Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)
1935-06-27 / nr. 2655
2 .(12 pagini)] Cea mai bună apă medicinală naturală și purgativă Tel.: 3.92.52 Citit la COMOARA REGELUI DROMICHET ROMAN de CEZAR PETRESCU Eforia-Plaja Cea mai elegantă plajă de pe litoralul mării. Locul de întâlnire al lumei elegante. Hoteuri, restaurante de lux, buvetă pe malul mării. Casino, chemin de ter, bacara, ruletă, etc. Numeroase distractiuni, baleuri, serate veneţiene. 50%/o reducere pe C. F. R. Sezon 1 Iunie—1 Octombrie. Informatiuni, prospecte gratuite la Comisiunea Balneo-Climatică cală. ro- Publicafîune devânzare Soc. Generală de Gaz şi de Electricitate din Bucureşti, pune în vânzare o locomobilă uzată BOSTON-PROCTOR de 10 P. S. pentru o presiune de 10 Afin. fabricafiune LINCOLN- ANGLIA No. de fabricaţie 41210 complectă, în stare de bună funcţionare, greutate totală 7300 kgr. Locomobila este vizibilă la Uzina de Gaz-Filaret, B-dul Iătărăşeşti 2, în fiece zi lucrătoare, între orele 9-12 şi 14-17 şi se vinde în starea care se află, văzută, plăcută. Doritorii de a cumpăra această maşină vor depune în ziua de 2 iulie, orele II, la sediul societăţii B-dul Take Ionescu 33 (Serviciul de Aprovizionare) etajul I, ofertele in plic închis, însoţite de o garanţie de 10 la sută în numerar. Rezultatul adjudecării se va comunica în ziua de 4 iulie, orele 11. MINISTERUL JUSTIŢIEI Dir. Judiciară D. Constantin Vaidman, domiciliat în București, str. Prof. Dr. Babeş 14, a făcut cerere acestui minister pentru fiul său Horia Vaidman, de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Vaidman în acela de Constantiniu, spre a se numi Horia Constantiniu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul I al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZARE Dos. Nr. 1695/925. D. Ioan Martinek, supus cehoslovac pensonar militar, domiciliat în Sibiu, str. C-ral Traian Moşoiu, născut în Brünn, Cehoslovacia la data de 27 Aprilie 1878, de religie evanghelic, venit şi stabilit în Ardeal din anul 1908, a făcut la această Comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia cehoslovacă şi la orice altă supuşenie străină. D Armand M. Steinhart, născut la 1 Iulie 1898 în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti. Aleia Rumeoară II, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Steinhart în acela de Stănescu. Citiţi Aurul negru ROMAN de CEZAR PETRESCU PREFECTURA JUD. ROMANAT1 PrafdSerinfie No. 6.460 din 21 Iunie 1935 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că pe ziua de 12 Iulie 1934, orele 10 dimineaţa, se va ţine în localul acestei Prefecturi, situată în oraşul Caracal, str. Poroineanu No. 10, licitaţie publică pentru următoarele: I. APROVIZIONĂRI PIETRIŞ Pentru a doua oară: 1) Aprovizionarea a 108 m. c. pietriş ciuruit pe drumul judeţean Leu-Vişina km. 24—26, în valoare de lei 39.744. 2) Aprovizionarea a 190 m. c. pietriş ciuruit pe drumul judeţean Caracal-Soreni km. 15—16, în valoare de lei 64.600. 3) Aprovizionarea a 350 m. c. pietriş ciuruit pe drumul comunal Caracal-Liiceni, în valoare de lei 70.020. II. CONSTRUIRI ŞI REPARĂRI DE PODURI ŞI PODEŢE DE LEMN ŞI BETON Pentru a doua oară: 1) Construirea podului de lemn de pe drumul comunal Popânzăleşti-Buduc km. 2+400, în valoare de lei 49.500. 2) Construirea podului de beton simplu pe drum judeţean Vlăduleni-Mirila-Morunglav km. 34+672, în valoare de lei 33.000. 3) Construirea podului de beton simplu pe drumul judeţean Vlăduleni-Mirila-Morunglav km. 35+470, în valoare de lei 33.000. 4) Construirea podului de beton simplu pe drumul judeţean Vlăduleni-Mirila-Morunglav km. 37+369, în valoare de lei 33.000. 5) Repararea podului de lemn de pe drumul judeţean Fălcoiu-Balş- Dobriceni km. 45+227, în valoare de lei 10.000. 6) Construirea podeţului de beton pe drumul comunal Balş-Bâzgărei km. 9+691, în valoare de lei 19.000. 7) Construirea podeţului de beton pe drumul comunal Balş-Bâzgărei km. 5+667, în valoare de lei 19.000. 8) Construirea podeţului de beton pe drumul judeţean Fălcoiu- Balş-Dobriceni km. 49+826, în valoare de lei 19.000. 9) Construirea podeţului de beton pe drumul judeţean Fălcoiu- Balş-Dobriceni km. 48+256, în valoare de lei 19.000. 10) Construirea podeţului de beton pe drumul judeţean Fălcoiu- Balş-Dobriceni km. 42+776, în valoare de lei 19.000. III. DIVERSE LUCRĂRI Pentru a patra oară: 1) Refacerea împrejmuirei terenului Serviciului Technic în valoare de lei 43.200. Licitaţia se va tine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea contabilităţii publice, regulamentul Oficiului central de Licitaţii şi normele publicate în Monitorul Oficial No. 127 din 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă oferte o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării, iar oferta se va face numai în conformitate cu cartele de sarcini şi devizele respective cari se pot vedea în fiecare zi de lucru de la orele 10—13, în localul Prefecturei (Biroul Licitaţiilor). p. Prefect, (Indescifrabil) Şeful Serviciului, Ent. Pesch. CUREHTOV OPERA LUI MIHAI EMINESCU G. Călinescu: „Opera lui Mihai Eminescu“, 2 volume. Ed. „Fundaţia pentru literatură şi artă Regele Carol II“ După ce în anul 1931 d. G. Călinescu ne-a dat „Viaţa lui Mihai Eminescu’’, cea mai înţelegătoare şi mai complectă care se scrisese până atunci, a început să publice o parte din materialul adunat pentru a da conţinut viabil celei de a doua părţi, cuprinzând ,,Opera lui Mihai Eminescu”. Primul volum apărut în Ed. „Cultura Naţională”, cuprindea „Filosofia practică’ şi ,,Filosofia teoretică”, ne-a surprins prin luciditatea analizei critice şi prin sobrietatea stilului care nu îngădue explozii de avânt romantic. La vremea aceia, am comentat acest studiu, manifestându ne îndeajuns mulţumirea pentru început. Dar, opera trebuia continuată, şi autorul, cu toate că hurtuit de multiple ocupaţiuni s’a ţinut de făgăduială. Din tipografia Ed. „Fundaţia pentru literatură şi artă Regele Carol”, dintr’odată păşesc în librărie, două volume, de mai mult de 300 pagini, fiecare, şi care continuă aceiaşi operă începută dar neterminată încă nici cu acestea. D. G. Călinescu, a dat dimensiuni impunătoare acestei lucrări, proporţiile unei certe conştiinciozităţi critice. Cele două volume, şi anume, vol. II din „opera lui Mihai Eminescu” se ocupă de „cultura” marelui poet, celălalt, al III-lea, de ,,Descrierea operii”. In primul, sunt puse la contribuţie toate datele istoricoliterare şi biografice cunoscute până acum, sau descoperite în ultimul timp de d. G. Călinescu în manuscrisele Academiei sau în colecţiile particulare Niciodată, şi cu acest prilej, personalitatea lui Mihai Eminescu se rotunjeşte, luând proporţii neatinse până atunci, de nici un alt scriitor român Vol. III este un studiu istoric literar care caută să restabilească funcţia de relaţie a operii în timpul, spaţiul, pregătirea intelectuală, resursele de inspiraţie şi diversele influenţe literare. Dar acest al II-lea volum, mai are încă o Valoare. D. G. Călinescu, publică cele mai multe inedite, în primul rând acelea care puteau fi reconstituite, adunate şi redate organic din numeroasele fragmente aflate în manuscrise. Aceste inedite, nu-şi puteau afla locul decât numai în această ediţie, altfel, publicate izolat, şi aşa cum se înfăţişau în manuscrise, neîncadrate, nu ar fi adus o contribuţie certă Cu acest volum, avem deci şi o ediţie a ineditelor lui Mihai Eminescu. Cel de al IV volum, va cuprinde pe „Eminescu în timp şi spaţiu”, iar opera d-lui G. Călinescu se va încheia după cum spune d-sa cu un „studiu critic propriu zis”. Fără îndoială, despre Mihai Eminescu s’au scris şi se vor mai scrie Încă multe tomuri de analiza critică şi istorie literară. Este chiar locul pentru o monografie, şi după cum In Italia o sectă întreagă de scriitori de antalogii, trebăluesc pe marginea operei marelui rapsod medieval, iot asemeni, eminescologii români vor avea un material inepuizabil de cercetat şi comentat. Studiile domnului G. Călinescu au însă valoarea primei despicări de drumuri luminoase în manuscrisele lui Eminescu. O operă aşadar de e De la Societatea Regală de geografie — Societatea Regală de Geografie aduce la cunoştinţa membrilor ei că adunarea generală de vară va avea loc Vineri 28 iunie la orele 18, în amfiteatrul Fundaţiunii Universitare Carol I, cu umnătoarea ordine de zi: D. ing. D-trie Leonida. Progresele technice şi starea actuală a Capitalei. Raport asupra mersului Societăţii. Raportul Comisiuan de verificare a socotelilor. Intrarea liberă. Concert — Joi, 26 iunie orele 9 seara, va avea loc concertul coralei bărbăteşti a Municipiului Bucureşti în sala „Arca", str. Batistei 14 bis. In program compoziţii corale de Kiriac, Brăiloiu, Chirescu, Juarez Movilă, Anastasescu, C. I. Baciu, C. Cuclin, Dima, Ştefan Popescu, Cezar Frank, etc. Va da concursul d-1 prof. Mihail Vulpescu. La pian d-1 Prunner-Junior. Intrarea gratuită care le-o inspiră autorul, d. G. Călinescu. Il Vor citi, îl vor reciti, pentru că toate cărţile lui Eminescu sau despre Eminescu sunt cărţi de căpătâi ale tuturor intelectualilor români şi chiar evangheliile unui popor ce nu are altele mai preţioase, rudiţie şi metodă severă. De răbdareCititorii îl vor primi cu încrederea pe şi răspndere totodată, căci, dacă un studiu critic pune în circulaţie preferinţe şi idei personale, un studiu de erudiţii se subordonează controlului şi verificărilor ulterioare. Din acest punct de vedere, studiul d-lui G. Călinescu nu poate fi cercetat şi apreciat decât de specialişti. N. R. A apăruţi v muceafirul sau Romanul lui Effinescu de Cezar Petrescu Tragedia geniului în luptă cu ostilitatea mediului. Anii de copilărie şi de adolescentă ai feciorului de Căminar din Ipoteşti, care îşi pregătea printr-o r amară şi pretimpurie experienţă, accentele poetului de mai târziu Editura NATIONALA S. Ciornei. O revistă scrisă de elevi de liceu Un număr de elevi de liceu, infrunite cu un merituos elev, N. Sterescu, a luat iniţiativa creeării unei reviste scrise exclusiv de tineri şi pentru uzul tinerilor, Iniţiativa a prins. Revista „Tinereţea“ de sub conducerea elevului N. Sterescu a ajuns la al treilea număr. O revistă vivace în care, problemele la ordinea zilei, desbitute cu simţ critic de aceşti tineri elevi, se alătură de schiţele şi nuvelele unor debutanţi de real talent. Semnează articole: Nicu Sterescu; „Luna Bucureştilor",Al. Neagu; „Societatea Tinerimea Romina", Tili Cristea, Radu Ene, Octav Pârvescu, Rizvan Panaitescu, Ovidiu Puia Fiorescu etc. Expoziţii — Expoziţiunea de fine de an a Şcoalei de „Sericicultură şi Ţesătorie din str. Sfântu Ştefan Nr. 2 (Statuia Pake Protopopescu) se deschide Joi 27 iunie orele 11 a. m.—, va fi deschisă până în ziua de 2 iulie inclusiv, între 9—1 și 4—7. TEATRUL CARABUŞ Direcţia C. Tănase Azi şi in fiecare seară formidabila revistă de mare montare LUNA CĂRĂBUŞULUI Numere de atracţie senzaţionale Calendar Miercuri 26 Iunie 1935 ORT.: Cuv. Părinte David din Tesalonia. CAT.: S-ţii Ion şi Pavel. ISR.: 25 Sivan 5695. MAH.: 24 Rebiel-Aver. ora „Luna CĂRĂBUŞ : seara Cărăbuşenii”. ISBANDA: seara ora 9.30 „Domnul dela om 5’’. MARCONI: seara ora 9 „Microbii’’. ZISSU COLONADE : seara za 9: Program de music-hall. ŞTRANDUL KISSELEF: deschis dimineaţa până seara. CAPITOL (Sala şi grădina): „Prietenie”, jurnal şi complectam- TRIANON: (sala): „Amorul, moartea şi diavolul” şi Matchul de box Schmelin-Hamas. ARENA TRIANON (B-dul Brătianu 2): Pe ring: Lupte libere americane şi filmul «Amorul, moartea şi diavolul”, şi Batchul de Schmeling. VOX: Greta Garbo în „Aşa cum mă doreşti” şi Jean Crawford în „Ultima noapte” SELECT: „Refugiul” şi „Nana” ARO: „Le monde en marche”. RIO : ,Triumful tinereţii şi „Numai odată in viaţă” cu Jessie Mathews şi Gustav Froehlich* ED. PALACE: ,,Nu mă iubeşte” şi Stan şi Bran, bărbieri de lux. ROXY : ,Prietenie”, jurnal şi complectare. ARPA (Grădina fostă Colos! şi Sala: „Contele de Monte-Cristo ’ cu Elissa Landi. ..Robert Donat” şi jurnal. PERINA: „Mătuşa lui Charley” şi „Şase Silly simfonii colorate CORSO: „Compozitorul îndrăgostit” şi „Cei doi regi”. OMNIA: „Sacrificata” cu Ana May şi „BanVenito Cellini. DARLY: „Casa Rotschild” şi „Iadul plăcerilor” cu Frederick March. FORUM (sala şi grăd.): „Topaze” cu Louis Jouvet şi „Divorţul vesel” cu Ginger Rogers şi Fred Castakre. REGAL: „Voevodul Ţiganilor’’. LIDO: „Doamna din Expres” cu Carl Ludwig Diehl şi „Noroc peste noapte’’ cu Magda Schneider. BIZANTIN: „Taina cea Mare” cu Wily Forst Şi „Londra dansează. CITY: „Privighetoarea Vienei” cu Marha Eggerih şi „Romanul unei femei perdute” cu Garry Cooper. MARCONI: „Moartea Civilă” cu Lilian Gish şi „Avionul fantomă’’ cu Cary Grant. VOLTA BUZEŞTI: „Beau să uit dragostea”, „Sub mii de primejdii” şi Compania Groner în „Cafeneaua cea mică”. DIANA: ,,Peter” cu Franciska Gaal şi „Regele Şmecherilor” cu Milton. LIA: „Căsătoria engleză” cu Renate Mueller şi „Volga-Volga”. MODEL: „Congorilla” şi „Ador Femeia” cu José Mojice şi Mona Maris TOMIS (sala Şi grădina): „Frumoasă e dragostea” cu Ernst Grotz şi „Veşnic în inima mea” cu Barbara Stawich. IZLANDA: „îngerul” cu Margaret Sulivan şi Herbert Marshal „Când luminele se sting”, cu Elisa Land şi Nils Astier. MILANO: „Când liliacul Inflore-Ito” cu Richard Tauber şi „Cocktail” cu Bebe* Daniels. AMERICAN: „O fată de azi" cu Katharine Helbrrn şi „Cascada blestemată”. SPLENDID: „Chemarea PrimăVore’* (Lac aux dames) şi „La fetiţa blondă”. DICHIU: „O noapte de dragoste” cu Grace Moore şi „Sclavele viciului” cu Gary Grant. RAHOVA: „Zero la purtare” cu Anny Ondra şi ,,5 fete iubesc” cu Karina Bell. KISELEFF: „Vagabonda” şi „Bal la Hollywod” şi Corni de Cazaci „Socol”. ODEON: „Prinţesa diamantelor” şi „Doamna porunceşte”. PACHE: „Excrocat sentimental” şi „Să nu-ţi înşeli bărbatul". ILEANA (Sala şi Terasa!: „Capriciul spaniol” şi „Misterele din Stămbul”. Ansamblul operei din Cluj la Oradea ORADEA. — 'Ansamblul Operei din Cluj va reprezenta astă seară in localitate, In grădina Căminului „Crişana", „Bărbierul din Scivilla‘‘ cu concursul primadonei Lidia Lipkovska de la Scala din Milano. Conferinta d-lui Ţoni la P.Neamţ P. NEAMŢ. — In sala de festivităţi a liceului de băeţi din localitate d. D. V. Ţoni a ţinut, in cadrul activităţii Corpului didactic, o Conferinţă tratând despre „Viaţa, opera şi activitatea pe tărâmul didactic a scriitorului francez Julies Michellet. Seara învăţătorii au oferit un banchet, pe terasa Soboleschi, de 60 persoane. D. Leon Mterem, prefect şi preşedintele învăţătorilor din jad. Neamţ a toastat pentru d. Toni relevând munca depusă pentru realizarea cerinţelor corpului didactic. de Miercuri 26 Iunie 1935 1875 m- RADIO-ROMANIA 20 kw- 100 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Cota Dunării. Spectacole, Conferinţe. 13.05: Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri): Vals imperial, de Johann Strauss şi Noapte Cu lună pe Alster, de Ferras; Omul din sud, de Broom şi Marianne, de Freed; E rău să fii îndrăgostit, de Ray Noble şi De ce să ne despărţim, de Bos; Foxtrot de Doucet şi Dans, de Wiener; Două cântece de Wacismann şi Brodszy ! Cad stelele în Alabama, de Perkins şi Visuri, de Clarke; Cântă-mi să uit dragostea, de Vasilescu şi Hora îndrăcită, 13.45: Bursă- Sport. 13.55: Muzică variată (disc.); Uvertură la opereta „Balul” de Suliman ;; Voci de primăvară, vals de Johann Strauss; Clopotele şi Romanţa de Debussy. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio jurnal. 14.40: Continuarea concertului (discuri); Sărbătoarea focului, de Josef Strauss şi Bucuria cântăreţului, de J. Strauss; Coruri din „Hansel şi Orestel” de Humperdinck şi „Nimfe şi păstori’’ de Purcell; Dansul acrobaţilor de Rimsky Korsakow. 1800: Concert de muzică distractivă; Orchestra Petrică Moţoi: Romanţe şi Arii naţionale; Waldteufel: Totdeauna sau niciodată, vals: Bordieri: Toată lumea ne ascultă De noi, potpuriu; Mololeanu: Potpuriu de arii ardeleneşti; Eug. Coca: Tango de concert; Romanţe şi Arii naţionale. 19.00: Liga tuberculozei de dr. I. Costinescu ministrul sănătăţii. 19.05: Radio jurnal: Comunicate, Ştiri sanitare. 19.05 : Continuarea concertului Constantinescu: Iţi cânt iubirea mea, tango; Andreescu: Toate fetele sunt la fel .foxtrot; Anghel Miclescu: Romanţa unui basm de amor; Romanţe şi Arii naţionale. 20.00: înfiinţarea Facultăţii de Drept din Bucureşti, de prof. Andrei Rădulescu. 20.20: Muzică din filme şi operete (discuri): Vals din opereta „Balul Operei” de Heuberger; Două lieduri din filmul ,’Un cântec străbate lumea’ de Hans May; Potpuriu din opereta „Sânge Polonez" de Nedbal! Două cântece din filmul „Nu mă iubeşte’’, de Rainger; Două cântece din operta „O noapte în Veneţia" de Johann Strauss; Cântece din operetele „Contele de Luxemburg” de Lehai şi „Baiadera” de Kalman; 21.00: Cărţi noi de Perpessicius 21-15: Conuri de solişti. D-na Mia «Ti Petala-canto Şi d-ra Nadia ChebaD- pian: I. d-na Mia Petala: Grieg: 1) Te iubesc; 2) Prinţesa; 3) Primula veris; 4) Un vis; II. Nadia Chebap 1) Rachmaninoff: Preludiu in do diez minor; 2) Prokofieff: Gavotă în fa diez minori al. Mia Petala: Richard Strauss: 1) Imi port iubirea; 2) Ziua morţilor; 3) Cecilia; IV. Nadia Chebap: Musorgsky: Tablouri dintr’o expoziţie. 22.05: Concert nocturn al Orchestrei Radio: Roman Blahnik: In natură, suită în 4 părţi: Lucian Teodor. «in: Elegie pentru violoncel (solist) : Gh. Drăghici). 22.30: Radio jurnal. 23.35 : Continuarea concertului: Delibes: Suită de balet din „Sylvia” 23-15: Jurnal pentru străinătate : Sociale. Activitatea culturală a țării 23.35 : Coninuarea concertului : Donizetti: Uvertură la „Don Pascruale”; Rich. Strauss: Fantezie din „Cavalerul rozelor”; Suppé: Fantezie pe motive din „Fatinitza”. i JL . Cronica literară (ContIu unire libertatea de opinie, nestingherit de decenţa unei publicaţiuni oficiale, D. Şerban Cioculescu, ar putea răspunde ca şi Sainte-Beuve, „noi suntem schimbători şi judecăm fiinţe mobile”, având scuza că a întrebuinţat replica celui mai mare critic din secolul al XIX-lea. Mare consumator de ironii şi calambururi inofensive, insinuant şi subit chiţibuşar când este vorba de proza şi poezia tradiţionalistă, dar foarte îngăduitor cu ignoranţa şi zăpăceala neo-modernistâ, pe care o pune in sarcina sintaxei licenţioase şi a nuanţelor intelectualiste. Condamnat de perenitatea modernismului, d. Şerban Cioculescu îmbină critica literară cu istoria literară, deşi precizările cu texte şi documentări erudite nu depăşesc puterea de evocare a unei vieţi trăite. Numai în studiul despre Tudor Arghezi, făgăduit de mai mulţi ani, şi fără îndoială cel mai bun care s’a scris până acum dacă ne referim la cronicele literain pag. la rare publicate, d. Şterban Cioculescu şi-a putut plasa cu folos cunoştinţele de istorie literară. In celelalte cronici şi eseuri critice, istoria este chiar istoria trăită a contemporaneităţii, deci, simplă evocare a unei memorii afective. Executor testamentar al lui Paul Zarifopol în domeniul ediţiei Caragiale, d. Şerban Cioculescu a dat până acum la iveală, „corespondenţa dintre I. L. Caragiale şi Paul Zarifopol”, presupusa corespondenţă sufletească dintre I L. Caragiale şi Paul Zarifopol trebue pusă în adevărata lumină, verificând exagerările d-lui şerban Cioculescu. Mai întâi, ea are loc destul de târziu, în anul 1905, când I. L. Caragiale avea 53 de ani şi Paul Zarifopol numai 30. In acest timp, I. L. Caragiale, obosit şi plictisit căuta un loc de refugiu, şi odihnă, pe care La aflat la Berlin. Opera lui dramatică era în Întregime elaborată şi numele, îi era consacrat in ţară. Din tot ce a produs I. L. Caragiale în acest timp, nu rămâne decât „Kir Ianulea”, şi „Pastramă trufanda”. Restul sunt momente şi schiţe, articole şi poezii, unele publicate, altele nu, fără valoare literară, in tot cazul nu la înălţimea celor publicate până atunci. Din mărturisirele lui I. L. Caragiale în corespondenţa cu Paul Zarifopol se poate vedea că scrisul literar îi lua foarte mult timp. Făcea planuri, le refăcea, revenea asupra lor; amâna ziua când trebuia să se apuce de lucru, și când în sfârșit, sorocul venea ca să pue mâna pe condei, elaborarea devenea obositare, chinuitoare, îndelungată. In acea vreme, hotărât lucru, I. L. Caragiale fără dispoziţia de altă dată, fără stimulul tipului autohton al burgheziei democratice, intrase în declin. Dacă astfel stau lucrurile, ce valoare literară putea avea amiciţia cu Paul Zarifopol ? înţelegem foarte bine, şi ştiam mai de mult, că I. L. Caragiale era sociabil, volubil, avea oroare de singurătate, şi nu se regăsea decât în tovărăşia unui om pus să vorovească tot felul de nimicuri de preţ, la berărie sau în promenade. Foarte multe din schiţele lui sunt concepute in această ambianţă (v. „Momente, schiţe şi amintiri”). Evident, izolat la Berlin, I_I. L. Caragiale a aflat prin intermediul lui Gherea, de ginerele acestuia, d. paul Zarifopol. O prietenie, mai mult o amiciţie, firească, a doi români in străinătate, dintre care unul, muzicant şi îndatoritor, îşi oferea serviciile, iar celălalt se folosea de ele, o prietenie târzie, fără fuziune sufletească, consolidată de convieţuirea îndelungată în slujba aceloraşi planuri şi realizări literare o prietenie de agrement, de oportunitate şi de necesităţi reciproce. D. Şerban Cioculescu o mărturiseşte şi are dreptate : „prin mobilitatea intelectuală, prin incesivitatea analitică, prin criticismul disociativ, prin tendinţa de frondă, prin irespectul faţă de idola tribus, tânărul Paul Zarifopol a izbutit de bună seamă a seduce spiritul circumspect al maestrului’’ (Pag. 6). Aceste calităţi plăceau lui I. L. Caragiale, pentru că el însuşi le avea într’un grad mai mare, aşa încât, preţuirea lui Paul Zarifopol nu are nimic excepţional. Corespondenţa între cei doi scriitori a început pe chestii mărunte, de „alternanţe meteorologice”, de „preferinţe muzicale” şi întâlniri la berărie. I. L. Caragiale suporta greu variaţiile climaterice, reacţiona violent mai ales că 11 împiedecau in munca sa literară. Muzica era o pasiune comună, dar pe câtă vreme I. L. Caragiale era un „autodidact muzical” iubind „muzica clasică şi muzica de cameră” (Pag. 20). „Zarifopol era un bun pianist, descifra cu o uşurinţă extraordinară, transcria fără nici o greutate după ureche şi se pricepea să improvizeze” (Pag. 20). înţelegere deplină, nici pe această temă nu putea fi. Caragiale era un meloman, poate găsea în această pasiune o simplă distracţie, un amuzament. Nu era un virtuos, un tehnician sau un interpret în muzică. Apropierea lui pe această cale de Paul Zarifopol nu are rădăcini adânci de înţelegere, stimul şi creaţie. In acest domeniu, Paul Zarifopol, fiindu-i superior, îl distanţa. Rămân întâlnirile de la berărie. Aici I. L. Caragiale se afla în ambianţa lui cea mai prielnică. Toată viaţa acestui umorist genial şi dramaturg o atestă. Din tot ce am văzut până acum se poate trage concluzia că intre I. L. Caragiale şi paul Zarifopol au fost numai o prietenie sufletească. D-sa este insă de altă părere, şi afirmă : „din puţinele misive rămase, rezultă cu toată limpezimea că Zarifopol a fost excitantul cel mai activ pe care l-a întâlnit vreodată Caragiale, în decursul numeroaselor sale amiciţii”. (Pag 12). Să restabilim înţelesul cuvintelor şi mai ales, să nu exagerăm: excitant sufletesc, nu literar. Valoarea acestei corespondenţe se află în altă parte, şi aici, d. şerban Cioculescu are dreptate. La lumina textelor, se poate dovedi, că „scrisorile vădesc o expansivitate interzisă scrisului său literar şi o comunicativitate amicală ce lipseşte in corespondenţele sale oficioase, destinate publicităţii. Acesta este rarul preţ documentar al corespondenţei sale cu paul Zarifopol”. (Pag. 14). Se pare că Intenţia d-lui Şerban Cioculescu nu a fost numai de a restabili un adevăr, ci de a da şi o replică acelora care (în primul rând d-lui E. Lovinescu) ne-au prezentat un Caragiale cinic şi mitocan. Hotărire lăudabilă şi dusă cu succes la capăt. Reabilitarea lui Caragiale se face pe această cale, a adevărului compulsat din documentele literare ale vieţii. Sunt însă în studiul d-lui Şerban Cioculescu câteva schiţe de portret care amplifică această reabilitare dându-i conture critice şi psichologice. Confesiunile lui Caragiale consemnate de Zarifopol, ni-l redau în culori transparente, şi luminate de un suflet tandru şi impresionabil. Misivele lui Zarifopol către Caragiale, dau prilejul d-lui şerban Cioculescu să definească pe acelaş plan critic, însă în note minore, personalitatea şi structura sufletească a lui Paul Zarifopol. Paul Zarifopol, din corespondenţa cu I. L. Caragiale, capătă în interpretarea d-lui Şerban Cioculescu proporţii exagerate, explicabile prin apropierea de idei şi de metodă care existau mai de mult între autorul acestui studiu şi Paul Zarifopol. Corespondenţa a fost pentru d. Şerban Cioculescu şi un prilej de lămurire a unor aprehensiuni personale. Nu alegem decât ceia ce este conform cu firea şi cu ideile noastre. Afinitate electivă. Iar interpretarea este la fel. Nicolae Roşu gol 27 Tune 1535 ~T '—x Fondul Mihail Kogălniceanu Lista 15 Pers. Soc. Reşiţa lei 9930; Baroul avocaţilor lei 1000; Prim. preş. cons. Legislativ lei 590; Liceul de fete Buzău lei 320; Gimnaziul Mercurea Ciucului lei 384; Prim. preşedinte tribunal Dâmboviţa lei 176; Trib. S. I. Bălţi lei 570; Gimnaziul Mixt Lipova lei 408; Gimnaziul Sulina lei 481; Şcoala prim. Recita lei 170; Şcoala primară fete Storojineţ . lei 316; Şcoala primară băeţi Brăila lei 122; Şcoala com. Regele Ferdinand Bucureşti lei 628; Şcoala normală de băeţi Chişinău lei 590; Şcoala normală fete Gheral lei 220; Şcoala normală băeţi Odorhei lei 150; Liceul Regele Ferdinand Storojineţ lei 561; Clasa II liceul internat Iaşi lei 80; Căminul Cultural Unirea Soroca lei 100; Căminul Cultural C. A. Negri com. T. Vladimirescu (Tecuci) lei 128; Preş. tribunalului Năsăud lei 300; Preş. Trib. Dorohoi lei 363; Prim preş. Trib. Salaj lei 144; Şcoala primară No. 5 Cernăuţi lei 103; Şcoala primară No. 25 Cernăuţi lei 83; Preş. S. III Cons. Legislativ lei 300; Trib. S. II Romanaţi lei 220; Trib. Hunedoara S. I. lei 280; Şcoala comunală Carol II C. Lung Muscel lei 80; Subscripţia anterioară lei 537.624, Total general lei 555621.