Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)

1935-06-10 / nr. 2639

Serbarea tineretului şi a sporturilor (Continuare din pag. 1-a) Ţinând seama de cei încărun­ţiţi în slujba Statului, de expe­rienţa lor întotdeauna folositoare şi de devotamentul lor încercat, îmi daţi voe, în această zi a spe­ranţei şi a necesităţilor de clădi­re a viitorului, să Mă bizui pe a­­vântul şi rezervoriul de energie al generaţiei tinere şi să ridic pa­­harul Meu pentru reînoirea sufle­tească a neamului, josul deputat Robu. S’a mai îngrăşat Robu pe cari îl apucasem noi în scenele de inti­mitate parlamentară,­­ dar pe te­ren se pricepe bine la porunceli şi ,la semnalizări un ordin al lui, şi sub privirile încântate ale Regelui se încinge o straşnică horă, ritmată de chiote şi înflorită cu strigări şu­gubeţe. Un nou semn, — şi iată co­borând la dans căluşarii.. Au evo­luat şi căluşarii, — pentru ca la un­­ultim semn al lui Robu întreg imensul amfiteatru de chipuri tine­reşti să se năruie într’o clipită pe poligon, legând în jurul Suveranu­lui brâul unei hore uriaşe, cu mai multe frize concentrice. O clipă ră­mas­­ă admire de afară, Regele nu-şi poate curând stăpâni ispita de a trece în inima acestor gigan­tice inele de flăcăi, ale c­ăror chiote străpund văsduhul şi noaptea . „Iarba rea din hol de piară Piară duşmanii din ţară !... ...Duşmanii aceştia din ţara, — revin mereu, ca un perseverent refren, în urarea de pieire a fecio­rilor din Bucovina. „Horă şi la stânga­­!**, — co­mandă Robu spre a mai varia paşii horii bătute până acum la dreapta. In noaptea lunară, imensul rug toarce spre slavă străvezii marame de fum, pe cari se brodează ca nişte efemere paiete scânteile me­reu ţâşnite în jerbe din vălmăşa­gul de văpăi. In tribună, zece bu­ciume imense s’au culcat orizontal sprijinite pe buzele flăcăilor ;şi întunericul răsună deodată de plân­­soarea melodioasă a tulnicelor,din Miază-Noapte... Doina fără cu­vinte expiră acum şi ea, pentru ca în uriaşa tribună să se urnească accentele unui cor gigantic : „Să povestim mereu în viitor „Românul e biruitor”... Cuvintele nu se mai desluşesc, acoperite de răpăiala scânteilor. Este un vijelios torent de acor­duri şi de sgomote, de chiote şi de aplauze, în mijlocul căruia Suvera­nul, sprijinit în bastonul său de şef al cercetăşiei, ascultă cu afectuoa­sa indulgenţă a unui Domn din vre­muri străvechi. Da, iată într’ade­­văr acea intimitate dintre Domn şi obşteni a datinei româneşti: Rege­le, sub straja lunei, fără escorte de suliţe şi de săbii, răzleţit de curteni şi de gardă în inima ace­stui norod care îl aclamă, privin­­du-L cu dorinţa de a păstra multă vreme în priviri icoana acestei seri de miracol... Un cercetaş go­nit de un camarad dă buzna peste d. prim- ministru Tatărescu, —­d Inculeţ îşi face greu drum spre d. general Anghelescu printre flăcăi barajurile de soldaţi ştmu­t că fron­tul baionetelor severe nu-şi mai are rostul între, gloată­ şi Rege, în noaptea aceasta a supremei des­părţiri­e „Trăiască Maiestatea Sa Regele Carol II!”... Strigătul, — ratificat de uralele miilor de spectatori, — a fost ros­tit de ministrul Armatei în clipa când Suveranul, păşind agale, a a­­juns în faţa automobilului din spa­­te. Regele dă zâmbind mâna celor din jur, apoi urcă scara maşinii, şi demarează­­ escortat de aclamaţiu­­nile vijelioase ale mulţimii. Din flanc, ca o imensa corolă de văpăi, focul luminează acest in­stantaneu de apoteoză, un crin de lumină care-şi mlădueşte giganti­cele petale sub talerul retezat al lunii, d­in transparenta imobilita­te a nopţii de vară, feericul fuior de scântei revărsate ca stropii de aur in calea triumfală a Suveranu­lui... -claraţiile pline de înţelepciune pe care Mi. Sa Regele le-a făcut cu prilejul inaugurării Palatului Casei Centrale. S’a dovedit cu acel prilej — spune d-sa — cât de aproape si adânc sunt cunoscute nevoile mun­citorimii de căre M. S. Regele și s'a mai dovedit cu mare si ales sprijin am putea găsi la Maiesta­tea Sa, dacă me-am organiza din ce în ce mai temeinic. D-nii Stamate Rădulescu, Iosef Dantzer, Florea Pârvu, Vasile Pe­resem I. Helm şi alţii arată că meşteşugărimea îşi pu­ne toate speranţele ei în M. S. Regele Ca­rol al II-lea. D. AL. SAMOIL dă citire urmă­toarei telegrame : „Micii industriaşi din Capitală în­truniţi intr'o mare adunare publică urează Maiestăţii Voastre cu prile­jul împlinirii a cinci ani dela suirea pe tronul ţării întregite, mulţi ani de domnie glorioasă pentru binele neamului românesc unit în grani­ţele sale naturale'1 . La internatul teologic Sărbătoarea restauraţiei a fost cinstită într’un chip deosebit la Bis. I.Radu Vodă’,’, capela Internatului Teologic. Au luat parte studenţii internatului în frunte cu p­r. prof. dr. H. Roven­­ţa, directorul internatului, precum şi Uniunea foştilor voluntari­ români, în frunte cu d. Drăghici Tedeumul a fost oficiat­ de preoţii I. Felea, D. Georgescu şi C. Boşti­­nescu,­ iar răspunsurile s’au dat de corul studenţilor. Păi, Felea a ţinut o civintare. Studenţii români au ţinut, astfel să-şi exprime sentimentele lor,­de dragoste faţă de M. S. Regele. Citiţi în pag. V­ai Cum s’a sărbătorit Restauraţia în străinătate CAPITALA încercări de sinucidere dri dimineaţă a fost găsită în piaţa Amzei, zăcând în nesimţire o necunoscută în etate care de 35- 40 ani. Transportată la spitalul Filantro­pia, medicii au constatat că neno­rocită s-a otrăvit cu o cantitate de acid azotic. Cum starea sinucigaşei e disper­­­ată, autorităţile în drept au des­chis o anchetă. — In urma unor neînţelegeri fa­miliare, d-na Lucia Ifrim­, de 35 ani, funcţionară la calea ferată, do­miciliată în strada N. Filimon 12, a încercat să-şi pună capăt zilelor luând o cantitate de sublimat. A fost dusă la spitalul Witting. — Constantin Dumitru, de 38 ani, servitor la fabrica textilă Fran­­co-Română, din str. Crivăţ 4, fiind turmentat de băutură şi-­a tras un foc de revolver în abdomen. In stare disperată a fost dus la spitalul de urgenţă. Motivul disperatului act nu se cunoaşte. După amiază La C. N. E. F., M. S. Regele şi marele Voevod Mihai au sărbătorit pe sportivi. — Asistenţa, defilarea, cuvântările Lume multă a venit ori după a­­miază pe terenul din dealul Spirii ca să asiste la desfăşurarea „zilei sporturilor”. Străzile ce duceau spre C. N. E. F. gemeau de oameni. La stadion se fac repetiţii... elevii sunt emo­ţionaţi,­­ general V. Rădulescu dă in­­strucţi in toate părţile, Insfăurşit încep să sosească oficialii. Primul este d. Vaier Popp, ministrul de justiţie. Urmează d-nii: col. Gabriel Marinescu, prefectul Capitalei; Stănescu, directorul general al Si­guranţei, general Comănescu. La ora 5,20 se văd numeroase maşini cari intră în uralele asistenţei. Dintr’o maşină albă descinde M. S. Regele Carol II şi Marele Voevod Mihai, îmbrăcaţi în uniformă de cercetaşi. In urmă, d-nii : Gh. Tă­­tărescu, prim ministru; Inculeţ, ministrul de interne, Costinescu, ministrul sănătăţii, general An­­ghelescu, ministrul de război, ge­neral Grigorescu, adjutant regal; Ţiteanu, Mitiţă Constantinescu, etc. Suveranul, Marele Voevod Mihai şi membrii guvernului trec în tri­buna regală, după care muzica mi­litară intonează „Trăiască Regele”. Defilarea Institutul militar de Educaţie Fizică şi I. S. E. F.-ul sunt prima care dau salutul M. S. Regelui. A­­poi, federaţia de atletism. Se văd atleţi, nu glumă... Oameni ai că-­ ror muşchi fac să trezească invidia spectatorilor... D-nii Neagu Boeres­­cu şi Schmetan trec mândri.,. „Poliţia” şi regimentul II jan­darmi Încheie seria atleţilor. Trec federaţiile de Baskett-Wolley Ball, Bob, Box. Aci ceva deosebit. Toţi întreabă de Gogea Mitu. Un­­de-i uriaşul ? întreabă cineva. In schimb, Moţi Spakow, Teică şi Nour, triumfă... După federaţia de canotaj, ceai de foot-ball asociaţie, în frunte cu d-nii Viodlel Tillea, maior Brezeanu Leoveanu, Paul, Romaniţeanu, Sil­­berman şi reprezentate de clubu­rile: Venus, Macabi, S. T. B., So­­cec, Avântul Sportiv, Crissove­­loni, Stop, Monitorul Oficial, Her­­dan şi Militari, este frenetic aplau­dată. Societatea de gimnastică, F.R.H., G., Federaţiile de nataţie, rugby, scrimă, turism, ciclism, motociclism, şi tennis pun capăt unei defilări din cele mai frumoase. Cuvân­tările în numele Federaţiilor sporturi­lor din România a vorbit de Geor­ge Biagino, rostind următoarele : Majestate! In preajma unei legislaţii sportive educative, Uniunea Federaţiilor de sport din România, cea mai mare al­cătuire sportivă din ţară, venind să preamărească în această zi de sărbă­toare pentru noi, pe Majestatea Voa­stră. Înaltul său ctitor, vine să pună la picioarele tronului toată energia şi toată forţa de muncă pe care Majes­tatea Voastră a ştiut să o imprime instituţiunei noastre, pentru a contri­bui la perfectarea marei opere naţio­nale a cărei temelie a pus-o Majesta­­tea Voastră. Uniunea care a fost fondată de Ma­iestatea Voastră nu a uitat aceasta şi nici nu va uita niciodată. In continuare d. Plagino aduce elogii presei sportive româneşti, roagă pe M. S. Regele Carol II să primească placheta ce i-o oferă U. F. S. R. în semn de recunoştin­ţă. Inchee­stfel: Să trăiţi Majes­tate, să trăiască Alteţa Sa Regală Marele Voevod Mihai. Unesc uralele nesfârşite din­ ini­mele românilor cari îşi arată de­votamentul pentru dinastie. Cuvântarea M. S. Hegelui Carol II Domnule Preşedinte, Domnilor, Sunt nespus de mişcat de gestul pe care laţi făcut, oferindu-Mi azi această plachetă a premiului naţio­nal al sporturilor. Ziua sporturilor şi astăzi ca şi în trecut, pentru Mine îndeosebi este o zi de bucurie dar mai ales o zi de reculegere. Nu vor trece mulţi ani şi aceas­tă creaţiune, adică Uniunea Fede­raţiilor Sportive, va avea cinstea de a sărbători un sfert de veac de existenţă. Privind înapoi, la eforturile şi la sacrificiile pe care le-am făcut, pu­tem fi astăzi mândri de rezultatele obţinute. In această zi a sporturilor, fac urarea cea mai caldă ca să se pă­şească tot înainte pe drumul pe care s’a urmat până acum, cu atâta inimă, dacă s’ar putea şi cu mai multă inimă, într’un interes de mo­rală şi de ridicare a prestigiului na­ţiunii. Sănătate! (Ovaţiuni şi urare prelungite). A urmat apoi decorarea sporti­vilor ce s’au distins în acest do­meniu printre cari şi d-nii: Tilea, Romaniteanu, Chiriceanu, Mur­­găşianu, Sandi Botez, Paul Anas­­tasiu, etc. etc. După o demonstraţie de gimnas­tică făcută de soc. Turnferem­, Aurora, Flacăra, Viitorul, Ziua sporturilor a luat sfârşit într’un ,viu entusiasm. Noaptea, la focurile gigantice . Dimineaţa, a fost imnul regiuni­lor româneşti. După amiază, a fost sărbătoarea bicepsurilor şi jubileul epidermelor bronzate de soare. Noaptea, pe platoul de la Cotro­­ceni, este feeria. In besnă străjuită de astre şi de luceferi, sub lumina convalescentă a jumătăţii de disc a lumîi, vastul câmp vibrează de zarva străjeri­­lor şi arcaşilor îngrămădiţi în imensele tribune : doar sgomotul graiurilor şi cântecelor le-ar des­tăinui prezenţa, dacă în fiecare din colţurile uriaşului careu nu s’ar fi pregătit câte un rug de crengi şi de buşteni haiduceşti, ur­siţi să­ se prefacă toţi curând în scrum şi jeratec. Sprinten şi zâmbitor, — cu toată oboseala unei zile atât de animate, — Suveranul soseşte spre ora 9 seara în faţa primului foc, unde străjerii ţin şezătoare cu cimilituri şi snoave. Curând creşte şi vă­paia uriaşe din înaltul stânjen de butuci , o adevărată dae de tra­verse pe care limbile de flăcări o ling troznind răsunător, pârjolind de la distanţă figurile înfierbântate ale miniştrilor în fracuri, disolvând scrobeala plastroanelor oficiale amestecate printre straiele câmpe­neşti. Flăcările viejl­oase sburdă spre înălţimi, făcând sa joace lumini şi umbre capricioase pe compactul amfiteatru de chipuri ale străjeri­­lor din tribună : sub privirile Su­veranului, tinerii acuma cântă. Şe­zătoarea, aci, s’a terminat. Regele se pregăteşte să treacă la cellalt foc uriaş, care dudui® n câteva sute de metri distanţă, în ungherul cellalt. Pe vastul poligon, la schiţarea acestei intenţii, este o adevărată galopadă de gloată, femei şi co­pii, ofiţeri şi părinţi, — toţi se lansează într’un impetuos mara­thon, spre a ocupa locuri mai la vedere cu o clipă înainte de sosi­rea Suveranului. Maiestatea t3a soseşte curând, întovărăşită de de d-nii prim-mi­nistru Q. Tătărescu şi miniştrii Im­culeţ, Sasu, Mitiţă Constantinescu şi Eugen Titeanu : ultimul, cu svelta lui siluetă, poartă astă-seară un superb frac nou, ultra-modern, depăşind la spate patru degete ja­­retii, aşa cum scrie la ultima pra­vilă. Se luptă din răsputeri să facă drum sfiosului microfon de radio, care îşi pierde răsufletul tot gonind după Suveran, spre a capta toate sgomotele arenei pe încâlcitul lui cablu, mereu luat în picioare de drumeţi prin întune­ric­în depărtare, peste capetele gloatei, se văd stingându-se focu­rile celorlalte colţuri ale câmpului: rugul la care a poposit Regele acum, însă, duduie ca o etuvă a Infernului’, încingând tâmplele la ÎO0 metri distanţă. Şi totuşi mul­ţimea se îngrămădeşte până la câţiva paşi de torida căpiţă de stinghii, ale cărei văpăi luminează o tribună până sus plină de cos­tume bucovinene , sunt arcaşii Câmpulungului şi ai Storojineţului, flăcăii Sucevei şi ai Rădăuţilor — odraslele „Veselei Grădini” cu pomi roditori şi cu mândri fe­ciori, comandați astăseară de vâh- 99Târnava­ Mare“ Cu­ prilejul aniversarei a 5 ani de domnie a M. Sale Carol al II-lea, Re­gele românilor, membrii societăţii culturale „Târnava Mare’’ a români­lor ardeleni din Capitală, s’au întrunit în şedinţa festivă, pentru a sărbători, ziua end Principele moştenitor Carol a ocupat Tronul. Au luat parte la această sărbători­re d-nii general Rusescu, dr. Alin Po­­pescu, prof. Fleşeriu, prof. Hie, arhi­tectul Radu.., dr. Ion Maxim, inginer A. Barbu, Radu N. Mircea, ing. Câ­­ciulescu, Andrei V. Popovici direc­torul societăţii, Traian Căciulescu, Victor Armeanu şi alţii. Luând cuvântul d. Andrei V. Po­­povici directorul societăţii, după ce a arătat însemnătatea acestei zile, spune: Piatra unghiulară a edificiului nos­tru de­ stat, este monarhia şi Dinas­tia, precum şi menţinerea prestigiului coroanei, pe care îl, dă întreaga na­ţiune­.­­Mai mult, întreaga noastră dra­goste, întregul nostru spirit de jertfă, tot sufletul fiinţei noastre, trebuesc în­chinate Tronului. Cu cât prestigiul Coroanei este mai înalt in ochii noştri înşine, cu atât, creşte şi in ochii streinătăţei, iar M. S. Regele poate vorbi cât de tare şi ■răspicat, bizuindu-se pe cele 19 mi­lioane de suflete, gata de jertfă la primul Lui semnal". Cu această ocaziune, amintim că pentru proslăvirea acestei sfinte zile, societatea a comandat facerea de troiţe amintitoare, care se vor aşeza în­ toate judeţele. Primele două se­roce înfige, peste câteva zile, în judeţele Făgăraşului şi Târnava-Mare. •Ele vor simboliza, pentru duşmanii neamului nostru, că pământul ţărei noastre, al nostru este, şi va fi şi deci să le piară orice nădejde că mai poate fi al altuiva. D. Popovici mai arată că societa­tea pentru facerea acestor troiţe, pe lângă membrii ei, este sprijinită de către societatea Reşiţa şi d. dr. Révai, precum şi de d. ministru V. P. Sassu. Au mai luat cuvântul d. dr. Ion Maxim, care a spus că în inima tran­silvănenilor fiinţa iubitului nostru Su­veran a pătruns adânc. A încheiat d. dr. Alin Popescu, care a arătat dragostea Regelui nostru pen­tru poporul Său, spre propăşirea că­ruia şi-a închinat viaţa şi toate pute­rile sale de muncă. Cei przenţi s’au ridicat în picioare ovaţionând îndelung pe iubitul nos­tru Rege. S’a trimis Majestătei Sale o te­legramă omagială. La sediul din str. Gogu Canta­­cuzino No. 2 (Palatul Sindicatului ziariştilor) a avut loc o şedinţă so­lemnă pentru a sărbători 5 ani de la Restauraţie. D. profesor Mihail Plătăreanu preşedintele asociaţiei deschide şedinţa arătând însemnătatea zi­lei.­­ a . Pr. Inocenţiu Ştefănescu confe­sorul garnizoanei Bucureşti a ară­tat dragostea şi puterea de muncă pe care M. S. Regele Carol II o depune pentru progresul Româ­niei. D. preşedinte M. Plătăreanu a arătat calităţile M. S. Regelui şi a propus a se trimite M. S. Regelui o telegramă omagială, zilei, toţi volutarii, defilând în faţa Palatului, în frunte cu garda Dra­pelului, şi întreg comitetul Uniunii, s’au dus la biserica Radu Vodă unde protoereul dr. Irineu Jelea, care este şi preşedintele Uniunii, a oficiat cu un deosebit fast, un ser­viciu religios pentru sănătatea Au­gustul!» şi prea iubitului Sveran. Răspunsurile la biserică le-a dat corul seminarului Radu Vodă. După oficierea serviciului, protoe­reul pr. I. Felea, într-o cuvântare înălţătoare, a arătat importanţa zilei: „Urcarea pe tron a Suveranului, coincide cu data de 8 iunie 1917 atunci când primele batalioane de voluntari veniţi din Siberia s’au în­rolat la Iaşi şi au de­pus jurământ în faţa Marelui Rege, întregitor de Neam, Ferdinand I. Tot pe data de 8 iunie 1932, au fost decoraţi de însăşi Majestatea Sa, primii volun­tari, cari au luptat pentru întregi­ La Uniunea foştilor voluntari români Toţi foştii voluntari români, au fost convocaţi în adunare generală festivă la sediul Uniunii în strada Ştirbey Vodă 62, pentru a sărbă­tori cinci ani de la urcarea pe Tron a Majestăţei Sale. După frumoasa cuvântare a d-lui colonel Simion Iancu, care a arătat însemnătatea rea Neamului şi cari au fost şi ră­mân pururi ca cei mai supuşi la da­toria pentru Neam, Rege şi Glia strămoşească". Seara la orele 5,­­ muzica mili­­tară în frunte, încolonaţi cu foştii ş­i bravii luptători de la Liga Cultu­rală, au bătut hora Unire! Micii industriaşi şi Restauraţia Ziu­a resturaţiei a fost sărbăto­rită de către micii industriaşi şi meseraşi patroni din Capitală, pr­intr’o impunătoare adunare pu­blică la sediul Uniunii generale a micilor industriaşi din str. Dom­niţa Anastasia Nr. 14. D. ALEX. SAMOIL deschide se­ria cuvântărilor arătând că­ sărbă­torirea zilei de 8 Iunie întrece cu mult fastul din trecut. Oameni de toate vârstele şi de toate clasele se găsesc în linie pentru a sărbători nu ziua îndrep­­tăţitei reveniri a Celui izgonit, ci pe Regele lor tânăr, pe omul de la care poporul­ aşteaptă mântuirea (aplauze prelungite şi strigăte de trăiască Regele acoperă ultimele cuvinte ale vorbitorului). D. N. I. NICOLAI... secretarul ge­neral al Uniunii, arată că meşteşu­gărimea românească ia parte cu însufleţire la sărbătorirea, marelui act la restauraţiei. D. MIHAIL BALACEANU-Galaţi spune că ziua de 8 Iunie este o zi de mare însemnătate istorică. Cu ziua de 8 Iunie 1930 s’a pus lespe­dea de piaf pese un trecut de mărunt politicianism. D. C. N. BĂNICĂ aminteşte de- A slăbit cu 9­­­2 Kgr. Şi a scăpat de indigestii Scrisoarea amuzantă a soţiei sale Se zice că oamenii graşi sunt întotdeauna bine­ dispuşi şi­­că au o fire blajină. Iată un domn, destul de forte, care este totuşi acuzat de a avea un temperament cam dificil. Nevastă-sa ne face unele confidenţe. Citiţi ce ne scrie. Scri­soarea ei este sinceră, este amu­zantă şi merită a fi dată publici­tăţii cuvânt cu cuvânt. Iat-o : „Cu 12 luni în urmă, bărbatul meu a Început să ia Sels Kruschen din cauza indigestiilor, a arsurilor de stomac, etc. Acum, nu numai că poate mânca de toate (chiar­ şi prăjiturile făcute de mine), dar cântăreşte 86 de kgr. în loc de 95 in cât avea înainte. Totuşi, ceea ce mă bucură pe mine mai mult ca orice este schimbarea miraculoasă ce s’a produs în caracterul său, graţie sărurilor Kruschen Ne îm­păcăm acum de minune şi doar nu sunt un înger ! Bărbatul meu îm­plineşte 60 de ani în Aprilie iar eu 54 în Iunie. Voiu recomanda Sels Kruschen tuturora” (D-na E. D.). Cele şase săruri minerale din Kruschen ajută organele interne de a elimina zilnic materiile nefo­lositoare şi otrăvurile cari obosesc organismul. Apoi, încetul cu înce­tul, grăsimea dispare, lent _ e drept , dar sigur. Kruschen nu provoacă o slăbire rapidă prin eli­minarea alimentelor. Uşor, dar si­gur, organismul este curăţat de materiile nefolositoare cari se pre­fac în grăsime, de toxinele şi de acidul uric cari sunt cauzele reu­matismului, a indigestiilor şi a al­tor afecţiuni. Sels Kruschen se vând în mai mult de­ 120 ţări şi se pot obţine acum şi în România la toate far­maciile şi drogheriile cu preţul de 90 lei flaconul Cea mai bună apă mediei, mutam AVERUS Carnetul zilei Azi în fiecare seară formidabila revistă LUNA. CARABUŞULUI Calendar Duminică 9 Iunie 1935 CARABUS : seara ora 9 : „Luna Cărăbuşului”. ISBANDA: seara ora 9.30: Domnul dela ora 5’’. MARCONI : seara ora 9 : Microbii’. ZISSU COLONADE : seara la 9: Program de music-hall. CĂRĂBUŞ: ora 9 seara: „Luna Cără­buşului”. ISBANDA: ora 9 seara: „Domnul de Ia ora 5”. MARCONI: ora 9 seara: „Microbii’*. ZISSU COLONADE: ora 9 seara: Pro gram de music-hall’’. CAPITOL: „Buzele care trădează’’ cu Constance Beimet. Jurnal şi o Co­medie. GRADINA CAPITOL: „Departe de ci­vilizaţie’, jurnal şi complectare. TRIANON: „Norocul meu eşti tu” cu Hans Schnker. Jurnal şi complet­­are. gradina cinema Trianon­­Bui. Brâtianu „Lupte drepte ameri­cane” şi „Norocul meu eşti tu ’. REGAL: „De a-şi fi liber” şi „Won­­der-Baar’’. VOX: „Sueana” cu Lilian Harvey şi „Regele Ţiganilor’’ cu Moyca. SELECT: „Doamna nu doreşte copii­ cu Marie Gory şi Robert Arnoux şi „Ademar Aviateur” cu Noe­ Noel. ARO: „Mă’nsor cu nevasta mea’’ cu Ralph Artur, Victor de Kowa, An­­dele Landrock. RIO: „Any, Any ce dulce eşti’’ şi „No­roc peste noapte” cu Anny Ondra, Szőke Szakáll. BD. PALACE: „Dagoste de scafan­dru, cu Richard Cronwell, Jack Holt şi o complectare in 2 acte. ROXY: „Buzele care trădează” cu Con­stance Benett. Jurnal şi o come­die. A. R. P. A. (grădina şi sala):. „învie­rea­­ de Tolstoi. Jurnal şi complec-A tare. FEMINA: „Trei femei şi un diplo­mat” cu Martha Eggerth. CORSO: „Noaptea fatală” şi complec­­tări”. OMNIA: „Rumba” cu George Raft şi Stan şi Bran „Bărbieri de lux’’. BARLY: „Peter’’ şi „Ferma misterioa­să”. FORUM (sala şi grădina,): „Rumba” cu George Raft şi Stan şi Bran in „Bărbieri de lux”. LIDO: „Un vals pentru tine” Şi „Doamna cu vălul negru* cu Olgar Tschechova. M” BIZANTIN: „Ionny răpeşte Europa* şi „Voiaj de nuntă In trei’1. CITY: „Legile inimii” cu Silvia Sido­ney şi „Ţi-am dat inima mea” cu Ramon Novarro. MARCONI: „Fiul lui King-Kong”, „La Cucaracha” şi comedie. VOLTA BUZEŞTI (sala şi grădina): „Roşcovanul” cu Harry Baur, „De clasata” şi artişti. DIANA: „Regina Cristina” cu Greta Garbo şi „Eram spioană” cu Con­rad Veidt. LÎA: „Bal la Savoy” cu Gitta Alpar şi „Sclavă banului” cu Paul Mun. MODEL: „Palatul misterelor” cu Bo­­ris Karlol şi „Ultima noapte”. TOMIS: „Voevodul ţiganilor”, jurnal şi complectare. IZBÂNDA: „Mica Dorit’’ cu Anny O® dra şi „Te iubesc deşi nu te cu­nosc” cu Willy Forst şi Magda Schneider. MILANO: ,,Vălul pictat” cu Greta Garbo, jurnal, complectare şi ax- \ işti. UN AMERICAN (sala şi grădina): „Voe­vodul ţiganilor” cu Adolf Wohls­bruck, jurnal şi complectare. SPLENDID: „Când liliacul Înfloreş­te” cu Richard Tauber şi „Avionul fantomă”. DICHIU: „Capriciu spaniol” cu Ma­­rilene Dietrich şi trei complectori TERRA: „Vocea Sângelui” şi Stan şi Bran în „Congresul Şmecherilor”. RAHOVA: ,,O femeie care ştie ca cu vrea” şi „Vâltoarea veseliei” Szőke Szakáll. KISELEPF: „Privighetoarea Vienei* cu Martha Eggerth şi „Sânge polo­­nez” cu Anny Ondra. ODEON: „Dansul ispitei” cu Paul bu­kás şi „îngerul ’. PACHE: „Domnişoara e măritată’ şi „Femei... Femei... Fam­ei...’’ ROATA LUMII: „Noaptea voluptăţii* cu Harry Baur şi „Malec răpit de gangsteri”. ill ­luminică 9 Iunie 1875 m. RADIQ-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 346,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. ; 823 kHz. ÎO.'OO :: Solemnitatea desveliri mo­­numnentului lui Spiru Haret. ORA RELIGIOASA 11.30 : Preoia de Pr. Tom­a Chiri­­cuţă, . li.#j’: Cronica vieţii religioase de Pr. C. Dron. 12.00 : Concert de­­muzică religioa­să. Corul Bis. „Domniţa Bălaşa ’, di­rijat de Ion Chirescu ; M- Bârcă: ■ Veniţi să ne Înclinăm; G. m­­uzices­­cu: Heruvicul şi Ca­pre împăratul; Ioana. Ghika Comăneşti: Răspunsu­rile mari; Macarov: îngerul a stri­gat; Astăzi tot trupul se vesteşte. 12.30: Concert de prânz. Orchestra Radio : Em. ' Bach : Uvertură la „Hamlet’’; Ketel­ey: Cockney, sui­tă.; Kalman ': Potpuriu din ,,Contesa din Chicago”.’ ,­­ 13.30 : Cota Dunării. Spectacole Conferinţe. 13.40: Muzică variată (discuri) : Uvertură la opereta ,,Liliacul”, de J. Strauss.; Vals şi Cavalcadă din „Haensel şi Gretel”, de Humperdinck; Arii din „Evanghelistul’’, de Kienzl şi „Paiaţe’’, de Leoncavallo ; Din ţări străine, suită de Moskowsky ; Dansul’ făcliilor, de Meyerbeer. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20 : Radio Jurnal. 14.40 : Muzică uşoară (discuri) : Frumoasa Argentina, de Winkler şi Nunta la Kater Murr, de Landschutz; Două serenade, de Rust şi Busch ; Două foxtroturi de Robin şi Gordon ; Viaţa în praterul­ Vienez, de Transla­­teur şi Plăcerile pădurei, valsuri; Două foxtroturi de Ronell şi Churchill. 16.00: Sărbătorirea desvelirii mo­numentului lui Spiru Haret, de către Asoc. învăţătorilor: Corul Asociaţiei, condus de N. Oancea. Cuvânt intro­ductiv de Prof. Gh. Adamescu. N­­Oancea : Cântece pentru copii ; Be­ethoven : Priveşte sus; Gh. Duna: De Tine se bucură ; N. Oancea : Cân­tecul fusului; Sabin Drăgoi: Cucu ; I. Borgovăn: Opincuţa mea; I. Şumsky: Veselie; N. Oancea: Pe mar­­ginea Dunării: (solo soprană: dora M. Diaconescu); I. Velceanu: Păsto­ru; Sabin Drăgoi: Doina. ORA SATULUI 17­00: Şezătoarea Liceului inter­nat: „Şcoala, şi Cultura Română’’, sub direcţia Dr. C. A. Theodorescu. 17.45: Gazeta­ Sătenilor. 18.00: Jocuri româneşti. Taraful Ta”"• Marioara • Sârba din Câmpulung­ Sârba din Găvana; Hora din Găvana. De doi ca la Câmpulung; Băluţă. 19.00: Cartea cea bună, de P. L Papadopol. 19.15 : Muzică românească. Corul funcţionarilor tramvaeior comunale Timișoara, condus de d. Vladim Sura* eki : V. Şumski : Tatăl nostru ; Sa­­bin Drăgoi: 1) Trandafir de pe îă- Boare; 2) Mărie neichii, Mane; 8) Idilă bihoreana; 4) Bănățeană; V. Şumski; 1) Spune-i bade ; 2) Iar­maroc. G. Cucu-Șumski: Pui de lei. 19.45: Muzică de dans (discuri) | Două foxtroturi­­ din filmul „Petre, Paul şi Nanette” . Intr’un chioşc» tango de Egen şi In grădina de Iran«, dafini din La Plata, tango de Rosen 11 Braziliana, rumba, de Ferm­e şi Pă­­puşe hai slogfox de Vasilescu (voce Jean Marcu). UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Prof. Alexandra Marcu : Ve­­zuviul. 20.20 : Noutăț (discuri). 21.00: „Să dansăm”, după compot­­iții românești. Jazzul Radio: Andre­­escu: Noi doi sub o umbrelă, foxtrot; Vasilescu: Ultimul buchet, tango; Io­nel Fernie: Dormi păpușe noapte bună, slow; Elly Roman: Apu­ta, tango; Manzatti: Valsul e cântecul iubirii, vals; Corologos: Te iubesc, tango; Eugen Seno: Doamna mea, spune-mi da, slow; Elly Roman: Dis­citta, rumba; Nicu Abero: Te voi iubi, Jou-Jou, vals; Dendrino: Calea Victo, m­ei, foxtrot; Elly Roman: Zi și noap­te, tango; Vasilescu: Sunt o cârpă în amor, slow; Claude Romano: Da ce-ai plecat, vals; Vasilescu: Ţi-am cântat la geam, bolero; Jean Marcu: Rorina, tango; Elly Roman: La un colt de stradă, slow;­ Halm: Rumba cismarilor; Dorel Livianu: Cui să cânt tristeţea mea, tango; Ionel Fer­m­e: Rămâi cu bine, tango; Manzatti: Tot ce vrei, foxtrot; Mişu Iancu : Za­darnic caut fericirea, tango; Jules Rubin: Dragostea-i un roman, foxtrot. 22-30: Rezultatele sportive de Ghe Ţari. 22-40: Dansăm mai departe. Or­­chestra Radio: Ivanovici: Valurile Dunării, vals ; Kochmann: Două fox­troturi pe motive de Strauss şi Zeit­ter; J. Stauss: Tric-trac, polka. 23.00: Radio Jurnal. 23.20: Continuarea * concertului I Lehar: Două valsuri din „Ciocârlia’^ Friedmann-Gaether ? Două­­aburi vieneze; Friml: Cântec de leagăn; Desormes; Poka mandolinelor; Men­delssohn: Marș nuptial din „Visul u­vr ’ r^- rjp yp . •

Next