu mai multă inimă, într’un interes de morală şi de ridicare a prestigiului naţiunii. Sănătate! (Ovaţiuni şi urare prelungite). A urmat apoi decorarea sportivilor ce s’au distins în acest domeniu printre cari şi d-nii: Tilea, Romaniteanu, Chiriceanu, Murgăşianu, Sandi Botez, Paul Anastasiu, etc. etc. După o demonstraţie de gimnastică făcută de soc. Turnferem, Aurora, Flacăra, Viitorul, Ziua sporturilor a luat sfârşit într’un ,viu entusiasm. Noaptea, la focurile gigantice . Dimineaţa, a fost imnul regiunilor româneşti. După amiază, a fost sărbătoarea bicepsurilor şi jubileul epidermelor bronzate de soare. Noaptea, pe platoul de la Cotroceni, este feeria. In besnă străjuită de astre şi de luceferi, sub lumina convalescentă a jumătăţii de disc a lumîi, vastul câmp vibrează de zarva străjerilor şi arcaşilor îngrămădiţi în imensele tribune : doar sgomotul graiurilor şi cântecelor le-ar destăinui prezenţa, dacă în fiecare din colţurile uriaşului careu nu s’ar fi pregătit câte un rug de crengi şi de buşteni haiduceşti, ursiţi să se prefacă toţi curând în scrum şi jeratec. Sprinten şi zâmbitor, — cu toată oboseala unei zile atât de animate, — Suveranul soseşte spre ora 9 seara în faţa primului foc, unde străjerii ţin şezătoare cu cimilituri şi snoave. Curând creşte şi văpaia uriaşe din înaltul stânjen de butuci , o adevărată dae de traverse pe care limbile de flăcări o ling troznind răsunător, pârjolind de la distanţă figurile înfierbântate ale miniştrilor în fracuri, disolvând scrobeala plastroanelor oficiale amestecate printre straiele câmpeneşti. Flăcările viejloase sburdă spre înălţimi, făcând sa joace lumini şi umbre capricioase pe compactul amfiteatru de chipuri ale străjerilor din tribună : sub privirile Suveranului, tinerii acuma cântă. Şezătoarea, aci, s’a terminat. Regele se pregăteşte să treacă la cellalt foc uriaş, care dudui® n câteva sute de metri distanţă, în ungherul cellalt. Pe vastul poligon, la schiţarea acestei intenţii, este o adevărată galopadă de gloată, femei şi copii, ofiţeri şi părinţi, — toţi se lansează într’un impetuos marathon, spre a ocupa locuri mai la vedere cu o clipă înainte de sosirea Suveranului. Maiestatea t3a soseşte curând, întovărăşită de de d-nii prim-ministru Q. Tătărescu şi miniştrii Imculeţ, Sasu, Mitiţă Constantinescu şi Eugen Titeanu : ultimul, cu svelta lui siluetă, poartă astă-seară un superb frac nou, ultra-modern, depăşind la spate patru degete jaretii, aşa cum scrie la ultima pravilă. Se luptă din răsputeri să facă drum sfiosului microfon de radio, care îşi pierde răsufletul tot gonind după Suveran, spre a capta toate sgomotele arenei pe încâlcitul lui cablu, mereu luat în picioare de drumeţi prin întunericîn depărtare, peste capetele gloatei, se văd stingându-se focurile celorlalte colţuri ale câmpului: rugul la care a poposit Regele acum, însă, duduie ca o etuvă a Infernului’, încingând tâmplele la ÎO0 metri distanţă. Şi totuşi mulţimea se îngrămădeşte până la câţiva paşi de torida căpiţă de stinghii, ale cărei văpăi luminează o tribună până sus plină de costume bucovinene , sunt arcaşii Câmpulungului şi ai Storojineţului, flăcăii Sucevei şi ai Rădăuţilor — odraslele „Veselei Grădini” cu pomi roditori şi cu mândri feciori, comandați astăseară de vâh- 99Târnava Mare“ Cu prilejul aniversarei a 5 ani de domnie a M. Sale Carol al II-lea, Regele românilor, membrii societăţii culturale „Târnava Mare’’ a românilor ardeleni din Capitală, s’au întrunit în şedinţa festivă, pentru a sărbători, ziua end Principele moştenitor Carol a ocupat Tronul. Au luat parte la această sărbătorire d-nii general Rusescu, dr. Alin Popescu, prof. Fleşeriu, prof. Hie, arhitectul Radu.., dr. Ion Maxim, inginer A. Barbu, Radu N. Mircea, ing. Câciulescu, Andrei V. Popovici directorul societăţii, Traian Căciulescu, Victor Armeanu şi alţii. Luând cuvântul d. Andrei V. Popovici directorul societăţii, după ce a arătat însemnătatea acestei zile, spune: Piatra unghiulară a edificiului nostru de stat, este monarhia şi Dinastia, precum şi menţinerea prestigiului coroanei, pe care îl, dă întreaga naţiune.Mai mult, întreaga noastră dragoste, întregul nostru spirit de jertfă, tot sufletul fiinţei noastre, trebuesc închinate Tronului. Cu cât prestigiul Coroanei este mai înalt in ochii noştri înşine, cu atât, creşte şi in ochii streinătăţei, iar M. S. Regele poate vorbi cât de tare şi ■răspicat, bizuindu-se pe cele 19 milioane de suflete, gata de jertfă la primul Lui semnal". Cu această ocaziune, amintim că pentru proslăvirea acestei sfinte zile, societatea a comandat facerea de troiţe amintitoare, care se vor aşeza în toate judeţele. Primele două seroce înfige, peste câteva zile, în judeţele Făgăraşului şi Târnava-Mare. •Ele vor simboliza, pentru duşmanii neamului nostru, că pământul ţărei noastre, al nostru este, şi va fi şi deci să le piară orice nădejde că mai poate fi al altuiva. D. Popovici mai arată că societatea pentru facerea acestor troiţe, pe lângă membrii ei, este sprijinită de către societatea Reşiţa şi d. dr. Révai, precum şi de d. ministru V. P. Sassu. Au mai luat cuvântul d. dr. Ion Maxim, care a spus că în inima transilvănenilor fiinţa iubitului nostru Suveran a pătruns adânc. A încheiat d. dr. Alin Popescu, care a arătat dragostea Regelui nostru pentru poporul Său, spre propăşirea căruia şi-a închinat viaţa şi toate puterile sale de muncă. Cei przenţi s’au ridicat în picioare ovaţionând îndelung pe iubitul nostru Rege. S’a trimis Majestătei Sale o telegramă omagială. La sediul din str. Gogu Cantacuzino No. 2 (Palatul Sindicatului ziariştilor) a avut loc o şedinţă solemnă pentru a sărbători 5 ani de la Restauraţie. D. profesor Mihail Plătăreanu preşedintele asociaţiei deschide şedinţa arătând însemnătatea zilei. a . Pr. Inocenţiu Ştefănescu confesorul garnizoanei Bucureşti a arătat dragostea şi puterea de muncă pe care M. S. Regele Carol II o depune pentru progresul României. D. preşedinte M. Plătăreanu a arătat calităţile M. S. Regelui şi a propus a se trimite M. S. Regelui o telegramă omagială, zilei, toţi volutarii, defilând în faţa Palatului, în frunte cu garda Drapelului, şi întreg comitetul Uniunii, s’au dus la biserica Radu Vodă unde protoereul dr. Irineu Jelea, care este şi preşedintele Uniunii, a oficiat cu un deosebit fast, un serviciu religios pentru sănătatea Augustul!» şi prea iubitului Sveran. Răspunsurile la biserică le-a dat corul seminarului Radu Vodă. După oficierea serviciului, protoereul pr. I. Felea, într-o cuvântare înălţătoare, a arătat importanţa zilei: „Urcarea pe tron a Suveranului, coincide cu data de 8 iunie 1917 atunci când primele batalioane de voluntari veniţi din Siberia s’au înrolat la Iaşi şi au depus jurământ în faţa Marelui Rege, întregitor de Neam, Ferdinand I. Tot pe data de 8 iunie 1932, au fost decoraţi de însăşi Majestatea Sa, primii voluntari, cari au luptat pentru întregi La Uniunea foştilor voluntari români Toţi foştii voluntari români, au fost convocaţi în adunare generală festivă la sediul Uniunii în strada Ştirbey Vodă 62, pentru a sărbători cinci ani de la urcarea pe Tron a Majestăţei Sale. După frumoasa cuvântare a d-lui colonel Simion Iancu, care a arătat însemnătatea rea Neamului şi cari au fost şi rămân pururi ca cei mai supuşi la datoria pentru Neam, Rege şi Glia strămoşească". Seara la orele 5, muzica militară în frunte, încolonaţi cu foştii şi bravii luptători de la Liga Culturală, au bătut hora Unire! Micii industriaşi şi Restauraţia Ziua resturaţiei a fost sărbătorită de către micii industriaşi şi meseraşi patroni din Capitală, printr’o impunătoare adunare publică la sediul Uniunii generale a micilor industriaşi din str. Domniţa Anastasia Nr. 14. D. ALEX. SAMOIL deschide seria cuvântărilor arătând că sărbătorirea zilei de 8 Iunie întrece cu mult fastul din trecut. Oameni de toate vârstele şi de toate clasele se găsesc în linie pentru a sărbători nu ziua îndreptăţitei reveniri a Celui izgonit, ci pe Regele lor tânăr, pe omul de la care poporul aşteaptă mântuirea (aplauze prelungite şi strigăte de trăiască Regele acoperă ultimele cuvinte ale vorbitorului). D. N. I. NICOLAI... secretarul general al Uniunii, arată că meşteşugărimea românească ia parte cu însufleţire la sărbătorirea, marelui act la restauraţiei. D. MIHAIL BALACEANU-Galaţi spune că ziua de 8 Iunie este o zi de mare însemnătate istorică. Cu ziua de 8 Iunie 1930 s’a pus lespedea de piaf pese un trecut de mărunt politicianism. D. C. N. BĂNICĂ aminteşte de- A slăbit cu 92 Kgr. Şi a scăpat de indigestii Scrisoarea amuzantă a soţiei sale Se zice că oamenii graşi sunt întotdeauna bine dispuşi şică au o fire blajină. Iată un domn, destul de forte, care este totuşi acuzat de a avea un temperament cam dificil. Nevastă-sa ne face unele confidenţe. Citiţi ce ne scrie. Scrisoarea ei este sinceră, este amuzantă şi merită a fi dată publicităţii cuvânt cu cuvânt. Iat-o : „Cu 12 luni în urmă, bărbatul meu a Început să ia Sels Kruschen din cauza indigestiilor, a arsurilor de stomac, etc. Acum, nu numai că poate mânca de toate (chiar şi prăjiturile făcute de mine), dar cântăreşte 86 de kgr. în loc de 95 in cât avea înainte. Totuşi, ceea ce mă bucură pe mine mai mult ca orice este schimbarea miraculoasă ce s’a produs în caracterul său, graţie sărurilor Kruschen Ne împăcăm acum de minune şi doar nu sunt un înger ! Bărbatul meu împlineşte 60 de ani în Aprilie iar eu 54 în Iunie. Voiu recomanda Sels Kruschen tuturora” (D-na E. D.). Cele şase săruri minerale din Kruschen ajută organele interne de a elimina zilnic materiile nefolositoare şi otrăvurile cari obosesc organismul. Apoi, încetul cu încetul, grăsimea dispare, lent _ e drept , dar sigur. Kruschen nu provoacă o slăbire rapidă prin eliminarea alimentelor. Uşor, dar sigur, organismul este curăţat de materiile nefolositoare cari se prefac în grăsime, de toxinele şi de acidul uric cari sunt cauzele reumatismului, a indigestiilor şi a altor afecţiuni. Sels Kruschen se vând în mai mult de 120 ţări şi se pot obţine acum şi în România la toate farmaciile şi drogheriile cu preţul de 90 lei flaconul Cea mai bună apă mediei, mutam AVERUS Carnetul zilei Azi în fiecare seară formidabila revistă LUNA. CARABUŞULUI Calendar Duminică 9 Iunie 1935 CARABUS : seara ora 9 : „Luna Cărăbuşului”. ISBANDA: seara ora 9.30: Domnul dela ora 5’’. MARCONI : seara ora 9 : Microbii’. ZISSU COLONADE : seara la 9: Program de music-hall. CĂRĂBUŞ: ora 9 seara: „Luna Cărăbuşului”. ISBANDA: ora 9 seara: „Domnul de Ia ora 5”. MARCONI: ora 9 seara: „Microbii’*. ZISSU COLONADE: ora 9 seara: Pro gram de music-hall’’. CAPITOL: „Buzele care trădează’’ cu Constance Beimet. Jurnal şi o Comedie. GRADINA CAPITOL: „Departe de civilizaţie’, jurnal şi complectare. TRIANON: „Norocul meu eşti tu” cu Hans Schnker. Jurnal şi completare. gradina cinema TrianonBui. Brâtianu „Lupte drepte americane” şi „Norocul meu eşti tu ’. REGAL: „De a-şi fi liber” şi „Wonder-Baar’’. VOX: „Sueana” cu Lilian Harvey şi „Regele Ţiganilor’’ cu Moyca. SELECT: „Doamna nu doreşte copii cu Marie Gory şi Robert Arnoux şi „Ademar Aviateur” cu Noe Noel. ARO: „Mă’nsor cu nevasta mea’’ cu Ralph Artur, Victor de Kowa, Andele Landrock. RIO: „Any, Any ce dulce eşti’’ şi „Noroc peste noapte” cu Anny Ondra, Szőke Szakáll. BD. PALACE: „Dagoste de scafandru, cu Richard Cronwell, Jack Holt şi o complectare in 2 acte. ROXY: „Buzele care trădează” cu Constance Benett. Jurnal şi o comedie. A. R. P. A. (grădina şi sala):. „învierea de Tolstoi. Jurnal şi complec-A tare. FEMINA: „Trei femei şi un diplomat” cu Martha Eggerth. CORSO: „Noaptea fatală” şi complectări”. OMNIA: „Rumba” cu George Raft şi Stan şi Bran „Bărbieri de lux’’. BARLY: „Peter’’ şi „Ferma misterioasă”. FORUM (sala şi grădina,): „Rumba” cu George Raft şi Stan şi Bran in „Bărbieri de lux”. LIDO: „Un vals pentru tine” Şi „Doamna cu vălul negru* cu Olgar Tschechova. M” BIZANTIN: „Ionny răpeşte Europa* şi „Voiaj de nuntă In trei’1. CITY: „Legile inimii” cu Silvia Sidoney şi „Ţi-am dat inima mea” cu Ramon Novarro. MARCONI: „Fiul lui King-Kong”, „La Cucaracha” şi comedie. VOLTA BUZEŞTI (sala şi grădina): „Roşcovanul” cu Harry Baur, „De clasata” şi artişti. DIANA: „Regina Cristina” cu Greta Garbo şi „Eram spioană” cu Conrad Veidt. LÎA: „Bal la Savoy” cu Gitta Alpar şi „Sclavă banului” cu Paul Mun. MODEL: „Palatul misterelor” cu Boris Karlol şi „Ultima noapte”. TOMIS: „Voevodul ţiganilor”, jurnal şi complectare. IZBÂNDA: „Mica Dorit’’ cu Anny O® dra şi „Te iubesc deşi nu te cunosc” cu Willy Forst şi Magda Schneider. MILANO: ,,Vălul pictat” cu Greta Garbo, jurnal, complectare şi ax- \ işti. UN AMERICAN (sala şi grădina): „Voevodul ţiganilor” cu Adolf Wohlsbruck, jurnal şi complectare. SPLENDID: „Când liliacul Înfloreşte” cu Richard Tauber şi „Avionul fantomă”. DICHIU: „Capriciu spaniol” cu Marilene Dietrich şi trei complectori TERRA: „Vocea Sângelui” şi Stan şi Bran în „Congresul Şmecherilor”. RAHOVA: ,,O femeie care ştie ca cu vrea” şi „Vâltoarea veseliei” Szőke Szakáll. KISELEPF: „Privighetoarea Vienei* cu Martha Eggerth şi „Sânge polonez” cu Anny Ondra. ODEON: „Dansul ispitei” cu Paul bukás şi „îngerul ’. PACHE: „Domnişoara e măritată’ şi „Femei... Femei... Famei...’’ ROATA LUMII: „Noaptea voluptăţii* cu Harry Baur şi „Malec răpit de gangsteri”. ill luminică 9 Iunie 1875 m. RADIQ-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 346,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. ; 823 kHz. ÎO.'OO :: Solemnitatea desveliri monumnentului lui Spiru Haret. ORA RELIGIOASA 11.30 : Preoia de Pr. Toma Chiricuţă, . li.#j’: Cronica vieţii religioase de Pr. C. Dron. 12.00 : Concert demuzică religioasă. Corul Bis. „Domniţa Bălaşa ’, dirijat de Ion Chirescu ; M- Bârcă: ■ Veniţi să ne Înclinăm; G. muzicescu: Heruvicul şi Capre împăratul; Ioana. Ghika Comăneşti: Răspunsurile mari; Macarov: îngerul a strigat; Astăzi tot trupul se vesteşte. 12.30: Concert de prânz. Orchestra Radio : Em. ' Bach : Uvertură la „Hamlet’’; Keteley: Cockney, suită.; Kalman ': Potpuriu din ,,Contesa din Chicago”.’ , 13.30 : Cota Dunării. Spectacole Conferinţe. 13.40: Muzică variată (discuri) : Uvertură la opereta ,,Liliacul”, de J. Strauss.; Vals şi Cavalcadă din „Haensel şi Gretel”, de Humperdinck; Arii din „Evanghelistul’’, de Kienzl şi „Paiaţe’’, de Leoncavallo ; Din ţări străine, suită de Moskowsky ; Dansul’ făcliilor, de Meyerbeer. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20 : Radio Jurnal. 14.40 : Muzică uşoară (discuri) : Frumoasa Argentina, de Winkler şi Nunta la Kater Murr, de Landschutz; Două serenade, de Rust şi Busch ; Două foxtroturi de Robin şi Gordon ; Viaţa în praterul Vienez, de Translateur şi Plăcerile pădurei, valsuri; Două foxtroturi de Ronell şi Churchill. 16.00: Sărbătorirea desvelirii monumentului lui Spiru Haret, de către Asoc. învăţătorilor: Corul Asociaţiei, condus de N. Oancea. Cuvânt introductiv de Prof. Gh. Adamescu. NOancea : Cântece pentru copii ; Beethoven : Priveşte sus; Gh. Duna: De Tine se bucură ; N. Oancea : Cântecul fusului; Sabin Drăgoi: Cucu ; I. Borgovăn: Opincuţa mea; I. Şumsky: Veselie; N. Oancea: Pe marginea Dunării: (solo soprană: dora M. Diaconescu); I. Velceanu: Păstoru; Sabin Drăgoi: Doina. ORA SATULUI 1700: Şezătoarea Liceului internat: „Şcoala, şi Cultura Română’’, sub direcţia Dr. C. A. Theodorescu. 17.45: Gazeta Sătenilor. 18.00: Jocuri româneşti. Taraful Ta”"• Marioara • Sârba din Câmpulung Sârba din Găvana; Hora din Găvana. De doi ca la Câmpulung; Băluţă. 19.00: Cartea cea bună, de P. L Papadopol. 19.15 : Muzică românească. Corul funcţionarilor tramvaeior comunale Timișoara, condus de d. Vladim Sura* eki : V. Şumski : Tatăl nostru ; Sabin Drăgoi: 1) Trandafir de pe îă- Boare; 2) Mărie neichii, Mane; 8) Idilă bihoreana; 4) Bănățeană; V. Şumski; 1) Spune-i bade ; 2) Iarmaroc. G. Cucu-Șumski: Pui de lei. 19.45: Muzică de dans (discuri) | Două foxtroturi din filmul „Petre, Paul şi Nanette” . Intr’un chioşc» tango de Egen şi In grădina de Iran«, dafini din La Plata, tango de Rosen 11 Braziliana, rumba, de Ferme şi Păpuşe hai slogfox de Vasilescu (voce Jean Marcu). UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Prof. Alexandra Marcu : Vezuviul. 20.20 : Noutăț (discuri). 21.00: „Să dansăm”, după compotiții românești. Jazzul Radio: Andreescu: Noi doi sub o umbrelă, foxtrot; Vasilescu: Ultimul buchet, tango; Ionel Fernie: Dormi păpușe noapte bună, slow; Elly Roman: Aputa, tango; Manzatti: Valsul e cântecul iubirii, vals; Corologos: Te iubesc, tango; Eugen Seno: Doamna mea, spune-mi da, slow; Elly Roman: Discitta, rumba; Nicu Abero: Te voi iubi, Jou-Jou, vals; Dendrino: Calea Victo, mei, foxtrot; Elly Roman: Zi și noapte, tango; Vasilescu: Sunt o cârpă în amor, slow; Claude Romano: Da ce-ai plecat, vals; Vasilescu: Ţi-am cântat la geam, bolero; Jean Marcu: Rorina, tango; Elly Roman: La un colt de stradă, slow; Halm: Rumba cismarilor; Dorel Livianu: Cui să cânt tristeţea mea, tango; Ionel Ferme: Rămâi cu bine, tango; Manzatti: Tot ce vrei, foxtrot; Mişu Iancu : Zadarnic caut fericirea, tango; Jules Rubin: Dragostea-i un roman, foxtrot. 22-30: Rezultatele sportive de Ghe Ţari. 22-40: Dansăm mai departe. Orchestra Radio: Ivanovici: Valurile Dunării, vals ; Kochmann: Două foxtroturi pe motive de Strauss şi Zeitter; J. Stauss: Tric-trac, polka. 23.00: Radio Jurnal. 23.20: Continuarea * concertului I Lehar: Două valsuri din „Ciocârlia’^ Friedmann-Gaether ? Douăaburi vieneze; Friml: Cântec de leagăn; Desormes; Poka mandolinelor; Mendelssohn: Marș nuptial din „Visul uvr ’ r^- rjp yp . •