Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)

1935-06-27 / nr. 2655

2 .(12 pagini)] Cea mai bună apă medi­cinală naturală și purgativă Tel.: 3.92.52 Citit la COMOARA REGELUI DROMICHET ROMAN de CEZAR PETRESCU Eforia-Plaj­a Cea mai elegantă plajă de pe litoralul mării. Locul de întâlnire al lumei elegante. Hoteuri, restaurante de lux, buvetă pe malul mării. Casino, chemin de ter, bacara, ruletă, etc. Numeroase distractiuni, baleuri, serate veneţiene. 50%/o reducere pe C. F. R. Sezon 1 Iunie—1 Octombrie. Informatiuni, prospecte gratuite la Comisiunea Balneo-Climatică cală. ro- Publicafîune de­­vânzare Soc. Generală de Gaz şi de Electricitate din Bu­cureşti, pune în vânzare o locomobilă uzată BOS­­TON-PROCTOR de 10 P. S. pentru o presiune de 10 Afin. fabricafiune LIN­COLN- ANGLIA No. de fa­bricaţie 41210 complectă, în stare de bună funcţio­nare, greutate totală 7300 kgr. Locomobila este vizibilă la Uzina de Gaz-Filaret, B-dul Iătărăşeşti 2, în fie­ce zi lucrătoare, între o­­rele 9-12 şi 14-17 şi se vin­de în starea care se află, văzută, plăcută. Doritorii de a cumpăra această maşină vor depu­ne în ziua de 2 iulie, ore­le II, la sediul societăţii B-dul Take Ionescu 33 (Serviciul de Aprovizio­nare) etajul I, ofertele in plic închis, însoţite de o garanţie de 10 la sută în numerar. Rezultatul adjudecării se va comunica în ziua de 4 iulie, orele 11. MINISTERUL JUSTIŢIEI Dir. Judiciară D. Constantin Vaidman, domiciliat în București, str. Prof. Dr. Babeş 14, a făcut cerere acestui minister pentru fiul său Horia Vaidman, de a fi auto­­rizat să schimbe numele său patroni­mic de Vaidman în acela de Constan­­tiniu, spre a se numi Horia Constan­­tiniu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o­­poziţiune în termenul prevăzut de a­liniatul I­ al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZARE Dos. Nr. 1695/925. D. Ioan Martinek, supus cehoslovac pensonar militar, domiciliat în Sibiu, str. C-ral Traian Moşoiu, născut în Brünn, Cehoslovacia la data de 27 Aprilie 1878, de religie evanghelic, venit şi stabilit în Ardeal din anul 1908, a făcut la această Comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la ce­tăţenia cehoslovacă şi la orice altă supuşenie străină. D Armand M. Steinhart, născut la 1 Iulie 1898 în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti. Aleia Rumeoară II, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său pa­tronimic de Steinhart în acela de Stănescu. Citiţi Aurul negru ROMAN de CEZAR PETRESCU PREFECTURA JUD. ROMANAT1 Prafd­Serinfie No. 6.460 din 21 Iunie 1935 Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că pe ziua de 12 Iulie 1934, orele 10 dimineaţa, se va ţine în localul acestei Prefecturi, situată în oraşul Caracal, str. Poroineanu No. 10, licitaţie publică pentru ur­mătoarele: I. APROVIZIONĂRI PIETRIŞ Pentru a doua oară: 1) Aprovizionarea a 108 m. c. pie­triş ciuruit pe drumul judeţean Leu-Vişina km. 24—26, în valoare de lei 39.744. 2) Aprovizionarea a 190 m. c. pietriş ciuruit pe drumul judeţean Caracal-Soreni km. 15—16, în va­loare de lei 64.600. 3) Aprovizionarea a 350 m. c. pietriş ciuruit pe drumul comunal Caracal-Liiceni, în valoare de lei 70.020. II. CONSTRUIRI ŞI REPARĂRI DE PODURI ŞI PODEŢE DE LEMN ŞI BETON Pentru a doua­ oară: 1) Construirea podului de lemn de pe drumul comunal Popânză­­leşti-Buduc km. 2+400, în valoare de lei 49.500. 2) Construirea podului de beton simplu pe drum judeţean Vlădu­­leni-Mirila-Morunglav km. 34+672, în valoare de lei 33.000. 3) Construirea podului de beton simplu pe drumul judeţean Vlădu­­leni-Mirila-Morunglav km. 35+470, în valoare de lei 33.000. 4) Construirea podului de beton simplu pe drumul judeţean Vlădu­­leni-Mirila-Morunglav km. 37+369, în valoare de lei 33.000. 5) Repararea podului de lemn de pe drumul judeţean Fălcoiu-Balş- Dobriceni km. 45+227, în valoare de lei 10.000. 6) Construirea podeţului de be­ton pe drumul comunal Balş-Bâz­­gărei km. 9+691, în valoare de lei 19.000. 7) Construirea podeţului de be­ton pe drumul comunal Balş-Bâz­­gărei km. 5+667, în valoare de lei 19.000. 8) Construirea podeţului de be­ton pe drumul judeţean Fălcoiu- Balş-Dobriceni km. 49+826, în va­loare de lei 19.000. 9) Construirea podeţului de be­ton pe drumul judeţean Fălcoiu- Balş-Dobriceni km. 48+256, în va­loare de lei 19.000. 10) Construirea podeţului de be­ton pe drumul judeţean Fălcoiu- Balş-Dobriceni km. 42+776, în va­loare de lei 19.000. III. DIVERSE LUCRĂRI Pentru a patra oară: 1) Refacerea împrejmuirei tere­nului Serviciului Technic în va­loare de lei 43.200. Licitaţia se va tine în conformi­tate cu art. 88—110 inclusiv din le­gea contabilităţii publice, regula­mentul Oficiului central de Licita­ţii şi normele publicate în Monito­rul Oficial No. 127 din 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă oferte o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării, iar oferta se va face numai în conformitate cu cartele de sarcini şi devizele res­pective cari se pot vedea în fiecare zi de lucru de la orele 10—13, în lo­calul Prefecturei (Biroul Licitaţii­­lor). p. Prefect, (Indescifrabil) Şeful Serviciului, Ent. Pesch. CU­R­EHTOV OPERA LUI MIHAI EMINESCU G. Călinescu: „Opera lui Mihai Eminescu“, 2 volume. Ed. „Fundaţia pentru literatură şi artă Regele Carol II“ După ce în anul 1931 d. G. Căli­­nescu ne-a dat „Viaţa lui Mihai Emi­nescu’’, cea mai înţelegătoare şi mai complectă care se scrisese până a­­tunci, a început să publice o parte din materialul adunat pentru a da conţi­nut viabil celei de a doua părţi, cu­prinzând ,,Opera lui Mihai Emines­­cu”. Primul volum apărut în Ed. „Cultura Naţională”, cuprindea „Fi­­losofia practică­’ şi ,,Filosofia teore­tică”, ne-a surprins prin luciditatea analizei critice şi prin sobrietatea sti­lului care nu îngădue explozii de a­­vânt romantic. La vremea aceia, am comentat acest studiu, manifestându ne îndeajuns mulţumirea pentru înce­put. Dar, opera trebuia continuată, şi autorul, cu toate că hurtuit de mul­tiple ocupaţiuni s’a ţinut de făgădu­­ială. Din tipografia Ed. „Fundaţia pentru literatură şi artă Regele Ca­rol”, dintr’odată păşesc în librărie, două volume, de mai mult de 300 pa­gini, fiecare, şi care continuă aceiaşi operă începută dar neterminată încă nici cu acestea. D. G. Călinescu, a dat dimensiuni impunătoare acestei lu­crări, proporţiile unei certe conştiin­ciozităţi critice. Cele două volume, şi anume, vol. II din „opera lui Mihai Eminescu” se ocupă de „cultura” ma­relui poet, celălalt, al III-lea, de ,,Des­crierea operii”. In primul, sunt puse la contribuţie toate datele istorico­­literare şi biografice cunoscute până acum, sau descoperite în ultimul timp de d. G. Călinescu în manuscrisele A­cademiei sau în colecţiile particulare Niciodată, şi cu acest prilej, persona­litatea lui Mihai Eminescu­ se rotun­jeşte, luând proporţii neatinse până atunci, de nici un alt scriitor român Vol. III este un studiu istoric lite­rar care caută să restabilească func­ţia de relaţie a operii în timpul, spa­ţiul, pregătirea intelectuală, resursele de inspiraţie şi diversele influenţe li­terare. Dar acest al II-lea volum, mai are încă o Valoare. D. G. Călinescu, pu­blică cele mai multe inedite, în pri­mul rând acelea care puteau fi recon­stituite, adunate şi redate organic din numeroasele fragmente aflate în ma­nuscrise. Aceste inedite, nu-şi puteau afla locul decât numai în această edi­ţie, altfel, publicate izolat, şi aşa cum se înfăţişau în manuscrise, neînca­drate, nu ar fi adus o contribuţie cer­tă Cu acest volum, avem deci şi o ediţie a ineditelor lui Mih­ai Emi­nescu. Cel de al IV volum, va cuprinde pe „Eminescu în timp şi spaţiu”, iar opera d-lui G. Călinescu se va încheia după cum spune d-sa cu un „studiu critic propriu zis”. Fără îndoială, despre Mihai Emi­nescu s’au scris şi se vor mai scrie Încă multe tomuri de analiza critică şi istorie literară. Este chiar locul pentru o monografie, şi după cum­ In Italia o sectă întreagă de scriitori de antalogii, trebăluesc pe marginea o­­perei marelui rapsod medieval, iot a­semeni, eminesco­logii români vor a­­vea un material inepuizabil de cerce­tat şi comentat. Studiile domnului G. Călinescu au însă valoarea primei despicări de drumuri luminoase în manuscrisele lui Eminescu. O operă aşa­dar de e De la Societatea Regală de geografie — Societatea Regală de Geogra­fie adu­ce la cunoştinţa membrilor ei că adunarea generală de vară va a­­vea loc Vineri 28 iunie la orele 18, în amfiteatrul Fundaţi­unii Universi­tare Carol I, cu umnătoarea ordine de zi: D. ing. D-trie Leon­ida. Progresele technice şi starea actuală a Capita­lei. Raport asupra mersului Societă­ţii. Raportul Comisiuan de verificare a socotelilor. Intrarea liberă. Concert — Joi, 26 iunie orele 9 seara, va avea loc concertul coralei bărbăteşti a Municipiului Bucureşti în sala „Arca", str. Batistei 14 bis. In program compoziţii corale de Kiriac, Brăiloiu, Chirescu, Juarez Movilă, Anastasescu, C. I. Baciu, C. Cuclin, Dima, Ştefan Popescu, Cezar Frank, etc. Va da concursul d-1 prof. Mihail Vulpescu. La pian d-1 Prunner-Ju­­nior. Intrarea gratuită­ care le-o inspiră autorul, d. G. Căli­nescu. Il Vor citi, îl vor reciti, pen­tru că toate cărţile lui Eminescu sau despre Eminescu sunt cărţi de căpă­tâi ale tuturor intelectualilor români şi chiar evangheliile unui popor ce nu are altele mai preţioase, rudiţie şi metodă severă. De răbdareCititorii îl vor primi cu încrederea pe şi răspndere tot­odată, căci, dacă un studiu critic pune în circulaţie pre­ferinţe şi idei personale, un studiu de erudiţii se subordonează controlului şi verificărilor ulterioare. Din acest punct de vedere, studiul d-lui G. Călinescu nu poate fi cerce­tat şi apreciat decât de specialişti. N. R. A apăruţi v m­­uceafirul sau Romanul lui Effinescu de Cezar Petrescu Tragedia geniului în luptă cu ostilitatea me­diului. Anii de copilărie şi de adolescentă ai fe­ciorului de Căminar din Ipoteşti, care îşi pre­gătea printr-o r amară şi pretimpurie experien­ţă, accentele poetulu­i de mai târziu Editura NATIONALA S. Ciornei. O revistă scrisă de elevi de liceu Un număr de elevi de liceu, in­fruni­te cu un merituos elev, N. Sterescu, a luat iniţiativa creeării unei reviste scrise exclusiv de tineri şi pentru u­­zul tinerilor,­­ Iniţiativa a prins. Revista „Tinere­­ţea“ de sub conducerea elevului N. Sterescu a ajuns la al treilea număr. O revistă vivace în care, probleme­­le la ordinea zilei, desbitute cu simţ critic de aceşti tineri elevi, se alătu­ră de schiţele şi nuvelele unor de­butanţi de real talent. Semne­ază articole: Ni­cu Sterescu; „Luna Bucureştilor",Al. Neagu; „So­­cietatea Tinerimea Romina", Tili Cristea, Radu Ene, Octav Pârvescu, Rizvan Panaitescu, Ovidiu Puia Fio­­rescu etc. Expoziţii — Expoziţiunea de fine de an a Şcoalei de „Sericicultură şi Ţesă­­torie din str. Sfântu Ştefan Nr. 2 (Sta­tuia Pake Protopopescu) se deschide Joi 27 iunie orele 11 a. m.—, va fi deschisă până în ziua de 2 iulie in­clusiv, între 9—1 și 4—7. TEATRUL CARABUŞ Direcţia C. Tănase Azi şi in fiecare seară formidabila revistă de mare­­ montare LUNA CĂRĂBUŞULUI Numere de atracţie senzaţionale C­alendar Miercuri 26 Iunie 1935 ORT.: Cuv. Părinte David din Tesa­­lonia. CAT.: S-ţii Ion şi Pavel. ISR.: 25 Sivan 5695. MAH.: 24 Rebi­el-Aver. ora „Luna CĂRĂBUŞ : seara Cărăbuşenii”. ISBANDA: seara ora 9.30 „Domnul dela om 5’’. MARCONI: seara ora 9 „Microbii’’. ZISSU COLONADE : seara za 9: Program de music-hall. ŞTRANDUL KISSELEF: deschis dimineaţa până seara. CAPITOL (Sala şi grădina): „Priete­nie”, jurnal şi complectam- TRIANON: (sala): „Amorul, moartea şi diavolul” şi Matchul de box Schmelin-Hamas. ARENA TRIANON (B-dul Brătianu 2): Pe ring: Lupte libere americane şi filmul «Amorul, moartea şi dia­volul”, şi B­atchul de Schmeling. VOX: Greta Garbo în „Aşa cum mă doreşti” şi Jean Crawford în „Ulti­ma noapte” SELECT: „Refugiul” şi „Nana” ARO: „Le monde en marche”. RIO : ,­Triumful tinereţii şi „Numai odată in viaţă” cu Jessie Mathews şi Gustav Froehlich* ED. PALACE: ,,Nu mă iubeşte” şi Stan şi Bran, bărbieri de lux. ROXY : ,­Prietenie”, jurnal şi com­plectare. ARPA (Grădina fostă Colos! şi Sala: „Contele de Monte-Cristo ’ cu Elissa Landi. ..Robert Donat” şi jurnal. PERIN­A: „Mătuşa lui Charley” şi „Şase Silly simfonii colorate CORSO: „Compozitorul îndrăgostit” şi „Cei doi regi”. OMNIA: „Sacrificata” cu Ana May şi „BanVenito Cellini. DARLY: „Casa Rotschild” şi „Iadul plăcerilor” cu Frederick March. FORUM (sala şi grăd.): „Topaze” cu Louis Jouvet şi „Divorţul vesel” cu Ginger Rogers şi Fred Castakre. REGAL: „Voevodul Ţiganilor’’. LIDO: „Doamna din Expres” cu Carl Ludwig Diehl şi „Noroc peste noap­te’’ cu Magda Schneider. BIZANTIN: „Taina cea Mare” cu Wily Forst Şi „Londra dansează. CITY: „Privighetoarea Vienei” cu Marha Eggerih şi „Romanul unei femei perdute” cu Garry Cooper. MARCONI: „Moartea Civilă” cu Li­lian Gish şi „Avionul fantomă’’ cu Cary Grant. VOLTA BUZEŞTI: „Beau să uit dra­gostea”, „Sub mii de primejdii” şi Compania Groner în „Cafeneaua cea mică”. DIANA: ,,Peter” cu Franciska Gaal şi „Regele Şmecherilor” cu Milton. LIA: „Căsătoria engleză” cu Renate Mueller şi „Volga-Volga”. MODEL: „Congorilla” şi „Ador Fe­meia” cu José Mojice şi Mona Ma­ris TOMIS (sala Şi grădina): „Frumoasă e dragostea” cu Ernst Grotz şi „Veş­nic în inima mea” cu Barbara Sta­­wich. IZLANDA: „îngerul” cu Margaret Sulivan şi Herbert Marshal „Când luminele se sting”, cu Elisa Land­ şi Nils As­tier. MILANO: „Când liliacul Inflore-Ito” cu Richard Tauber şi „Cocktail” cu Bebe* Daniels. AMERICAN: „O fată de azi" cu Kat­harine Helbrrn şi „Cascada bleste­mată”. SPLENDID: „Chemarea PrimăVore’* (Lac aux dames) şi „La fetiţa blon­dă”.­­ DICHIU: „O noapte de dragoste” cu Grace Moore şi „Sclavele viciului” cu Gary Grant. RAHOVA: „Zero la purtare” cu Anny Ondra şi ,,5 fete iubesc” cu Karina Bell. KISELEFF: „Vagabonda” şi „Bal la Hollywod” şi Corni de Cazaci „So­­col”. ODEON: „Prinţesa diamantelor” şi „Doamna porunceşte”. PACHE: „Excrocat sentimental” şi „Să nu-ţi înşeli bărbatul". ILEANA (Sala şi Terasa!: „Capriciul spaniol” şi „Misterele din Stăm­­bul”. Ansamblul operei din Cluj la Oradea ORADEA. — 'Ansamblul Operei din Cluj va reprezenta astă seară in localitate, In grădina Căminului „Crişana", „Bărbierul din Scivilla‘‘ cu concursul primadonei Lidia Lip­­kovska de la Scala din Milano. Conferinta d-lui Ţoni la P.­Neamţ P. NEAMŢ. — In sala de festivi­tăţi a liceului de băeţi din localitate d. D. V. Ţoni a ţinut, in cadrul acti­vităţii Corpului didactic, o Conferin­ţă tratând despre „Viaţa, opera şi activitatea pe tărâmul didactic a scriitorului francez Julies Michellet. Seara învăţătorii au oferit un ban­­chet, pe terasa Soboleschi, de 60 per­soane. D. Leon Mterem, prefect şi preşe­dintele învăţătorilor din jad. Neamţ a toastat pentru d. Toni relevând munca depusă pentru realizarea ce­rinţelor corpului didactic. de Miercuri 26 Iunie 1935 1875 m- RADIO-ROMANIA 20 kw- 100 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Cota Dunării. Spectacole, Conferinţe. 13.05: Concert de prânz. Muzică u­­şoară (discuri): Vals imperial, de Jo­hann Strauss şi Noapte Cu lună pe Alster, de Ferras; Omul din sud, de Broom şi Marianne, de Freed; E rău să fii îndrăgostit, de Ray Noble şi De ce să ne despărţim, de Bos; Foxtrot de Doucet şi Dans, de Wiener; Două cântece de Wacismann şi Brodszy ! Cad stelele în Alabama, de Perkins şi Visuri, de Clarke; Cântă-mi să uit dragostea, de Vasilescu şi Hora în­drăcită, 13.45: Bursă- Sport. 13.55: Muzică variată (disc.); Uver­tură la opereta „Balul” de Suliman ;; Voci de primăvară, vals de Johann Strauss; Clopotele şi Romanţa de Debussy. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio jurnal. 14.40: Continuarea concertului (di­scuri); Sărbătoarea focului, de Josef Strauss şi Bucuria cântăreţului, de J. Strauss; Coruri din „Hansel şi Ores­tel” de Humperdinck şi „Nimfe şi pă­stori’’ de Purcell; Dansul acrobaţilor de Rimsky Korsakow. 18­00: Concert de muzică distrac­tivă; Orchestra Petrică Moţoi: Ro­manţe şi Arii naţionale; Waldteufel: Totdeauna sau niciodată, vals: Bor­dieri: Toată lumea ne ascultă De noi, potpuriu; Mololeanu: Potpuriu de arii ardeleneşti; Eug. Coca: Tango de concert; Romanţe şi Arii naţio­nale. 19.00: Liga tuberculozei de dr. I. Co­stinescu ministrul sănătăţii. 19.05: Radio jurnal: Comunicate, Ştiri sanitare. 19.05 : Continuarea concertului Constantinescu: Iţi cânt iubirea mea, tango; Andreescu: Toate fetele sunt la fel .foxtrot; Anghel Miclescu: Ro­manţa unui basm de amor; Romanţe şi Arii naţionale. 20.00: înfiinţarea Facultăţii de Drept din Bucureşti, de prof. Andrei Rădulescu. 20.20: Muzică din filme şi operete (discuri): Vals din opereta „Balul Operei” de Heuberger; Două lieduri din filmul ,’Un cântec străbate lu­mea’ de Hans May; Potpuriu din o­pereta „Sânge Polonez" de Nedbal! Două cântece din filmul „Nu mă iu­beşte’’, de Rainger; Două cântece din operta „O noapte în Veneţia" de Jo­hann Strauss; Cântece din operetele „Contele de Luxemburg” de Lehai şi „Baiadera” de Kalman; 21.00: Cărţi noi de Perpessicius 21-15: Conuri de solişti. D-na Mia «Ti Petala-canto Şi d-ra Nadia ChebaD- pian: I. d-na Mia Petala: Grieg: 1) Te iubesc; 2) Prinţesa­; 3) Primula veris; 4) Un vis; II. Nadia Chebap 1) Rachmaninoff: Preludiu in do diez minor; 2) Prokofieff: Gavotă în fa diez minori al. Mia Petala: Richard Strauss: 1) Imi port iubirea; 2) Ziua morţilor; 3) Cecilia; IV. Nadia Che­bap: Musorgsky: Tablouri dintr’o ex­poziţie. 22.05: Concert nocturn al Orches­trei Radio: Roman Blahnik: In na­tură, suită în 4 părţi: Lucian Teodor. «in: Elegie pentru violoncel (solist) : Gh. Drăghici). 22.30: Radio jurnal. 23.35 : Continuarea concertului: Delibes­: Suită de balet din „Sylvia” 23-15: Jurnal pentru străinătate : Sociale. Activitatea culturală a țării 23.35 : Coninuarea concertului : Donizetti: Uvertură la „Don Pascru­ale”; Rich. Strauss: Fantezie din „Cavalerul rozelor”; Suppé: Fantezie pe motive din „Fatinitza”. i JL .­ Cronica literară (ContIu unire libertatea de opinie, nestingherit de decenţa unei publicaţiuni ofi­ciale, D. Şerban Cioculescu, ar pu­tea răspunde ca şi Sainte-Beuve, „noi suntem schimbători şi jude­căm fiinţe mobile”,­­ având scu­za că a întrebuinţat replica celui mai mare critic din secolul al XIX-lea. Mare consumator de ironii şi calambururi inofensive, insinuant şi subit chiţibuşar când este vorba de proza şi poezia tradiţionalistă, dar foarte îngăduitor cu ignoranţa şi zăpăceala neo-modernistâ, pe care o pune in sarcina sintaxei li­cenţioase şi a nuanţelor intelectu­­aliste. Condamnat de perenitatea modernismului, d. Şerban Ciocu­lescu îmbină critica literară cu is­toria literară, deşi precizările cu texte şi documentări erudite nu depăşesc puterea de evocare a unei vieţi trăite. Numai în studiul des­­pre Tudor Arghezi, făgăduit de mai mulţi ani, şi fără îndoială cel mai bun care s’a scris până acum dacă ne referim la cronicele lite­rain pag. l­a­ rare publicate, d. Şterban Ciocu­lescu şi-a putut plasa cu folos cu­noştinţele de istorie literară. In celelalte cronici şi eseuri critice, istoria este chiar istoria trăită a contemporaneităţii, deci, simplă evocare a unei memorii afective. Executor testamentar al lui Paul Zarifopol în domeniul ediţiei Ca­­ragiale, d. Şerban Cioculescu a dat până acum la iveală, „cores­pondenţa dintre I. L. Caragiale şi Paul Zarifopol”, presupusa cores­pondenţă sufletească dintre I L. Caragiale şi Paul Zarifopol trebue pusă în adevărata lumină, verifi­când exagerările d-lui şerban Cio­­culescu. Mai întâi, ea are loc des­tul de târziu, în anul 1905, când I. L. Caragiale avea 53 de ani şi Paul Zarifopol numai 30. In acest timp, I.­ L. Caragiale, obosit şi plictisit căuta un loc de refugiu, şi odihnă, pe care La a­­flat la Berlin. Opera lui dramatică era în Întregime elaborată şi nu­mele, îi era consacrat in ţară. Din tot ce a produs I. L. Cara­giale în acest timp, nu rămâne de­cât „Kir Ianulea”, şi „Pastramă trufanda”. Restul sunt momente şi schiţe, articole şi poezii, unele pu­blicate, altele nu, fără valoare li­terară, in tot cazul nu la înălţimea celor publicate până atunci. Din mărturisirele lui I. L. Caragiale în corespondenţa cu Paul Zarifopol se poate vedea că scrisul literar îi lua foarte mult timp. Făcea planuri, le refăcea, revenea asupra lor; a­­mâna ziua când trebuia să se a­­puce de lucru, și când în sfârșit, sorocul venea ca să pue mâna pe condei, elaborarea devenea obosi­­tare, chinuitoare, îndelungată. In acea vreme, hotărât lucru, I. L. Caragiale fără dispoziţia de altă dată, fără stimulul tipului autoh­ton al burgheziei democratice, in­trase în declin. Dacă astfel stau lucrurile, ce valoare literară pu­tea avea amiciţia cu Paul Zarifo­pol ? înţelegem foarte bine, şi ştiam mai de mult, că I. L. Cara­giale era sociabil, volubil, avea oroare de singurătate, şi nu se re­găsea decât în tovărăşia unui om­­ pus să vorovească tot felul de ni­­­­micuri de preţ, la berărie sau în promenade. Foarte multe din schi­ţele lui sunt concepute in această ambianţă (v. „Momente, schiţe şi amintiri”). Evident, izolat la Ber­lin, I_I. L. Caragiale a aflat prin intermediul lui Gherea, de ginerele acestuia, d. paul Zarifopol. O prietenie, mai mult o amiciţie, firească, a doi români in străină­tate, dintre care unul, muzicant şi îndatoritor, îşi oferea serviciile, iar celălalt se folosea de ele, o prie­tenie târzie, fără fuziune sufle­tească, consolidată de convieţuirea îndelungată în slujba aceloraşi planuri şi realizări literare o prietenie de agrement, de o­­portunitate şi de necesităţi reci­proce. D. Şerban Cioculescu o măr­turiseşte şi are dreptate : „prin mobilitatea intelectuală, prin ince­­sivitatea analitică, prin criticismul disociativ, prin tendinţa de frondă, prin irespectul faţă de idola tribus, tânărul Paul Zarifopol a izbutit de bună seamă a seduce spiritul cir­­cumspect al maestrului’’ (Pag. 6). Aceste calităţi plăceau lui I. L. Caragiale, pentru că el însuşi le avea într’un grad mai mare, aşa încât, preţuirea lui Paul Zarifopol nu are nimic excepţional. Cores­pondenţa între cei doi scriitori a început pe chestii mărunte, de „al­­ternanţe meteorologice”, de „pre­ferinţe muzicale” şi întâlniri la be­rărie. I. L. Caragiale suporta greu variaţiile climaterice, reacţiona violent mai ales că 11 împiedecau in munca sa literară. Muzica era o pasiune comună, dar pe câtă vre­­me I. L. Caragiale era un „auto­didact muzical” iubind „muzica clasică şi muzica de cameră” (Pag. 20). „Zarifopol era un bun pianist, descifra cu o uşurinţă extraordina­ră, transcria fără nici o greutate după ureche şi se pricepea să im­provizeze” (Pag. 20). înţelegere de­­plină, nici pe această temă nu pu­tea fi. Caragiale era un meloman, poate găsea în această pasiune o simplă distracţie, un amuzament. Nu era un virtuos, un tehnician sau un interpret în muzică. Apropierea lui pe această cale de Paul Zarifopol nu are rădăcini a­­­dânci de înţelegere, stimul şi cre­aţie. In acest domeniu, Paul Zari­fopol, fiindu-i superior, îl distanţa. Rămân întâlnirile de la berărie. Aici I. L. Caragiale se afla în am­bianţa lui cea mai prielnică. Toa­­tă viaţa acestui umorist genial şi dramaturg o atestă. Din tot ce am văzut până acum se poate trage concluzia că intre I. L. Caragiale şi paul Zarifopol a­u fost numai o prietenie sufletească. D-sa este insă de altă părere, şi afirmă : „din puţinele misive ră­mase, rezultă cu toată limpezimea că Zarifopol a fost excitantul cel mai activ pe care l-a întâlnit vreo­dată Caragiale, în decursul nume­roaselor sale amiciţii”. (Pag 12). Să restabilim înţelesul cuvintelor şi mai ales, să nu exagerăm: ex­citant sufletesc, nu literar. Valoarea acestei corespondenţe se află în altă parte, şi aici, d. şerban Cioculescu are dreptate. La lumina textelor, se poate dovedi, că „scrisorile vădesc o expansivitate interzisă scrisului său literar şi o comunicativitate amicală ce lipseş­te in corespondenţele sale oficioase, destinate publicităţii. Acesta este rarul preţ documentar al corespon­denţei sale cu paul Zarifopol”. (Pag. 14). Se pare că Intenţia d-lui Şerban Cioculescu nu a fost nu­mai de a restabili un adevăr, ci de a da şi o replică acelora care (în primul rând d-lui E. Lovinescu) ne-au prezentat un Caragiale cinic şi mitocan. Hotărire lăudabilă şi dusă cu succes la capăt. Reabili­tarea lui Caragiale se face pe a­ceastă cale, a adevărului compul­­sat­ din documentele literare ale vieţii. Sunt însă în studiul d-lui Şerban Cioculescu câteva schiţe de portret care amplifică această rea­­bilitare dându-i conture critice şi psichologice. Confesiunile lui Caragiale con­semnate de Zarifopol, ni-l redau în culori transparente, şi luminate de un suflet tandru şi impresiona­bil. Misivele lui Zarifopol către Ca­ragiale, dau prilejul d-lui şerban Cioculescu să definească pe acelaş plan critic, însă în note minore, personalitatea şi structura sufle­tească a lui Paul Zarifopol. Paul Zarifopol, din corespon­denţa cu I. L. Caragiale, capătă în interpretarea d-lui Şerban Ciocu­­lescu proporţii exagerate, explica­bile prin apropierea de idei şi de metodă care existau mai de mult între autorul acestui studiu şi Paul Zarifopol. Corespondenţa a fost pentru d. Şerban Cioculescu şi un prilej de lămurire a unor aprehen­­siuni personale. Nu alegem decât ceia ce este conform cu firea şi cu ideile noastre. Afinitate electivă. Iar interpretarea este la fel. Nicolae Roşu gol 27 Tun­e 1535 ~T '—x Fondul Mihail Kogălniceanu Lista 15 Pers. Soc. Reşiţa lei 9930; Baroul av­ocaţilor lei 1000; Prim. preş. cons. Legislativ lei 590; Liceul de fete Buzău lei 320; Gimnaziul Mercurea Ciucului lei 384; Prim. preşedinte tri­bunal­ Dâmboviţa lei 176; Trib. S. I. Bălţi lei 570; Gimnaziul Mixt Li­­pova lei 408; Gimnaziul Sulina lei 481; Şcoala prim. Recita lei 170; Şcoala primară fete Storojineţ . lei 316; Şcoala primară băeţi Brăila lei 122; Şcoala com. Regele Ferdinand­ Bucureşti lei 628; Şcoala normală de băeţi Chişinău lei 590; Şcoala nor­mală fete Gheral lei 220; Şcoala nor­mală băeţi Odorhei lei 150; Liceul Regele Ferdinand Storojineţ lei 561; Clasa II liceul internat Iaşi lei 80; Căminul Cultural Unirea So­roca lei 100; Căminul Cultural C. A. Negri com. T. Vladimirescu (Tecuci) lei 128; Preş. tribunalului Năsăud lei 300; Preş. Trib. Dorohoi lei 363; Prim preş. Trib. Salaj lei 144; Şcoala primară No. 5 Cernăuţi lei 103; Şcoa­la primară No. 25 Cernăuţi lei 83; Preş. S. III Cons. Legislativ lei 300; Trib. S. II Romanaţi lei 220; Trib. Hunedoara S. I. lei 280; Şcoala co­munală Carol II C. Lung Muscel lei 80; Subscripţia anterioară lei 537.624, Total general lei 55­5621.

Next