Curentul, iulie 1935 (Anul 8, nr. 2659-2689)
1935-07-01 / nr. 2659
Luisifolie S833 Punerea pietrei de temelie nouei feerici „Sf. Elefteriei aviltarea tf-lui primar general Al. C. Donesen .ori a avut loc, într’un cadru înălţătoare sărbătoare, solemniea pumrii pietrei fundamentale nouei biserici „Sf. Elefterie” din capitală. La orele 10, in mica şi vechea birică „Sf. Elefterie”, credincioşii, număr impunător, au participat la oficierea Sf. Leturghii. Corul bisericii Domniţa Balaşa condus de d. prof. Chirescu a dat râspunsurile. Părintele Bulacu a explicat Evanghelia zilei, după care, clerul în odăjdii, urmat de consilieri, epitropi şi .membrii comitetului de construcţie şi de întreg norodul, au format o impresionantă procesiune, pornind înspre locul unde se va ridica noua biserică. In tot timpul procesiunei, muzica militară a Regimentul de jandarmi pedeştri, sub conducerea d-lui căp. Albulescu, a intonat imnuri religioase. Imediat după muzică, au urmat copii de trupă de la Regimentul I Vânători de gardă „Regina Elisabeta”, sub comanda d-lui căpit. Geo Stănescu. Serviciul divin. Asistenţa In apropiere de vechea biserică se va ridica noua biserică, al cărui hram va fi tot Sf. Elefterie. Lucrările de zidărie au început; prima piatră sfinţită la temelia acestei biserici, a fost aşezată ori. La orele 11, cortegiul credincioşilor se apropie în spre locul unde se va ctitori lăcaşul sfânt. In faţa microfonului, d. Gh. Axinteanu, a transmis reportajul solemnităţii acestei festivităţi creştineşti. La altarul improvizat, un sobor de preoţi, format din: P. S. Veniamin, vicarul Patriarhiei, protopopii: Silvestru Georgescu, Stoica Ionescu, Traian Vintilescu, parinţii referenţi C. Moldovanu, M. Bulacu, Tr. Costea şi Laiu, de la Mitropolie, a oficiat un serviciu divin. Corul bisericii „Domniţa Balaşa” de sub conducerea d-lui prof. Chirescu a intonat mai multe imnuri religioase, dând şi răspunsurile la slujba oficiată. In numeroasa asistenţă de credincioşi, am remarcat prezenţa d-lor. Al. G. Donescu, primarul general al Capitalei; generali Cantacuzino, Iorgulescu, Gh. Marinescu, Cătoiu, col. Goescu, petrovan, maiori; Căpșuneanu, Condeescu, căpitan ing. Săulescu, artistul Maximilian, părintele Tănăsescu, ing. Bosoancă, col. pens. Georgescu, Brâtulescu, profesor Flavian, profesorii arhitecţi, Ioţiu şi Antonescu, etc. După sfinţirea terenului, credincioşii au subscris importante sume de bani, pentru ridicarea bisericii, care va costa peste 13 milioane lei. Astfel Societatea femeilor ortodoxe a subscris 500 lei, căpit. ing. Bosoancă 2000 lei, col. Georgescu şi soţia sa Smaranda 100.000 lei, d. C. Brătulescu şi soţia sa Maria 100 000 lei, etc. D. col Ion Georgescu, primul ctitor al acestei biserici, a citit actul de temelie. Ctivasofarsle " în timp ce ctitorii semnează actui de temelie, P. S. Veniamin, vicarul patriarhiei, în numele Patriarhului Ţării româneşti, binecuvâncează fapta preoţilor, a consilierilor şi a enoriaşilor, pentru terminarea acestui lăcaş dumnezeesc. Are credinţa că cetăţenii cartierului, conducătorii sectorului, şi mai ales d. primar general Al. Donescu, vor şti să contribue cu obolul lor la zidirea biserrcii acesteia. Părintele Bulacu, parohul bisericii prezintă istoricul terenului pe Preasfinţi Părinţi, Fraţi credincioşi. Este pentru imne o adevărată mulţumire sufetească, atunci când sunt chemat, in calitate de primar al cuacestea ale credinţei noastre strămoşeşti. Dela începutul activităţii noastre ,'m voit să contribuim la înălţarea sufletească a locuitorilor acestui oraş, tot atât de mult ca la înălţarea lor materială. Fiindcă eram convinşi că in epoca aceasta de frământare, in nesiguranţa generală în care atâtea necazuri ne-au aruncat, o singură părghie poate servi românului să-l scoată din sbuciumul sufletului şi greutăţile vieţii: credinţa. Aşa precum in tot trecutul nostru, credinţa fusese adăpost pentru nădejdiile noastre de mântuire, in zilele acestea de turburătoare prefacere, de zguduitoare criză, credinţa rămâne un permanent reazim, o stâncă nesdruncinată unde sufletele se pot odihni, unde elanurile se pot reface. Puneţi astăzi temelia unui nou locaş al credinţei. Din puţinul dv., înălţaţi altar de rugăciune ca să fie in prezent şi viitor punct de adunare al credincioşilor, loc de curăţire a sufletelor şi de întărire a tuturor acţiunilor folositoare neamului. Fapta dvs. este semnul cel mai bun al nestrămutatei dvs. credinţe în legea strămoşească. Fie ca piatra de temelie ce o puneţi astăzi acestei biserici, să însemne întărirea sufletelor dvs., ce s’au legat toate ca să sdrobeascâ puterea răului. Ca primar al municipiului vă aduc mulţumiri pentru această înălţătoare iniţiativă ce va dărui Capitalei noastre un monument de adevărată artă, dar care mai presus de toate, va fi un semn pentru generaţiile viitoare, că în epoca aceasta turbure, când viaţa pare că nu-şi mai găseşte drum şi sens, omul a ştiut să afle în credinţă aceiaşi forţă de mântuire, acelaş izvor curat de nădejdi mari. Şi pentru ca altarul acesta să se ridice fără zăbavă pentru binele şi podoaba vntregei Capitale, voi cere colegilor mei din consiliul general autorizaţia de a dărui in numele cetăţenilor Capitalei o sumă cât mai importantă pentru clădirea acestui sfânt lo°aş de închinare. Dcsharsa d-lisî primar* Donescu Asistenţa a fost profund impresionată de actul creştinesc al, d-lui primar general Al G. Donescu, care după rostirea cuvântării, a cerut să fie înscris printre donatori, subscriind o importantă sumă de bani. Credincioşii au făcut d-lui primar Donescu o frumoasă manifestaţie de simpatie şi mulţumire, tir După cuvântarea d-lui prof. Flavian, de la liceul Sf. Sava, care a a- Restabilrea circulaţiei între Brboşi-Tecuci Circulaţia trenurilor de marfă între staţiunile Barboşi-Tecuci, întreruptă din cauza isunataaaf vrechts. £ âSf tasiab&Mfc care se ridică noua biserică Sf. Elefterie, proectată de epitcopie. Pe acest teren, înainte cu mulţi ani, era o pădure seculară. Mâine, prin ridicarea bisericii, in care se vor adăposti la rugăciune peste 1300 persoane, având o suprafaţă de 456 m. p. Cartierul va avea un frumos monument de artă. Proectul acestui lăcaş este în armonie cu ansamblul monumental al nouei pieţi universitare, ce se creiază în dreptul rectoratului Cetăţii universitare din acest cartier arătat importanţa naţională şi morală a acestei biserici, p. I. Visarion şi d. primar Donescu au aşezat cele dintâi cărămizi, la temelia lăcaşului sfânt în sunetele de rugăciune ale muzicei militare. Terminându-se solemnitatea, în procesiune s’au reîntors praporii la vechea biserică. Nicolae V. Ilieşiu DisctBiseul de fiind primar general Al. 15. IDolaescu D. AL. DONESCU CBREWTWL Sus unele conferii a regimului apelor Dunării SINAIA 29. Sâmbătă 29 Iunie Conferinţa Comisiunii permanente a regimului apelor Dunării şi-a terminat lucrările prin semnarea a nouă protocoale. Primele trei protocoale sunt relative la situaţia financiară, bugetul şi sumele de alocat pentru exerciţiul bugetar 1986 al Comisiunii. Inprotocolul patru, asupra chestiunii funcţionării serviciului faidrometrc, şi anunţării creşterii apelor comisiunea aprobă modificările propuse de experţi cu privire la regulele generale relative la schimbul fie observaţii hidrometrice şi anunţarea creşterii apelor. . Protocolul cinci şi şase iau act fie expozeul sumar asupra lucrărilor hidraulice executate în 1364, iar în protocolul următor comisiunea ia in consideraţie rapoartele asupra situaţiei forestării în 1934. In fine protocolul opt fixează sediul celei de a 19-a sesiuni a Comisiunii la Tatranska-Lomnica în Cehoslovacia, în Iulie 1936. Banchetul După terminarea conferinţei de ministru V. V. Pella, şeful delegaţiei române, a oferit un banchet în onoarea Comisiunii. Cuvântarea sa-Scta V. V. Pella Cu această ocaziune d-sa a rostit o cuvântare în care a adus omagii spiritului de solidaritate internaţională care a însufleţit pe toţi membrii comisiunii. Au răspuns d-nii Carlo Rossetti, preşedintele comisiunii, Dietrich de Tachsenfeld (Ungaria) şi Buckeisen (Austria), cari au ţinut să releve spiritul de înaltă înţelegere şi de conciliaţiune pe care delegaţia română l-a avut in timpul desbaterilor comisiunii, contribuind într'o largă măsură la rezultatele atât de fericite ale actualei sesiuni a comisiunii. Discursul d-lui Casiciov D. Mircea Caucicov, subsecretar de stat a mulţumit membrilor comisiunei pentru rezultatele date. Toate problemele, care formează obiectul lucrărilor Dvs. sunt din cele mai aride şi ingrate, pentru că prin însăşi natura lor, ele cer o continuitate în eforturi, care solidarizează mai multe naţiuni şi mai multe generaţii, fără a permite uneori sa se vadă rezultatele lor decât după mai bine de un secol. Meritul Dvs. este cu atât mai mare cu cât Comisiunea Permanentă a Regimului Apelor din Bazinul Dunării nu numără mai mult de cinsprezece ani de viaţă şi activitate. Numai în timp de cincsprezece ani, Comisiunea prezidată de E. S. Domnul Carlo Rossetti cu atâta virtuozitate technică şi diplomatică a reuşit să creze: o conştiinţă colectivă, o atmosferă de încredere şi o tradiţie de eforturi continue intr'o concepţiune de cooperare cordială pentru buna stare materială şi morală a ţărilor situate în Bazinul dunărean. România se simte mândră de a putea aduce aportul său technic şi financiar, servind astfel ideiei de cooperaţiune intre popoare şi cauzei progresului şi civilizaţiei. Cern s'ar putea reîntoarce emigranţii ruşi LONDRA, 29 (Radiopress). — Ziarul „Morning Post” anunţă, că guvernul sovietic ar fi gata să permită reîntoarcerea în Rusia Sovietică a tuturor emigranţilor ruşi, cari în momentul plecării din Rusia nu aveau vârsta de 15 ani indepliniti, dacă în cursul emigraţiei au obținut în străinătate diplome academice. Recursul generalului Dumitrescu şi al celor doi colonei se judecă la 16 iulie După cura am scris, sentinţa împreună cu dosarele procesului marelor fraude de la inspectoratul jandarmeriei au fost înaintate Curţii superioare de justiţiei militară pentru fixareatermenului de recurs. Voluminoasele dosare ale cauzei, după ca au fost înregistrate la grefa Curte, au fost puse la dispoziţia apărării pentru întocmirea motivelor de recurs. Cat priveşte termenul de judecare a recursului, el a fost fixat pentru Miercuri 3 Iulie. Suntem informaţi, insa că la acea dată recursul nu va fi în stare de judecată și că, după cererea comisarului regal, el se va amâna pentru 10 iulie — când se va judeca negreșit. unui port la Salcie CONSTANTA, 29. — încă de a- dacă^ ar exista acolo un port cornul trecut, au început să se execute struit. ... lucrări de amenajare în golful din *n ultimii zece ani media anuala fata orașului Balde pentru crearea unei zone adăpostite, in care vasele de mare să poată opera. S’au început aceste lucrări în urma deselor cereri ale populaţiei din Bälde şi împrejurimi. Actualmente există la Bälde nişte instalaţiuni de port.rudimentare la cari se încarcă diferite mărfuri in majoritate cereale în nişte imbarcatiuni de mic pescaj a traficului a fost sub 600 vagoane. SCURT ISTORIC înainte de anexare (1913), traficul era destul de important, 8000— 9000 vagoane armai cu toate că instalațiunile erau la fel ca cele de azi. Scăderea traficului se datorește îndrumării cerealelor din regiunea înconjurătoare pe calea ferată, spre Constanta, unde se găsesc facilităţile unui port mare, si numite mahoane. Cu toate acestea mai ales prin micşorarea hinterlantraficul este neînsemnat fată de podului Balticului cu regiunile rămasibilitătîle ce le-ar avea Baldoid se dincolo de frontieră. Posibilităţile de extindere a traficului In anul 1933, din cele şase staţiuni de cale ferată, situate în judeţul Canacra au fost expediate 9614 vagoane, în majoritate încărcate cu cereale, cu următoarele destinaţii: Spre Constanta 7595 vagoane; spre Varna 311 vagoane; alte destinaţii 1709 vagoane. Rezultă de aci că dacă acest trafic s’ar îndruma spre Balcic am ajunge la un trafic de cca 8000 vagoane anual, cifră realizată dealtfel înainte de 1913. ALTE AVANTAGII In afară de satisfacerea acestui trafic portul Balcic va constitui un important adăpost pentru refugiul vaselor surprinse de furtună pe mare. Astăzi, pe tot litoralul de la Ecrene până k Limanul Nistrului , există saltu un pod la refugiis pentru vase decât Constanţa şi Gura Sulinei Construindu-se portul Balcic, cabotajul ar putea lua fiinţă temeinică şi odată cu el se va desvolta şi o activitate marinărească mai intensă dându-se astfel de lucru sutelor de marinari şomeuri. Pescarii răspândiţi pe coastă, deasemeni vor găsi aci un port de refugiu, iar când liniile ferate vor ajunge până în port va fi un punct important de desfacere a peştelui în interiorul tărei. In fine, marina militară va utiliza acest port pentru navele de război, fapt ce constitue o siguranţă în plus pentru apărarea coastei în timp de război. CE LUCRĂRI SE VOR FACE IN FORTUL P41C1C FIam» ssadeîaîâ *, fiului atat\8octata la Conx'tanţa, fata oraşului Balde nu poate fi socotită ca un loc propice pentru o zonă de adăpost și mai ales pentru un port la mare Pentru ca vasele să se găsească în complectă sigurantă s’a prevăzut în proectele întocmite construirea unui dig principal care va porni din punctul extrem estic al zonei de protejat. Complectarea acestei protecţiuni şi oprirea înisipărilor a atras după sine construirea unui alt dig de vest. Ministerul comunicaţiilor a delegat cu facerea planurilor şi studiului necesare construirii portului Balcic pe d. inginer Ovidiu Cotov. D-sa a prezentat planurile unui port cu o adâncime de opt metri şi ale altuia cu o adâncimea de şase metri. Avându-se în vedere situaţia critică s-a ales a se construi la Balcic un port cu o adâncime de şase metri care costă 109.000.ooo lei mai puţin decât celălalt. Se va învesti aci pentru lucrări suma de 130 milioane lei, urmând ca în fiecare an să se facă o parte din constructiuni în raport cu posibilitătile de plată ale Statului. Pe lângă lucrările de început ce s’au executat anul trecut, ele se vor continua si anul acesta. Se vor executa in actuala campanie lucrări de amenajare a portului în valoare de 3.500.000 lei. Digul de est deja început, va fi prelungit cu încă 45 m. Când portul va fi gata vor putea fi încărcate aci vase de mare tonaj, a căror încărcătură, din cauzasuficienței adâncimi în acest port, va fi com UL* In reportagiul anterior am relatat primele impresii culese in satul Maglavi, satul lui Petre Gh. Preda Lupu, omul ales, care spune că a stat de vorbă cu Dumnezeu. Astăzi ne vom ocupa mai deaproape de trecutul acestui sat. MAGLAVITUL Dacă ne aruncăm ochii în coltul sud-vestic al României, unde Dunărea arcueşte într’un minunat meandru între Cetate şi Calafat, amândouă importante localităţi cu bogat trecut istoric, datorită aşezării lor pe malul abrupt al Dunării, la mijlocul distanţei dintre ele se află satul Maglavitul, moşia bisericii Maica Precista-Dudu dela Craiova. Numeroasele movile în care săpăturile arheologice au scos laMoşia Maglavitul se transformase, în scurtă vreme, într’o adevărată Sahară. Locurile de păşune şi fâneţe din lunca Dunării, deveniseră o mare de nisip greu de străbătut pe vreme de secetă şi vânt. A trebuit munca titanică a harnicului inginer, răposatul Tudor Chivulescu, care vreme de 14 ani a luptat să fixeze nisipurile mobile, cu întinse plantaţiuni de salcâmi, încât marea de nisip a devenit .„Sunt peste două sute de ani, de când Craiova era în fierbere. La curţile boerilor, în bolţile negustoreşti şi pe la rescruci, unde se adună la sfat prostimea, pretutindeni oamenii nu vorbesc decât de o nouă minune a Maicii Domnului. Toţi îşi fac cruce, toţi se arată pătrunşi de spaimă şi de nădejde. In secolul XVIII erau puţini ovrei în Ţara Românească. In Oltenia şi mai putini. La Craiova, până acum vreo patruzeci de ani — scria d. Teodorian Carada — mai toţi ovreii erau vr’o cincizeci de familii, cari trăiau în strada ovreiască, căreia acum nu ştiu pentru ce, îi zice mănăstirea Horezu. Toţi afară de foarte rare excepţii, ce se numărau pe degete, erau ovrei spanioli. De sigur că tot ovrei spaniol a fost şi bătrânul ovrei de care era vorba în Craiova acum două sute şi mai bine de ani. Bătrânul ovrei era un mic negustor. Işi vindea marfa ducăndu-se cu ea la subţioară, pe la boeri şi pe la negustori de seamă. Intr’o zi, ostenit de a-şi fi deschis tolba prin casele muşteriilor, şi-a lăsat marfa acasă şi a plecat agale ca să se plimbe la marginea oraşului. A intrat omul în frumoasa livadă a Găianuhii, de lângă Ududoiul cel mare şi aşa admirând verdeaţa câmpului, zâmbind nucilor mătăsoşi şi prunilor ispititori, a ajuns la dudul sub care plăcea să se odimească. Printre ramurile dudului Selucm, dgwveală antichităţi Scitice şi Celtice, precum şi relicvele romane descoperite împrejurul bălţii Maglavitul, ne arată că acest însemnat vad de trecere al Dunării a fost frecventat încă din epoca preistorică. El s’a numit și vadul Cumanilor iar mai târziu vadul Diului (Vidinului). Trebuie să se ştie că Hajdeu a stabilit istoricește trecerea Cumanilor prin aceste locuri, spre peninsula Balcanică. Și acum viile din împrejurimi poartă numele unui vechi sat numit Cumani, fost proprietate mănăstirească a Tismanei. In întregime, această regiune, cu bălţile, zăvoaiele, plaiurile de vii şi satele cu câmpuri de muncă au fost vechi proprietăţi mănăstireşti şi bisericeşti. Unul dintre cele mai bogate masive păduroase din sudul judeţului Dolj. Aceasă moşie, la 1 Septembrie al anului 1763, a devenit proprietatea bisericei Maia Frecista de la Dudu din Craiova, prin dania făcută de Biv. vel Paharnicul Barbu Portărescu. Această biserică, proprietară a moşiei Maglavitul, are la obârşia ei tot o minune: găsirea unei icoane într’un dud. Legenda acestei icoane o găsim scrisă de d. M. Teodorian Carada şi pentru frumuseţea ei o neobicinuit; o lumină daurie luâ ochii’’ negustorului iubitor de aur. Se ridică în vârful picioarelor, dădu crăcite la aparte, şi iacă-l în fata unei icoane mari de lemn. E Maica Domnului cu Dumnezeescul prunc în braţe. Ovreiul era un israelit habotnic dar şi un negustor priceput. Pe dată s’a gândit că icoana face parale şi că o va vinde la sigur, ori vre unei cucoane evlavioase, ori Egumenului de la Jianu, dela Bucovăţ, ori de aiurea. A luat dar icoana din pom, a vârât-o sub anteriul lui şi a pornit spre casă. Peste câteva zile, după ce s’a asigurat că nimeni nu întreabă de icoană, că nu-i nici furată nici pierdută, a socotit că a venit şi vremea să o vândă. S’a suit In pod să-şi scoată odorul şi să-l ducă pe la muşterii. Icoana însă nu era nicăeri. A furat-o cineva şi-a zis ovrelui. Pierduse un chilipir şi pace bună. Ca să-i treacă de necaz, şi-a făcut drum prin livadă, s’a dus la dud. Acolo Maica Domnului din icoană îi zâmbi din nou cu bună voinţă. Intr’o clipă se suii în pom, ridică icoana şi-o puse în tolbă. Porneşte deadreptul la un hagiu ce-i era muşteriu şi îi propuse să-i vândă o icoană frumoasă ce a adus-o cu multă cheltuială de la Ierusalim. Hagiul cere să o vadă, ovreiul deschide tolba. Deodată începe să tremure şi povesteşte hagiului p. nHsH-d % tb&t*- am adus-o acasă, cum a dispărut din casa lui, că a găsit-o iarăşi în dud, a pus-o în tolbă cu gând să o vândă şi că s’a făcut nevăzută. Convins că e vorba de o minune, amândoi se întorc în livada Gaianului. Icoana era în dud. De aşa vuet a aflat îndată şi stăpânul livezii, boerul Găianu. Chiriac Găia-Din lăcomia arendaşilor acestei moşii, dunele de nisip fixate de vegetaţie din vremuri uitate fuseseră desţelenite şi puse în mişcare de nul, om cuvios şi cu dare de mână, a înţeles că este dator să hărăzească livada lui, Maicii Domnului. Pe locul unde era dudul, a zidit biserica de cărămidă „Maica Precesta din Dud”. In biserica Găianului a venit de a îngenunchiat Craiova toată şi mulţi au căpătat mângăere ori ajutor, rugându-se cu credinţă la icoana, ce acum împodobea tâmpla, zice-se făcută din lemnul dudului în care Fecioara Maică, i-a fost plăcut să se odihnească. Cu vremea însă, biserica cea vesche începe a se clătina. Un negustor bogat, Hagi Gheorghe Ion şi Clucerul Fotescu, au clădit pe acelaş loc o alta mai mare şi mai frumoasă, căreia Hagi Gh. Ion şi alţii în urmă, i-au hărăzit averi şi bogăţii. Aşa a încolţit în livada Găienilor un măreţ aşezământ nou, cel mai mare şi bogat din Oltenia: Biserica Madona Dudu din Craiova”. it Printre moşiile dăruite acestei biserici, a fost, aşa cum am arătat mai sus, şi moşia Magiavitul. In timp ce averile celelalte au fost în parte expropriate iar parte înstrăinate, Magiavitul a rămas singura rezervă puternică, pe care se sprijină actualmente construcţia monumentală a nouei biserici. Dintru început această moşie, cu toată nemiloasa exploatare şi jecmăneală a celor chemaţi s’o administreze, a fost un prețios isvor de venituri pentru biserica icoanei făcătoare de minuni. ESTE DE MIRAT CA DIN MAGLAVIT A ALES DUMNEZEU OMUL? Când un pustiu arid, care ameninţa cu dezastrul nisipului întreaga regiune s’a transformat, acoperindu-se, spre mirarea tuturor cu o vegetaţie aproape luxuriantă, un, de traiul omului este înlesnit având la îndemână: lemnul, păşunea şi bogatele bălţi cu peşte, nu este oare nimerit să ne gândim că încă de atunci a intervenit mâna providenţei? Maica Domnului din Dud, care în decurs de peste două secole a zviduit nenumăraţi bolnavi, va fi însănătoşit şi va fi adus la viaţă, şi pământul din care murise ultimile fire de iarbă. Este de mirare dar, că în acest colt de rai, de sub stăpânirea şi ocrotirea Maicii Domnului să se fi arătat însăşi Dumnezeu? CONST. JALES -I împin grele ie pustiire I reproducem. Gegetrca icoanei făcătoare de minuni In satul omului care a vorbit cu Dumnezeu Magiastul este moşia bisericii Maica Precista dela Dudu din Craiova. - Legenda Icoanei făcătoare de minuni 13elai Srsmisul nostru special WJ "• JM Mmîmm să nu potî dormi din cauza ploşniţelor!... Preveni! formarea cuibarelor de paraziţi în casa D-voastră și dîstrugetî-i W din vreme cu rrtaH