Curentul, iulie 1935 (Anul 8, nr. 2659-2689)

1935-07-01 / nr. 2659

Luisi­­­folie S833 Punerea pietrei de temelie nouei feerici „Sf. Elefteriei aviltarea tf-lui primar general Al. C. Donesen .ori a avut loc, într’un cadru înălţătoare sărbătoare, solemni­­ea pumrii pietrei fundamentale nouei biserici „Sf. Elefterie” din capitală. La orele 10, in mica şi vechea bi­­rică „Sf. Elefterie”, credincioşii, număr impunător, au­­ partici­pat la oficierea Sf. Leturghii. Co­rul bisericii Domniţa Balaşa con­dus de d. prof­­. Chirescu a dat râs­punsurile. Părintele Bulacu a ex­plicat Evanghelia zilei, după care, clerul în odăjdii, urmat de consi­lieri, epitropi şi .membrii comitetu­lui de construcţie şi de întreg no­rodul, au format o impresionantă procesiune, pornind în­spre locul unde se va ridica noua biserică. In tot timpul procesiunei, muzica militară a Regimentul de jandarmi pedeştri, sub conducerea d-lui căp. Albulescu, a intonat imnuri reli­­gioase. Imediat după muzică, au ur­mat copii de trupă de la Regimen­tul I Vânători de gardă „Regina Elisabeta”, sub comanda d-lui că­­pit. Geo Stănescu. Serviciul divin. Asistenţa In apropiere de vechea biserică se va ridica noua biserică, al cărui hram va fi tot Sf. Elefterie. Lucră­rile de zidărie au început; prima piatră sfinţită la temelia acestei biserici, a fost aşezată ori. La orele 11, cortegiul credincio­şilor se apropie în spre locul un­de se va ctitori lăcaşul sfânt. In faţa microfonului, d. Gh. Axintea­nu, a transmis reportajul solemni­tăţii acestei festivităţi creştineşti. La altarul improvizat, un sobor de preoţi, format din: P. S. Venia­min, vicarul Patriarhiei, proto­popii: Silvestru Georgescu, Stoica Ionescu, Traian Vintilescu, parin­­ţii referenţi C. Moldovanu, M. Bu­lacu, Tr. Costea şi Laiu, de la Mitro­polie, a oficiat un serviciu divin. Corul bisericii „Domniţa Balaşa” de sub conducerea d-lui prof. Chi­rescu a intonat mai multe imnuri religioase, dând şi răspunsurile la slujba oficiată. In numeroasa asistenţă de cre­dincioşi, am remarcat prezenţa d-lor. Al. G. Donescu, primarul ge­­neral al Capitalei; generali Canta­­cuzino, Iorgulescu, Gh. Marinescu, Cătoiu, col. Goescu, petrovan, ma­iori; Căpșuneanu, Condeescu, căpi­tan ing. Săulescu, artistul Maxi­milian, părintele Tănăsescu, ing. Bosoancă, col. pens. Georgescu, Brâ­tulescu, profesor Flavian, profesorii arhitecţi, Ioţiu şi Antonescu, etc. După sfinţirea terenului, credin­­cioşii au subscris importante sume de bani, pentru ridicarea bisericii, care va costa peste 13 milioane lei. Astfel Societatea femeilor ortodo­xe a subscris 50­0 lei, căpit. ing. Bosoancă 2000 lei, col. Georgescu şi soţia sa Smaranda 100.000 lei, d. C. Brătulescu şi soţia sa Maria 100 000 lei, etc. D. col Ion Georgescu, primul ctitor al acestei biserici, a citit ac­tul de temelie. Ctivasofarsle " în timp ce ctitorii semnează ac­tui de temelie, P. S. Veniamin, vi­carul patriarhiei, în numele Patri­arhului Ţării româneşti, binecuvân­­cează fapta preoţilor, a consilierilor şi a enoriaşilor, pentru terminarea acestui lăcaş dumnezeesc. Are cre­dinţa că cetăţenii cartierului, con­ducătorii sectorului, şi mai ales d. primar general Al. Donescu, vor şti să contribue cu obolul lor la zi­direa biserrcii acesteia. Părintele Bulacu, parohul biseri­cii prezintă istoricul terenului pe Prea­sfinţi Părinţi, Fraţi credincioşi. Este pentru imne o adevărată mul­ţumire sufetească, atunci când­ sunt chemat, in calitate de primar al cu­­ace­stea ale credinţei noastre strămo­şeşti. Dela începutul activităţii no­as­­tre­ ,'­m voit să contribuim la înălţa­rea sufletească a locuitorilor acestui oraş, tot atât de mult ca la înălţarea lor materială. Fiindcă eram convinşi că in epoca aceasta de frământare, in nesiguranţa generală în care atâtea necazuri ne-au aruncat, o singură păr­ghie poate servi românului să-l scoată din sbuciumul sufletului şi greutăţile vieţii: credinţa. Aşa precum in tot trecutul nostru, credinţa fusese adă­post pentru nădejdiile noastre de mân­tuire, in zilele acestea de turburătoare prefacere, de zguduitoare criză, cre­dinţa rămâne un permanent reazim, o stâncă nesdruncinată unde sufletele se pot odihni, unde elanurile se pot re­face. Puneţi astăzi temelia unui nou locaş al credinţei. Din puţinul dv., înălţaţi altar de rugăciune ca să fie in prezent şi viitor punct de a­­dunare al credincioşilor, loc de cu­răţire a sufletelor şi de întărire a tuturor acţiunilor folositoare nea­mului. Fapta dvs. este semnul cel mai bun al nestrămutatei dvs. cre­dinţe în legea strămoşească. Fie ca piatra de temelie ce­ o pu­neţi astăzi acestei biserici, să în­semne întărirea sufletelor dvs., ce s’au legat toate ca să sdrobeascâ puterea răului. Ca primar al municipiului vă a­­duc mulţumiri pentru această înăl­ţătoare iniţiativă ce va dărui Ca­pitalei noastre un monument de a­­devărată artă, dar care mai presus de toate, va fi un semn pentru ge­neraţiile viitoare, că în epoca a­­ceasta turbure, când viaţa pare că nu-şi mai găseşte drum şi sens, omul a ştiut să afle în credinţă ace­iaşi forţă de mântuire, acelaş izvor curat de nădejdi mari. Şi pentru ca altarul acesta să se ridice fără zăbavă pentru binele şi podoaba vntregei Capitale, voi cere colegilor mei din consiliul ge­neral autorizaţia de a dărui in nu­mele cetăţenilor Capitalei o sumă cât mai importantă pentru clădirea acestui sfânt lo°aş de închinare. Dcsh­arsa d-lisî primar* Do­­nescu Asistenţa a fost profund impre­sionată de actul creştinesc al, d-lui primar general Al G. Donescu, ca­re după rostirea cuvântării, a ce­rut să fie înscris printre donatori, subscriind o importantă sumă de bani. Credincioşii au făcut d-lui pri­mar Donescu o frumoasă manifes­­taţie de simpatie şi mulţumire, tir După cuvântarea d-lui prof. Fla­vian, de la liceul Sf. Sava, care a a- Restabilrea circulaţiei între B­rboşi-Tecuci Circulaţia trenurilor de marfă între staţiunile Barboşi-Tecuci, în­treruptă din cauza isun­­ataaaf vr­echts. £ âSf tasiab&Mfc care se ridică noua biserică Sf. E­lefterie, proectată de epitcopie. Pe acest teren, înainte cu mulţi ani, e­­ra o pădure seculară. Mâine, prin ridicarea bisericii, in care se vor a­­dăposti la rugăciune peste 1300 persoane, având o suprafaţă de 456 m. p. Cartierul va avea un frumos monument de artă. Proectul a­­cestui lăcaş este în armonie cu ansamblul monumental al nouei pieţi universitare, ce se creiază în dreptul rectoratului Cetăţii univer­sitare din acest cartier a­rătat importanţa naţională şi mo­rală a acestei biserici, p. I. Visa­­rion şi d. primar Donescu au aşe­­zat cele dintâi cărămizi, la temelia lăcaşului sfânt în sunetele de ru­găciune ale muzicei militare. Terminându-se solemnitatea, în procesiune s’au reîntors praporii la vechea biserică. Nicolae V. Ilieşiu DisctBiseul de fiin­d primar general Al. 15. IDolaescu D. AL. DONESCU CBREWTWL Sus unel­e co­n­ferii a regimului apelor Dunării SINAIA 29. Sâmbătă 29 Iunie Conferinţa Comisiunii permanente a regimului apelor Dunării şi-a ter­minat lucrările prin semnarea a nouă protocoale. Primele trei protocoale sunt re­lative la situaţia financiară, buge­tul şi sumele de alocat pentru e­­xerciţiul bugetar 1986 al Comisiu­­nii. In­­protocolul patru, asupra ches­tiunii funcţionării serviciului fai­­drometrc, şi anunţării creşterii ape­lor comisiunea aprobă modificările propuse de experţi cu privire la re­gulele generale relative la schimbul fie observaţii hidrometrice şi anun­ţarea creşterii apelor. . Protocolul cinci şi şase iau act fie expozeul sumar asupra lucrări­lor hidraulice executate în 1364, iar în protocolul următor comisiunea ia in consideraţie rapoartele asupra situaţiei forestării în 1934. In fine protocolul opt fixează se­diul celei de a 19-a sesiuni a Co­­misiunii la Tatranska-Lomnica în Cehoslovacia, în Iulie 1936. Banchetul După terminarea conferinţei de ministru V. V. Pella, şeful delega­ţiei române, a oferit un banchet în onoarea Comisiunii. Cuvântarea sa-Scta V. V. Pella Cu această ocaziune d-sa a ros­tit o cuvântare în care a adus o­­magii spiritului de solidaritate in­ternaţională care a însufleţit pe toţi membrii comisiunii. Au răspuns d-nii Carlo Rossetti, preşedintele comisiunii, Dietrich de Tachsenfeld (Ungaria) şi Buckei­­sen (Austria), cari au ţinut să re­leve spiritul de înaltă înţelegere şi de conciliaţiune pe care delegaţia română l-a avut in timpul desb­a­­terilor comisiunii, contribuind într'o largă măsură la rezultatele atât de­ fericite ale actualei sesiuni a co­misiunii. Discursul d-lui Casici­ov D. Mircea Caucicov, subsecretar de stat a mulţumit membrilor co­­misiunei pentru rezultatele date. Toate problemele, care formează obiectul lucrărilor Dvs. sunt din cele mai aride şi ingrate, pentru că prin însăşi natura lor, ele cer o continuitate în eforturi, care soli­darizează mai multe naţiuni şi mai multe generaţii, fără a permite u­­neori sa se vadă rezultatele lor de­cât după mai bine de un secol. Meritul Dvs. este cu atât mai mare cu cât Comisiunea Perma­nentă a Regimului Apelor din Bazi­nul Dunării nu numără mai mult de cinsprezece ani de viaţă şi acti­vitate. Numai în timp de cincsprezece ani, Comisiunea prezidată de E. S. Domnul Carlo Rossetti cu atâta virtuozitate technică şi diplomati­că a reuşit să creze: o conştiinţă colectivă, o atmosferă de încredere şi o tradiţie de eforturi continue intr'o concepţiune de cooperare cordială pentru buna stare mate­rială şi morală a ţărilor situate în Bazinul dunărean. România se simte mândră de a putea ad­uce aportul său technic şi financiar, servind astfel ideiei de cooperaţiune intre popoare şi cau­zei progresului şi civilizaţiei. Cern s'ar putea reîntoarce emigranţii ruşi LONDRA, 29 (Radiopress). — Ziarul „Morning Post” anunţă, că guvernul sovietic ar fi gata să per­­mită reîntoarcerea în Rusia Sovie­­tică a tuturor emigranţilor ruşi, cari în momentul plecării din Ru­sia nu aveau vârsta de 15 ani in­­deplini­ti, dacă în cursul emigra­ţiei au obținut în străinătate di­plome academice. Recursul generalului Dumitrescu şi al celor doi colonei se judecă la 16 iulie După cura am scris, sentinţa împreună cu dosarele procesului marelor fraude de la inspectoratul jandarmeriei au fost înaintate Curţii superioare de justiţiei mi­litară pentru fixarea­­termenului de recurs. Voluminoasele dosare ale cau­zei, după ca au fost înregistrate la grefa Curte, au fost puse la dispoziţia apărării pentru întoc­mirea motivelor de recurs. Cat priveşte termenul de ju­decare a recursului, el a fost fi­xat pentru Miercuri 3 Iulie. Suntem informaţi, insa că la acea dată recursul nu va fi în stare de judecată și că, după ce­rerea comisarului regal, el se va amâna pentru 10 iulie — când se va judeca negreșit. unui port la Salcie CONSTANTA, 29. — încă de a- dacă^ ar exista acolo un port cor­­nul trecut, au început să se execute struit. ... lucrări de amenajare în golful din *n ultimii zece ani media anuala fata orașului Balde pentru crearea unei zone adăpostite, in care vasele de mare să poată opera. S’au înce­put aceste lucrări în urma deselor cereri ale populaţiei din Bälde şi împrejurimi. Actualmente există la Bälde nişte instalaţiuni de port.ru­dimentare la cari se încarcă dife­rite mărfuri in majoritate cereale în nişte imbarcatiuni de mic pescaj a traficului a fost sub 600 vagoane. SCURT ISTORIC înainte de anexare (1913), trafi­cul era destul de important, 8000— 9000 vagoane armai cu toate că in­­stalațiunile erau la fel ca cele de azi. Scăderea traficului se dato­rește îndrumării cerealelor din re­giunea înconjurătoare pe calea fe­rată, spre Constanta, unde se gă­sesc facilităţile unui port mare, si numite mahoane. Cu toate acestea mai ales prin micşorarea hinterlan­­traficul este neînsemnat fată de po­­­dului Balticului cu regiunile răma­­sibilitătîle ce le-ar avea Baldoid se dincolo de frontieră. Posibilităţile de extindere a traficului In anul 1933, din cele şase sta­ţiuni de cale ferată, situate în jude­ţul Can­acra au fost expediate 9614 vagoane, în majoritate încărcate cu cereale, cu următoarele destinaţii: Spre Constanta 7595 vagoane; spre Varna 311 vagoane; alte destinaţii 1709 vagoane. Rezultă de aci că dacă acest tra­fic s’ar îndruma spre Balcic am a­­junge la un trafic de cca 8000 va­goane anual, cifră realizată dealtfel înainte de 1913. ALTE AVANTAGII In afară de satisfacerea acestui trafic portul Balcic va constitui un important adăpost pentru refugiul vaselor surprinse de furtună pe mare. Astăzi, pe tot litoralul de la Ecrene până k Limanul Nistrului , există saltu un pod la refugiis pentru vase decât Constanţa şi Gura Sulinei Construindu-se portul Balcic, cabotajul ar putea lua fiinţă temeinică şi odată cu el se va des­­volta şi o activitate marinărească mai intensă dându-se astfel de lu­cru sutelor de marinari şomeuri. Pescarii răspândiţi pe coastă, de­­asemeni vor găsi aci un port de re­fugiu, iar când liniile ferate vor a­­junge până în port va fi un punct important de desfacere a peştelui în interiorul tărei. In fine, marina militară va utiliza acest port pentru navele de răz­boi, fapt ce constitue o siguranţă în plus pentru apărarea coastei în timp de război. CE LUCRĂRI SE VOR FACE IN FORTUL P41C1C FIam» ssadeîaîâ *, fiului a­tat\8octata la Conx'tanţa, fata oraşului Balde nu poate fi so­cotită ca un loc propice pentru o zonă de adăpost și mai ales pentru un port la mare Pentru ca vasele să se găsească în complectă sigu­­­rantă s’a prevăzut în proectele în­tocmite construirea unui dig princi­pal care va porni din punctul ex­trem estic al zonei de protejat. Complectarea acestei protecţiuni şi oprirea înisipărilor a atras după si­ne construirea unui alt dig de vest. Ministerul comunicaţiilor a dele­gat cu facerea planurilor şi studiu­lui necesare construirii portului Balcic pe d. inginer Ovidiu Cotov. D-sa a prezentat planurile unui port cu o adâncime de opt metri şi ale altuia cu o adâncimea de şase me­tri. Avându-se în vedere situaţia critică s-a ales a se construi la Bal­cic un port cu o adâncime de şase metri care costă 109.000.ooo lei mai puţin decât celălalt. Se va învesti aci pentru lucrări suma de 130 mi­lioane lei, urmând ca în fiecare an să se facă o parte din constructiuni în raport cu posibilitătile de plată ale Statului. Pe lângă lucrările de început ce s’au executat anul tre­cut, ele se vor continua si anul a­­cesta. Se vor executa in actuala campanie lucrări de amenajare a portului în valoare de 3.500.000 lei. Digul de est deja început, va fi prelungit cu încă 45 m. Când portul v­a fi gata vor putea fi încărcate aci vase de mare tonaj, a căror încăr­cătură, din cauza­­suficienței a­­dâncim­­i în acest port, va fi com­ UL* In reportagiul anterior am relatat primele impresii culese in satul Maglavi, satul lui Petre Gh. Preda Lupu, omul ales, care spune că a stat de vorbă cu Dumnezeu. Astăzi ne vom ocupa mai dea­­proape de trecutul acestui sat. MAGLAVITUL Dacă ne aruncăm ochii în coltul sud-vestic al României, unde Du­nărea arcueşte într’un minunat me­­andru între Cetate şi Calafat, a­­mândouă importante localităţi cu bogat trecut istoric, datorită aşe­zării lor pe malul abrupt al Dună­rii, la mijlocul distanţei dintre ele se află satul Maglavitul, moşia bi­sericii Maica Precista-Dudu dela Craiova. Numeroasele movile în care să­păturile arheologice au scos la­­­Moşia Maglavitul se transfor­mase, în scurtă vreme, într’o ade­vărată Sahară. Locurile de păşune şi fâneţe din lunca Dunării, deve­niseră o mare de nisip greu de străbătut pe vreme de secetă şi vânt. A trebuit munca titanică a har­nicului inginer, răposatul Tudor Chivulescu, care vreme de 14 ani a luptat să fixeze nisipurile mobile, cu întinse plantaţiuni de salcâmi, încât marea de nisip a devenit .­„Sunt peste două sute de ani, de când Craiova era în fierbere. La curţile boerilor, î­n bolţile negusto­reşti şi pe la rescruci, unde se adu­nă la sfat prostimea, pretutindeni oamenii nu vorbesc decât de o nouă minune a Maicii Domnului. Toţi îşi fac cruce, toţi se arată pătrunşi de spaimă şi de nădejde. In secolul XVIII erau puţini ovrei în Ţara Românească. In Oltenia şi mai putini. La Craiova, până acum vreo patruzeci de ani — scria d. Teodorian Carada — mai toţi ovreii erau vr’o cincizeci de familii, cari trăiau în strada ovreiască, căreia acum nu ştiu pentru ce, îi zice mă­năstirea Horezu. Toţi afară de foar­te rare excepţii, ce se numărau pe degete, erau ovrei spanioli. De sigur că tot ovrei spaniol a fost şi bătrânul ovrei de care era vorba în Craiova acum două sute şi mai bine de ani. Bătrânul ovrei era un mic negus­­tor. Işi vindea marfa ducăndu-se cu ea la subţioară, pe la boeri şi pe la negustori de seamă. Intr’o zi, ostenit de a-şi fi deschis tolba prin casele muşteriilor, şi-a lăsat marfa acasă şi a plecat agale ca să se plimbe la marginea oraşu­lui. A intrat omul în frumoasa li­vadă a Găianuhii, de lângă Ududo­­iul cel mare şi aşa admirând ver­deaţa câmpului, zâmbind nucilor mătăsoşi şi prunilor ispititori, a a­­juns la dudul sub care­­ plăcea să se odi­mească. Printre ramurile du­dului Selucm, dg­­w­veală antichităţi Scitice şi Celtice,­ precum şi relicvele romane desco­perite împrejurul bălţii Maglavitul, ne arată că acest însemnat vad de trecere al Dunării a fost frecventat încă din epoca preistorică. El s’a numit și vadul Cumanilor iar mai târziu vadul Diului (Vidinului). Trebuie să se ştie că Hajdeu a stabilit istoricește trecerea Cuma­nilor prin aceste locuri, spre pe­ninsula Balcanică. Și acum viile din împrejurimi poartă numele unui vechi sat nu­mit Cumani, fost proprietate mă­năstirească a Tismanei. In într­egime, această regiune, cu bălţile, zăvoaiele, plaiurile de vii şi satele cu câmpuri de muncă au fost vechi proprietăţi mănăstireşti şi bisericeşti. U­nul dintre cele mai bogate masive păduroase din sudul judeţului Dolj. Aceasă moşie, la 1 Septembrie al anului 1763, a devenit proprietatea­­ bisericei Maia Frecista de la Dudu din Craiova, prin dania făcută de­­ Biv. vel Paharnicul Barbu Portă­­rescu. Această biserică, proprietară a moşiei Maglavitul, are la obârşia ei tot o minune: găsirea unei icoane într’un dud. Legenda acestei icoane o găsim scrisă de d. M. Teodorian Carada şi pentru frumuseţea ei o neobicinuit; o lumină daurie luâ ochii’’ negustorului iubitor de aur. Se ridică în vârful picioarelor, dădu crăcite la aparte, şi iacă-l în fata unei icoane mari de lemn. E Maica Domnului cu Dumneze­­escul prunc în braţe. Ovreiul era un israelit habotnic dar şi un ne­gustor priceput. Pe dată s’a gân­dit că icoana face parale şi că o va vinde la sigur, ori vre unei cucoa­ne evlavioase, ori Egumenului de la Ji­anu, dela Bucovăţ, ori de aiu­rea. A luat dar icoana din pom, a vârât-o sub anteriul lui şi a pornit spre casă. Peste câteva zile, după ce s’a a­­sigurat că nimeni nu întreabă de icoană, că nu-i nici furată nici pier­dută, a socotit că a venit şi vre­mea să o vândă. S’a suit In pod să-şi scoată odorul şi să-l ducă pe la muşterii. Icoana însă nu era ni­­căeri. A furat-o cineva şi-a zis o­­vrelui. Pierduse un chilipir şi pace bună. Ca să-i treacă de necaz, şi-a făcut drum prin livadă, s’a dus la dud. Acolo Maica Domnului din icoană îi zâmbi din nou cu bună voinţă. Intr’o clipă se suii în pom, ridică icoana şi-o puse în tolbă. Porneşte deadreptul la un hagiu ce-i era muşteriu şi îi propuse să-i vândă o icoană frumoasă ce a a­­dus-o cu multă cheltuială de la Ieru­salim. Hagiul cere să o vadă, ovre­iul deschide tolba. De­odată începe să tremure şi povesteşte hagiului p. nHsH-d % tb&t*- am a­dus-o acasă, cum a dispărut din casa lui, că a găsit-o iarăşi în dud, a pus-o în tolbă cu gând să o vân­dă şi că s’a făcut nevăzută. Con­vins că e vorba de o minune, a­­mândoi se întorc în livada Gaia­­nului. Icoana era în dud. De aşa vuet a aflat îndată şi stăpânul li­vezii, boerul Găianu. Chiriac Găia-Din lăcomia arendaşilor acestei moşii, dunele de nisip fixate de ve­getaţie din vremuri uitate fuseseră desţelenite şi puse în mişcare de nul, om cuvios şi cu dare de mână, a înţeles că este dator să hărăzeas­că livada lui, Maicii Domnului. Pe locul unde era dudul, a zidit biserica de cărămidă „Maica Pre­­cesta din Dud”. In biserica Găia­­nului a venit de a îngenunchiat Craiova toată şi mulţi au căpătat mângăere ori ajutor, rugându-se cu credinţă la icoana, ce acum împo­dobea tâmpla, zice-se făcută din lemnul dudului în care Fecioara Maică, i-a fost plăcut să se odih­nească. Cu vremea însă, biserica cea ves­che începe a se clătina. Un negus­tor bogat, Hagi Gheorghe Ion şi Clucerul Fotescu, au clădit pe a­­celaş loc o alta mai mare şi mai frumoasă, căreia Hagi Gh. Ion şi alţii în urmă, i-au hărăzit averi şi bogăţii. Aşa a încolţit în livada Găienilor un măreţ aşezământ nou, cel mai mare şi bogat din Oltenia: Biserica Madona Dudu din Craiova”. it Printre moşiile dăruite acestei biserici, a fost, aşa cum am arătat mai sus, şi moşia Magiavitul. In timp ce averile celelalte au fost în parte expropriate iar parte înstrăinate, Magiavitul a rămas sin­gura rezervă puternică, pe care se sprijină actualmente construcţia mo­numentală a nouei biserici. Dintr­u început această moşie, cu toată nemiloasa exploatare şi jecmăneală a celor chemaţi s’o administreze, a fost un prețios is­­vor de venituri pentru biserica i­­coanei făcătoare de minuni. ESTE DE MIRAT CA DIN MA­GLAVIT A ALES DUMNEZEU OMUL? Când un pustiu arid, care ame­ninţa cu dezastrul nisipului întrea­ga regiune s’a transformat, aco­­perindu-se, spre mirarea tuturor cu o vegetaţie aproape luxuriantă, un­, de traiul omului este înlesnit având la îndemână: lemnul, păşunea şi bogatele bălţi cu peşte, nu­ este oare nimerit să ne gândim că încă de atunci a intervenit mâna provi­denţei? Maica Domnului din Dud, care în decurs de peste două secole a zviduit nenumăraţi bolnavi, va fi însănătoşit şi va fi adus la viaţă, şi pământul din care murise ulti­­mile fire de iarbă. Este de mirare dar, că în acest colt de rai, de sub stăpânirea şi ocrotirea Maicii Domnului să se fi arătat însăşi Dumnezeu? CONST. JALES -I îm­pin grele ie pustiire I reproducem. Gegetrca icoanei făcătoare de minuni In satul omului care a vorbit cu Dumnezeu Magiastul este moşia bisericii M­­aica Precista dela Dudu din Craiova. - Legenda Icoanei făcătoare de minuni 13elai Srsmisul nostru special WJ "• JM Mmîmm să nu potî dormi din cauza ploşniţelor!... Pre­veni­! formarea cuibarelor de paraziţi în casa D-voastră și dîstrugetî-i W din vreme cu rrtaH

Next